TULPINA (CAULIS)

Tulpina este un organ vegetativ articulat, format din noduri si internoduri, cu rolul de a conduce seva, de a
produce si susine frunzele, florile si fructele. Are de regul o crestere de jos n sus, avnd un geotropism
negativ si prezint simetrie radiar.
La o plantul, tulpina prezint: hipocotil, epicotil si muguras.
La cele mai multe plante tulpina se ramific n mai multe moduri: dihotomic, monopodial, simpodial, mixt si
prin nfrire.
Dup mediul se mpart n: aeriene, subterane si acvatice.
Tulpinile aeriene, dup consisten sunt erbacee si lemnoase.
Tulpini aeriene erbacee sunt reprezentate de: caulis, culm, calamus si scap.
Tulpini aeriene lemnoase se ntlnesc la arbori, arbusti, subarbusti si liane.
Tulpini subterane sunt reprezentate de: rizomi, stoloni, tuberculi, bulbi, bulbotuberculi.
n seciune transversal se disting trei zone principale: epiderma, scoara si cilindrul central.
Dup durata de via, tulpinile erbacee sunt: anuale, bienale, perene,
Dup orientarea in spaiu, tulpinile sunt ortotrope si plagiotrope.
Tulpinile ortotrope pot fi erecte si urctoare.
Tulpinile erecte se menin singure la vertical datorit esuturilor mecanice.
Tulpinile multor plante prezint multiple ntrebuinri, n funcie de natura substanelor pe care le conin,
fiind folosite n alimentaia omului, n furajarea animalelor, n industria lemnului etc.

Tulpin

ramificare.A simpodial; b - mixt

monopodiala

nfrirea

Mugurii sunt formaiuni tinere ale tulpinii, alctuii dintr-un ax longitudinal, cu internoduri scurte ce poart n vrf un meristem
primordial, din care se realizeaz cresterea n lungime a tulpinii, formarea frunzelor si a mugurilor laterali.
Dup poziie, mugurii pot fi terminali (apicali) si laterali (axilari), sunt dispusi cte unul la subsuara frunzei (altern), dar pot fi dispusi si
cte doi la un nod (opus) sau mai muli la acelasi nod (verticilat). Acestia se pot fixa direct de ramur si se numesc sesili sau prezint
un mic pedicel si se numesc pedicelai.
Dup organele pe care le formeaz, mugurii sunt: vegetativi, floriferi si micsti
Mugurii vegetativi (foliari) dau nastere la lstari cu frunze
Mugurii floriferi formeaz flori sau inflorescene, iar cei micsti dau nastere att la lstari cu frunze, ct si la flori.
Mugurii metamorfozai sunt ntlnii la unele plante si au rol n nmulirea vegetativ sau depozitarea substanelor de rezerv.
( Brassica oleracea, colisor - Dentaria bulbifera)