Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aromanii - Comert, Industrie, Arte, Expaniune, Civilizatie
Aromanii - Comert, Industrie, Arte, Expaniune, Civilizatie
HACIU
PROFESOR LA R -SARAT
AROMANII
COMERT
INDUSRIE
ARTE
EXPANSIUNE
CIVILIZATIE
CU O MARTURISIRE"
A DLUI S. MEHEDINTI, PROFESOR UNIVERSITAR
FOC*ANI
aTIPOGRAFIA CARTEA PUTNE1D
1
ss
www.dacoromanica.ro
s.
ANASTASE N. HACIU
PROFESOR LA R.-SARAT
A OMANI!
COMERT
INDUSTRIE
ARTE
EXPANSIUNE
CIVILIZATIE
CU O MARTURISIRE"
A D-LUI S. MEHEDINTI, PROFESOR UNIVERSITAR
FOCANI
TIPOGRAFTA eCARTEA PUTNEL
1
36
www.dacoromanica.ro
(-0 ,
._./
tznos ae pioasa amin/1w pa-tin/dot mei /
Si ficelin mei;
loalil pufetea mea afe
C_Yofiei
jetfii /
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
0 MARTURISIRE
Am cetit cartea aceasta cu o adevarata strangere- de inima.
negustori si meseriasi, dar si cei dintai carturari si oameni politici (ministri si chiar primi-min4tri) 1.
Cum au dat streinilor, asa au dat si fratilor for din stanga
Dunariii. E destul sa amintim pe Saguna, Mocioni si alti fruntasi
ai Romanismului. Ce-ar fi fost Romanii din Ardeal, fara marele
mitropolit si om de stat, Andrei Saguna ?
www.dacoromanica.ro
ceput a ne interesa de
ei,
s'ar fi cuvenit sa intelegem macar de nevoe ceeace nu intelesesem de buns voe : ca singurul chip de a-i mantui de dusmania
altora si de a ne folosi de sprijinul for este sa-i colonizam printre noi, (Italienii mai inainte cumparau branzeturi de peste hotar. De cand an chemat intre ei baci aromani, an ajuns sa exporte cascaval. Ce n'ar fi facut Aromanii in Maramures si
Moldova, pe unde sunt baci evrei ?).
N'am inteles asa dar nici macar interesul nostru... I
Urmasilor nu le va veni sa creada o smintenie atat de odioasa.
Cui va putea intra in cap ca statul roman intregit, in cea din urma
II
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
INTRODUCERE
Pag. I
&
CARTEA I-A
COMERTUL, INDUSTRIA yS1 ARTELE LA AROMANI
IN CUPRINSUL IMPERIULUI OTTOMAN.
CAP.
9-57
Cateva centre din Aspropotam, Epir, Zagor
gru. Pag.
CAP.
II
III.
CAP.
IV.
sulei : Dural, Cavaia, Fieri, Valona, Tirana, Elbasan, Berat si Scodra ; Serajevo, Travnic, Novi Bazar, etc. .
.
. Pag, 118-134
.
.
CAP.
V.
CAP.
VI.
Pag. 134-164
CAP. VII.
Veles, Co-
. Pag. 202-217
Tinuturi sub sfera de influent& a Salonicului
ceana, Cumanova, Scopia etc.
CAP. VIII.
IX.
CAP.
X.
Constantinopol
Pag. 267-275
III
www.dacoromanica.ro
CAP.
XI.
Pag. 275-283
CAP. XII
CARTEA H-a
COMERTUL, INDUSTRIA $I ARTELE LA AROMANI
IN EXPANSIUNEA LOR.
CAP.
I.
CAP.
CAP.
CAP.
CAP.
CAP.
Pag. 295-368
II.
Europei
Pag. 268-383
Pag. 384-402
Pag. 403-420
Idem in Serbia
.
.
.
Idem in Bulgaria .
.
.
. Pag. 421-1-428
Idem in Grecia Veche .
Idem in Africa : Egipt, Sudan, Abisinia, etc.
III.
IV.
V.
VI.
.
.
r Pag. 429-447
. Pag. 448 1 455
Idem In Noul Continent .
Idem in Principatele Romane si in Cadrilater
. Pag. 456-504
.
.
.
.
.
.
Arte si mestesuguri frumoase: Croitoria in fir
-
CAP, VII.
CAPE VIII.
CAP.
IX.
arta argintariei.
CARTEA 111-a
AROMANII IN LUMINA CIVILIZATIEI.
I.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
MOTTO:
Aromanif sunt un tofu de albine
harnice, cari fac mfere fn crapaturf de
stand, In jurul carora mugesc torente
furtunoase, formate de Albaned of Turd).
Pououeville, Voyage de Ia Grece".
Poporui aromanesc a numarat, din totdeauna, toate elementele constitutive ale unui organism social perfect viabil : dela
pastori $i agricultori, pang la industriasi, mari negustori si finan-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
industriei si comertului carora le-au imprimat o 'dezvoltare nebanuita si un avant extraordinar, au multe urmari fericife pentru civilizarea Peninsulei. Acestea spuse, insa, nu exclud si inceputuri burgheze formate prin marile centre bizantine, {gra nici
o legatura cu viata pastoreasca ce s'a centralizat in evul media
In masivul Pindului, in tinutul Tesaliei si in toga Albania.
Expansiunea, in deosebi, a fost o caracteristica a vietii de
pastor si a aceleia de caravanar. Savantul 0, Densusianu, in luerarea Pastoritul popoarelor romanice" scrie ca expansiunea
elementului romanesc la departari asa de mari, cum se constata
in Veacul de mijloc pentru Aromani, fenomenu'l acesta a avut
loc si mult mai incoace
nu se poate concepe decat daca se
atribuie migratiunilor pastoresti. Nu mumai atata. Dar bogatia
artistica si poetica a sufletului aromanesc, omogenitatea de limbs,
de moravuri, de datine si de credinte la o asa de vasta intindere, toate acestea se explica prin aceea ca aceste migratiuni
au avut drept consecinta stabilirea de relatiuni numeroase
intre unele regiuni" (vezi p. 13 din o, c.).
Crescator de of si de capre, celnicii mai cresteau numeroase herghelii de cal si de catari ce-i ajutau la transportul avutului dela munte la camp si inapoi, in viata for de transhumanta si de nomadism. Caravanaritul a fost
dupa cum am
mai spus-o
un produs firesc al pastoritului, un pretios ajutator al lui. Unul nu se putea mentine si desvolta fara celalat,
cel dintai a mers mans in mans cu eel de al doilea. Dar a intervenit diferentierea. Caravanele lui ii ajutau la desfacerea produselor brute sau manufacturate, precum si la schimbul de mar-
4
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
activat ;
www.dacoromanica.ro
In cuprinsul cartii a II -a, ma voiu ocupa de activitatea coloniilor de negustori si artizani aromani in cuprinsul tarilor si
continentelor in afara de cuprinsul Imperiului otoman ; iar la
sfarsit, voiu da o schitare usoara despre artele si mestesugurile
vecine cu acestea argintarie, croitorie, armurgrie, constructie,
pictura, sculpture in. lemn, etc., ce Aromanii le-au exercitat, cu
originalitate si indemanare, atat in Peninsula cat si aiurea
ceeace a insemnat un titlu de glorie pentru ei.
In sfarsit, in cartea III-a si ultima, ma voiu strad.ui sa
schitez, in linii generale, rolul hotarator ce 1-au indeplinit coloniile acestea in viata economics, politica si culturala, atat in
cuprinsul hotarelor Imperiului ottoman, cat si in statele unde s'au
distins ca un element creator de mana intaia. La inceputul acestei carti, pentru o mai larga cuprindere a celor ce vor urma
sau cari an precedat, voiu incerca un lucru si mai cutezator si
voiu da cateva contributiuni pentru stabilirea psihoanume
logiei poporului aromanesc.
Acestea fiind spuse, chem in ajutor pe Cel de sus ca sa-mi
acorde puteri de munch si limpezimea de cuget necesare s duc
la capat cele ce mi-am propus.
R -Sdrat, 28 Julie, 1935.
www.dacoromanica.ro
CAR TEA
www.dacoromanica.ro
I-a
COMERTUL, INDUSTRIA
$1 ARTELE LA AROMANI
IN CUPRINSUL HOTARELOR IMPERIULUI OTTOMAN, DIN CELE MAI
VECH1 TIMPURI I PANA ASTAZI.
CAP. I.
Vechimea comerlului ,I Jindustriel si inceputurile acestora.
Turcilor, cand incepe avantul for in Apus, caracterizat prin intemeierea de contoare comerciale in Adriatica si Mediterana ; 3. Perioada dela wzarea Turcilor in Peninsula Balcanica pana la distrugerea Moscopolei, cand incepe emigrarea in masse in largul
lumii, si 4. 0 noun inflorire economics a nouilor asezari aromanesti,
incepand cu 1800 si pand astazi, cand neamul aromanesc s'a rupt
in patru, data cu dezmembrarea Imperiului ottoman.
1. Perioada de presupunerl fl de fermentare.
www.dacoromanica.ro
Dar cu mult Inaintea cuceririlor romane in Peninsula Balcanica, au avut loc epoci de inflorire economics a Helenilor si Macedonenilor. Cei dintai, in rastimpul unui mileniu aproape, au
stapanit viata economics in bazinul Mediteranei si si-au desfasurat
expansiunea colonials Oa in Marea Neagra, cu o industrie foarte
desvoltata, bazata pe diviziunea rnuncii : alimentara, textiI5, a confectiunilor, a broderiei, a tamplariei, a ceramicei, armurAriei, metalurgiei, etc., industrie infloritoare prin secolul V si VI in. Chr.,
mai cu seams la Atena si Pireu 2, cele mai multe materii prime
fiind aduse din Macedonia, Tracia, Tesalia, Africa si partile n.vestice ale Europei 3. Cultura helena, ca si navigatorii, a ajuns sh
lege Orientul de Occident 4. Comertul a atins culmi inalte erau
in relafiuni comerciale cu Marea Neagra, cu Africa, cu orientul
asiatic si tot bazinul Mediteranei, unde 5, peste tot, infloreau colonii helene, desprinse de metropola saraca si ingusta pentru orizontul for fAra margipi. Unitatea de moneda li era drachma. DouA
mari cetati comerciale Intunecau pe celelalte : Atena cu trei porturi,
Corintul cu doua 6. Decazand politiceste sub Macedoneni. acestia
cu torta culturii helene inteo mans si cu spada in ceala116
pun mai departe in circulafie bogAtiile Africei, desvolth legaturile
comerciale dintre Orient si Occident, creand la Alexandria, in Egipt,
un vast antrepozit universal" 7. Diadohii lui Alexandru duc mai
departe politica comercialA a sefului disparut atat de timpuriu, intemeind mari orase si porturi noui in cuprinsul vastului imperiu 8.
III, p. 376, ap. I. Arg. o. c., p. 23. " A. G. Giuglea, Manual de istoria comertului. Buc. ed. I, 1929-30, pp. 49-50. 3 Ibid. 4 M. Iorgulescu, Istoria
comer-Paul, 1926 27, Buc., pp. 32-33. 6 A. Giuglea, o. c., p. 52. r Ibid.
7 M. Iorgulescu, o. c., p. 38. A. Giuglea, o. c., pp. 55-56.
12
www.dacoromanica.ro
p.
1 Ibid. pp. 57, 61 1 67. " !bib, p. 81. 3 !bid, pp. 72, 73, 76. ' !bid,
61. a Ibid, p. 77. Ibid, pp. 74, 76. 7 Ibid. p. 75.
13
www.dacoromanica.ro
Cu timpul, insa, luxul mare i destrabalarea in finante, comertul pasiv care alunga in afara toata moneda, necunoscuta acum
in Europa, facea ca balanta comerciala sa fie mereu dificitara,
scadere la care contribuiau i framantarile politice interne i razboaiele necurmate
toate acestea ajutand alte popoare, ca Arabii
i cetatile italiene, sa catige, pas cu pas, intaietatea comerciala i
industrials 3.
296, etc., ap. I. Argin., o. c., pp. 62, 64 I Nota I. 6 I. Argin., o. c., p. 62.
14
www.dacoromanica.ro
2. Perlcede II-a.
Pe cand Verdunenii
prin ultimele secole ale primului mimutitau pe bietii cretini, ca sa-i vanza ca eunuci Maurilor din Spania, iar Venefienii faceau acela* lucru, ca sa-i vanza
califilor ; pe cand in Apus nu exista nici o noliune cat de putin
umana despre religie, justitie i morals socials; cand totul era
un haos, in care lumea nu cunotea respectul proprietatii aproapelui ; cand biserici si manastiri erau lasate prada jafului i focului ; cand toate drumurile, oraele si pietele gemeau de holi ; cand
crimele cele mai abominabile erau permise si Inca aplaudate, iar
moravurile in familie deckusera cu desavarire ; cand luxul,
jocul i betia dominau peste tot, iar preoti si inalti prelati se dedau tuturor depravarilor, etc. ; pe cand mai tarziu, Apusul avea sa
leniu
tului apropiat.
Trecand de intaia perioada a presupunerilor, care coincide
de Ianina, Voyage de la Grece, ed. II, Paris, 1826, td VI, Nota 3, p. 277 qi
Nota 1, p. 280. 2 G. Mornu, Vlahla Mare (980-1259), Buc., 1913, passim gi
I. Arg., o. c., passim.
15
www.dacoromanica.ro
Ett
In acest rastimp, Bizantul ramasese doar antrepozitul comercial al lumii si locul de intalnire al negustorilor din toate unghiurile, ajutat de drumuri importante, de porturi numeroase pe
intinsul marilor si de centre industriale, dar intaietatea si-o pierduse deja 1; Arabii, deasemenea, Incepeau si ei sa decada, ridicandu-se, in schimb, pe planul politic, Turcii Seldjucizi, cari aveau
sa se masoare cu Cruciatii si cu cetAtile italiene e, Concomitent
cu acestea cari aveau loc In Orient, Apusul Europei, faramitat de
nesiguranta si de regimul fendal, dusman oricarui comert, decade
economiceste la regimul familial si la economia naturals 3.
Cetatile italiene : Pisa, Amalfi, Florenta, Genua, Venetia, etc.
isi incepusera cam din sec. VIII activitatea pe faram economic
international. Erau organizate in Comune", mici republici cu
dreptul de a se conduce singure, de a judeca pe tnembrii tor, dc
a avea armate proprti 4, model dupa care
presuptmem
t'ar
fi organizat si anumite cetati in frunte cu Moscopo!e, organizare
ce ar fi fost intarita de Turci cu si mai marl privilegii. Le caracteriza o toncurenta sangeroasa, din tendinta fiecareia de a-si
asigura, neturburat, debuseele ravnite si de a impinge, cat mai
afund, in Orient si in Mediterana, expansiunea cuceritoare b.
'A. G. Giuglea, o. c., pp. 90-91. 2 Ibid, pp. 99-100. 3 Ih:d, pp. 102
iirm. ' !bid, p. 110. 6 Ibid, pp. 113 i urm.: Pisa, cu monedi de valoare
internationall oaf concesfuni impoatante in Bizant, dupl. ce, in 1137, distruge
;I
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
A. I-Iftciu.
18
www.dacoromanica.ro
de Orient, stapaneau tinuturi -oarecum valahe sau regiuni in contact iinediat cu principatele valahe din Tesalia si Epir 8, Inainte
de ace,asta chiart imperiul Asanestilor era in legaturi sufletesti cu
i poate
cu Papa si, din darurile trimise de Ionitiu 8, lta1ienii
1 I. Argint., o. c., p. 161. 2 Henri de Valenciennes, Hist. de l'empereur
Henri, p. 271, ap. I. Argint. p. 161. 3 Ducange, Note la Anna, Bonn, p.563,
ap. I. Arent., p. 161.4 H. Valenc., p. 295, ap. Ibid, p. 164.6 Maria. flica
imparatului Burild, maritata dupii Henric, a luat ca zestre 60 annimale inalte podoabe pretioase, Robert de Clary,
ccircate cu aur, argint, miltase
ap. Jitecek, ap. I. Argint., o. c., p. 164. 0 N. lorga, Hist. R. de La Pen.
Bale. p. 12.7 A. Giuglea, o. c., .p. 106. s Taffel, p. 233, ap. I. Arent., o. c.,
p. 122. 9 Ansbertus, V, p. 42, ap. 151d, p. 164 1 I. Argint., o. c., p. (64.
19
www.dacoromanica.ro
$i altii
tntelesera cat de importanfe puteau sA fie legaturile
comerciale cu acea tarn bogata. Regele Neapolului era cu Cara Zagoniet in legAturi diplomatice 1, fire$te, de dragul color comerciale.
In contact cu Francezii st Venetienii dela s.-vestul imperiului, Valahii cApatau importanta tot mai mare. Toate acestea erau
prilejuiri fericite, pentru ca Valahii sa-0 largeasca orizontul economic $i sa capete noui aptitudini st me$tesuguri.
astfel, se in-
chega comert activ cu tari necunoscute, ajutati de marea for influentA pe langa seniori, de bogatiile for $i de caravanele ce batAtoreau Peninsula.
Dar, In tot intervalul acestei perioade, vremurile erau restatornicite. Cand linistea aparenta se stabilea, noui imprejurari politice rascoleau sf mareau anarhia, Bizantul $i tot imperiul acestuia
era un nesecat izvor de turburAri ; nouilor navalitori dela nord sau
vest nu li se putea pune stavilA ; statul national din Hem $i Rodopi, odatA ce $i-a pierdut dinastia intemeietoare in persoana marilor ImpArati, poporul valah din acele tinuturi nu mai avea rost
$i era in cautarea de noui adAposturi
unii retragandu-se in
stAnga DunArii 2, altii in regiunea Zagora
Vlahoria din Pind $,
restul rAmanand pe loc si disparand, in afarA de o mica parte itmasA in Rodopi si Meglenia (Vechea Flachia) ; and au incetat
oarecum luptele intre Latini si Bizantini, nouri grei si amenintatori se arAtau in Asia MicA la portile imperiului apareau, invincibili, Osmanliii
intreg poporul aromanesc era neliniVit $i mereu In cautarea de adAposturi mai sigure 4, sau in cautarea de
papni bogate si grase 5; pe de alts parte dizlocAri silite dictate
1 Regele Neapolului, ca
latgeasca influenta, derma Wiwi de noblete Ia fruntagii Epiruluf, ficandu-i coati, baron!, senior!
in 1307 (Nikefor
Gregoras, c. VI, cap. 3, ap. 1. Argint., o. c., p. 161); far o parte din Epir
era sub stapinirea Tarentului, in 1318 (Hoph, Croniques greco-romaines, p.
168, ap. I. Arent., o. c., p. 179). Guy de Ia Roche, ducele Atenei, era in relatfuni amicale cu nobilii, adia cu celnicii, marl! negustori i bogatagi valahl,
and atunse tutore at minorului, fful ha Constantin Anghel din Tesalfa, in
1303 0-1 numea 4scumpfi sal amid) (Buchon, Livre de la Conquete, pp. 408
gi 409, ap. I. Argint. o. c., p. 190). Venetienii, in relatiuni din cele mai stranse
cu frcsntagii valahi, au chemat pe acegtia gi le-au acosdat feude f f privilegli
for i Albanezilor, nu Grecilor, nici Evreilor
in partea nordica a Eubeef, ce
s'a numit gi se numegte incl. *Vlahia Mare* (Hoph, Griech, VII, p. 141:
Lorenz Diefenbach, VOltkerkunde Osteuropas insbensondere, der Haetnushal;
binsel and der unteren Donaugebiete, I, pp. 228, 302, ap. I. Arent. pp. 199,
20
www.dacoromanica.ro
de ratiuni mnalte de stat aveau loc 1; Vlahii cari se tntindeau, Oda ta, dela portile Constantinopolului panA la Develtus-Burgas
incepeau sa dispar!. Acelas ienomen are loc i In Tracia, unde,
pela sfaritul secolului at XI-lea, se inmultisera ca roiul de albine
dar pe care in secolul at XIII-lea au pArasit-o, fiind pustiitA de
TAtari
4 ;
schafeens v. 29, Wien, 1882, pp. 474, 475. Femeile gf fetele Romanilor erau
imbricate in haine birbatefti gi serveau Ia tninastirea Iviron, dupi cum releie
din pitacul Pittlarhului, dupa care se inmultiserl in Tracia ca rolul de albine.
(Cfr. E. Erbiceanu, pp. 7, 8 fi urm., ap. I. Argint., o. c., p. 160). Vezi gi N.
Iorga, o. c., p. II, cele referitoare Ia Note 5. 6 Aceiaf nota dupa N. Iorga, o.
c. 7 I. Arent. o. c., p. 160. 8 I. Caragiani, o. c., p. 109. 9 Pouq., o. c., t. II.
p. 350. 10 M. E. M. Cousinery, consul francez Ia Salonic, intre 1788-793 fi
1814-819, Voyage de la Macedoine, Paris 1831, t. I, p. 14. 11 William Martin
Lsake, filer hritanic, Travels in Northern Greece 1835, insemniri de calItorie in nordul Greciei, intre 1804-810.
21
www.dacoromanica.ro
Un articol important de comert era casul valah caseus via chescus", care servea ca moneda de schimb 5, Casul din muntele
Athos, facut de Vlahi, era tot asa de renumit 6
aici, stim ca
s'au stabilit colonii venind din Tracia si din Tesalia. Casul vJahese" era exportat si la Raguza
dupa cum reiese din documente datand din secolul al XIV-Iea 7, pi-I cunoasteau tot atat de
bine si Bizantinii, ca si Raguzanii 8. Ciobanii frecventau targurile
si balciurile, unde isi desfaceau prudusele 6. In genere, Aromanii
faceau comert !nuns cu piei, cu lank bumbac si diferite produse
1 G. Weigand, Die Sprache der Olympo-Valachen, Leipzig, 1888, pp.
11-12, ap. G. Murnu, o. c., p. 59. s Vezi fi I. Argint., o. c., p. 160. 3 Confetti* la radio despre Aromant de G. Murnu, cfr. xiarul Aparareav, nr. 2/930.
4 E. Legrand, Bibliothequa grecque vulgaire, I, pp. 103, 123, etc., ap. N,
Iorga, o. c., p. 29. Citesq in (Ellenismul in Rorndnigh, Nota 2, pp. 44 -45,
a lui D. Russo ca. Vlaha care tese in Iacrami capa at fi VIalla din Muntenia
sau o interpreteazi ;a un name apelativ i nu etnic. 5 Miklosich, Die Wanderungen der Rumunen in den Dpiwatischen Alpert and Kurpateu, Wien,
1879, p. 4., ap. I. Aleut., o. c., p. 249. 6 W. Tomaschek, o. c., pp. 475, 476,
ap. 1. Argint., o. c., p. 162. 7 Vezi T. Filigescuf Coioniile Ronulne din Bas_
nica, Buc 1906, p. 56. 8 E. Legrand, o. c., ap. N. lorga, o. c., p. 29. Lambros, Neos Ellinismos, XII, pp. 38 Ii urm. ap. N. 1orga, o. c., p. 29.
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
aceste noui infatisAri ale vietii economice si anume prin acumularea de marl bogAtii si prin o intense expansiune, atat in largul
Peninsulei, cat si dincolo de ea, peste tot cuprinsul Europei si,
mai tarziu, in cele douA continente vecine, and, prin comerjul si
institutiunile for industriale, sunt pe cale sa creeze si sa stapaneasca mad centre de trafic in lungul drumului Vardar-Morava,
care duce in statele dunarene si prin Viena, in Europa ; industria
casnica si de ateliere era in floare, seryind o buns parte din nevoile Peninsulei si gAsind debusee favorabile in tAri streine; Valahii aveau monopolul transporturilor de uscat bine organizate in
Peninsula si !Ana in Europa centrals ; in fruntea asezArilor aromanesti, se gaseau Calarii si Metova, intrecute doar de splendoarea, sub toate aspectele, a Moscopolei, cu a cArei disparitie se
inchee aceasta perioadA.
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
for aromani Inca din cele mai vechi timpuri ; mai jos de acestea,
deasemenea, Valona (Avlona), Arta din Epir, pe urma, spre Egea,
Bodoni(a-Tesalia, Salonic, Cavala, etc. Adriatica a devenit, in curand, o mare vizitata foarte des de negustorii aromani, ca si de
cei curiosi, pe cari ii atrageau splendorile cetatilor italiene, ce
aveau sa devina modele demne de imitat : in organizarea municipals, in umanizarea conditiilor de viata, in mandria oraselor si in
desavarsireS artistica a mestesugurilor, castiguri ce le adusesera,
in multe orase, in buns parte si din Bizant.
Pentru aceasta perioada de aproape patru secole, (XIV--XVIII),
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
Maria de lucru fiind eftina printre ei (Megqlovlahi), ei Incepull sa tese stofele grosolane cari servesc Ia facutul capelor Albanezilor Si capotele in uzul marinarilor de pe Adriatica 1. Aceste
cape sau mantale de lha, cari se fabricau in munlii Vlahilor Si
se tatrebuintau tot atat de mutt in Italia gi in Spania, pe cat le
intrebuintau Grecii MOO, le-a deschis drumul spre tin ccmert mai
in tins 2. Oamenii bogati din Acrocherauna se imbracau gi ei in capele
tantei negotului cu aceste tinuturi, dupa lungi experiente, au reugit sa intemeieze, in 1695, la Saiada din fata insulei Corfu, tin
vice-consulat marchand care sa le promoveze interesele in Epir.
Era pentru prima data cand o agentie comerciala franceza patrundea in Epic, iar Garnier, agentul, vorbegte, in 1702, de lanina ca
de un orag tot aga de mare ca i Marsilia4. In 1705, aceasta agentle se muta dela Salada la Arta 5.
Dar au mai fost gi alte agezaminte comerciale franceze cu
mutt inainte de aceasta. Inca din timpul lui Ludovic al XIV-lea,
agentii particulari francezi intemeiara un antrepozit Ia Metova,
pentru a strange parul de capra gi lanurile de of dela coloniile
valahe din Rind gi, astfel, prin aceste potriviri de interese, conchide des citatul consul, Megalovlahii gi laniotii au legat prietenii
stranse cu Francezii6.
Acegti negustori transportau, din porturile Thesprotiei gi grane
in valoare de 140.000 sarcini
grane foarte laudate, din cari
7ho le introduceau in Spania. Deasemenea, din Arta, cumparau gi
carmaz, ca la 200 qt. anual. Pe piata Ianinei, cumparau 6.000 qt.
ceara, aduse cu caravanele din Moldova, Muntenia gi Bosnia
'aceasta in sezonul lanuar gi Februar. Pe aceiagi piata, se cumpa-
o. c. ' Pouq,, o. c., I, p. 346. Este vorba de a regiune din Grecia. 4 !bid, 11,
p. 414. 5 kid, 11, p. 415, 6 Ibid, p. 418.
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
Malta si Turcia, iar multi chn ei au fost proprietari atat ai fuckcdturilor, cat si ai navilor 1, echipate cu tunuri si mateloti.
In felul acesta, acesti Megalovlahi, muncitori si economi din
Epir, Apropotam si Pind, mai cu seams din centrele Metova, CAlarii, Saracu si Zagor, s'au raspandit in diferite piete maritime ale
Mediteranei si, dupd incercari norocoase, mergand cu sonda si
busola in mans, au intemeiat case de comert in Neapole, Livorno,
Genova, Sardinia, Cadix, Sicilia si Malta ; au avut, deasemenea,
case si in Adriatica : Triest, Venetia, Ancona si Raguza 2.
In fruntea miscdrii economice cu caracter international, stau
comunele aromanesti din Pind, Metova si Calari, celelalte invartindu-se in sistemul clientelar at acestora. In acesta din urind, un
centru preponderent pe planul s.-vestului balcanic, se gdsea cursul
pietelor principale ale Europei cu care avea de aface Epirul, fiitdcd
Calariotii aveau tot interesul sd cunoascA miscdrile comertului la
care luau parte ; cunosteau si urmareau bursa bumbacurilor, lanurilor, mAtAsurilor, pieilor, galoanelor si fireturilor de aur, blAnuritor din Rusia, etc. 3. Fiincicd locuitorii erau in relatiuni cu Franta,
Spania, Italia, Turcia, Rusia, Malta, cu Tarile Germane si Ungaria,
cu Grecia, insulele ionice, cu toatd Mediterana, etc. Centrele industriale de mai sus si altele concurau, prin anumite artico'e,
multe orase din Europa 4.
Pe langt comertul de mai sus, altii
in companii
indrAznird sA se dedea la operatiuni de bancA in Viena, Constantinopol 5i Moscova, in care MO, multi n'au fost norocosi, cum observA
Pouqueville, precum si case in Lipsca, Breslau, Amsterdam 5.
Aceste centre din Pind si alte centre din Epir se indeletniceau,
in mare mdsurd si cu industria metalelor nobile
aurul si argintu!, Iar lucrArile for aveau cdu tare in Turcia, Italia si alte tari :
se mai indeletniceau si cu broriatul costumelor albaneze, cu fabricarea de pistoale, asa cum vom vedea la locul cuvenit 6.
Posedand, in mica parte, transportul pe mare, Valahii din
aceste regiuni erau stdpanii exclusivi pe mijloacele de transport
pe uscat. Curse regulate de caravane aveau loc, din cele mai vechi timpuri, pentru porturile epirote si dalmatine, pentru Macedonia, Tesalia, Albania, Conseantinopol, Europa, Rusia, etc. Acesti
caravanari au fost dupd cum am mai spus-o unul din factorii
1 W. M. Leake, o. c., p. 7. 2 Pouq., o. c., II, p. 352 i 1, p. 208, 3 I
bid. 11, pp. 352 i 353. 4 I. Arent., o. c., p. 253.5 Pouq., o. c., II, pp. 352,
pp. 355 ft 356 i W. M. Leake, o. c.
fi 1, p. 208. Vezi Pouq., o. c.,
Vezi i A. Haciu, Cartea II-a, despre Comertul, industria 1 artele la Arornaui
in Europa, etc.. ultimul capitol.
11,
31
www.dacoromanica.ro
trunchiul poporului aromanesc. Tesalia era Vlahia Mare (Megalovlahia), adica principatul aromanesc care a jucat un rol de
seams in miscarile si viata economics a imperiului bizantin, imediat dupd Incheierea primului mileniu si a dug, veacuri lungi, o
viata aproape independents, care s'a continuat si dupd dezmembrarea imperiului. Megalovlahii
acesti Aromani din Tesalia
erau oameni imperiali 2 si avasileftr, adicd nesupusi la nici un
rege .; ei aveau in mainile lor, toate bogatiile provinciei, purtau
titlul de nobili si Barons de Ia Blaquie", iar potentatii francezi
ii numiau scumpii lor amici" 4. Cand parte din e1 s'au urcat la
munte, ca sA-si asigure avutul si libertatile, legaturile triburilor
aromanesti intre ele
cele ramase in vechea patrie si cele urcate
la munte
legaturi de rudenie si economice au continuat mereu
si nu s'au intrerupt nici pand in zilele noastre. Turmele de of dela
munte coborau sd ierneze in aceiasi provincie pc care au parasit-o
in negura vremurilor, fenomen ce a stdruit mereu si stdruie Inca.
Tesalia si Pindul
Vlahia mica a iesit din oranduiala aceasta
formeazd si astazi, sub noua infatisare politicA, unitdti organice
din punct de vedere etnic si politic, amandoud intregindu-se reciproc. Produsele Pindului in lanuri, unturi, branzeturi si in carne,
precum si in cherestea se varsau si se varsd in Tesalia, iar cele
de aci treceau si trec peste munti, in cereale, untdeleninuri, coloniale, etc. tar atunci and turburdrile politice cuprindeau o provincie, ecoul sufletesc pra tot asa de puternic si simtit in cealaltd
vecind ; pentru eliberarea Greciei, amandoua au sangerat deopotriva de crud si de indelungat.
1 Marea Viable avea ca Ifrnite: Ia nord, OlImpul 1f muntli Cambunarff ;
Ia sue, Sperchios f orasul Lamia-Zeitun, cuprfneind Tesalfa, Ftfotida, Pelasghfotfda sf Lactic:la, far ca rase: Larfsa, TrIcala, Elasona, Domocos, Farsala
If Patragfc. Mica Viable sau Despotatul Epfrului, cu limite Ia nord Durato, la
sud golfts1 Corfnt, cuprinzand Etolia,Acarnania, Dolopfa, Epfrul, Thesprotfa,
Corfu, Chefalonf a si Itaca, cu orate; Durato, Berat, Argbfrocastro, Arta, Naupact ( Corfnt); far Valabia de sus cuprfndea regfunea Ianinei gi impreturfmi,
Zagora de astazi It cu vechea Dolopia, ca centre avAnd s Ianfna, IV1etnva, Armfro, Sfracu, Calarftes. (I. Argint., o. c., pp. 174 175. Vezi 0 N. Papahagf,
Les Roumains de Turquie). ; I. Argtnt., o. c., Introducere, XIII. s Cantacuten, Boon, I, p. 474 0 Ramon de Muntaner, ap. I. Argint. o. c., pp. 190 0
182. 4 Buchon, o. c., I, p. 468, ap. I. Argint., o. c., pp. 179, 188, 190.
32
www.dacoromanica.ro
II, p. 418. 8 kid, III, pp. 385-386. 0 Vezi Neamul Romdnesc, din Iunfe De
cembrfe 1931, cu articole semnate Sucur), 0 vezf Cooperatorul roman.
I. Comertul, Industrie, etc., Ia Aromani.
33
www.dacoromanica.ro
A. Haeju,
punere logics trebue facuta si cu privire la Zarco, unde se stabiliserA cateva famiIii valahe cart isi vindeau capele si unde cateva
case evreesti fAceau speculatiuni in cumpArarea de matasuri dutiesneinalbite 1. Este peste putinta ca Aromanii sA fi neglijat negotul
cu acest produs atat de rentabil, mai ales cand vom vedea ca ei,
aiurea, in zonele Seres si Moscopole, erau in legaturi foarte stranse
cu statele Austriei si Germaniei
tot in comertul cu bumbacuri
si matasuri.
In raza cantonului Zarco
cu satele Ciapurnia, Sinitio si
Kursovo
pastorii valahi se reuneau in primAvarb, ca sA dues,
spre vanzare, la Constantinopol, turmele de miei si of ce le hrIniau
in pAsunile Tesaliei si ale muntilor ei 2. Nu se poate Inchipui ca,
In jurul acestor celnici in legAturi cu Constantinopolul, sA nu se
Dar Tesalia era un domeniu de intensa activitate si pentru Aromanii din Zagor, Metova, Aspropotam, lanina si Pind. Prin acestia,
Venetienii cumparau si matasurile in plata Artei, provenite din
Zagora si Patragic 4.
Francezii transportau grane pen:ru Cadix si alte porturi ale
Spaniel (unde stim ca Aromanii aveau deja contoare din timpuri
vechi), grane ce iesiau din porturile Zeitun, Stelida si Aghia Marina 5. Negustorii francezi erau destul de numerosi si, prin interventia lor, se crease un vice-consulat onorific la Portaria 6. Un
port natural al bogatei campii a Tesaliei era Bodonita 7.
Pe langa mAtAsurile din Aghia si Volo, bumbacurile erau si
ele un articol pretios in comert si, alaturi de Francezi, dupa cum
am vazut, statele Austriei se aprovizionau si ele cu mart cantitAti.
0 industrie infloritoare se intemeiase la Tarnova 8, la nordul
Larisei, industria alagea-lelor, a prosoapelor flocoti" si a marochinelor, care trecuse, atinsese, la inceputul secolului al X1X,
splendoarea ce si-o pierduse Tesalia data cu industria din Ambelachia si din Aghia ; dar ciuma cumplitA din 1813-1815 a secerat toata populatia i, astfel, s'a pierdut toata industria : tesatorii,
1 Pouqueville numefte ease creOine* ;I nu vorbete de nationalitatea
IocultorlIor, cart nu puteau ft cleat AromAnt st ceva Greci. 2 kid, III, p. 353.
3 !bid, p. 394.4 'bib, II, p. 417. 5 kid, IV, pp. 86 87. 6 Ibid, III, pp.
393 -394.7 N. Iorga, o. c., p. 33. 5 Pouq., da, pentru secolul al XVIII-Iea,
3.000 tot greciw ,t cateva farntlii turceftt, 18 bIserict t 3 moschet.
34
www.dacoromanica.ro
fabrici, vopsitorii si tAbacarii. In 1810, se scoteau alage-le si flocoti pentru 1/2 milion piastri si 3.000 marochine 1.
Argintari, croitori in moda albaneza, negustori si meseriasi
de tot felul, in toate orasele Tesaliei, au fost in cea mai mare
parte aromani, autochtoni sau coboriti din Pind, Metova, Asproaceasta si in secolele anterioare celui at XIX-lea.
potam, Epir
Concurerztele tare streini. Tot in aceasta provincie, in secoin' at XVIII-lea, au aparut si Engiezii, cari desfaceau, aici, cositor, tinichea, otel si plumb, jar pentru promovarea acestui negot
si proteguirea debuseului, au intemeiat, in 1706, un vice-consulat
la Larisa 2. Dar comertul Angliei s'a marginit numai la Tesalia si
numai 1 a aceste articole, ceeace n'a pricinuit nici un prejuditiu comertului francez. In Epir n'au putut patrunde, insa, fiindca
acolo era un debuseu rezervat de Megalovlahi numai Francezilor
si Venetienilor, cari
ca sa evite once concurenta neplacuta,
engleza sau alta si ca sa -si asigure intaietatea prin Va'ahii intrefkura apel la protectia armatolilor, carora le plateau casturi
pizi
importante, numai ca acestia, aparatori ai trecatorilor si ai drumuriIor, O. puna piedici costisitoare comertului strein 8,
Dar comunitatea de interese intre Francezi si Venetieni era
numai o aparenta si a avut si ea o limit.A. Cand cei dintai au inceput sa exploateze padurile din Lamari si sa prepondereze oarecum in Epir, Venetienii, intocmai ca in afacerea cu contoarul francez
dela Durazo pe care 1-au devastat prin Uscoci, silindu -i s-1 evacueze, tot astfel si in Epir
de acord cu Turcii
asasinara pe
www.dacoromanica.ro
mare veloare. Mare sail:oaf arornanfi, avem pe cel dintaiu care s'a ocupat de
Moscopole it cfvflizatla el, pe Per. Papahagf in Scriitorii aromani in secolul
al XVIII; N. lorga, cel dintafts care a descoperft nume de negustorf moscopolent la Venetia, despre cart a scris in Cateva stiri despre comertul nostru in
veactarile XVII si XVIII, extras din Anal. Acad. Rom., seria II, t. XXXVII,
1915, precum ff in alte note din alte lucrari, ca in Histoire des Roamains
de la Peninsule des Balkans, Buc,, 1919 ; in mod incidental, Th. Cipfdan, in
36
www.dacoromanica.ro
viata economics, pe cand, in acelas timp, alte campuri de activitate mai intensa si cu mari sperante se prezentau in Macedonia
si In marile centre ale Impe,riului ottoman si, concomitent, relatiunile cu statele germane, austriace, rusesti, etc. Incepeau si 2. Turburarile cari subminau insasi fiinta asezarilor aromanesti din Al-.
bania de sud ti indemnau sa le paraseasca pentru totdeauna.
Pans la aparitia studiului tanarului Valer Papahagi Les
Roumains de I'Albanie et le commerce venitien au XVII-me et XVIIIme siecles" 1 n'am cunoscut, din numele negustorilor moscopoleni
in relatiuni cu Venetia si despre fejul sf valoarea afacerilor lor,
decal acelea cunoscute din comunicarile facute Academiei Romane
de istoricul N. lorga, Inca din 1915 2. lath cateva nume din cele
10 scrisori comerciale pentru intervalul 1692-1697, toate catre
corespondentul for din Venetia Ghiorghi Cumanu : fratii Teodor si
Alexi Nicolau si tatal acestora chir Nicola, Ghiorghi Sideri, Bendu si fratele Dimitri, Mihali fratele lui Alexi, Adam Dimitriu, Caloiani, Adami Papa, Nicola Stavru, Dimitrie Bendu, Nicola Dedu,
loan al lui Nicola, Anastasie Nasto, Alessio Giorgio, Cristo Dimitri
din Castoria. Acestia expediau, prin Durato sau Valona, pentru
Venetia, afara de unele produse orientale : mesini. saftian, !mei zise
schiavine (?), abale, dar mai ales cergi, numite chiar asa terghes"
in greceste, de acele cergi de par de capra, foarte mitoase, vopsite,
in tulori tari, cari si acuma sunt o specialitate a tinuturilor acelora" 3. Moscopolenii mai expediau si ceara furnizata aiurea 4.
lata si cateva nume de negustori moscopoleni, descoperite
Romanii nomazi i Farserotii ; I. Neoitescu in Dela Romdnii din Turcia europeand ; N. Papahagi in Iucrarea citata ; cateva marturii f ecouri indepartate in poezii lirice 1 epice poporane din Antologia aromaneasca a tut T. Papahagi ;I alte cateva din VI.-Cltsura culese de M. Beza, dupa marturia d-sale,
de data foarte veche ; o comunicare a lui C. I. Cosmescu facuta la Acad. Romani; scurte cltate in lucrarile lui V. N. Cristu in Gratu romdnese, etc. In
ultimul timp, insa, tanarul talentat Valer Papahagi, elev eminent a d. N. forge,
a descoperit, cu dragoste de adevar i de neamul salsa, rascolind arhivele din
fosta cetate a Dogilor gi bibliotecile din Paris, relatfunile moscopolo-venetiene
intre 1681-1761, lucrare monumentala ce se gasefte a ctualmente sub tipar.
0 lucrare, deasemenea serioasa, este Th. A. Cavaliotti, a profesorului Victor
www.dacoromanica.ro
oarecare Andrei, fiul lui Petru din Cavaia, aducea cArti religioaw
lucrate la imprimeriile grecesti" numeroase sau la cele venetiene,
pentru catolicii din Albania de nord 11.
Unii negustori moscopoleni se duceau in persoana la Venetia,
1 Este fiul decedatylui N. Papahagi, publicist distins, autor at Iticrarii
Les Roumains de Turquie f Mosneagul dela munte, lost profesor
if ' interpret pe ldnga ministerul afacerilor streine. 2 Numele de Naum Si-
guna sau Igtsna I-a purtat tatal marelul mitropolit, far Constantin alt flu a lui
Naum. Este vorba, probabfl, de vreun bunic at acestui Naum. s Val. Papahagi,
st. cit., passim. Lucrarea ce se gasqte sub tipar i-a servit ca tezi de doctoral
in toamna 1934.4 N. Iorga -numete mai sus schiavine* un fel de piei? 5 V.
Papahagi, st. c., p. 49. N. Iorga, Cdteva stiri, etc. 7 Val. Papahagi 1. c.
s N. Iorga, com. cit. 9 antecele populate din VI. Clisura culese de M. Beza
Sirmc7 laie, sirma arosie, sirmd di nao turlii, adusd dit Vinitii, etc. adid
Matasii neagra, medasii rosie, matasil in noun eulori sau feluri, adusil din
Venqia, etc. vorbesc de un vechiu negot, direct sau mai degraba prin Moscopole, cu Venetia. 10 V. Papahagi, st. cit., 67-68. 11 Ibid,
38
www.dacoromanica.ro
majoritatea Insa, ici aveau agentii lor. Cel mai de seams era
39
www.dacoromanica.ro
Samarieni caravAnari
cari II cunosteau foarte bine
s'au asezat aci, formand class nobilA a oraului 1. Deasemenea, nu pu-
7 Ibid, I, p. 44.
40
www.dacoromanica.ro
Al treilea snare port pe Adriatica si des vizitat de negustorii si chervangii aromani si cu contoare aromanesti 2, era Valona
(AvIona)3
portal natural al Aromanilor Musachiari. pe unde se
scurgeau in afara marl cantitati de cereale si de untdelemnuri, de
smoala, lemne de constructie, etc., si de unde se cumparau pentru Turcia cai foarte cautati pentru frumuselea si iuteala 1cr 4.
Francezii aveau, aci, Inca din 1738, un contoar si rezervoriu pentru o capacitate de 2.000 millerolles de untdelemnuri, iar din Franta
se aduceau postavuri de Carcassone si coloniale ; in schimb, se
exportau, pentru aceasta tart grau, smoaia si untdelemnuri, in
valoare de 300.000 frc. 6. Cereale, dupa cum am spus, se exportau
si pentru Spania 6.
Caravanrii si negustorii aromani frecventau din cele mai
vechi timpuri acest oras-port atat de bogat si cu un hinterland
tot asa de bogat in asezari aromanesti ; aduceau de aci, ca si din
Durato si Raguza, marfuri din Venetia si Triest, marfuri conttand
din tesaturi scumpe in filigram, expediate de negustorii aromani
stabiliti In aceste doua orase 7.
In porturile Durato si Valona, Moscopolenii Alexi si loan
Ghiorghi, Ghiorghi Papa, Dimitri Bendu, Teodor Nicolau, Nicola
Stavru si Mihali Ohiorgi Sideri Isi aveau contoarele si magazinele
I, p. 361.5 Ibid, II, p. 429, s Ibid, II, pp. 415-416. 7 Th, Cap., o. c., p.136 ;
N. Iorga, Cdteva ytirt, etc. If Hist. Roam. Pen. Balk., p. 39.
41
www.dacoromanica.ro
dintr'un proces iscat intre ei, se vede valoarea considerabila a aera in litigiu o sums de 17.000 piastri S.
4acerilor
Afacerije for s'au intins pans in Triest si Fiume, unde MosMacecopolenii ne apar in tovarAsie cu Aromani din Sacista
donia, in comertul de lanuri st piei 9. Portul Ancona, deasemenea,
li era destul de cunoscut, ca si Saiada si Corfu '1).
In interesul afacerilor, ei ajungeau si la Constantinopol. Dinapela Inceputul secolului al XVIII-lea
tre cei multi gasim
ceste nume : Mihail Ghiorghi, Adam Ghira, Hagi Mihali Simu, loani
Simu si Mihali Sideri. Acesta din urmA mergea si la Galipoli 11
Este locul sA ne ocupam ceva si de Aromanii din alte cateva
1 V. Papahagi, st. cit., p. 49 gi N. Iotga, Hist. Roam. Pen. Balk o.
c., p. 39. 2 Leake, o. c., Pouq., o. c. gi V. Mud, La Tamale et PROWp. 51. 5 Ibid, p.
nisme contemporain. a V. Papahagi, st. cit., p. 65. 4
85. a Ibld, p. SI. 7 Ibid, p. 68. 8 !bid, p. 80. 9 Ibed, p. 81. 10 Ibid, pp. 50 -51.
" !bid, p. 57.
44
www.dacoromanica.ro
rap din Macedonia? ca Ohrida, Moloviste i Sacista 1. cari se $5cupau cu aceleai afaceri.
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
Ca sa ne dam seama de importanta de care se bucurau negustorii aromani in Adriatica, este de ajuns sa pomenim ca, in
1719, consulii Venetiei, Angliei, Olandei si Frantei erau de parere
ca, pentruca sefii turci s satisfaca pe cativa negustori servindu-se
de vase dulcignote, nu este bine sa se alunge Moscopolenii, Ohridenii, Sacistenii si Molovistenii, cari, singurii, prin comertul for
intens, contribue la prcrgresul scalei Durato 4.
Dar pacatele Venetiei erau nenumarate, unele de data recenta, altele foarte vechi. Printre multe alte razboaie, acela turcovenetian din 1714-18, urmator caruia a pierdut definiiiv Moreea,
i-a facut pe Venetieni s piarcia toate privilegiile de cari se bucurau in scalele Turciei, determinand alte popoare sa inceapa negotul cu aceste popoare si sa inceteze pentru totdeauna debitul
postavurilor venetiene in Turcia 5. 0 masura care nemultumia
profund pe negustorii streini era regimul fiscal vamal, care impiedica
prin taxe excesive la intrare
introducerea materiilor
brute sau manufacturate streine 6, cum era acea taxa de 20j
impotriva careia s'au plans inutil negustouna din cele multe
rii aromani si altii 7. Tot acest regim vamal era opera nobililor,
arendasi at vamilor, pentru ca
acopere cheltuielile si sa se
imbogatiasca in scurt timp 8, fail a tine, insa, seama do interesele
1 Ibid, p. 71. 2 Ibid, pp. 72-74: Consulut trimite, inaltilor reprezentanti
ai Venetia la Constantinopol, ?n 26 6 706, un protest semnat de 8 negustori
rooscopoleni: Gh. Ghira, D. Gheorghiu, Sinu Ghlorghi, Gh. Teodoru, Adam
Chita, Teodor Adam, Anton Gbira i Costa Tecdoru, protest prin cari aceftia
declarl ca vor continua afacerile for numai prin Pietro Rosa I antrepozitele acestufa. Tot de Moscopoleni se servete (st. cit. pp. 77-78) ca sa mitloceascl
functionarii turd vein% cari incuratau intrarea in
o intelegere intre pafalele
port a vaselor dulcignote BSI, tot prin et, trimite mesagerii la Constantinopol, ca
si arate situatia scald Durato lsi si dobandeasci respectarea de catre PoartA a
tratatelor i pedepsirea. piratilor. 3 Ibid. pp. 79 -80.4 1641, p. 79.6 P. Daru,
o. c., VII, p. 174. a 'bid, p. 179. I. V. Papahagf, st. cit., pp. 71-72. A as yedea acest studtu, unde autorul ?1St intemeiaza ()rice afirmatie pe scrisorile mos.
scopolene, servinclu-i de utentice documents. 8 P. Daru, o. c., p. 175.
45
www.dacoromanica.ro
industria mult cautata de odinioara, nu se mai bucura de atentiunea guvernului, iar in ramurile cele mai rentabile navaleau nobilii ;
marina militara, ca urmare a sistemului de neutralitate, slabea fiind
neglijata ; marina cornerciala scadea simtitor, astfel ca vasele streine erau preferate ; porturile nu mai corespundeau nevoilor, ele se
impotmoleau i nu mai suportau vasele de mare tonaj ; la tuate
acestea, se adaogau tributele ce era obligata s le plateasca Turcilor, brigandajele Barbarescflor, pirateriile Uscocilor, de data aceasta, sustinuti de Austria 4, precum i contrabandele Dulcignotutor sustinuti de Turci Complexu 1 acesta de piedici constituiau
o amenintare de, moarte, pe care n'a fost in stare s o evite, oricat de laudabile i-au fost sfortarile.
Alte fenomene economice apareau. de azi incolo, in bazinul
Adriaticei. In 1737, Ancona era declarata, de Papa Clement XII,
porto-franc 6 ; in coasts, mai spre nord, facea sfortari marl Triestul,
care atragea la el tut cotnertul marii 7, un nou port modern cu
avangarda a unui imperiu amens. Cam in aceiai epoca, Petru cel
Mare deschidea streinilor granitele imperiului rusesc, prin Petersburg i marile de sud 8, deci, pentru Aromani, temperamente de
avant i de initiativa, un teren de activitate cu perspective din cele
mai surazatoare.
In 1737, cele mai pretioase marfuri infrate in Ancona, proveneau din Raguza si Albania turceasca 9; in 1741, Sacisteanul
Nicola Hagi Mihali, cu asociatii sai Moscopoteni, iii ivIrepta marfurile pe vase dulcignote pentru Fiume i Triest 10. In 1761, cand
comertul venetian decazuse, alte marfuri i mai ales lana ordinara
din muntii Albaniei erau transportate, cu caravanele la Scutari si
Durato, iar de azolo, cu vase dulcignote qi raguzane, Ia Venetia,
Ancona, Raguza i Triest'. Acum creVea in importanta, pe langa
cele de mai sus, Saiada din fats insulei Corfu i Salonicul 12
I bid. pp. 172-176. 2 Ibid. n Ibid. 4 Ibid VII, p. 174 "0 urm. 5 V.
Papahagf, st. c. 77 6 !bid, Nota I p. 84.7 P. Daru, o. c., VII, p. 177. 81V1. forgulescu. o. c. 174 -5 9 Val. Papahagl, Nota 1, p. 84. '0 Ibfd, p. 81. 11 Ibld,
www.dacoromanica.ro
de Razgrad din Bulgaria, cart s'au bucurat de privilegii pan4 in 1810 It desca vorbeau romane0e, albanezefte f I
C. Jir. p. 429
pre cart se spune
bulgarefte.
4,
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
p. 82. ' Cvitic, o. c., p. 438 ap. Ibid, p. 137. 9 Poug., o. c., III, p. 182.
I. Comerlul, Industrie, etc., la Aromani.
49
www.dacoromanica.ro
A. Haciu
of ;
nery pe caravanarii aromani, mergand la balciuri : Ei se pun intotdeauna in fruntea caravanelor, cari -merg la balciurile din Rumelia. atunci cand ele se framanta prin cafe o trecItoare primejdioasd. Toti poarta la Aceste drumuri, acelas costum, aceleasi arme
si o caciulA acoperita cu Jana neagra, foarte inaltA, care le clA o
atitudine foarte martiala 12.
Seresul poseda bazaruri unde aveau be toate transactiile comerciale si, in zilele de targ, veneau cultivatori din toata valea
Strumitei, dela Melenic pans la Zigna si targul era frecventat de
toate natiunile, iar unele din acestea 1st aveau stabitimente fixe ;
aici veneau si Turci emiri, numiti Karjalii, cari locuiau dealungul
Dunarii, st fAceau marl cumpArAturi de bumbac ce- I torceau iri Cara
for si pe urma it exportau 'Ana pe tarmurile M. Negre si in Polonia '3.
1 CvItic, 1. c. " /bid, I. c. 8 Cyprien Robert, o. c., p. 52 ap. I. Argint.
o. c., p. 252.4 I. COW, I. C. 5 C. Robert. I. c. a Tb. Cap., o. c., p. 137. I
COW, o, c., p. 196. 0 C. I. Ceara, la Graiu romdnesc, Mart. April, 1932. 9
V. Papaliagi, st. cit., p. 85. 10 Tb. Cap. o. c., p. 138. it Iaformaili capitate
dela C. Noe, grofesor Bucurepl. " E, M. Cousinery, o. c., I, p. 17. 18 Ibid,
II, p. 163.
50
www.dacoromanica.ro
Prin venirea in fruntea regiunii, cu sediul la Seres, a lui Ismail Bey, socotit ca un nou fundator, orasul a cunoscut o prosperitate fenomenala 2 si, dupa cum vom vedea mai departe, Aromanii, in special, vor domina piata i vor fi stapani pe marl bogatii 7.
Alaturi de acest mare targ de valoare europeana, mai erau
Drama i Cavala. Drama era renumita pentru tabacariile si boiangeriile sale, datorita apelor bune 8, iar Cavala, ca port comercial, in vremurile mai vechi, nu era mai prejos ca Seres 9. Foarte
multi Aromani, cari veneau cu caravanele sau cu afaceri comerciale
in acest oras, ramaneau aci pentru totdeauna 1. Francezii aveau
stabilimente in acest port
ce E. M. Cousinery sustine a fi purInca din 1711 i, aici, veneau vase
tat numele de Galepsus" n
franceze cu marfuri din Marsilia, unde duceau bumbacuri si orez,
iar din Tassos, ceara si untdelemnuri 19.
Caravanele Aromanilor atingeau toate aceste centre i ajungeau pe vremuri pans la Adrianopol (m-r. Indjrneili, in sl. Edirne) Si Constantinopol 33. Aromanii Zagoriti faceau curse regutate
de caravane, cu punct de plecare Janina i atingeau Salonic, Seres
i Constantinopol, iar alte curse Bucurestii 14. Tot pe la Seres, neA
1 Ibid, II, p. 149. 2 Ibid, II, p. 163. 3 Ibid, II, p. 164. 4 Ibid. 6 Ibid, p.
149. 8 !bid, I. p. 7. 9 CVitiC, o, c., p. 452 ap. Th.
7 'bid, II, p
Cap., o. c., p. 138. 10 Th. Cap., p. 138, scrie t Numele patronimic Cavaliotti
la Aromanii din Albania s'a pastrat din aceste vechi legaturi comerciale cu
Cavala, la fel cum s'au pastrat, pana astazi, la Aromanii comercianti din Perlepe, numele de famine IVIaglari fi mai ales Haifa a E. M. Cousinity, o. c.,
I, p. 14. 1" !bid, 1, p. 7. 13 Th. Cap., o. c., p. 138. 14 Pouq., o. c., 1, p 208.
51. 0 Ibid.
51
www.dacoromanica.ro
in aceasta lucrare ne duce, in mod fatal, pe frontul cel mai n.vestic al Peninsulei i anume tocmai in tinuturi socotite ca leagan
al aromanizmului, in intunecata i lunga epoca a formarii insasi a
popornlui romanesc.
Cercetatorul Teodor Filipescu in lucrarea sa Coloniile romane din Bosnta" sustine ca leaganul Romanilor din Pen. Balcanica a fost Dalmatia, Praevalis i Dardania (adica Bosnia cu Hertzegovina. Bulgaria de vest, Serbia veche, vilaetul Cosovo, Albania de nord i Muntenegru) 2. Este o teorie, dealtfel, emisA pentru
prima datA de Kekaumenos, primul scriitor bizantin care a scris
despre Vlahii din Tesalia s i, in liniile ei mari, admisa de D.
Onciul 4, de Miklosich 5, de G. Murnu 6, Th. Capidan 7, etc.
Daca, de aici, din locul de origina, s'au revarsat in epoca
marilor nAvAliri dela nord
spre sud, ca sa populeze tinuturile
rAmase aromaneVi, din Pind, Tesalia i Macedonia, au survenit,
in schimb, dupa multe veacuri, alte evenimente, cari au pricinuit
o intoarcere spre vechiul cuib, and deja vechile colonii autochtone
erau definitiv asimilate in massele slave. Coloniile intoarse au fost
numericete slabe, dar in stare sa aduca un mare aport vietii economice. G. Murnu, cel mai autorizat cunoscator al evului mediu aromanesc, scrie ca emigratile Aromanilor din Turcia mai cA
1 V. Papahagi, st. c., p. 57. 2 T. F. p. 6. 3 Vezi Chestiunea m.-romanni
teza pentru lice* a lui C. St. Licea, 1911, p. 8, uncle spune ca Vlabli din
tirnpul luf Kekaumenos locufau mai inainte dealungul Dunirii gf lanza Sava
(uncle Iocuesc azi Sarbii): Mai citeaza Via(a Sf. Dumitru din Salonic, din
Viafa celor 15 Martin!, din cotectia Mina, uncle se vorbepe despre rearsari
Ia sud. Ldngli Dnnetre pi Sava, scrie Onciul, in unitate teritoriali cu Italia,
este patria primitiv a Macedo-Romanilor, imptngi spre sod, prin invazia Slavilor. 5 Parerea emisa. de Miklosich (admisa 0 de Onciul 0 de 0. Dens: giants:
iRegiunea uncle gl-a luat napere poporul aroman e thmul risaritean al Adriatied, in provincia numiti Illiricum.). 6 G. Murnu, Intr'o conferinti Ia radip,
din 10 IX 930, pualicata in Apitrarea ziar, nr. 2 930, spunea: 41n orict ca ;,
e un fapt neindoelnic ca poporul romin nu s'a infiripat ca atare, cleat in nordul Pen. Balcanice*. 7 Pe temeiul idenlititil graiului la cele doui tulpini ale
romanismului, conchide Ia origina nordici a pastorilor aromani
o. c., p. 43.
Veal 0 Arominif, 1932, p. 3.
52
www.dacoromanica.ro
n'au con tenit niciodatt, urmelei for be gasim, nu mutt dui:A veni-
orasenesti, cari au Intemeiat in aceste tinuturi, o multime de asezari comerciale, migratiuni ce- au avut loc odata cu venirea Turcilor si car' au luat locul acelor elemente _orasenesti ce s'au refugiat, de teama nouilor cuceritori, mai spre nord; tot in acelas timp
si din aceleasi motive, a pornit o emigratiune din Serbia, Munte1 Marea Vlahze, p. 208. 2 Cvitic, La Pen. Balk p. 426. 3 /bid, p. 312.
4 T. Papahagi, Antol. aromaneased, XVIII, dupa mirturii ficute luf C. Bilimack
53
www.dacoromanica.ro
ritoare, vedem dizlocari de masse orasenesti, din tinuturile Valonei si Voinsei din Albania, precum si din teritoriul Moscopolei,
urmand drumu I bosniac : Macedonia-Scopia-Mitrovita-NovibazarPlevlje-Gorazda inlauntrul Bosniei si Hertzegovinei E.
strans, inainte cu 130 ani cu Modrici, au fost cele mai marl targuri in n.-estul si nordul Bosniei 5. Primil AromAni s'au asezat in
Bosnia imediat dupA cucerirea acesteia de cAtre Turd
in 1463,
o parte venind din Albania cu Skender Beg, cand acesta a cucerit teritoriul Scopiei si castelul Prusat (Ak Hissar de langa Cipulid) e
adicA cam in acelas timp, dacA nu ceva mai inainte.
Doua centre foarte vechi, unde s'au asezat, au fost Modrici
si Cipulici 7. In cel dintaiu, au venit odata cu Turcii 8, in cel de
at doilea acum 430 ani9. Modrici a avut, inca din secolul XV-lea,
insemnAtatea unui oras comercial, centru de produse de export pentru
Slavonia si at comertului intre Bosnia si Serbia veche 12. Prin Cipu-
donia, far cei din Hum se mica ca fi Farprotii. (o. c., p. 62). Fart eroti au
venit, sub stapanirea turceasci i in Posavina, in nr.-estul Bosnia, lane Sava;
aceftia au atuns gi la Seratevo unde vindeau branzi 0 unfurl, la Latinska CuPodul attn. (o. c., pp., 64-65). Alif pistori man5, vara, turmele pe
prita
Bosnia, nu se incuscresc decal intre el, femefle
Vlasic P1., langi Travnic
impletesc ciorapi, imbricamintea for seamina cu a Aromanilor din Musachia.
Etc. (pp. 66-67 fi allele). I T. Fil., o. c., pp. 56-58'. Ibid, pp. 82, 84,
90. 3 Ibid, p. 147. 4 Ibid, p. 149.5 Ibid, pp. 173-174. Mid, p, 162. 7 Tip
&tans ca 14 M.-romani. 8 /bid, p. 181. Ibid, p. 161.10 Ibid, p. 181.
'2
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
la lanina 1. In biografia familiei Sina dela Viena, gasim ca, la Serajevo, s'a ndscut? in 1753, Simeon, intemeietorul celebrei familii.
Credem, de aceea, ca au fost colonii de Moscopolenj cu mult mai
vechi ca secolul XIX -lea, de eum crede T. Filipescu.
In secolul trecut, relatiunile comerciale cu Aromanii din Macedonia nu inceteaza, chiar daca nu se stabilesc colonii statornice.
* * *
0 lamurire.
()data cu incheierea acestei importante perioade, ne impunem o lAmurire. Intrucat aceasta a treia perioadA
se confunda cu insasi aparitia superba si disparitia totals a Mosprin asezamintele el de comert si de
copolei, iar aceasta cetate
industrie ajunse la un Malt progres, reusirid, prin ele, sa organizeze o expansiune nebAnuita pans atunci ; prin inaltele institutiuni
de cultura si de pioasa religiozitate, ca si prin privilegiile de larga
autonomie de cari s'a buctirat
aceasta cetate a eclipsat pe
toate celelalte centre din Tesalia, Pind si Apropotam, concentrand
-- in ea si fa un moment dat
toate bogatiile si aspiratiunile
de viitor ale neamului aromanesc, aceasta perioada am numit-o
moscopoiitana in evolutia vietii aromanesti.
Ca urmare, distrugerea ei si a celorlalte ce gravitau in jurul
ei, o vom fiumi-o un dezastru national. Si aceasta cu drept cuvant.
Moscopolea si celelalte cetAti din jurul ei
bogate in popor, in
aver!, in institutiuni de cultura si de asistenta socialA, in !litreprinderi de industrie si comert bine organizate si conduse
iradiau,
in jurul lor, o Malta demnitate nationalA si ajunseserA sa se bucure
de largi privilegii de ordin admiinistrativ si economic ce mu le Cunoscuse Oita atunci istoria Peninsulei. Cultura Malta si legAturile
complexe cu toatA Europa
ceeace eclipsa toate celelalte popoare : greci, bulgari, -turci si albanezi, ce se sbAteau in sclavie,
ignoranta si saracie
toate acestea le crestea importanta si aveau perspvctiva sa joace un rol politic propriu, ce putea
insa deplaseze axa gravitAtii politice
tr'un rastimp foarte scurt
din spre Grecia, spre crestinii din nordul acesteia si din vestul
Peninsulei, iar cultura aromAneasca ce tncepuse sa mijeascA putea
duce, fatal, spre d renastere nationalA, ce ar fi trezit tendinte
Matte de autonomie si mai larga, echivalente cu o realA neatarnare.
Dar destinul implacabil a vrut sa fie altfel ! Moscopole a
cazut prima jertfa pe altarul eliberarii Greciei !
*
Inchelere a capitolului.
OdatA cu distrugerea marilor centre din s. -estul Albaniei si a Gramostei 2, intram in perioada actuala
Pouq. o. c., II, p. 417. 2 $'a =is greft, la inceputul acestuf capitol a
parfoada IV-a Incepe tocmai cu 1800.
56
www.dacoromanica.ro
Infloresc ; dar bogatia vine, de aceasta data, din afara. Tot in aceasta perioada, se observa si se accentuaza mereu decaderea industriei aromanesti, biruita de marile inventiuni mecanice cari rezolva in chip favorabil, pentru negustorii in legaturi cu orlentul,
avantagiile, ce, pans acum, erau de partea Aromanilor ; ca urrnare
fireasca, industria noastra, ajutata de produse locale eftine si din
belsug lucrate de brate tot asa de eftine, isi desface manufacturatele in debusee tot mai restranse si cari devin tot mai mult locale
desi multe din ele iau calea marilor si se desfac iarasi in streinatate. Masinismul din apus
din cauze de nelinisie, de restrangere a debuseelor si de depopulare crescanda a centrelor
n'a putut fi cu ragaz utilizat de Aron-111i. Asa find, acestia, dotati cu un simt fin de adulmecare si lesne adoptabili nouilor conditiuni de viata economics, si-au indreptat privirea si sfortarile
spre alte domenii de activitate virgine si de dimensiuni considerabile, cucerind, prin convert si meserii, toate centrele din Turcia,
multe din statele sud-dunarene, din Wile germane si a.-ungare,
din Rusia si Principatele Romane, din Asia Mica, Egipt, etc.
Clasa pastoreasca si caravanaritul, amandoua producatoare de
mari bogatii, prin a doua jumatate a secolului trecut, pierd mereu din marea importanta de altadata ; asa ca, centrele dela munte
ale caror populatitnii le aveau ca indeletnicire de seams, au parasit vechile for vetre si multe colonii au sfarsit prin a fi asimilate.
Trasatura cea mai dominata a acestei perioade a patra ramane, totusi, cucerirea comertului in Peninsula,
ceeace aduce
cu sine monopolizarea averilor, Wand din acest popor, clasa aristocratica si burgheza, care, prin aceste averi si dorul de culturs si de glorie, creaza frumoasele orase aromanesti, precum si cele
mai inalte asezaminte culturale, de asistenta publics si de devofiune religioasa, urmarind, par'ca, sa imite
in spirit si in forms
maretia metropolei, a carei stralucire au purtat-o mereu proaspata in sufletul lor.
Vom incepe, odata cu capitolul II, cu o schitare monografica
a catorva diu cele mai vechi si apropiate centre din ASpropotam
si din tinutul moscopolitan, ca sa terminam cu cele mai indepartate
si cu marile orase si tinuturi din cuprinsul Imperiulul Ottoman.
CAP. II.
CAteva centre din Aspropotam, Epir, Zagor
din vremuri vechi ti p3na astazi.
fi Pind
1. Callarii (Kalarites, Meru) fl Seracu.
www.dacoromanica.ro
de 900 m. Dela punte, incep carari pe magini de prapastii, etajate pans in regiunea norilor.
Dealungul cararii in forma de trepte si serpentina, Calariotii
au facut locuri de repaoz si de ruga cu icoane. La intrarea in oras, cu strazile in terase, iarasi, simbol al mantuirii
o cruce
de fier 16.
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
chi (300 vetre) la sud, Gardichi, ca si toate celelalte din Aspropotam au avut aceleasi Indeletniciri si se Invarteau in sistemul
clientelar at Metovei si Calarilor. Dealtfel si Samarina
ca multe
altele din Zagor
era si ea clienta acestor centre. Cam prin
1860, prin reprezentantul Zizi Papacostea, manufacturile ei dimii" si tambaria continua a le trimite la depozitele din lanina
ale batranului Chrysalis, tatal poetului bucolic grec, originar din
Calaru.
Nu departe de Calaru, peste apa cu acela nume, la n.-vest,
este asezat Siracu (sau Seracu), cu aceleasi ocupatiuni st caracteristice, amandoua avand la spate, spre vest, cuitnile Apostoli si
Giumerca, in fata, la est, un varf de 2093 m. Agnanda, iar la
s.-vest, Cacardita de 2319 m. 1. Epoca Intemeierii acestui centtu
nu se poate cunoaste. Ciu timpul se marl, formand catunele Paleohori, Seracu si Prosvala. Este impartit, astazi, in doua parti, constituind fiecare comunitate aparte : Seracu propriu zis si PaleohoriSeracu 2. Sub Turci, era capitala unei parti a confederatiunii co
munelor aromanesti, cari faceau parte din zona vestica a Pindului
si cari in secolul at XVII se ridicau !a un numar de 42, dar All
Pasa disolva aceasta confederafie care se bucura de autoadministratie, cu o populatie de 750 familii3.
In secolul XVII, joaca rol mare in comerful intins at Pindu-
lui, jar barbatii lui s'au avantat in talcani, in Romania si in centrul Europei, pans in Spania, unde unul Adam Serachiotul a lost
bancherul regelui 4.
Pe Calarioti si Serachioti, ca si pe ceilalti Aromani din yecinatatea acestora, ii putem caracteriza negustori plini de avant si
caravanari foarte Indrasneti si activi, tofi
barbafi si femei, batrani i copii
un stup de albine muncitoare, oameni ospitalieri,
popor cu sentimente profund religioase si de o solidaritate etnica
foarte inaintata.
Calaru a fost patria marelui poet grec Chrysalis, a numismatului Pavlu I ambru, d fiului acestuia Spiru
mare savant,
publicist, poet si om de stat, a lui Sava Pasa, ministru de externe
al Turciei in 1880, etc. iar despre Seracu, este de ajuns s pomenim ca a dat o seamy de oameni invatati, ca Zalocosta poetul,
Zalocosta omul politic, multi savanti ca cei doi Vafan, etc., deasupra
tuturor stand, insa, loan Coletti, intemeietorul Greciei moderne 5.
60
www.dacoromanica.ro
aceea a Seracului, prin 1895, la 8400 suflete 1 iar dupa Leon tioga
primul 1200 locuitori, cel de-al doilea 6740 2. Amandoua an avut
scoli renumite pe vremea aceea, ridicate prin contributia negustorilor bogati.
2. MetovaAminciu s.
Este neindoios ca
dupa Moscopole, dar cu mult inainte
de aceasta
Metova a batut, laolalta cu Zagoritii, recordul in industrie si in negotul indraznet. Cauza ar consta in aceea Ca cetatea a avut, din punct de vedere economic, o asezare din cele
mai favorabile, era un punct central de unde porneau cai de comunicatie cu toate centrele si tinuturle importante ; legaturi prin
Grebena cu Macedonia si prin lanina cu Adriatica ; Ia s.-vest cu
centrele industriale Calaru si Seracu din Aspropotam si mai incolo
cu golful Arta ; la s.-est cu Malacasi-Calabaca, deci cu Tesalia Si
Grecia ; spre n.-vest si nord, cu Zagorul, Epirul, Gramoste si
Albania.
alte varfuri si Inca altele din ce in ce mai 'Matte, pans in Apostoli si Giumerca, ce par'ca ar vroi sa sugrume valea ce urea la
Calaru si Seracu. Nu departe, Ia nord, la Catara, porneste Achelous-Arta, limpede ca cristalul, ce taie orasul in doua : Sorin (Prosilion) partea dinspre scare si Chiare (Anilion), partea nevazuta
de soare, legate printr'un pod ce incaleca cele doua maluri pra-
www.dacoromanica.ro
port, si in apucaturi se observa cam tot asa de aspre si la Calariti, Halichi, Farseroti 4, la Samarina, si in alte centre aromanesti.
Metova ar fi fost intemeiata, prin secolul al X-lea, de o colonie de pastori Megalovlahi 3r Aravantinos vorbeste de cateva familii megalovlahe cari, acum cinci secoles se ccu.pau ca si Samarinenii si altii cu turmele ce le iernau in Tesalia 6. Toate acestea
raman traditii si teorii relative. Fapt este ca Metova, ca si V1.- Clisura
si altele, este una din cele mai vechi asezari romane7. Stratul etnic de bastina este pur roman, localitatea trebuind a o considera ca
una din cele mai vechi clissuri
clausura
asezata de Romani
in aceasta chee a muntilor.
Aceiasi credinta asupra originii for ca si Aromanii din Aspropotam si Malacasi si anume ca ar descinde din resturile minatei lui Pompeiu, dupa Mafia ddla Parsaia ; sau se numesc Bruzzi1 Pe platoul Polite (vechiul Lingon 5), Filip at Macedonia, fugind dina fates tut Q. Flaminius, 0-a odihnit armatele lui fugarite ; mai tarziu, au trecut,
tot pe aicf, triandrele armate ale lui Cesar 0 acelea pustlitoare ale Vizigotului
Alaric (Pouq., o. c., II, 406. *Plebeas
*pupulth aceste cuvinte se intilnesc
numai in graiut din Zagor. 3 *Tot! acefacari respiri aeruld in Metova, Vutunosu,
Cutufleani i Ameru vor beneficia de binefacerile mele*, cam in acest seas diepunea G. Averoff in testamenttsf sits. Clad Evdochia Givanopol, nepoata acestula ii una din cele mai marl everghete ale Metovei i Greciei, a fost vorba sa
viziteze rapt natal, I s'a intarzis latrarea Uri costum national metovit, cel mai
distins, eleg int 0 nobil din cite am vazut to Phut gi in Zagor, ccl mai dellcat
12
din intreg teritortul vietii aromaneti. Vezi Pouq., o, c., 4 1. Car., o. c., p,65
5 Pouq., II, 400. 6 Hron. tis Ipiru.II, 1856, p. 107. Pe atunci, tvIetova depindea de rrfeala, sub Turd de Calabaca. 7 In vecinitate aunt doui aieziri somane t *La Imperatoarew ft *La Cesar*. Vezi I. Nen., p. 405.
62
www.dacoromanica.ro
Vlahi, vrand prin aceasta sa inteleaga ca sunt urmasi ai coleniilor venite din Abruzzii Italiei 1. In decursul veacurilor si din
consideratiuni pur comerciale, s'au stabilit foarte putine elemente
streine sau aromanesti din alto centre 6.
Guvernarea acestei comune, ca si a celorlalte dealiminireli, a
fost sinonima cu independenta. Prin secolul al XIV-lea, ajunsese,
fugiu. Firmanul acesta i-a fost dat celnicului Steriu Floca de catre un vizir,
care, fifnd urmarit de sultan, a fost gazduit, ascuns ff servit cu veld dela Constantinopol, tar reintegrat, ii-a aritat mares but recunoitinta. 8 Pouq,, I, p. 208.
63
www.dacoromanica.ro
infiintat contoare in Adriatica si Mediterana, ba dincolo de aceasta la Cadix 3. Leake, care i-a vizitat, ii mentioneaza, pentru vremile anterioare secolului at XIX-lea, ca negustori in Turcia, Germania, Ungaria, Rusia si Mediterana'. Dar nu putem trata in mod
izolat asupra comertului si industriei Metovei, care apartine si intregului Aspropotam si Zagor, si in care plan a jucat, de buns
seams, un rol de mana intaia. Zagoritii sunt mereu confundati cu
Metovenii, acestia sunt trecul de cercetatori in randul Zagoritilor.
In general, sunt foarte iscusiti, activi si dedati speculatiunilor comerciale. Au lucrat foarte mult in Rusia, Romania, Egipt si Grecia, unde s'au distins ca negustori de mana intaia. Actualmente,
se gasesc multi si la Tricala, ca mestesugari si economi de vite.
Pouqueville i-a vazut, in companii mari, lucrand ca mesteri
constructori la palatele lui All Pasa dela lanina 5. Lucrarile de scluptura, la cari au lucrat Calaritii si Zagoritii, sunt admirate de toll
si sunt mult cercetate de, archieologi italieni si francezi 6. In bazarurile din Larisa si din Metova se lucrau cu arta iscusita obiecte
de argintarie ce se desfaceau in toate orasele Alt aniei ceeace
constituia un izvor de bogatie pentru o bona parte din populatie.
Metovenii au stat in stranse ledaturi si cu Moscopole, unde
aveau un cartier special numit cartierul metovit, _ca si Zagoritii
n,
cu cartierul Scamneli S.
Cercetatorul francez i-a caracterizat ca incapatanati, dar aceasta ca rezultat al unei neintelegeri ce oamenii din suita lui au
ar fi sa-i caracterizam ca tenaci in conavut cu Metovenii9;
vingeri, o cvacteristica sufleteasca tuturor Aromanilor munteni.
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
A. Hdiciu.
Culeu si Valea Cala pe de o parte, iar pe de alta, culmea Micicheli la vest, dominand si lanina, continuandu-se" in sus cu Bradet,
intre Baiasa la nord si Arta la sud, se gaseste, in aceasta depresiune, tinutul Zagorului sau cantonul Zagori si Perrhebia, cum o
numeste Pouqueville 1. Pe Intinsul acestei regiuni, bogala in turme, in fructe, in vita de vie si in ceva cereale, dar tot asa de
bogata prin harnicia si industria locuitorilor 2, traiau un numar de
petste 40 sate, toate targusoare, locuite, acum un veac si un sfert,
toate, numai de Aromani, majoritatea grecizate, restul, numai de
13, mai vorbind astazi aromaneste si anume, luate dela ncrd la
sud : Leasnita, Dobrinovo, Paliohori, Laista sau Lam Baiasa, Macrini, Ses-Cernes, Floru sau Flamburari, Doliani, Grebeniti, Trestenic si Dragai 3.
Populatia foarte mare fata de stramtimea solului 4, precum si
nesiguranta vietii si a avutului, a Indemnat pe Zagoriti la emigrarl din vremuri foarte indepartate, facand din ei ramura cea mai
66
www.dacoromanica.ro
Leasnita a fost, dintotdeauna, o sursa de preoti pi de dascali ; Aromanii din ep-Cerne s'au ocupat mai ales cu pictura bisericeased si cea profane ; cei din Grebeniti negustori indrasneti ; aceia din Floru, buni negustori, dar mai cu seams, cofetari pi fotografi, raspanditi multi din ei pi in Americas. lar Pouqueville ne
da satul Giucli, de unde au pornit toti brutarii si placintaril din
pe langa cele mai
Epir pi din Rumelia, tar targul Leascovo
a dat pe medicii
bune vinuri, ca pi Stalovo, Manusi si Calota
empiric', cunoscuti in popor ca buni medici caloiatri", rhspanditi
ca pi cei din Cefalonia pi In concurenla cu ei, in toata Turcia, cu
1 StreinStatea la acesti Aromani atingea 20 -3040 ant. S'au rasp' ndit
eta de mutt in lume, incAt, astAzi, mat exists sate Uri Did un copil f de-abia
dada se vede cite un batrin, singura samanta de sex barbitesc. r Urarea cea
mai frumoasa pentru un4i Aromini din Zagor era t SI crept, sa to procopsesti
si mare plicintar 61 atungi in Vlabia*. 3 In cele mai multe case din Dragai, se
vede, to loc de cinste, portretele cu Mibai Viteazul t iefan cel Mare. 4 Veal
T. A. Cavaliotth de V. Papac., notay I, p. 28. 5 Mulie din aceste be delta
dela profesorni Cocto Niculescu, care a cunoscut bine acest linut.
67
www.dacoromanica.ro
tomia, ei se achitau cu un succes si dexteritate de natura sa minuneze pe chirurgii cei mai abili si acesti medici-- ignoranti
inchee des citatul scriitor
nu Wean mai multe victime ca colegii
for brevetati din Apus 8.
Medici empirici din aceste regiuni erau destui in Serbia si
in A.-Ungaria, cu deosebire, in provinciile slave si romane din
sud 4 ; parte din medicii rcei mai seriosi din Principatele romane
si Ardeal, in epoca inceputului medicinii romanesti, veneau tot din
acest tinut 5.
Toate aceste comune din Zagor
cari, in secolul al XVI-lea,
erau trecute in registrele Imperiului ottoman ca Olah-Kipi" 6
satele aromanesti" se pare ca intrau in sistemul clientelar al Metovei. In sfera acestor influente economice, intra, credem, si Samarina, precum si toate asezarile din Pind.
Scriitorul francez i-a caracterizat pe Zagoriti ca oameni iscusiti si harnici, dedati speculatiilor comerciale, barbati foarte chi-
68
www.dacoromanica.ro
pe din turul lui apar ca nite delupare. s Th. Cap., o. c., p. 60. 4 Ibid, 1. c.
5 Ibid. 0 Cfr. P. Civica, 1. c. ' Arominilor din alte parti stabiliti la Pepera
din Bulgaria li se spunea Bapoti ; cfr. V. N. Cristu, Graiu Romanesc, VIII,
nr. 3.4 probabil, in legatura cu vechile colonii de Bai9ati, cart venisera
dirt aceiap directie.
69
www.dacoromanica.ro
ezat coioane i la Nigrita i Melnic, tot in Tracia. Cei din Giumaia s'au ocupat cu comertul i viticultura 1. Foarte putine familii
s'au stabilit in Tesalia, colonia cea mai mare fiind la Velestin
unde sunt i co:onii perivoliate
; din sanul celei baieate s'ar fi
nascut marele poet revolutionar al Greciei, Fereos, pe care, cu aceiai pasiune i indreptatit orgoliu, iI revendica i Perivoli. 0 colonie, condusa de Zotu Caranica, s'a refugiat in Veletin i alta,
in mod provizoriu, aproape de Lamia-Zeitun, WA a sta insa prea
mult aici, ci s'au inapoiat acasa 2. Prin Tesalia, s'au ocupat cu
merciale), Paleo-self 250-300, Paz! 350, o comuna din cele mat infloritoare,
Armata 50-60, Breaza 140 fi Furca 200. 4 Sub bizantini, Serghiani, fost pretor de Occident f I bun prieten al Megalovlabilor, devine stipin peste Berat fi
dupe a[anina, proclamind-o republici independents, tocmai and in Epir
domnea cea mat mare anarhie (Cantasasinarea lui Toma Anghel, in 1318
cuzen, Bonn, v. I, pp. 446, 449 fi urm. ap. I. Arent., pp. 181-182). Sub dominatfa tarilor aria, in 1340, cu sediul la Tricala, a fost zguduiti de riscoale
70
www.dacoromanica.ro
rea acestui centru sub Turd, pe langa linitea de care s'a bucurat lungs vreme, a fost i apzarea lui la intersectia marilor drumuri comerciale in legatura cu toate regiunile : cu Preveza, adica
cu M. Ionics ; cu Albania, prin Arghirocastro-Berat-Dibra ; cu Macedonia, prin Corita-Ohrida ; cu Salonicul i Tracia, prin MetovaCojani ; cu Tesalia i Grecia, prin Mefova- Calabaca i prin Calatoate aceste drumuri prevazute cu cantoane i
ru-Aspropotam
oameni de paza, de cele mai adeseori, armatoli. Un alt factor care
www.dacoromanica.ro
1-a asasinat 2.
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
fare" (triburi), fiecare avand un nurnAr limitat de familii si comandate de un sef. Din acest razboiu de exterminare, pe care
Th. Sm. Hughes il numeste cea mai necrutatoare samavolnicie",
rAmane un episod sublim de eroism si de iubire de pa trie unit in
istoria lumit si anume : un grup de femei surprinse, la retragerea
convenita cii insusi Tiranul, de oamenii acestuia, s'au pries toate
de mans si
in cantece si dansuri in cinstea thrii ce o paraseau
pentru totdeauna
au izbucnit inteun strigat de disperare si s'au
aruncat, una ate una, cu copiii lor in brate, de pe o stancA din
apropierea manastirii Zalongo, in prapastia din fata for 4.
Pe and Ianina prezenta aspectul unui lagar de bajbujuci si
armate devastatoare, de nesiguranta in viata casnica si cea economic6, de spioni infricosatt, de ostateci si prizonieri osanditi la
cele mai barbare torturi, iar gospodariile si satele oamenilor jefuite si devastate, in beciurile castelului dela Tebelen, se inmagazinau milioane de piastri aur, storsi din sudoarea vaduvelor si a intregului popor si din averile confiscate in favoarea Tiranului, si a
fiilor sai 6. Consulul trancez, martor al acestei cumplite epoci care
a durat aproape patru' decenii, sgrie ca garda sa era formats din
asasini ; pajii lui erau copiii depravati ai victimelor ; emisarii lui,
valahi Iasi 6; gata de a comite toate faradeleOle, iar oamenii lui de
incredere, otravitori cari isi faceau o glorie din crimele lor ; preo1 I, Argint., p. 238. Th. Sm. Hughes, 1. c., cla 66 sate. 2 Despre aromlnitatea Suliotilor, vorbete I. Argint , pp. 238-240 fi I. Car., o. c., passim.
Vezi # Pays Ballaniqnes, 1930, a lui Fvelpidhes, unde p_ovestepe despre cklugarul Samuel, care merges Ia lupta. cu 106114 ?Me mans si palopl in cealalta f I care a strigat, din subsolul biaericif, chid sa se dea foc depozitului de
praf de pusca: 401-11 foc 1,, c Despre Iuptele luf All cu Suliotii, a se vedea
Pouq., Hist. Regen. Grece, v. I, pp. 148-205 ; Leake, Res earchesin Greece,
pp. 159-160 fi Travels in North. Greece, pp. 464,-487; I. Argint., o. c.'
pp. 238 240 ; Th. Sm. Hughes, o. c., etc. 4 Th. Sm. Hughes, o. c. Dupi.
Lavisse et Rambaud, 1. c. : Suliotil ar fi trimis, in 1790, o delegatie Ecatetinei
II a Rudd, ca si-i tears protectoratul fi praf de puFa, far All a exploatat aceasta, denuntandu-1 Poll} i ar fi obfinut airman, ca si-i pedepseasca. 5 Pouq.,
Voyage, I, passim. Acest scriftor pare a fi fost loarte subiectiv in aprecilti.
74
www.dacoromanica.ro
Ali Pasa. Aici, in acest oral, cultura elenA, dad a cam slabit din
cauza luptei intre scoale : a lui Vulgaris si a lui Balanos, precum
si din cauza neslgurantei, el, tusk n'a persecutat-o niciodata. Pentru Ali Pasa, ca, dealtmintreli, pentru intreg poporul laninei si al
tinutului, limba greceasca era ca si limba maternA. Sub el, s'au
desvoltat literile grecesti si, prin lupta impotriva armatolilor, a
contribuit in mod indirect la lansarea ideilor de liberare a Epirului
In adevar, cu Aromanii din tura! lui All Paa, el a avut multe neplaceri, vezi
nota 2 p. 76.1 Pouq., 1, p. 155. 2 !bid, Reg. de la GI-dee, I, p. 88. 3 I. Arg.,
p. 237. 4 Pouq., Voyage, 1, pp. 155 156.5 Lavisse et Rambaud, 1. cm,
75
www.dacoromanica.ro
yard buns a lui Gh. Turture, care i-a fost secretar, medic si ambasador 8. Unul Nicola Mihu Pisca, sculptor la Metova si la palat 0. c., p. 248. 3 Acest Sarmaniotti a avut un incident violent cu consulul Pouqueville in legatura cu furnizarea de rnateriale si de gravano* pentru
armatele franceze din Eptanison (Corfu, ltaca, Leucada, Zante, Chefalonia, etc.)
domeniu in care cnmisarul general Sarmaniotti a inteles si lucreze in conformutate cu interesele marl ale I aninei 1 sa fi indeplineasca corect funcliunea tut
de aici, ura netmpacata contra acestor alabi ce-i numefte .xla# qi gatade a comite toate faradelegile*. 3 Atat Gh. Turture, cat ;1 nepotul I. Coletti au fucat
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
de doamnele aristrocratice din lanina cu lucrari de acest gen, prestarneste admicum si cu alte tesaturi si cusaturi aromanesti
ratia vizitatorilor 2. Covoarele din centrele sus mentionate sunt eautate si mult pretuite in toata Grecia, in insula Corfu, in Venetia,
In Triest si alte centre, unde multi din Aromanii stabiliti acolo se
ocupa cu desfacerea lor. Lucrarile-tesaturi si cusaturi, scoase in
serie, erau altadata mult consumate de turci si, odata cu plecarea
acestora, a incetat si aceasta industrie casnica a tat de rentabila 2.
Negustorii in majoritate si cei mai de frunte ai laninei au fost
si sunt Aromani din Zagor, din Metova si Aspropotam, putini din
Pind si Farseroti ; mai sunt Greci din Poghoni si Ghramenohoria,
sate curat grecesti in numar de sapte ; cei din Chefalonia cart se
ocupa mai ales cu tavernele, precum si Sulioti cu galanteria si
laptaria. Meseriasii cei mai abili sunt din Aspropotam, dar mai cu
deosebire Metovenii, printre can si ceva Greci localnici, multi din
acestia ocupandu-se mai ales cu tabacatia ; Albanezii cu mestesugurile mai grele, cu potcovaria si allele 4. Toti croitorii din satele
si orasele Epirului, ca si ale Tesaliei, sunt numai Aromani din
centrele enumerate. Marti constructors, dintre cart multi au lucrat
si palatele lui All Pasa, au fost si sunt Metovenii 5, cart au exercitat, !Ana la un timp, ca tamplari si dulgheri, un adevarat monopol, in lanina, in toata Tesalia i Grecie. Argintarii au fost in
totul Aromani, din centrele Metova si Aspropotam
Calaru, dar
mai cu seams Seracu, precum si multe nume, in ultima jumatate
de secol, din crusova 7, ceasornicari din Metova si Seracu 5.
Pe langa beii turci si albanezi, Aromanii avea cd ei mosii si
Mean agriculture in mare. Pena la exproprierea din 1925, numai
din Dragai-Zagor, aveau peste 30 mosii in jurul laninei, ca la
fratii Bichis si Nicovopol, Cacica-Marineli, Crifovo-PaBizinni
pastilu, Lisana, Seriana, Ravenia, Gardichi, Guvarta, etc.
Aromanii, in special cei din Seracu si Calaru, sunt rAspanditi
si in centrele mai mici din eparhia laninei, ca negustori si mestesugari : prin Filipiada, Carvasara, Preveza, port la lonica ; in acest
1 Vest Samarina*, cap. II. 2 Vezi 41VIetova*. Multe date pretfoase le
delta dela colegit Coda Niculescu, director al gimnaziului rc man din Ianina,
precum vi dela C. Ghitia, fost profesor Ia acelav institat. ' 'Vest Metovaw cap.
II. 4 Mule date am cApAtat oaf dela d. J. Spiropal, lost in slufba Ia b-ca Totova. 6 Vezt Metoval. vi ACartea 1I). 1. c.; vezi vi Youq., 11, p, 405, G.
Zuca, ,StUdil economice asupra Romdnilor din Pind (Epic ,at Tesalia). Buc.,
11906. I Vezi 4Cartea II* ultfmul capitol, de A. Hacks. 8 G. Zucl, et. cit.
78
www.dacoromanica.ro
Citam pentru jumatatea de secol, ca mari negustori pe Carapani dela Ntgades ; loanides bijutieri cu renume ; Barda far.7erot
dirt Megidia ; Crysalis, mare cerealist in legaturi cu Romania ;
Crapsiti, din Seracu ; Parascu, comerciant de tabac 1; Nicolo Vasiliades ; fratii Papamihail cu galanterie, drogheria Nitide" sj
Bon Marche" a lui Cionide, toti din Vulti ; farmacia Sotiria" a
lui Mantu Stefanu din Calota ; Candlia si Menglide din Leastovet ;
Floros din Cepelovo ; fratii Ceara, holelieri si mari proprietari din
Prosgoli ; Banca Caniu sj Dono" dela Sudena 2 ; etc.
In domeniul profesiunilor libere, Aromanii au tinut loc de
Cu anul 1912, incepe dominatia politica a Greciei. lanina ramane capitala Epirului [Ana la versantul macedonean al Pindului,
cu vase judete administrate de un guvernator. Cu noua ei forma
politica, incepe si decaderea ei economics, datorita acestor factori :
1. Saracia solului vi lipsa totals de exploatare a subsolului epirot,
precum si disparitia aproape in Intregime a econoniiei de vite aromanesti, ceeace, altadata si nu de mult, constituia un izvor de
bogatie cu mari posibilitati de export. 2. Izolarea orasului si a
provinciei de restul tarii din lipsa de comunicatii, unul din marile
drumuri pentru Macedonia si trecand prin Albania pierdut pentru
lanioti, jar soseaua lanina-Preveza impracticabila pentru noul regim automobilistic. 3. Reducerea sferei de alimentatie
hinterlandului
prin crearea in coasts a statului albanez, urmator careia, lanina nu mai poate fi antrepozitul de altadata, cand alimenta
Epirul, Albania si o parte din Macedonia si, in sfarit, 4. Din motive Bovine s'au desconsiderat st chiar s'au refuzat lcgaturile comerciale cu Albania, eel mai natural si la indemana debuseu economic.
in buns
dau vietii economice pulsatia atata cat o tire. JVlanufacturile de otel si de fier
ca si cele de !Ana si de panza mai sus
enumerate
se mai cauta si astazi ; cu argintaria aromaneasca
se mai aprovizioneaza Inca Grecia, Albania, Corfu, insulele ionice
parte
79
www.dacoromanica.ro
6. Furca.
La n. -vest de Samarina, pe plaiurile versantului nordic at
masivului Smolica, Ia bifurcarea drumurilor (de unde i-ar veni si
numele): unul spre Epirul de jos, al doilea spre Macedonia, este
comuna curat aromaneasca Furca 2. Ar fi locul numit de geografi
Campul lui Pyrrhus si unde Romanii stabilira una din statiunile
militare, in perioada dud au redus Epirul si Macedonia in provincii tributare Romei, toate acestea ilustrate cu resturi de antichitati romane 2: la nordul ei si nu departe, o colina Kesari si alta
Castria 4, aceasta adevarata fortareata romana 6. Dupa limbs, port,
obiceiuri si ocupatiuni ar face parte din ramura gramosteneasca ;
dupa altii 6, fara a arata si temeiul, ar fi colonii de Epiroti si
Farseroti.
Ocupatiunile stravechi au fost cresterea vitelor :
of si capre,
cai, porci, boi si vaci. In vechime s'ar fi ocupat si cu agricultural,
ca si Turia si celelalte comune de pe partea apuseana a Pindului,
ca Cernesi, Floru, Grebeniti, etc., si in tot Zagorul, cars, insa, au
parasit-o repede, foloasele fiind prea neinsemnate 8. Dar s'au ocupat si cu comerful din vremuri vechi. Stim a Farcenii aprovizionau
acum un veac si jumatate
cu vite cornute marl garnizoana franceza din Corfu 9, negot pe care it practica Inca. A fost
una din putinele asezari aromanesti cu celnici marl. Majoritatea
populatiei era stabila ; celnicii isi iernau prea putin turmele in
Tesalia, mai mutt in sesnrile Grebenei si ale Castoriei, ca si Ia
80
www.dacoromanica.ro
81
Comertul, Industria, etc., is Aromani., A Haat
www.dacoromanica.ro
Tara streinA ced mai frecventata si cunoscuta de aceti Aromani a fost Muntenia (Vlahia), unde ar fi inceput sl patrundA
cam pela 1875. Aici, s'au ocupat
cu prEdilectie in judetul Teleorman i prin porturile dunarene
cu negotul de cereale 9i de
vite, precum si cu marea agriculturA, ca arendasi si propietari de
moii. Dupe 1903, au pornit emigrarea i in America, unde se gAsesc vre-o 60 nume 1.
Furcenii sustin ca strabunicul sau bunicul lui Karagheorghe Petrovici, Intemeietorul actualei dinastii in Jugoslavia, ar fi vazut lumina zilei in satul lor. Sigur, este, insA, a d-r. Vladan Gheorghedin familia Ciuleca
marele barbat de stat si savantul
vici
istoric sarb, a fost Furchiat, Tot Furca a fost patria lui C. Esarcu,
initiatorul intemeierii gingasului si pretiosului monument arhitectonic din mijlocul Bucurestilor, care este Ateneul Roman. Data de
1836 a naterii acestui bArbat de stat i medic roman ne duce cu
mult mai adanc cu patrunderea Furcenilor in Muntenia 2.
7. Samarina
(San-Marina).
II, p. 389
$2
www.dacoromanica.ro
lor invednate, tot apt dupa cum, cu un veac aproape inaintea acestufa, facuse
i mincinosul profel Cosma, at caruf loc de predfca in Samatina se cunoqte de
totf. 3 I. Nen., o. c,, p. 407 ; numirul acesta II dau i alif Samarfnenf. 4 T.
N. Diamandl in Almarbah m.-r., 1901-902. Pouq., o. c. 1. p. 232, dadea pea-
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
bogatii mari in bani si argintarii si peste 15000 capete in oi, capre, iepe si cai
in earl de jertfele in vieti omenesti, in numar
de aproape 100; alts epoca nenorocita a fost aceea din 1877-85,
cand haiducia in favoarea Greciei a distrus multe averi, imobile si
animate. data cu 1900, numarul Nitelor in Pindul aromanesc nu
nu trece peste 100000, iar Samarina si Perivoli numara fiecare
de-abia cate 100001.
Industrializarea laptelui se facea pe scars intinsa. Urda sau
manure" 2 era produsul cel mai fin
nu trebue confundata cu
prin care Aromanii, adeseori, cumparau favoarea inaltilor deregatori turd, ba chiar a guvernatorilor. Cavavalul aromanesc din Samarina si Avdela se desfacea in Grecia
toata, in Egipt, Italia, Serbia si Albania 8 ; deasemenea, parmezanul in Italia si in Triest, prin negustori aromani ; astazi Inca, acesta se exporta in America. Dar de un deceniu aproape, portiile
Italiei s'au inchis importului acestor pr o d u s e 4. Toate aceste,
ca si celelalte, se gaseau in toate orasele Turciei si Greciei 5;
in aceasta Ora, ele se consurna si astazi Inca, in mod exclusiv.
Carnea de oaie servea la consumul intern In aceste doua tari ; iar
astazi, surplusul este inghitit de marile centre de absorbtiune, ca
Patras, Ateria si altele. Aromanii din Samarina si celelalte centre
aromanesti se duceau, altadata
'Dana la dezmembrarea imperiului ottoman
prin Bosnia, Serbia si mai ales in Bulgaria, de
unde aduceau vite mari pentru ingrasat in muntii for
precum
si multi cai
si le desfaceau, toamna, in Grecia, mai cu de-
osebire 6.
85
www.dacoromanica.ro
a Pit 1/06
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
Artele frumoase le-au practicat pe o scars intinsa. Argintaria au avut-o ca specialitate : Pindul, Epirul si Tesalia abundau
si abunda, oarecum si astazi, produsele for fiind cautate peste tot.
Erau mesteri si in falsifacarea monetelor : la Calpuzanlu"
adica Falsificatorul" dela localitatea Groslu, s'au gasit ramasite de
metale cari indica cu prisosinta aceasta preocupare, care, in unele
comune, au avut-o si pans acum o jumatate de secol, astfel ca multi
bogatasi isi trag origina averii dela aceasta meserie 3. Ca pictorl
bisericesti, erau, deasemenea, foarte raspanditi in Epir, Albania si
Tesalia 4.
transporturi, pe cari ii procurau fie dela celnicii aromani cu herghelii, fie dela balciui din Ghiumulgina, precum si Inc ti 2000 cal,
iepe si catari ce numarau hergheliile 7. Frecventau toti Balcanii,
toate porturile egeice si adrtatice, Bosnia, Hertzegovina si Scodral
ajungeau la Budapesta si si Nijninovgorod, pe la finele secolulu
1 T. N. Dim., art. cite G. Zuca, art. cit., in Lumina, IV, i st. cit.
5 Aid; 4 Vezf Cartea 11-a de A. Haciu, ultimul capitol. 5 T. N. Diam. : La
expozitia din Larfsa din 1901, Sept., Samarina a obtfnut 4 medalii aur fi 3 arglut ; croitorul Dzima Dova a fost decorat. Dupa C. Zuca : un costum femeesc
boat costa 400 O., uuts1 barliatesc papa la 250, 6 G. Zucat *t. cit. 7 T, N.
88'
www.dacoromanica.ro
al XVIII-lea si incoace. Lucrau cu toate balciurile; Conita, Grebena, St. Luca din Vodena, renumitul Kervan din Seres 1, care tinea 40 zile. La toate acestea, se desfaceau produsele Samarinei si
din alte centre. In postul mare, porneau spre Nijninovgorod, drum
de cloud luni, iar balciul Linea tot atata. Un celebru negustor caravanar pentrn Rusia era Ciuliman. Duceau cutitarie si iatagane,
ar de acolo, aduceau marochin rusesc de lux, blanuri scumpe st
allele. Nu neglijau nici Perlepe, Salonic, Monastir, Berat, Scodra,
precum si alte targuri din Epir, Tesalia, Albania, Grecia, etc, Un
caravanar de care tremurau Albanezii era, prin 1840-50, Zisi al
Ciopa. 0 buns parte din nobilimea Scodrei din Albania este
formats din acesti caravanari Samarineni.
Ca si ceilalii Aromani din Pind, Samarinenii s'au ocupat si
cu exploatarea padurilor. Cheresteaua era desfacuta in Epir, Albania, Tesalia si Macedonia, fie de negustori aromani angrosisti, fie
direct de producatori sau de chervangii in cont propriu. Prin masurile severe luate de noua administratie, insa si aceasfa industrie
s'a ruinat complect 2. In legatura cu
ca si economia de vite
aceasta, era si clasa dogarilor, cari lucrau si buclite foarte fruvase pentru.
moase, servind si ca obiect de lux la cei bogati
apa si bauturi
yin si rachiu8.
S'au dedat la negof din vremuri vechi, cu deosebire, incepand cu jumatatea a doua a secolului trecut. Ca negustori ii gasim la Salonic, Grebena, in toata Albania, in Epir si Tesalia, In
unde sunt multi
marile centre din Tracia, ca Drama si Seres
zarafi si comisioneri si cu comertul de tutunuri ; prea putini la
Constantinopol.
Samarinenii sunt foarte raspanditi, pe alocuri, in colonii importante. Si anume : multe familii in lanina, Filipiada, Paramithia,
Grebena, Arta Preveza, etc. ; in Arghirocastro circa 40 familii ; in
Delvino, Santiquaranta si Premeti cate aproximativ 25 ; in Leascovic 5 -6: multe in Scodra, Valona, Berat, etc.; la Salonic,
vre-o 80, la Florina si Cojani si Atena ; in Seres, Drama si alte
centre din Tracia destul de multe. Prin 1.818, persecutate de Ali
Pasa, s'au stabilit la Neagusta vre-o 80 familii. Numarul lor, insa,
este impunator in Tesalia : in Tricala, circa 500 familii ; in Cardita 300, in Caterina 100, in Volo vre-o 10 si multe in satele din
jurul acestui centru ; altele in Tesalia, Domocos, Armiro, Lamia, etc.4.
Manati de anevoioasa lupta pentru existenta, multi s'au exDiam., idem i G. Zuca, st. cit.' T.N. Diam. 9 Dupi G. Zuca, st. cit., in 1906, erau
in Pind, 90 ferestrae, tar altadata, 0 mai multe. Am vazut eu insumi 1 adevarul
este ca =mile paciuri de pin! au fost distruse lira =tare 1 fara griti de reinprospatare. 3 G. Zuca, st. cit. ' Vezi Neg. arm. in (irecia $1 Tesalia. cartea
Ilia de A. 1-14chlt
89
www.dacoromanica.ro
in Grecia numai, numara aproape 200 bacalaureati, licentiati, doctori i avocati i joaca un rol important pe taramul social i in
conducerea i administratia statului helen.
Samarina se poate spune, fara ezitare, a doming, cu hgrnicia i inteligenta locuitorilor ei, cu vigoarea sufletului i corpului
filler ei i in fine cu bogatia ei, viata a trei marl provincii ale
statului elen"
aa fi Incheie articolul publicistul grec Faltaits 1.
90
www.dacoromanica.ro
Vodena si Veria, ba au ajuns, tot mai spre sud, la Elasona, Taniteana, eis. 5, Printre AromAnii din Avdela can au lntemeiat Calivele Badralexi, din muntii Vericei, existau si Perivoliati, Samarineni si un numar de Batuti 8; pe and alti Pindeni au inaintat
mereu spre rasarit, panA la Dardanele, asezandu-se in centre, ca
Seres, Cavala, Nevrocop, in campiile sub-balcanice si dealungul
lui Marita, amestecandu-se cu alti Aromani din Gramoste si din
Albania',
Ocupatiunile de capetenie le-au fost, din vremuri imemoriale
economia de vite, caravanaritul si exploatarea marilor paduri de
pini ai comunei, cu o raza de zcci de km., intinzandu-se, spre sud,
OM la Metova. Inainte de razboiul balcanic, numai Perivole si
BAiasa aveau in lucru peste 50 de ferastrae puse in miscare de
ape, dela care datA, ins-A, foarte multe si-au incetat activitatea,Deasemenea, au fost si buni mestesugari 8: pieptAnari, spatari, samaragii, croitori, argintari, etc. Dar au fost neintrecuti in arta opincariei, scotand din maninile lor, opinci remarcabile ca soliditate,
frumusete si finete, purtate mai ales de armata .Evzonilor mandri,
cum observA G. Zuca ; deasemenea mesteri curelari si in lucrarea
de sileafuri, foarte apreciate de chervangii si de cavaji -9 pazitori
ai consulatelor streine
ca purtatoare incinse la mijloc de arme,
de efecte de valoare si de corespondentA. li mai intalnim ca geamin tinntul Velestin si Tricala, toate
basi si macelari, ca hangii
ca.negustori. Dar n'au cunoscut negotul pe
un plan mai intins, ci s'au multumit sA-si yancla vitele, lanurile,
hamurile sunt tinute de ei
produsele laptelui si cheresteaua in centrele obisnuite si mai apropiate. S'au dedat /la comert mai mare numai cei stabiliti in Tesaca si
lia, in Tracia si in alte tinuturi. Ca industrie casnicA
nu se poate compara cu Samarina ; oricum,
Smixi si Avdela
insa, putinele produse si be desfac prin targuri si balciuri.
CArIvanarii perivoliati au fost cei mai mart si indrazneti din
1 I. Voloaga, 1. c. 2 Th. Cap., p. 48. 8 Ibid, p. 52. 4 Ibid, pp. 52-53.
5 Ibid, p. 52. /bid, p. 54. 7 Wace and Thompson, o. c., p. 120, ap. Th.
si catari 1. Ca si toti ceilalti, strAbdteau toata Peninsula, dela Adriatica la M. Neagrd, din Grecia, pAnd la Lipsca. cateodatd 3-4
luni la drum 2. Caravanele din acest tinut ajungeau sd numere
pAnd la 100-150 cai si catari 5 ; chervangiii mai sdraci aveau intre 15-40 animate'. Acesti chervangii perivoliaii, temufi de toti,
erau spaima Albanezilor : era de ajuns ca bandele grecesti sau albaneze sd afle ca chsrvangiii sunt din Perivole, ca numaidecAt sd
li se lase trecere liberd. Cardvdnari cu renume au fost, printre cei
multi, unul Costa VrAca, avAnd caravans de aproape o sutd de
catari 5 si altu Gogu Misu, zis si Sisco Goga, celnic si chirigibasa, adica staroste al chervangiilor a, avand st mosiile lui la Labanifa. Acest Gogu Misu era printre Perivoliafii in grafiile autoritAtilor militare cari ii numeau derven-agale, adica capi de potera ;
era sfetnic pe langd ministrul politiei din Constantinopol, prin 1860
si a luat parte activa .cu alfi Aromani la reprimarea revolufiei
grecesti din Creta
pentru earl servicii a fost distins cu multe
favoruri si trei decoratiuni 7.
Economia de vite se exercita pe o scars intinsd. Numarul oilor si caprelor pAnd la anexarea Tesaliei, era foarte mare, atingaud cifra de aproape una sutd mii ; dar, incet incet, numArul a
descrescut, asa ink, in 1912, s'a redus la vre-o 15000, dacd nu
si mai putin, A avut celnici mari ca Varduli, Bubunica, Vraca,
Exarhu, Tegniani, Balamoti, Breazna, Scrama, Barbaiani, lani, etc.
astazi, numai umbra celor de altddatd : Cusculida, Apostolina,
Fusca, Burduliaca, SarAndi, Mihulifu, Ciubecu, Covata si alfi cAtiva,
Perivole a nrmArat pand la 800 case, dar cu cedarea Tesa-
liei, a suferit o grea loviturd, cand 5/4 din populaliune s'a stabilit
acolo 8. In aceasta, provincie, au intemeiat si sate, iar in unele
centre, ca Trica la, Velestin, Dideriani, Calabaca, au mahalale separate, pastrandu-si Inca portul si graiul9. Unele asezdri perivoHate, cum este Velestinul 1, sunt foarie vechi. Multi din cei ace zafi in aceasta provincie au mosii si proprietAti, sunt negustori si
1 Ibid. 2 Ibid. 3 I. Car., p. 58. 4 G. Zuca, st. cit. 5 ,Ibid. 6 I. VuloagI,
art. in Lamina, V, 1907, pp. 55-58. Dupa altti am aflat aceasta t inainte, acest Gogu mffu, cu o seam`s de celnici, a reufit sa decopere o bands compusi
din caimacani, notabili turd ft functionari superiori din Veria, cart sub masca
de bandit! albanezi
detrusau transporturile de tezaur din provincfile apusene
pentru Constantinopol. data prinfi, i-a expediat pe top in capitals, uncle au
fost aruncati in Bosfor. Mat tarziu, Ind, in aiunul razboluluf din 1877, in intelegere cu. Patriarbia, ar ft organizat mifcarea revoluttonara din Pind, ar fl fost
prins fi surgbiunit
dupa unli, la Budrum in Asia Mica, dupa alp', la Berat ; dupg alts varlanti, Englezit I ar ft luat sub protectie fi i-ar fi incredintat
I anciluni inalte in Ctpru. 7 Ibld. 8 I. Vuloagi, art. cit. 9 Ibid. 10 Riga Fereu
s'ar fi ascut la Veleftin din familie perivoliata --- dupa Evelpidhes in Pays
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
Trgesc sub acelas regim de transhurnanta. Aveau turme numeroase : in 1912, numarau numai cca 70000, dela care data,
de-abia 20000. Erau celnici cu renume : Badralexi, Papahagi, Exarhu, Civica, Zarma, Giuvara, Toll, Baracu, Cealera, Caraiani,
Docu, Danca, Tuvala, etc.; astazi cu putine oi : Caraiani, Exarhu
Baludima, Carcabee si alti cativa.
Se tie ca o mare lovitura au suferit Aromanii economi de
vite din acest orasel si din Samarina, pe timpul ondarsiei", rascoala din 1854. cand economii de vite din Epir
Indemnati de
Greci cari le-au promis ajutoare armate ce nu le-au venit niciodata,
au proclamat revolutia si au fost despuiati de Turci de toate averile for In oi, cai si catari si altele, de au fost lasati saraci lipitl, repede insa s'au putut reface. Dar pastoritul a mers din ce
mai rau, urmand soarta Celorlalte comune.
Atacurile si jafurile Albanezilor ii determinasera pe Avdeliati
i, in mai putina masura, pe ceilalti vecini, s fuga, cu armele in
maini, de sub raza de influents a bandelor albaneze si a hi Ali
Pasa, cari le rapise libertatile egale cu independenta. 0 mare dislocare a celnicilor din Avdela a avut loc, sub conducerea falnicr-
lui sef de trib Badralexi (Bards Alexi) care, cu 600 familii inarmate, s'au retras, spre s.-est, spre muntii Veriei si ai Neagustei,
alcatuite din vechea
intemeiand, acolp, asezarile Selia de [Jos
Selia, Marusa si Volada si repopuland Xirolivadul (Uzungiova),
parasit de Greci s. Acest fenomen a durat dela 1775 si pana dupa
1821 8. Celnicul Badralexi a luat sub protectia sa si familii de
Farseroti, pe carl i-a gasit in aceiasi munti ai Veriei
in Selia
loc,
de sus 4. 0 dislocare neastamparata a avut
multa vreme si
din aceleast cauze, intre Selia de jos si Neagusta, unde s'au asezat definitiv multi Samarineni 5. Unii Avdelioti Si Perivoliafi, in alts
eppca, s'au asezat in regiunile muntoase dintre Ohrida si Resna,
stabilindu-se definitiv la calivela Istoc 6.
Colonii sedentare in Tesalia au fost numeroase, dar putin
www.dacoromanica.ro
din care u'a mai rAmas, astazi, de cat un simplu catun, de unde
s'au raspandit si au populat Sacista, Pipiliste, Biala si VI.-Clisura 2.
Este sigur ca Aromanii din Pind, stabiliti in acest din urma oraS,
inainte de 1854, au fost numai Avdeliati.
Aromanii din Avdela, s'au ocupat si cu caravanaritul, in aceiasi masura ca si ceilalti. Unul Ianuli Taci3 facea caravans in
toata Albania, Macedonia ,Tesalia si Tracia. Altul era Gheorgachi
Taci 4, chirigi-basa, pe linia Durato-Valona-Corita-Constantinopol
si pe linia Larisa ; cu mare influents pe langa guvernatorii vilaetelor. Numele lui rasuna si pela Gramostenii din tinutul Bitoliei.
FAcea cornett mai ales cu untdelemnuri. Tata] scriitorului I. Caragiani, des citat in aceasta Incrare, lucra cu Bucurestii, prin a doua
jumatate a secolului trecut 5. Un Indrasnet caravanar, deasemenea,
era si Dimitri Puiareu, care indeplinea functiunea de politagiu
purtator de valori si efecte
pe ruta Epir-Chisinau-Odessa, aceasta pane prin 18856.
Industria branzeturilor destul de dezvoltata, acea textila casnict, in proportii foarte reduse fats de Samarina.
Aceleasi nevoi grele pentru asigurarea existentei au determinat si pe tinerii Avdeliati sA se expatrieze peste Oceanul Atlantic.
Un numar de aproape 200 nume s'au stabilit cam in aceleasi centre ca si Perivoliatii, precum si in statul Vermont. 0 colonie putin numeroasa s'a asezat si in Romania, unde s'a Indeletnicit cu comertul de tot felul si s'a dis tins in domeniul culturii.
Avdela a fost patria atator armatoli celebri, cari au luptat
cu sangele for pentru cauza Greciei 7 : dar a fost si patrie de oameni invAtati, cum a caracterizat Filippide VI. Clisura si Metova 8.
Aici, a fost bAtut si alungaf de pupor Cosma, mincinosul profet al
elenismului, care a grecizat atatea comune in Zagorul atat de aromanesc altadata.
pson, o. c., 209, ap. Th. Cap.; p. 48 # G. Weigand. II, p. 173. I /bid, p. 47.
2 kid, p. 55. 8 A loft tatal lui Nicolae Tacit, lost inspector al fcoalelor i bisericilor romane din nada, actualmente, inspector la Ministerul de Industrie
If Comert, 4 Era absolvent al gimnaziului roman din Janina. 6 El a lost acela
care a adus, in 1865, pe primii elevi din Macedonia li Pind, Ia coald Sf. Apostoll; unul din aceftia era Tullis Tacit, fiul chirigibafului Gheorgachi. ' A
lost tatal preotului Pericle dela Avdela-Grnbena. 2 Armatoll ca t Nicola Giu.
vara, Alexi Tragudara, Panaiot Benachl, capitan Dipra, irate prieten al WI Caciandoni, etc. Vezi I. Car., o. c., passim. 8 Este patria savartului loan Caragiani
95
www.dacoromanica.ro
Aidzi
(gr. Padizes), comuna curat arornAneasch, situath
la extremitatea n.-estica, a Zagorului, a trait sub acelas regim de
transhumanta, raspandindu-se cam in acelasi tinuturi, ca $i ceilalli
Aromani de pe muntele Smolica si din Pind
asa cum am vazut
mai sus 1. S'au ocupat cu cresterea vitelor, cu agricultura si viticultura i cu caravanaritul, in vechime, pe distanfe marl, actualmente, pe ruta lanina- Conifa. S'au ocupat si cu negoful in alte
tinuturi, ca Drama si Cavala si in satele din jurul acestora, cu
predilecfie ca bacani si crasmari. In Grecia veche, prin Arta si
Misolonghi, cu aceleasi indeletniciri si cu facerea samarelor pentru
vitele de transport, In Romania, au inceput s patrunda prin 1860
si s'au asezat numai in Braila, unde s'au ocupat cu negoful de
coloniale si de bauturi spirtoase.
Printre comunele din categoria acelora asezate pe Smolica,
ca Armata, Palioscli, etc. nu prea prezinta caracteristice deosebite.
Ceva mai interesanta ar fi Breazna, ai carei locuitori se ocupa cu
cheresteaua si facerea carbunilor 2, cu prepararea pgcurei sau a
catranului brut, extras prin procedee vechi din rasina unor anumiti pini si pe care o desfaceau prin toate orasele din fosta Turcie si prin centrele Albaniei ; ad, era socotit ca cei mai bogat acela care poseda mai multe puturi de catran sau caseri" ; tot ei
desfaceau si desfac Inca astazi maxi cantitati de zada niste tandad de pini cari ajuta la aprinderea focului, si mult frasin pentru vopsit in negru ; se lucreaza samare, tar din pixu sau pixare
lemn de scilografi
se saps tabachere, tigarete, linguri, plasele,
cupe, urcioare, etc 3.
Intre Avdela si Samarina, in dreptul culmei Vasilita si la estul acesteia, se gaseste Smixi, cu aceste caracteristice qi anime ca
o parte traesc suo regimul de transhumanta, iar restul cu agricul-tura 4. A avut si celnici marl. S'a format din Aromani veniti din
comuna Biga, nu departe de actuala vatra si din alfii venifi din regiuni
Tull 0 T. Caciona, a fostului inspector fcolar Nicolae Tacit ; dar a lost patria
luf Apostof Margarit, bArbt cu calitglf exceptionale gt capabil sal conducg, cu
ehttgie i fscusing, un stat european. 1 Ar avea actualmente, 200 familif. Pouq
o. c., 111,100, i-a dat 300 familii ; I. Nen. (o. c., p. 420) 1580 suflete, L. T.
Boga, (o. c., p. 16) 2950. '1 Breazna mai este cunoscutg prinmarif luptatori
pentru eliberarea PL.dului sl se bucurg de o trista celebritate, prin bandilii et ;
yam faimos a lost Garelia. 3 G. Zuca, st. cit. 4 Th. CAp., o. c , passim. 5 Wace
96
www.dacoromanica.ro
(o. c., p. 33) ii di 3700; L. Boga 3610; N. Cicma (in Lumina, V, nr. 10,
1907), 280 case cu circa 1400 suflete. 4 0. c., p. 180, ap. Th. Cap., p. 30.
8 N. Cicma, art. cit. Lumina, 0 Ace9ti trar9eroti, crept razbunare, porneau cu
vre-o 10-12 Turieni, navaleau in Tricala, Cardita i papa in Volo, bagand
groaza in autoritatile grece9ti. 7 Se zice ca au scapat din aceasta eftuatie umilftoare prin ;hetet:ft tutu& Mar, care la eChiatra al Misirn ar fi sustras Tiroputtsf actul de cumparare fortata a Todd 91 ar fi fugit in Romania. 8 In Hamm!
97
I. Comertul, Industria, etc., la Aromitni.
www.dacoromanica.ro
A. Hack!
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
de bogat
can n'au prezentat nici sub Turd i nici astAzi, sub
Greci, mare interes
nici aceti munti
inchii de acum creterii vitelor i hergheliilor pentru caravane
nu mai Incheagg
nici o perspective pentru cultura vitelor i nu leagg cu nici o spe-
mai pretioase, a fost, din cele mai vechi timpuri, un nod de drumuri marl, ce i-a crescut mereu importanta, facand-o ravnita de
toti domnitorii
serioi sau aventurieri : in legAtura cu [anina,
prin muntii Colonia, pentru Dibra i drumul curierilor Ianinei i ai
Europei pentru Constantinopol, atunci and zgpezile inchideau defileul Gean Catara dela Metova 1 i mare etapa pe oseaua romans
Durato-Constantillopol.
Clasica aezare era Lychnidus, descrisa de Kedrenus, pe ruinele cAreia, s'a ridicat, mai tgrziu, Justinianopolis Prima, parasite,
pentru totdeauna, la invazia Scito-Slavilor itt Macedonia ; iar Ohrida modernA, pe care Pouqueville o crede ora nou 2, ar fi lutemeiat-o Samuel, despotul Serviei 3, mai propriu, tarul celui de al
doilea imperiu bulgar, fiul lni istnan, Intemeietorul taratului i al
dinastiei, in 963 Si care, la Inceput, avea capitala la Prespa, astazi, ora inexistent 4. In 1014, Vasile II Bulgaroctonul, dupg infrangerea nenorocitului Samuel dela Bela-Seca 5, a ajuns victorios
www.dacoromanica.ro
zer, Das Patriarchal von Ochrida. N. lorga, in Rev. 1st., XVIII, nr. 11-12
din 1932, lardsi Moscopolea. 10 Dupa V. Gelzer, Der niederaufgefund6nen
Kodex des hl. Klemens and andere auf den Patriarchal Ochrida bezligliche
101
www.dacoromanica.ro
1750
3, etc.
www.dacoromanica.ro
In 1836, Aromanii cari pans atunci frecventau biserica bulgareasca Sf. Maria, avand trecere numai prin mahalaua turceascA,
dupa multe cheltueli si prin interventia episcopului Calinic, foarte
gras platit acesta (se zice cu 1000 lire turceti), s'a obtinut firmanul pentru construirea bisericii ortodoxe grece0i, cu numele de
Sf. Gheorghe. Epitropii cari au umblat trei ani cu pan tahuza i au
strans 10000 lire, au fost Anastasi Dafin i Anastasi Dimu 8.
Bulgarii aveau trei biserici : Sf. Maria din Mesocastro, Sf. Nicolae
din Dolna Porta i Sf. Clement 8, Tanga terenul unde, altadata, se
ridica falnica Patriarhie 4.
Dirt punct de vedere cultural-national, aici, erau in lupta, pe
viata si pe moarte : ideea panhelenica, bine inteles intretinutA de
Aromani i ceva Bulgari i ideea panbulgAreasca, amandoua, dar
Bey s'a numit Hoara din ghios, Aromanii de balta sau Sf. Nicolae
amandoua, insa, despartite pan o faie lungs de 40 m., s'au numit Vlah-Maale sau
Mahalaua Vlalailor. Bulgarii foarte numerop fats de Turd, ocupau mahalalele:
Mesocastro, Skender Bey, Durgut, Ierocum, Vraci, Dolna Porta (orqui Inconturat de ziduri), Gorna Porta, Kliment, Dimitri. 2 Se spune ca tot ce se zidea
dua era surpat noaptea de Turd, foarte rai gi loarbari, pana and guvernatorul
Bitollei Ie -a dat paznici sa supravegheze zidirea pana la acoper4.3 Despre bogatille artistice In picture f sculpture dela aceste biserici, a se vedea : Manuel
d'art byzantin par Ch. Diehl. t. II, fl B. D. Filoff, L'art antique en Bulgarie ,s1 L'ancien art bulgare. 4 Veal nota 2, p. 102, mai sus. 6 Veal V, Papacostea, studful citat din Rev. arom. Ibid.
103
www.dacoromanica.ro
constructiei.
Mahalaua aromaneasca avea peste 500 cai de transport. Fratii lancu i Anastasi Dimonie, cam prin j u m a t a t e a secolului
pol 1. Nicola Colemis (om bogat cu 400 cai si 4-5000 oi) facea
drumul Ohrida-Constantinopol cu peste de mare pref: letna, birbite si corani, cu fructe si calatori. Transportau si blanarie la
balciul din Lipsca. Altii duceau fipari si peste ales in Serbia, ca
frafii Sacu : lacob, Petre si Stefan sau aduceau manufacturi din
Lipsca si sticlarie dela Salonic. Tot acestia aduceau marfuri de
peste tot pentru negustorii din Struga. Altii atingeau Pekini Si Durato. Anastas, Teodor si Cuzman duceau piei de miei, de iezi si
de capre si aduceau marfuri din Italia si Austria, venite pe calea
marii. Acestia si Aromanii din Cavaia aduceau .din Albania untdelemuuri si sare din Elbasan si Pekini. Adam Coe 2 era si el un
mare caravanar. La Salonic, se duceau piei, peste si fructe. Acestea
fructele
mai erau transportate la Bitolia, Perlepe si
Veles, ba pans la lanina si Dibra. Deasemenea, vinuri excelente
erau duse in burdufuri la Resna si Bitolia, ba Oita la Durafo.
Prin a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si cea dintai a
celui trecut, clasa comercianfilor aromani trebue sa fi fost mare,
luand in considerare revarsarea de colonii atat de bogate din finutul moscopolitan. Un document vorbitor ni-1 procura Sepcarev,
care vorbeste de atatea scoli comunale si particulare si de cele
doua biserici
sl
una de care am pomenit deja Sf. Gheorghe
alta ce au vrut sa o construiasca3. Cateva nume de notabili gasim tot Ia el, ca Gh. Zgala, Margarit, Naum Nicus, Vasile Damo,
loan P, Pisiu, Pascu Gologan, Ghioscu 4, etc., tofi, natural, ocupandu-se cu negotul, in prima jumatate a secolului trecut. Cat de
impunator trebuie sa fi fost elementul aromanesc 'Main le de ma1 Soarta lul lanai Dimonie a fost tragici. Bandit!, deghizati in tandarmi
cu ordine gi pecetii falfe, 1-au luat caravana i 1au ars de viu in rogotina pe
muntele Petrina, de unde se desfapara splendida panorama Ofiridet. Cove fl
Toll al lui Anastasi au ramas, de atunci, numai cu un han pe ruta OlirklaScopia. 2 BUlliCUI lui Adam Coe, fost director at liceulut roman din Bitolia
peste 15 ani, precum ft al fcoalei superioare de comert din Salonic. 3 lied Q
twatiur4 liulgar4, etc., art. cit., at lot V. PApac. 4 Vezt Ibid.
104
www.dacoromanica.ro
uturi spirtoase, etc. 2 V. Berard, o. c., p. 114. 3 multe date prelloase le detin
dela P. Constantinide, Hul tut Costa Gfralu aroman din Mona, om cu multi
gtfinta de carte, blinar pe strada Uranus, 34, Bucuregtf. 4 Acelag izvor de toformatil. Acestea toate se colorau gi cu alte plante colorants, ca curcuma
croc, hematozilina, precipitat rap, lema de bacan. 5 Ibid.
galben, gofran
5 Iderft de plated erau ca samurul, ca ribeffna ruseasca, mart If degt la par ; cef
de copac intunecati maro inclits gi cu coada lunge, Oa la 0.90 m. lungime,
dela cap la coada ; urgil brunt inchigt atingeau 2,20-2,40 m.; lupti paid la 2
m. 7I. Cvitic, o. c., ap. N. V. Cristu, art. cit.
:05
www.dacoromanica.ro
Ohridenii aromani se ocupau i cu comeriul de bani. In legatura cu aceasta, V, Berard spunea ca Aromanul, ca pretutindeni
Si aici, laolalta cu Albanezul cretin (probabil Moscopoleanul) exploata pe Slavi cu dibacia, iar pe Musulmani cu camata 1.
Numarul cotocarilor era de 2500-3000 ii se plateau cu ziva 20-25 grafi.
Prin 1863, erau t50 ateliere gi, pana 21. 3877, aveau 800 muncitori 11, 800 muncitoare cart lucrau acasa. 1 ibid. 1 V. N. Cristu, art. cit. 3 Ibid. 4 La Bnlgarie
Danubienne et le Balean, Paris, 1882, p. 85.6 I. Snegarev, 81-85, ap. V. N
Cristu, 0 V. N. Cristu, art. cit. 1 Ibid. 8 V. Papahagi, st. cit. p. 49.9 bridenit
scree V. N. Cristu, art. cit. -- erau invinuiti, in secolul XVIII, ca au
legaturi cu Venetia ii, de aceea, erau exilati. 10 0. c., p. 134.
106
www.dacoromanica.ro
Inca o ocupafie specifica a Aromanilor din acest oras era aceea de constructori. In companii numeroase, ei ajungeau in Ungaria, in Serbia, Romania etc. Insusi Geladin Bey a chemat pe
mesterli aromAni sa-i construiasca palatelel. Tofi aceia cari lucrau
in Serbia si in Romania 2, in timpul verii, se fnapoiau, iarna, acasa,
and nu mai Incapeau in biserica atata mulfime de barbafi, de tineri si copii 3.
Aromanii ohrideni se mai ocupau In oras cu croitoria, cismaria, cazangeria si, cu multa iscusinta, cu argintaria. Aceasta, In
special, era un monopol al lor, Bulgarii nu erau decal simpli cArpaci si angajafi numai pentru lucrarile grosolane. Obiectele lucrate
la Venetia de argintarii aromAni si la Ohrida se desfaceau in Austria si Ungaria. Cam dupa 1877, aceasta ramura banoasa a -inceput sa decada 4. Multi Aromani luau in antrepriza ,si part' din
lacul Ohrida 6, dela beii turci, carora Ii se concesiona in prim!
rand 6. Am mai spus ca pestele din acest lac, pestele cel mai nobil, se exporta si in streinatate. Un soiu de craisori 7. erau expediati inghetati in Grecia, Serbia si Bulgaria 8. Turcil se ocupau cu
meserii si bacanii, altii ciflicari ; o Indeletnicire principals era si
gradinaritul 9.
Emigrarea Ohridenilor a inceput de timpuriu, Inca dela inceutul sec. XVI si tot sec. XVII, colonii cari sunt identificate hiai
ales in Serbra ', unde au ietemeiat si comune intregi ll, precum si
in Bosnia 12. Pela finele sec. XVIII si inceputul celui de al XIX,
atat Fanarul, prin organele sale, cat si Geladin Bey, autocratul,
prin samavolniciile si spahiii lui, au saracit populafia 13, determinand
o parte din ea sa emigreze. 0 emigrare in masse catre Principatele Romane se observa prin 1849-50, ca urmare a alteia care a
1 Erzerski, Nekolko Kratk: ljetopisni bele,ski, etc., p. 9, ap. V. N. Cristu, Emigrdrile populatiunii din Ohrida in Serbia, in Grain romdnesc, Dec,
1930. 2 Vezt cap. Negustoril aromani in Serbia si altul aNegustoril aromAni
in Princtpatele Rominew, Cartea II-a, de A. Hictu. 8 Probabil acestet mart afluente de credfnclost se datoreite si ridicarea altei biserici (V. Papacostea, 0
naratiune bulgara, deta citata). 4 Vest AlVlestesugurile si artele la Amman&
Cartea II -a. de A. Haciu. 5 Inainte de 1900, Cost! Pentitranga dela Perlepe avea In concestune Olt din lac. 6 V. N. Cristu, Ocupagunile pop. din Ohrida,
art. cit. 7 Am dat cateva specfi nobile din pestele lacului Obrida, ca letna, birbite si corani
specii de pastravi de apa dulce st curgatoare hiss egal poste
si in Europa ; regiunea uncle se pescuesc acefti peftt este tocmat locul de unde
Drinul lese din lac si se avantai spre Albania. 8 Prof. Dr. Karl Krassner, Bulgariens Land and Leute, Leipzig, 1916, p. 49, ap. V. N. Cristu, art. cit. 9 Aceleasi ocupattuni le aveau st Bulgarii. Zarzavaturi se exportau la Resna st
Dibra, far fructe la. Bitolia. V. N, Cristu, art. cit. 10 V. N. Cristu, Emigrpop. din Ohrida. art. cit. II Rista Nilcolict, Vranjska pcinja u slivu Juzne
Morave, p. 10, in Nas. Srps. Zem. 1903, ap. V. N. Cristu, art. cit. 11 Teodor
Filipescu, o. c., p. 161. 13 V. N. Cristu, Note despre hada ft despre Rom.
107
www.dacoromanica.ro
In Ohrida, ca si in jurul ei, a pulsat, din totdeauna, o puternica viata aromaneasca. In afara de pastori nomazi din Gramoste,
din Albania si Pind, in ample, existau asezari mai mult sau mai
unele mai proaspete, datand din epoca lui_ Ali
putin aromanesti
Pasa si curate din punct de vedere aromanesc, cum sunt Calivele
Istoc, cu 120 familii cele mai multe din Perivole 8, ce se insira
pe muntele Petrina, altele vechi ca Beala si Struga spre n.-vest
si lancovet-Resna, spre vestul lacului, pans la Diavato (trecatoarea
Bitqlia-Ohrida pe Via Egnatia), ca sa dea mana cu ghirlanda de
de asezati aromanesti, toate in jurul Bitoliei ; Gopes si Muloviste,
Nijopole, Magarova si Tarnova.
AromAnii din Beala de sus, cea mai veche 4, si Beala de jos,
care s'a format in cea de sus 5, la poalele rhuntelui Ciuma, asezate pe Drinul ce izvoraste din lacul Ohrida, au fost originari din
tinutul moscopolitan ; Lunca si Nicea, veniti din Pogradet si Rmani 6, cu vechi privilegii dela sultani, avand muntii 1Qr ce le apartineau, in schimbul pazei fruntariilor dinspre Albania. S'au ocupat
cu cresterea vitelor si cu agricultura, avand pamanturi foarte productive si au fost negustori indrazneti 7. Nu exists o singura case
la cei din Beala de jos, MA 20-30 radaaini de pomi ; agricultura
la ei a fost foarte desvoltata ; fasolea din acest sat renumita in
toata Turcia ; faceau negot in satele albaneze si bulgaresti din
Diovk 8. yre -o 100 familii din aceste doua sate aveau magazine la
Struga, cu majoritatea populatiei bulgareasca. Avepl, in mainile
lor, negotul de manufacture si de coloniale, erau ei cazangii, hangli si putinii argintari 9. Marii caravanari erau, in ultimul limp,
fratii Sacu din Ohrida. Belitarii
adica acesti Aromani din ambele comune
s'au ocupat si cu croitoria ; cu constructia, multi
din ei lucrand si Orin Romania
altii au emigrat in America 1 ;
obrideni, in Grain rom., a. VIII, Iulfe-Decem. 1934. 1 V. Papacostea, 0 nara(lune bulgard. 2 V. N. Cristu, Emigr. pop. din Ohrida. ' Veal art. Lumina,
IT, 222, de C. Zografu sf G. Mihci. 4 Th. Cap., o. c,, p. 68. 5 COSUCI St.
Ciolache, art. in Lumina, V, 1907. Th. Cap , o. c., pp. 68-69. 7 1. Nen.,
pp. 373.0 448. Acest scriftor di, pentru amandoua, o populatie de 5480 suflete
C. CloIache, art. cit., pentru Beala de los, 100 case aromanesti, V/ din poputape, restut turd sf albaned dfn Veleltea ; L. T,. Boga, pentru amandoua 4250.
9 C. St. Clolache, art. cit. 9 Negustorif stabiliti cu fan:111111e se duceau Sambita
in Beala yf se fnapolau Luta,. la afacerile for la Struga. 10 C. St. Cfplache,
art. cit.
108
www.dacoromanica.ro
din Niculita ; a fost proprietatea unuia Ilaza Bey, pe care au rascumparat-o In 1872 ; din 200 familii, 40 aromanesti, se ocupau odata si cu vitele ; erau argintari iscusiti in filigram, etc7.
3. Castoria (gr. Kastoria, m.-r. Custur, sl. Kostur, turc.
Kessrle).
Una din cele mai vechi asezari cu multA populatie aromaneasca, altadata. Inca din 1870, V. Berard, care a vizitat-o, scrie
ca limba Aromanilor era inteleasa si vorbita in mai toate casele
crestine si ca a intalnit multa viata aromaneasca s. Pe Tanga populatia stabila din oral, in campiile din jur, se varsau multe turme
de ale Aromanilor de pe povarnisurile masivului Smolica, iar acum
in urrna, Inca mai pasc turmele pastorilor nomazi din Gramoste
Atat Castoria cat si imprejurimile ei se numeau, odata, Vlahia si
faceau parte din Vlahia Mare, care se intindea pans aci 10. Acest
nume Castoria are o mare insemnatate istorica pentru viata aromaneasch din Evul mediu. Intre aceasta Castorie si Prespa, a fost
ucis, de niste caravanari Vlahi, langa localitatea Stejarii frumosi",
David, fiul tarului Sisman si, cu acest nepretuit document, deschide
G. Murnu monumentala lucrare pentru not Aromanii Vlahia
Mare" H. Cu drept cuvant, pans astazi campia de Tanga Castoria
se cheama Vlahades 12. Cultura si sentimentele grecesti, Insa, in1 Din aceste colonii, au rAsarit multi erof, ca Tintar Iancu. Belitarff aveau la Atena un comitet macedonean* de afutoare a tinerflor dornicf de cultura. Vezf 0 naratiune bulgard, etc. de V. Papacostea. 3 I. Nen., o. c., p.
377.4 Ibid. 5 Ibid. 6 Art. cit. Lumina, II, Zografu I Maid. Ibid. 0 0. c.,
p. 318. 9 Th. Cap., pp. 54 gf 62. 10 Spruner Menke, Hand Atlas fa, die
Geschichte des Mittelalters, nr. 86, ap. I. Arg.. nota 4, p. 207. 11 Kedrenus,
II, p. 435, ap. G. Murnu, o. c., p. 8. r= Dupl. I. Arg., p. 207 f nota 4 s Alci,
A clomnit Serghtanf, care a ocupat Castoria i Salonfc f a fondat Prfncfpatul
109
www.dacoromanica.ro
nat ga se aseze la Kastoria, in partea de est a orasu/ui, Ia localitatea nunpita Mavrotis. Castorienii, insa, speriati de aptitudinile
XIV-lea, s'a supus de buns vole Turcilor. 1 Dui:4 Pouq,, o. c., III, pp. I 1
urm. s Vechea afezare ar fi existat pe partea muntoasi a vecbiului Celetrum.
capitals Orestidei, uncle scriitorul a dat de gramezi de mine lsf temelfile a vre-o
70 biserici, implantate unele pe temellile templelor, allele pe copstructluni greceti. 0 veche acropola atesti Inca lucrul i zidirea romanA tai restaurarile suprapuse de Justinian s intaiu Celetrum i, pe urmA. Justinianopolis. Numele de
Castoria if vine dela Castrum. 2 Ibid. 3 Informatiffe acestea le della dela prietenul Theofrastos Glaeorgbiades, din familia mostopoleanA Ghira, un bun cunosator at antichitAtilor Castorief, demne de studiat. 4 0. c., p. 455. 8 0 famine aromAneasca nobila dela Obrida este, astAzi incA, familia ribion ; o alts fanumele se intalnefte des Ia Ciu1ova, Scopia gf Egipt, toll
mitfe capercia
Grutoven cu un spital Fundaitunea Gheorgbios Scaperdaw. 6 Pouque#ille,
110
www.dacoromanica.ro
yenta toate orasele Europei ; indeosebi, n'a existat familie fara utl
membru plecat in America. Din relatarile ctilese Ia fata locului,
exists peste 200 milionari 1, cari au facut averi riumai datorita acestei ocupatiuni, atat de rentabila. Ca si Moscopolenii si Zagoritii, tot astfel si Castorienii faceau negot si se ocupau cu mestesugul acesta pang in cele mai Indepartate centre ale Rusiei si Siberiei, unde ajungeau pans la Arhanghelesc, Tomsc, Ircutc, Nijniin Europa, America
novgorod, etc. Ori unde s'ar fi gasit, insa
si Siberia
cei instreinati si instariti nu uitau pe cei de acasa,
ci strangeau, dela toate fabricile si ateliere!e de blanarie, resturi
infime, pe cari le trimiteau, la Castoria, vaduvelor si celor ce nu
tele scranduri de blanuri sau mesade", de forma conics si de dimensiuni 0,60/0,80 m. Astfel lucrate. erau retrimese in Europa
la Londra, Lipsca, Paris, Constantinopol, in Principate, etc. Din aceste ,,mesade" se confectionau giubelele pentru inaltii demnitari
din Turcia. 0 caracteristica a vietii sociale in Castoria, in legatura
cu acest mestesug, este faptul ca lucrul manual la scale din oral
poate si din imprejurimi
formeaza o materie de invatamant
si lucrarile confectionate sunt aceste mesade" 2.
Pe la inceputul secolului al XVIII -lea, Gheorghe Castriotul,
comisul valah, a intemeiat o scoala Ia care a invatat Leontiades
Sevastos, care a condus si Noua Academie din Moscopole 3. Mai
exists, la Castoria, Inca o institutie cu caracter economic-social,
cam asa cum existat la foate comunitatile religioase si anume o
institutie de credit la care deponenti crestini si turd, contra unui
procent de 10-123/0, isi depuneau economiile, din care fond se
imprumutau negusforii, sub raspunderea arhiereilor si subalternilor acestora 4.
4. SacIftea.
Pastorii valahi si-ar fi asezat, pe aici. prin secolul al XlI -lea
corturile for G. Scriitorii vechi au numit-o Sisanii, Sisanium si SiIII, pp. 1
12.1 Pe versantul nordic al peninsula, se ridic5, astAzi, i se con.
struesc mereu vile moderne, demne de mune orate ttropene. 2 Date furnizate
de P, Constantlnfde, blanar, str. Uranus, 34 Bucure0i. 3 N.forgtz, Hist. Roum.
Pen. Bale., p. 42. 4 Poup., III, p. 2. 5 Date culese Is fata loculuf. 6 Pouq., III,
111
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A. HacIU
ridicate de aceasta, au facut obiectul unui studiu al conferentiarnlui universitar Tache Papahagi 1.. In virtutea particularitatilor graiului intrebuintat in aceste doua centre aromanesti, d-sa conclude
ea primul nucleu etnic" a fost pur meglenit, asezat aci prin jumAtatea a doua a sec. XVII, nucleu care a avut putinta sA asimileze d buns parte din slavii satelor vecine sf dupa care s'a suprapus un strat de colonii moscopolene venite aci in epoca marilor
deplasAri B. Th. CApidan, care s'a ocupat in treacAt si inaintea aceStuia de chestiunea originei acestor cloud orAsele, presupune cA
M
si Gopesenii ar fi pintre primii Megleno-romani" asezati, Iii aceste meleaguri, in jurul secolului al XIII-lea, astfel cA
ei s'ar gAsi unde sunt astazi de cinci veacuri si mai bine. Mai
tarziu, insA, acelas scriitor, in monumentala luci are Aromanii",
in
dupA studii sf reflectAri mai adanci, n'a mai putut vedea
chipul si In intreaga infatisare a Mulovistenilor sf Gopesenilor
trasAturile caracteristice tipului meghenit, ci inclina in a-i identifica
cu tipul gramostenesc : frumosi, bine fAcuti, cu trasaturile fetei regulate si accentueaza cA afirmarea anterioara dupA care despArtisau cum sta.
rea de Megliniti ar fi avut loc in secolul al XIII
nu
rue T. Papahagi pentru jumatatea a doua a secolului XVII
sunt cleat simple presupuneri, fara temeiu documentar 4. DupA traditia incA vie printre Mulovisteni, oraselul for era, altadata, situat
pe vatra satului furcesc Kajani, pe care, din motive si in epoca
incA n e c u n o s c u to precis, au pArasit-o, ca sa se aseze pe vatra actuala 5. Credem, totusi
dupA felul cum erau asezate aceste
doua sate, la intrarea trecAtoarei Diavato, de o parte si de alta a
ei, cu feta spre Bitolia
credem cA primul nucleu etnic ar fi
fost altul
nici meglenit, nici moscopolitean
deasupra caruia
s'ar fi asezat, in decursul veaeurilor i ca urmare a marilor cutremurari istorice, celelalie douA : eel meglenit (?) si cel moscopolitan 6. Acest strat intemeietor pare a fi fost
ca si la Clisura,
Me(ova, Furca, Pisuderi si altele
eel roman si cA
atat Gopesul, mutat tarziu de pe Via Egnetia, spre nord, ca si Muloviste,
loathe romine din Bosnia*, p. 146, 1 ItOrigina Mulov4tenilor i Gope9enilor in
lumina unor textes extras din Graiu si suflet, Bucureti, 1930 '2 Ibid. 8 Th.
Cipidan, Megleno-Rornanii, istoria figralul lor, I, pp. 62 i 125.4 Idem
Aromanii, 1932, p. 19 gi 20 fi nota 2, p. 20 5 Repauzatul C. Bilimaci, poetul
nostru national, sustinea ci, la Catani, populatiunea aromineascA ar ft fost o colonic de Farferoti
tudecati dupl datini, obicefuri gf sparanoarne.* 0 Se impisne, pare-se, ea stratul moscopolitan sA se fl qezat mutt mai devreme de cum
I-a fixat T. Papahagi, gf anume spre sfagitul sec. 17 gf inceputul celuf de at
114
www.dacoromanica.ro
meon Tovaru aduce, in spritinul tezei ca primul strat a fost roman, o multime
de numfrf proprff, ca Nelatu, Zenga, Barbacu, Rome, Romciu, etc. 3 T h. CAp.,
Romdnit nomazi, p.
, spune ca aunt i astAzi multe localitati ca Agrul al
Chiatu, al Nane, al Bitu, etc. Nu credem, totuff, ca agricultura ar if lost ocupatia principall jai, cu atat mai puff n, a intregei comune. 4 0 poezie popultfra
aratA ca negustori aromani luau iacul dela saraci i-I duceau la Perlepe ca si
dr. Antolog. arm., de T.
se coas1 cuparane (ghebe) la turci 1 la Bairam
Papahagi, p. 24. 5 V. Pap., st. cit., pp. 49 f 66-66, 0 Mai pe Iarg Ia cap,
respective din Cartes 11-a de A, Hiciu. / M. Beza -- in Boabe de grclu,
115
www.dacoromanica.ro
1S1
Franta prin acegt1 negustotf. ' Unchiul d -rului TaFts Trffon, actualmente in
Bucurepl. ' Comerful rentabl1 cu sbrogtu*1-ar 11 inceput Mulovigteanu1 Ikru.
116
www.dacoromanica.ro
bola de ardeiu. Fratli Vulcan-Liepnre : Nicola si Costa, ca si altii, finantau cu bani si sa-
manta de ardeiu special pe Bulgarii din regiunea Vodenei, iar Mulovistenii II macinau si-1 vindeau in Peninsula. Firma Vulcan mai
exists Inca astazi la Filipopol. Alti marl negustori erau : Misu Simu
Ciumandra, Nauni Vulcan si Stoiciu at Ghingiu Ciomu, can
cu
lucru
www.dacoromanica.ro
cultura si de orisice organizare sanitara. Numai din Muloviste activau, in ultimul timp, 12 preoti ambulanti, din sat in sat, indeplinind slujba sfanta in toate imprejurarile ; nasteri, botez, nunta,
maslu, boala, ingropaciune, etc.
Medicii empirici
Intocmai ca in Epir pi in Meglenia
erau si ei destui. Acestia se serveau ca si hangii de jargon-uri
speciale. Prin acesti medici empirici nu trebue sa Infelegem numai
decat oameni nepriceputi si, deci, o speta pretinsa nobiia de speculatori. Medici din acestia ajungeau papa in Albania, Serbia si Bulgaria. In Dibra Malesorilor, cea mai salbateca regiune albaneza, u.
nul Simu Tovari 1 se bucura, ca medic, de cea mai inalta consideratie si era socotit ca un iluminat, un sfant.
Mi se relateaza, sub acest raport, cazuri foarte interesante
si dificile vindecate de acesti medici empirici, In domeniul ortopedic, mai cu deosebire, acestia erau cu adevarat neintrecuti. Mi s'a
relatat cum un preot gopesan, ambulant, neputand sa se deplaseze
la in mormantarea unui Oran bulgar, le-a pus in vedere rudelor, ca, la cutare ora din zi, el, preotul, de acasa Ia el, va citi
sfanta pogrebanie, iar ei sa-1 depuna in mormantul din cimitirul
satului. Si, in adevar, poporul, cu adanca evlavie, a facut aceasta,
ca si cum preotul ar fi fost de fats. Influenta ce acesti medici si
preoti o exercitau asupra poporului bulgar se poate usor m6 sura
dupa singur acest fapt 2,
Mulovistea este patria istoricului grec N. Filipide, a ministrului sarb Costa St'ciianovici-Baseicu, a marilor poeti nafionali N.
Velo si C. Bilimaci si a o multime de intelectuali si liber profesionisti, in Romania, cu deosebire.
CAP. IV
be
118
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
s'a revarsat In toata Albania, In Muntenegru, in Bosnia, Hertzegovina si peste toata coasta Dalmatiei 1. Aceleasi aluviuni si in aceleasi tinuturi departate, dar in mai mica masura insa, au avut
loc si din asezarile aromanesti din Pind 2, ca si din mai departata Tesalie.
Tot in aceasta tara, cu atata atmosfera aromaneasca vi pe
care caravanele si negustorii aromani si din alte tinuturi, car si
pastorii nomazi, au strabatut-o, dealungul veacurilor si prin ale carei porturi au cunoscut lumea vi civilizatia apuseana, in aceasta
tara, la s.-egtul ei, s'a zamislit cea mai inalta civilizatie peninsulara, tinutul moscopolitan mai cu deosebire in secolele XVII--XVIII,
cu numeroase cetati industriale si comerciale, un intreg tinut de
basan, iar pe cei dela udul acestei ape, indiferent daca fac negof
sau crestere de vite, cioban". Cei dintai gog" stint toti mestesugari, negustori i profesionisti, pe cand la cei din sud nu exists
familie care sa nu alba un numar oarecare de oi.
1. Dural (Dyrrahlum, Durallu, Duressi, Draci)
Cazut, in sfarsit, sub stapanirea Venefienilor in 1386, Durato
1 Ibid, pp. 42, 43 fi 67. 2 Ibid. 3 Vezi cap. V. 6 Vex! ft I. G. von Hahn,
Alb. Stud., p. 73 ; Hem, Reise durch die Gebiete der Drin and Wardar, p.
290 ff nota 6 ; G. Weigand, in Rom. Revue, 1892 p. 19 i 109 ; etc., ap. Th.
Cap. p. 66.5 Peri ton en 1piro aghathoerghintton, Athina, 1880,1, p. 38. ap.
I, Car., p. 117. 6 At fl lost latetnetat de un rege barbar Epidaurus, iar mai tat120
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Valona.
Cavaia, prima etapa pe marele drum roman Durato-Constantinopol, face parte din rpgiunea Musachia cu caracter aromanesc
fli
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
Valona-AvIona (alb. Vlior) 2. Aici, ca si la Durato, Moscopolenii ii aveau contoarele i magazinele for 3. Portul natural at
Musachiarilor, a fost des vizitat de chervangiii ci negustorii arpmani, can aduceau, pentru Macedonia i Pind, marfuri din Venetia
i Triest 4.
3. Tirana (Tirant).
Este capitala micului stat albanez, actualmente, totul in con structie, sub toate raporturile : material, intelectual i politic. Nu e
mutt de cand -numara de-abia 5-6000 locuitori. Orapl ridicat de
Justinian, numara, acum un secol i ceva, 700 case de lemn, in
mijlocul unui teren mlaVinos, locuit de Ghega mahomedani, iar prin
Informatiuni pretioase le detin dela d-nii V. Cagan, cosul roman la Tirana it A. Becea dela Elbasan. ' Vezf Pouq., I, 355
57 precum ii p. 41, cu
nota 3, din lucrarea de fall. 3 V. Papahagi, st. cit., p. 49. Vezi gi Frontal Albania-Adriattcd, p. 35 If urm. 4 T. CApidan., Rom. nomazi, 136 5 Mari negustori din Floru sunt Utopol, Agoropol, etc. 8 Pouq. I, 351 1352. 7 Ibid. 8 Din
p. 488
7000, I. Nen.
dA 2200 AJninani ; L. Boga o
totalul de 6800
480. Astazi rapt are
D. Abeleanu, o. c., p. 30 151100 roc. 3 Vezi
c.
T. Fllipescu, o. c., p. 67 fi 82.
124
www.dacoromanica.ro
Danfscu, art. in Lumina, nr. 11/903. 6 Ibid, 6 De altfel ft female creltine umblau voalate ca gt turcoafcele.
125
www.dacoromanica.ro
2.
Aromanii in numAr de 300 350 familii au fost si sunt si alel in fruntea negotului de land, cereale si untdelemnuri si se ocupA
cu prelucrarea aramei, fierului, cu pielaria, tesAtoria si alte afaceri.
Prin 1790-1820, era locuit exclusiv de Albanezi musulmani si de
Aromani, la cari s'au adAngit mai tarziu altii din Moscopole, Sipsca,
Grava si Nicea 7.
1 Cele mai frumoase iliormatiuni asupra Tiranei 1 Intregii Albanli le
delta dela d-nii V. Cazana consul ; Anton Becea, deputat li senator 15 ant dearandul ; Har. Prossi, dentist in Bucurefti, str. Pupa Tatu, etc. toll bunt cunoscatort at lucturilor din aceasta tad.. ' A fost creatiunea Sultanului Mahomed II.
Dupi Tb. Capipan Fa/vet-Nil, p. 48
din 10000 locuftori, 1000 Aromanii :
restul Albanezi, 3 Pouq., I. p. 392.4 Mid, p. 387. 5 Mid. p. 388. 3 D. Abeleanu,
902.
o. c., p. 27.7 Hie Papahagi,
Almanah m..romdn 1901
126
www.dacoromanica.ro
506, da 11500 Albardovlahl fa acest ora, lane alte peste 90 sate cu populatfe
aromaneasca sau amesteCata. Poate sa fie exagerat in dire, totulf, Beratul a
contat ca un oral aproape aromanesc. 0 Th. Cap., p. 85.7 I. Pap., art. cit.
Vest Samarina, cap. II.
127
www.dacoromanica.ro
export de cereale Si piei ; fratii Giumurteca, deasemenea, rnanucu un cuvant, comertul de cereale, Jana, untdefactura i altii
lemnuri i piei sta In mainile tor.
Regiune foarte bogata in ceara, nuci, castane, unt, peste, seminte de in, vanat, grau, porumb, piei de vite, lemn de ars, de
constructii i de tincturi, matase, lana, untdelemnuri, tutunuri renumite pe cari be exports, bumbacuri ; iar locuitorii vestiti lucratori de arme, de vase plutitoare i de manufacturi textile.
Toti Aromanii din cuprinsul acestui vilaet fac parte pin grupul
moscopolean, iar in ()rag ar fi fost vre-o suta de familii 6. Colonia
de Moscopoleni din acest centru avea, In fruntea ei, prin 1914, pe
Nauni Moscopoleanul, ajutor de primar. La acest grup de Aromani,
trebue sa adaugim i pe caravanarii din Samarina, cari au marit
clasa aristrocratica a oraului
alaturi de Moscopoleni, credem ca
au fost 1 Fareroti 6. Toti acetia s'au ocupat cu comertul mare
i cel marunt, cu industria metalelor nobile : argintaria, armuraria
croitoria de abate, cu gaetane i cu fir de argint, precum i alte meserii.
Importanfa economics a acestui centru trebue sa fi fost destul de mare, fapt care a determinat pe Aromani
negustori i
chervangii
din cele mai indepartate regiuni sa aiba legaturi
frecvente. Aici, negustorii greci" a lui Pouqueville i cei turci din
Durafo fsi avea corespondentii for de afaceri in legaturile cu Venetia 7.
1 Mitropolltul eu twat* Ia Moscopole, purta numele de sal Beratuluf
Pouq., I, p, 377. 2 D. Abeleanu, o. C., p. 28. s Pouq., I,
pp. 409 -413; a fost stapanftA de Gott gf de SA.rbf ; in 1401, au cucerft-o Ve4
Juliann ; in 1409, Ungurff, pia and Mohamed II, in 1454, a pus definftiv
stapanfre pe ea. 4 Veal Poeme StIrbegi, traduse de N. Batzarfa. 6 Dupa P.
Daniscu, Lumina, I, nr. 11903. ar ff avut 372 locuitorf Amman', far in vilaet,
un total de 6173. Vezf 1. Car., o. c. DupA Th.. CAp., Fdwrotti, p. 117, totf
gi a1 Canine&
128
www.dacoromanica.ro
nul cioban" si cu Albanezii ghega alimentau si alimenteazA pietele cu carne, lanuri $1 derivatele laptelui. Femeea aromancA din
a avut rostul ei bine
foarte muncitoare si iscusita
Albania
definit pe piata comercialA, cu minunatele ei produse textile : yelinte, chelimuri frumoase cu flocuri, panzeturi $i altele. Aromanca
din Cavaia
ca initiative negustoreascA si iscusinta in lucru
sta in fruntea tuturora. Croitorii, ca si caldararii aromani, isi au locul cel mai de frunte pe pietele oraselor si satelor.
Din cele mai vechi timpuri, a avut loc un sistem de relatiuni bine inchegat intre aceastA Albanie si celelalte provincii popu-
mod rn, sarac in bucate dar bogat ia, ape, pe malul stang al Vofasef, cu, 700
fam. tigani: 2 3 turd, V, cre0ini, restul tigant verttabill, cu 2 bfserfcf, 2 moschef f un palat al tut Alt Pa4a. 4 Vezi Nevesca, cap. VIII. 5 Vett Th. CAp.,
Rom. Nomazi, p. 73. I. Nen., p. 510.7 Caravanartt renumfp erau batranif Batu
CI
www.dacoromanica.ro
Dar si Aromanii din aceasta tail faceau comert de caravane pentru calatori si mArfuri ; unii din acestia ajungeau chiar la Bucuresti R.
ca meseriasii din Pind
Stim
din cele expuse la cap. II
aveau debusee importante pentru manufacturatele tinutului in aceasta Albanie ; argintarii meloveni, samarineni, nevesteni, crusoveni, etc.
multi din ei isi aveau aci atelierele for
ca si aceia
din Bitolia isi desfaceau pela balciuri lucrArile lor minunate, iar armurierii armele lor, atat de pretuite si unele si altele de Albanezii
fuduli. Pentru Bitolia si Salonic, aceasta tail era unul din cele mai
bogate campuri de activitate
era hinterlandul care dadea viata
intregii Macedonii panA la Vardar ; aici, se desfaceau gaetanele,
abalele si costumele albaneze lucrate de Aromani si, prin negustori,
in general numai aromani, se alimenta cu marfuri streine intreaga
tarn. Marile firme din aceste douA marl orase ale Macedoniei, ca
si din Scopia, aveau agenti si procuristi raspanditi peste tot. Printre
marile firme, numai casa clisureana Bica & Berberi, singurA, numara peste 45 taxildari procuristi si incasatori", dintre cari multi
imputerniciti pentru Albania. Multe mArfuri europene se introduceau si prin Clisurai Toate marile firme evreeqti si altele din SaIonic lucrau in aceste tinuturi salbatece, de preferinta prin firmele
si comisionarii aromani.
Mai repetam ca n'a existat sat sau targusor in Albania etnicA, unde sA nu fie croi.tor sau manufacturist, bacan sau bancher,
hangiu sau cazangiu, arginlar sau armurier
un Amman autochtou sau until venit din Moscopole, din Beala sau de aiurea.
Deosebit de aceste centre marl de mai sus, aflAtoare in cuprinsul statului albanez, mai cunt o multime altele in Albania etnicA, ce se intinde pand la Novibazar, cum ar fi la est : Dibra,
Gostivar si Carciova sau spre n.-est, ca : Dia cova, Prisren, Pristina, Ipec, Kalkandelen si altele, despre cari v om vorbi Ia cap. VI,
ca fiind inainte in sfera de influenta economics a Bitoliei.
Clasa intelectualA din Albania, reprezentata prin liberi profesionisti mai ales, era si este cea aromaneascA, Aloanezii au fost
chemati de-abia in ultimul timp Ia luminile invataturii inane.
lea Grivitel. Sarea o cumparau cu 20 parale crcaua gi o vindeau cu 40. 1 CA.
ravanari crugoveni din familia Cocu : Dicea gi mai tarziu, feciorif : Tagcu, Mau,
Calciu gi Gugu, El atungeau gi panA la codra. 2 T. Papahagi, origins Mulovigtenilor, etc. poezfa 27, p. 26. 3 Pouq., I, p. 232.
130
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
foarte sistematic aranjate in lungul apei 3. Acest oral furniza intregii Rumelii unelte de arama aurita sau spoita cu cositor, putnnate bogat lucrate, pielarie i alte articole de mare consumatiune 4;
avea bazaruri vestite Si un balciu frecventat de o multime imensa
i, din
de fer cl. III ;1 crucea de our pentru merite. El 10 imparfea salariul de primar
la siraci. Sopa sa, niscuti. Economu, era Moscopoleana. 10 T. N. Diamandi,
dela care defin citeva date, imi relateaza ca sot!! Petrovici erau orfgfnart din
132
www.dacoromanica.ro
Macrides, laniaci Costici, etc. i. tim ca, in acest oras, s'au asezat
si Farseroti, sub stapAnirea turceascA 2.
Corporatiile de esnafuri au fost introduse si ele de acesti
Aromani 3.
Negustori
prfeten cu regele Boris, dupa cum imf relateazi C. Metta, consul general al
Romania in acela1 oral. Nu tfu ce legiturf va, ff avut cu Bosnia nobila famiIle Bosniacu dela Cruova, venni dela Moscopole prin Bitolfa. 1 T. Filipescu,
p. 102. 2 Ibid, p. 65, 3 Ibid, p. 104.4 Ibid, p. 102. 5 Ibid, I. c. 6 Vezi Anto.
log. rom,, T. Papaliagi. pp. 55-56.
133
www.dacoromanica.ro
multi comercianti si industriasi aromani din Bosnia, au pArasit-o aceasta, asezanduse prin Serbia, Macedonia, Rumelia, Venetia i Novibazar 1,
iar pe drumul bosniac If gAsim din cele mai vechi timpuri 2. Acest
era un antrepozit important
mare cencru
capitala Rasciei
pentru Bosnia, Serbia, Albania si Ungaria 8. Aici, se tinea un mare
1879.
1878,
balciu anual, care se deschidea la finele lui Septembrie si se inchidea la Sf. Dumitru 4. In oras si imprejurimi, erau colonii de Aromani, cari se ocupau cu negotul si mestesugurile 6. Colonii de
aces tea se gAsesc Inca, dar slabite si in centrele : Bjelopolje, Sje nica, Taslige, etc 6. Toate acestea erau frecventate de negustorii
aromani din alte tinuturi. Din Crusova lucrau, aci, la Novibazar
ca si la Taslige
multd lume, printre cari argintarul Constantin
Toma Ghiula si fratii Cuturetu : Cusu si Gachiu, cari se ocupau
cu savate" de tapi pentru Constantinopol si alte Centre marl din
Peninsula.
In ultiinele dececenii, era in proect o cale ferata FilipopolSamacov-Kiostendil-Scopia-Bosnia, cu punct terminus Adriatica.
CAP, V
Trel Izvoare nesecate de populapuni aro
mgnefti ; Gramostea, Frasari Fi MoscoPole.
1. Gramostea.
latd trei marl si nesecate izvoare de aromanitate, mama tuturora par'cA, fiind Gramostea I
at Penti, cel mai malt din toate, la 2380 m., al doilea varf din
sistemul Pindului, dupd Smolica, malt de 2574 m.. Din culmea
Ghizdova izvordsc cloud apsoare Funico si Niculea, cari dau nastere
Bistritei
vechiul Haliacimon, in turceste Inge Kara-su. De pe
culmea de deasupra Chetrei Mari"
Gurguliu, se desfasoark, din
2 T. F111pescu, p. 92. 5 Ibid, p. 90. 2 Pouq., III, p. 153.8 Ibid, I. c., a
Vezl I. Next., p. 35. 7 Ibid. r, 521.
134
www.dacoromanica.ro
spre sud, cel mai intins si pitoresc orizont, pana in golful Salonicului.
1 La Cataficu
loc de ref ugiu in vremuri grele
erau sparturi marl,
grote adancl, pentru scurgerea apelor. Aid, ca 5f la Calpuzanlu, s'au gasit urroe de metale topite i de monede fa4e. Se nice ca s'ar fi aezat, aici, falOffcatori de monede
mai degraba din Lintopea i Niculfta, cari au dat pe cei
mai iscusiti argintari
i. ca sa deruteze lumea, suflau din surle sf timpane,
scoland sunete lugubre de se speria lumea, care 10 faaea truce ca la apropierea diavolului - aceasta inainte de dittrugerea orapluf. 2 Frumusetea Gramostet a lost cantata de poetii grecf Vasiliades din Castoff a Kmarele Panamas,
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
lor (cal de calarie) cate un bolovan si le-au pus la temelia charmilor ; dupA care, celnicul chiamA toata fAlcarea" cu caravanele
ei si s'a tranSportat, gratuit, piatra, lemnAria si tot materialul, ridicandu-se, in modul acesta, marile cazarmi dela marginea Bitoliei.
Pe tabla comemorativa dela intrarea acestora, se aminteste, ca
un semn de o vAdita intelepciune si mare onoare", concursul moral si material al acestui prea intelept celnic 2. In campiile locuite
de Bulgari, chiar in vremuri mai apropiate, exercitau o adevArata
teroare erau temuti celnicii Leabra, Tumana, Ceacalu si altii, pe
cari taranii bulgari ii pomeneau cu groaza si-i blestemau 3.
S'au bucurat, din toideauna, de mari privilegii si au dus o
viata independents. Ali Pasa a incercat, in repetite randuri, sa le
rapeasca aceste libertati. Averile lui Paciura, de o pilda, gasite in
comorile dela Suro, in regiunea Volo (vezi nota 1), au provocat
mari banueli si lumea toata cartea impotriva lor. Se zice ca ei,
137
www.dacoromanica.ro
numai to matasuri grele, in canduse" cu ciupare" si butoni de argint, cu fes si tas" de argint pe cap, cu cercei de aur, cu Ianturi si costura" de argint, cu pan tofi de lac impodobiti cu mcnede de aur. Pe cat de nobile si- de frumoase, pe atat de gospodine, de curate si de harnice in casele lor. Ele scoteau, in ultimul
timp, din mainile for indemanatece, manufacturi frumoase : velinte,
mai spre rasartt, in Perimdag, intre Struma si Mesta, inspre Me1 Se nice ca, in vechime, feciorif la 18-20 ant mergeau aproape got ff
se Iuptau cu prapia dela o mahala la alta, far in cimitirele vechi, s'au gisit oseclupa relatarile lot G. Zverca. 2 Cal, la Romanii
mtn'e de oamPni uriasi
d'n Mee., p. Ill. 3 Ctucaa al Petilt, arc. cit. AvGramosteaw. a Th. Cap., Rom.
nom., p. 42. /bid, p. 61. 6 Ibid, pp. 21-22. V. N. Crfstu, - Grain torn.,
afirma ca Aromlnii no s'au putot
a. III, ur. 3-4, Martie-Aprilte, 1934
qua, in month! Rodopt, inainte de 1836, dar nu ft prin orase, uncle s'ar ft adupi
fezat inainte de aceasta data. v Th. Cap o. c., p. 63 1 mai adiuga
ca, acorn 50 ant, numat intr'o singura aI. Cynic, Pen. Balkanique. p. 122
fezare, erau 80000 of fi 2000 cal.
138
www.dacoromanica.ro
un isvor nesecat de viata aromaneasca, plina de curaj, de noblete si de forte creatoare, cetate care si-a trimis rauri bogate de barbati viteji si in alte tinuturi nenumarate pe langa cele
de mai sus, a avut aceiasi soarta ca si Moscopole
fiica ei cea
mai nobila. Mare le ei nenoroc, ca si al acesteia, au fost avutiile
ei fail seaman. Amintirea populara, insa, pastrata in putinele
cantece si traditii, pare a vrea sa spuna ca si frumusetea fetelor
ei a fost una din cauzele distrugerii 3. Traditia mai spune ca au
fost lupte sangeroase cari an durat ani multi. I.a un atac al Albanazilor, numai falcarea celnicului Statu, cu 40 veri buni (toti cusurinii" Statularani) au tinut vitejeste piept. Balada lui N, Velo
Sana si arderea Gramostilei" povesteste dramatica rezistenta a
tinerilor gramosteni pentru apararea $ianei, fiica frumoasa a lui
Hagisteriu, celnicul strabunic, pentru rapirea careia s'au dat lupte
sangeroase de Ali Pasa ca sa o is in haremul dela Ianina si, ca
urmare, a dat foc Gramostei, dar $iana a murit vitejeste cu arnismului
mele in mans 4.
Gasim, in legatura cu distrugerea acestei marl asezari aromanesti, cateva randuri de un dramatism demn de marile epopei,
scrise de dr. Flip Misea dela Buzau, sub pseudonimul Ciuma al
Penti", originar din aceasta celebra Grarnostea. Le ream apron e
in Intregime. Era in 15 August, probabil in 1760, hramul bisericii Sf. Maria. Slujba religioasa se oficia de 12 preoti. Un incident :
icoana facatoare de minuni a trosnit, candela s'a stins. In clipa urmatoare, doi caravanari, venind dinspre Colonia (Albania), anunta
ca marl forte albanezesti se ingramadeau in apropiere. Repede,
s'au consfatuit sf s'a organizat apararea. Clopotele tuturor bisericilor au inceput sa dea alarma. Se ocupa pozitiile pe stanga Nicolei, cu trecatori si fortarete naturale. Aripi ale fortelor albaneze
1 Ibid, 64. 2 Weigand, Rumdncn and Arornunen in Bulgarien, apirtiti
in Jahresberieht XIII, p. 56, ap. Th. Gip., p. 64. 3 De teama de a nu, rAscoll
poftele bestiale ale semeinilor lid Ali Pap vi ale acestuia, selmeni cari aflasera
de frumusetea fermecitoare a fetelor gramostene, aceste fipturi delicate ff amazoane ale muntilor umblau travestite In halne biete01 ft cu parul Mat ca feciorii. (Multe date le posed dela dr. F. Mipa, arhitectul Arghlr Celina i mama arhitectulul A. Glalaciu). Batranul I. Cepi, gramostean din Livadzi-Meglenia (acum colonizat in Tatar Atmageaua din Durostor) mi-a povestit ca vechii
celnici: StapAtor, Cutufusea, eglu PIputi Aroie I a11ff, ca sa scape de ru?inea de a da Tiranului frumoasa fala a lui Cutufusea, au luat, pe ascuns, drumul spre Casandra 1, nepatand birui urmaririle seimenilor lui All Pap, s'au
abltut In muntii Caragiovei, pe culmea Paic unde an intemeiat marea afezare
Livkizi. 4 Vezi Anidt, Wont.. a lilt T. Papah., p. 319 fi um.
139
www.dacoromanica.ro
tot ass sj Gramostenii revendica ca pe un Gramostean pe strabunicul Karagheorghe, intemeitorul dinastiei domnitoare in Jugoslavia 4.
140
www.dacoromanica.ro
precum si din
Gramostenii s'au asezat dupa clistrugerea orasufui
Denisco. cam in aceiasi vreme cu alti Aromani din alte centre,
s'au expatriat o multime de jineri in America de Nord si, adaptandu-se repede nouilor conditii de viata si de lupta, au castigat
teren modest in domeniul economic, S'au asezat vre-o 30 tineri in
St. Louis (5-6 cu familii), 8-9 in Detroit-Mich, si circa 15 in
Nashua.
Orasul Hrupiqte a avut scoli greceti i doua romanesti, biserici grecesti si una frumoasa romaneasca 1, dotata cu obiecte
sfinte de mare valoare si o icoana a Sf. Mina de un comitet de
doamne in frunte cu d-na Elena Wachmann 2.
2. Fra?arit.
Frasari ! Cate teorii ciudate in jurul acestui nume ! Cate imagini evocatoare de fapte rasunatoare de arme, de nume cu ecou
militar si intelectual in istoria Venetiei, Greciei si Turciei ! CAM
asprime in moravuri, cat exclusivism barbar, cats mandrie de origina for si cata rezistenta nationala ! Cata. groaza si cutremurare
in Peninsula, ce buhoiu de popoare cari inundau vaile si cutremurau muntii cu bogatiile, sarbatorile si legendele lor..., toate par'ca
iszorand din vesnic nesecatul altadata isvor Frasari !
Marea neintelegere intre toti cercetatorii a fost in fixarea adevaratului isvor al acestei curioase populatiuni, Farserotii. Si foti
actualmente, un. simplu sat
au oscilat intre Fraseri din Albania
si
pe
de alta Farsala din Tesaalbanezesc cu putinii Aromani
vazut zdrobite armatele de generalul
lia, acolo unde Pompeiu
Cesar, iar el silit sa fuga spre tarmul marii ca sa-si asigure refugiu intr'o corabie, pe cand soldatii lui urcau in munti, ca s gaseasca azil si adapost si sa dea, astfel, mai tarziu, nastere marilor
populatiuni de Farseroti si Megalovlahi.
www.dacoromanica.ro
dati, din cele mai vechi timpuri, and cu Albanezii, and Aromani
amestecati cu Albanezii s, iar Grecii i-au numit, dintotdeauna, Arvanitovlahi, care, dupa noi, s'ar traduce : Aromani locuind in tinutul Albaniei.
Caracteristica acestor populatiuni rAmane. insa, ca au dus o
vials liberA, sinonima cu independenta, guvernandu-se de sefii de
fara sau falcarea
neplAtind nici un bir cAtre autoritriburi
scrie I. Caragiani
tAti, cAci, fiind nomazi
a fost greu de a-i
trece intre contribuabilii regulati ai acelui loc 4. Cantacuzen, care
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
i citeazA frumoasa poezie Oilele si oibobo, Avdzati to slate Armiro" ? etc. (Auleu i vai, vai, vai, A ti aflat ce se intampla in Armiro ? In Armiro nu titi ce se intampla ?/ Romanii se logodesc
dupa Grecoaice) 4. Dar C, Noe scrie despre un FArprot, care, gAsindu-se de 10 ani in America si, afland ca sorA-sa, blind in Corita-Albanial s'a maritat dupa un soldat grec, a venit tocmai de
peste ocean i a ucis-o Ia ea, acasa, in Grecia 5. Toata viata i
activita tea femeii farprote a fost insufletita, ceva mai mult ca )a
celelalte Ar6mance, de-un aspru spirit de conservare a bunurilor
i comandamentelor motenite. Cea mai neinsemnata schimbare in
forma unui straiu la Farproti, dA dreptul oricaruia sA rupa straiul
intreg abatut dela forma stramoseasca 6. Dr. Nicolaides spunea ea
femeile pAstorilor nomazi prin muntii Helladei poarta costumul for
vechiu de mii de ani'. Orice barbat care-i schimba costumul este
socotit ca o fiinta echivoca 0-i pierde increderea compatripfilor
sAi
144
www.dacoromanica.ro
Vantului dat, onoarea, vitejia, demnitatea, legaturile de sange, bunul renume, toate sunt virtuti i traditii vii
astfel, caracterizeaza
colegul meu valoros, profesorul C. Noe, pe acest oameni si continua : solidaritatea de clan este tot asa de puternica ca i aceea
fescu 3. Un preot farprot a fost, althdata, rara avis i au avut aceiasi aversiune pentru preofi i chlugari, ca si pentru greci ; au
avut bisericile for de lama si de vara nesfinfite, dar aduceau pre
lath ce scrie N. Papahagi : Organizati in clanuri sau triburi, ascultand de sefi puternici, sthpani pe trecatorile i defileele periculoase ale muntilor, ei erau, natural, mai in stare sh intretina insu:
rectiunea asa lunga vreme. Aceasta inabuita intr'un punct, isbucart. cit. In Tribuna. 1 Ibid. 2 1.. Nen. p. 29. I. Car., p. 4. 4 Ibid, p. 11. Adick : Vedea-le-as pops 1 Vedea-to -a calugAr cu caciula neagra 1 5 Un mare
33
tenth firserof este, astazi, Mittopolitul Spiridon Vlahos dela Ianina. 6 C. Burlleanu, p. 121.7 Lamaridfs, II, p. 235, nota 2, ap. I. Car., nota 5 p. 5. 8 T.
Car., p. 85. 9 Ibid, p. 13. 10 Ibid, p. 53. Venetienii, inainte cu mult si dupl
1400, recompeusau pe comandantii vlahi din Grecia si Peloponez, numindu -1,
in schimbui until tribut pi *tor armat, comandanti peste provincii
yea p.
104. In aceste lupte gisim pe emit : Condoiani, Caciandoni, Lepenioti si Cionga,
toll din familia celebra Cionga. 11 Veal lucrarea de Ina, cap. H, Ali Pap*.
12 !bid, 1. c. 18 Vest Cartea 111-0, de A. Fraciu.
145
I. Comertul, Industrie, etc., la Aromani.
www.dacoromanica.ro
A. 1-lacIJ
impotriva lege! Dobroget noui. 7 Art. cit. mat sus din Tribuna.
146
www.dacoromanica.ro
in aproape toate orasele : New York, St. Francisc, St, Louis, Bridge
Port, Woonsocket R. I., etc., in total circa 200 familii, numai din
Pleasa, cu vre-o 400 tined 1.
Ca urmare a vicisitudinilor istorice prin cari au trecut, multi
Aromaui Farseroti au imbratisat islamismul, cu cateva sute de ani
inainte, cum au fost aceia din satele din tinutul Fraseri, Premeti,
Costreti, Jarcani si din alte tinuturi din Albania 2. Marii savanli
din Constantinopol : Naym Bey si Samy Bey Fraseri au fost din
acesti Arotnani farseroti turciti 3.
In legatura cu ocupatiunile for primitive, ei au fost ceescatori
de vite si caravAnari indrasneti. Dar ei s'au ocupat cu de toate
Farseroata scoate din mainile ei toate manufacturile casnice : panze,
peschire, tulpane albe fesute din fire de paianjen, covoare cu floc"
sau linse", iar Farserotul, iarna, este armurier si cufitar, olar si
pielar, ceasornicar si Caldarar, argintar si mester in filigram si in
gros", achitect si sculptor, inginer si desenator 4.
Prin 1925, incepe expatrierea in Cadrilaterul Romaniei, unde
s'au colonizat Farseroti din Albania si Macedonia, dovedindu-se
buni agricultori si pricepufi negustori. Aici, in judeful Durostor,
s'a inaugurat, in toamna anului 1927, cel mai frumos sat din Dobrogea, cu numele simbolic si atat de evocator : Frasari 16.
3. Moscopole. (m. -r. Moscopulea ,i Voscopole, gr. Moshopolis fl Voshopolls, alb. Muskopoie ?l Voskopoe).
kezarea tinutultzi.
www.dacoromanica.ro
sud, dar la n.-vestul acestora : rlitcuchi ; la nord, pe o linie aproape dreaptA, perpendiculars pe centru, Sipsca, foarte aproape, iar
cele mat depArtate Nicea vi Utica ; in sfarsit, cam la jumatatea
drumului dintre centru si periferie, dar mai la vest, Grabova (Grava), patria tatalui Mitropolitului Baron de ySaguna, Corita rat/Arland
intelege prin Moscopole ori cetatea propriu zisa, ori grupul de cetati call radian prin aceasta sau prin ele insile vi in sistemul clientelar al celei dintaiu, socotita ca metropola. Tot asa, vom avea a
Intelege, prin Moscopoleni, nu intotdeauna numai pe cetatenii a-i
cestei cetati, ci si pe toti aceia ai cetatilor din jurul splendidei
Metropole. De altfel, In peregrinarile for prin Europa, Africa vi
s'a pomefie asezati In treaat, fie In colonii puternice
Asia
nit numai de Moscopoleni vi prea putin si foarte rar ca cetateni al
$ipischei, ai Grabovei, Lintopei, Nicei, etc., confundati cu cei dinMi. In documentele venetiene, s'a pomenit numai de grechi" din
Moscopole, 2 ; in cele gasite in Slavonia, Croatia, Banat, Austria,
Turcia, etc., prea putin de celelalte si mai cu deosebire de Moscopole 8.
1 Vezt harta din Romdnii din Macedonia, etc., de_L. Boga. 2 Vezt V.
Papahagi, at. cit., passim. 3 Vezi Dugan Popovici, o. c., passim.
148
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de GrAmosteni. Portul Niculcenilor si Linotopenilor, cu oarecari neinsemnate modificari ca forma si culoare, nu este in definitiv de
cat un port gramostenesc curat; ei sunt, adaogA Gramostenii, patura prin excelenta burgheza a Gramostei. 0 dovada pa au facut
parte din aceiaci falcare" sat) fara" sta in faptul ca, intre ei, au
avut loc dintotdeauna incuscriri ; au vorbit ci vorbesc Inca acelac
idiom curat gramostenesc, pe care si astazi, 11 vorbesc coloniile
moscopolo-gramostene din Clisura si Nevesca, din jurul Bitoliei,
etc. ; au, in comun, nobletea caracterului, acezarile lor curate ci
frumoase, tot dorul pentru ceeace e frumos ci ales toate acestea
1 Naha, Alb. Stud -,-.p. 296, qi Corm lit. XXXVII q. 95t, ap. I. Argo
p. 232. " Vezi mai sus rota 4, p. 149. " Th. cap., Rom. nom., pp. 42 0 61.
4 IOW, pp. 4/ fi 42,
150
www.dacoromanica.ro
fiind dovezi ce argumenteaza in favoarea Gramostei ca isvor primitiv sau cel putin ca putere de alimentare a acestor centre, Inca
din epoca for de formatiune sau foarte apropiata de aceasta.
Nu se cunoaste, pana
Numele ora,selor ,si populatla lor.
astazi, numele si numarul asezarilor constituind tinutul moscopolitan, desi marturii, a propriate de secolul at XVIII-lea, vorbesc de
cetati, Intemeiate in Albania de sud, in numar de 60, aceasta inainte si dupa cuceritea Bizanului de catre Turci, dar cetati expuse
prea mult navalirilor si razboaielor 1. Cari au fost acele 60 cetati,
este un mare semn de intrebare. Pouqueville scrie a Apsus (Liumi
Beratit sau Osum) care strabatea Cara Moschilor in mijlocul unei
multimi de targuri incendiate, pe o Intindere de 12 leghe pana la
Berat, nu mai uda decal campii tacute si morminte, triste monuments ale anarhiei mistuitoare si ca, numai aproape de raul Bitcuchi, reincep urmele vietii si ale culturii Q. Leake, deasemenea, venind
dela Berat, vorbeste de niste asezari vlahiote, distruse din cauza
imprejurarilor turburi, etc., vechi colonii, stapanind, prin secolul at
XV-lea, districteie inconjuratoare si foarte numeroase 3, C. Burileanu
1 Nezi Doc. Arch. Locumt. Budapesta, deta cit. .2 Pouq., III, p. 46.
Tray. in North. Greece, 1, p. 343.4 Op. c., pp. 248-249. Familia Balms'
din Albania, s'a numit Valaori in Romania i Salonic, Valoritis in Grecia yeche. 5 N. 13atzaria, Trib. Rom, peste hotare, a IV, nr. 1.2 927, art. cit.
151
www.dacoromanica.ro
Burileanu, p. 78.7 Th. Cap., Rom. nom., p. 66. 8 Ibid. 9 Pouq., ed. II, v. III'
p. 45. 10 Leake, o. c. 11 Gudas, VII Para1, ap. Per. Pap., p. 30. 13 1st. Rom
Mac.. p. 232. 13 Weigand, o. c., I. c.; Th. Cap., o. c. p. 66; I. Cvijic, Naselja Srpskih Ze ialja, I, 198; I. Arg., I. c.; V. Papabagi, st. cit., p. 79,
nota 1. 14 A avut, dect, aceasta cetate o populatle mai mare ca or4ice oral, pe
diva Pouq., V,
vremea aceea. Athena, in aceiqt perioadi 1751-52, numara
9-10000 suflete ; in 1785: 8000, fat in 1816: 4000 Albanezi, 3000
p. 89
Greet i 3000 'I tact. Iafu1 (vezi Jail de odinioara), prim 1800, era construct din
scanduri, tar Bucuretii (vezi Universuls Mika) numara, in 1831%58794 suflete.
14 I, Neat, p. 42. 18 Rob. Alinagia, art. Albania, in Eecic1. ital. Treccani, ap.
152
www.dacoromanica.ro
32 2
Documentul citat. ' Este de crezut aceasta, clack' numai la Cruova, pana aproape de sec. XX, exista no intreg cattier de faurari, mai toll originari din
acest put. 4 Gudas o. c., IV, 4-5, ap. Per. Pap., p. 30.5 Zaviras, o. c. pp. 319,
320 ; C. Skenderi, ed. I, 25.
153
www.dacoromanica.ro
mat numai prin averi considerabite, ci si prin institufiunk de caritate publica, de devotiune religioasa si de inalta cultura, cum nu
existau nicaeri alurea In Imperiul ottoman
toate acestea infiintate si intretinute de marii bogatasi si de breslele oroasului 1.
Moscopole si celelalte
Dar toate aceste vajnice colonii
s'au fixat, scrie Pouqueville, in mijlocul tribului de Toski, cei mai
salbateci dintre Skieptari (Albanezi), locuind finuturile Dangli si
Colonial Intocmai dupa cum un roiu de albine haruice se fixeaza
cateodata in crapaturile stancilor, in jurul carora mugesc torentele" 2.
Aspectul Moscopolei.
Infatisarea intreaga a tinutului moscopolitan trebuie sa fi Post grandioasa. Nu posedam date asupra
celorlalte, marturii foarte sumare ne-au ramas numai asupra Moscopolei. Maretia ei a hranit toate sufletele aromanesti si ura fafa
de distrugatori data s'a mai stins, dar n'a disparut.
In adevar, pentru vremea aceea, un oras cu o populatiune a-.
tat de numeroasa Si absolut omogena era un fenomen. Aspectul lul
era impunator. Intrand in oras dai de livezi si de, gradini, Inca
inconjurate cu garduri de piatra cioplita, dai de ruine de case mari
in marmora cu curfile pavate cu piaci patrate de piatra si impodobite cu cismele minunate. Mai incolo dai de ruinile unor case ce
seatnana mai mult a palate. In toate stradele se vad fantani si sipote cu o apa buns cristalina 3. Asa descrie I. Nenifescu impresia
aceluia ce intra in cetate.
Credem ca marmora pentru case o aduceau tocmai dela carierele dela lacul Malik, iar sistemul de distribufie a apelor
hi
drologia Moscopolei, cum a numit-o un Moscopolean 4
este
demna de cunoscut ca opera pentru vremea aceea. Cartierele erau
bogate, frumoase, marete. In mijlocul acestora, re ridicau, ca brafe
st, guri rugatoare, clopotnifele si clopotele dela Azecile de biserici si,
ca un document destul de vorbitor al vremurilor acelora, masivul
si impunAtorul local a) Academiei Nout, pentru a carui renovare
cetatenii au cheltuit cateva mii de lire aur.
In familie, viata era o calda intimitate, dar tot atat de aspra :
era un respect sfant al traditiei si, totusi, un lux orbitor, un lux
pith de eleganta. Femeile erau imbricate in curazele si aclazuri, in
velure si brocarturi, Impodobite si scanteiand de nestimate ; aveau
pantofii impodobiti cu flurii" si cu mahmudii de aur si cbiar manerele maturilor Impodobite cu aur" 5. La mese, se serveau de faiante venefiene, de tacamuri de aur si de argint ; peretii caselor
1 N. Iurga, dar4i Moscopole* Rev. ist. a. 18, nr. 10-12/932 t K. K.
Kumas, 1st. Anthropinon Praxeon, t. 16, p. 531, ap. Gudas, o. c., IV, 12 13,
i P. Pap., p. 30. Vezi Cartea 111, A. Fraciu. 2 Pouq., It p. 45. 2 1. Nen.. o.
c., p. 342. 4 Prietenul Th. GhiorghiadesGbira dela Castoria are un studiu
bine docucnentat. Vezt 1. Nen, p. 345.
154
www.dacoromanica.ro
Pe de alts parte, privilegiile sub cari traiau acesti Moscopoleni, niste ghiauri cu militie nationala proprie, acest regim de administrare autonoma in cuprinsul Imperiului si in vecinatatea imediata a triburilor albaneze si a raialelor ce traiau in mizerie si din
brigandaj, toate acestea le atatau invidia, le cresteau ura de moarte
si dorul de a le jefui si de a da foc acestor asezari aristrocratice.
Pasalele
in razboire continua cu rivalii lor politici
in stramtorare de bani, devenisera ca si colegii lor din Epir si din 13elgrad,
tributarii Moscopolenilor, cari isi lansasera afacerile pans in Bosnia
si Hertzegovina, in toata Albania si in celelalte provincii imperiale.
Albanezii ghega, tosca, mirditi, etc., erau toti tributarii lor.
Curiosi veneau din toate orasele aromanesti si cele streine ca
sa viziteze Meca Aromanilor, orasul cu 70 biserici, imbricate in
odoarele lor cele mai scnmpe, lucrate de artistii aromani in argintarie ; veneau alga, pe cai si catari, \ca sa se inchine in manastirile bogate, in zilele de hrarnuri si de balciuri ; venea sa admire
picturile si odajdiile scumpe, odoarele frumoase si sculpturile artistice dela marile pi stralucitele biserici si dela Mitropolie ; se inghesuiau sa admire palatele de marmora, cu gradini si cismele frumoase,
din cetatea luxului, a literilor, artelor si a stiintelor inalte, toate
rodul unef munci binecuvantate ; veneau sa is contact cu elegfinta
femeilor, sa be admire frumusetea sf sa le imite nobletea jinutei si
a toaletejor ravnite. Tineri si batrani, iubitori de un sambure de
1, Neu., p. 345.
155
www.dacoromanica.ro
propiate sau mai indepartate, purta pecetea originalitafii si caracteristicile burgheziei aromanesti. Poporul acesta se gases in epoca
de our a desvoltarii lut, in acea epoca de asimilare a elementelor
streine, cari tindeau sa se adapteze mediului si mentalitafii aromanesti orasenesti. Negustorii aromani, avand in mainile lor finantele,
ajunsesera sa dicteze, pasalele tremurau de ei 4 i-i aveau la dispozifia lor, zi de zi, smulgand cat mai multe privilegii dela potentatii locali sau dela Poarta. In acest secol, al XVIII-lea, a fost o
expansiune materials si morala din cele mai marl si aproape intreaga bogatie a provinciilor in cari locuiau erau in mainile lor,
scrie C. I. Cosmescu 6. Si mai departe : Tocmai aceasta prosperitate fenomenala a lost nenorocirea elementului nostru din acele
parfi" 6.
1 K. Skenderfs, o. c., ed, 11, p. 15. 2 Aravantinos, o. c., 11, p. 36, dupA
V. Papacostea, T. A. Cavaltottf, p. 9, rota 4. 3 Pouq., III, pp. 45 -46.4 Vezi
cap. 11, lantna sl All Pap*. 5 Anal. Acad. Rom.. serfa II, torn. XXV, a. 190,
Dimitrie Cosacovicl 11 Rornaolsmul. Ibid.
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
nia, Macedonia i au ajuns pans aproape de Moscopole ; ca razboiul tof ruso-turc din 1727, culminand cu acela din 1769, cand
micarea Ruilor a fost din cele mai provocatoare, pricinuind nenorocita micare revolutionary din Peloponez, instigata de printul
Orlov, i condusa de C. Colocotroni.
Toti bajbujucii Albaniei i alte bande turcesti s'au coborat,
atunci, [Ana in Moreea, prefacand orae marl in ruine si trecand,
prin sabie si foc, zeci de mii de oameni
anarhia ce a durat
7-8 ani, fart ca nimeni s o poata stapani i risipi. Se pare, ca,
cu acest prilej, scrie un scriitor sarb, s'a simtit i in Moscopole
micarea contra Turcilor i ca acetia de-abia asteptau sa navaleasca asupra cetatii, cari i altmintreli ii provoca prin prosperitatea ei" I.
In atari conditiuni, toate cetatile din acest tinut in frunte cu
Moscopole erau lasate la bunul plac al bandelor de bajbujuci, pe
cari autoritatea centrala
cu bunt sau cu rea credinta
nu le
putea stapani. Drumurile comerciale nu mai erau sigure, caravanele purtatoare de bogalii erau in lupta neostoita cu nesiguranta
i amenintarea le pandea la tot pasul 2. Lumea nu mai putea sa
circule in libertate. Populatia, ramasa fara protectie, se simtea din
ce in ce mai slabita. Beii turci din Musachia, sub pretext de a
ajuta pe supusli necajiti ai Marelui Senior, pusera garnizoana in
in cetate"
scriv Pouqueville 3. Dislocarea incepuse qi se continua in ritm mai viu, din ce in ce mai nestavilita. Concomitent cu
aceste evenjmente ingrijoratoare, relatiunile comerciale cu Venetia
i, deci, cu o parte din Adriatica, erau pe sfarsite,Alte p u n c t e
mai lurninoase apareatr pe orizontul economic, ca marile orase centrate si orientate ale Tureiei, pe cand tarile germane deveneau
mai ispititoare.
Ani dearandul, hoardele mahometane din Dangli i Colonia
despuiau i asasinau caravanele cari frecventau targul Moscopolei4.
Cu toate ca Albanezii, instigati de faima cetatii, au atacat-o dq
4 Toate aceste condltfunf nelfnlititoare an daermlnat pe mai marff cetitif i pe tent claselor comerciale f IndustrfaIe sA faca din rectorul Academlef
T. A. Cavaliottf un infsfonat, care sa aspAndeasa in traducere atbanezA Noul
Testament p1intre popuIatfunfle in snare parte mabomedanizate
Vea T. A.
CavaIlottf, p. 31, de V. Papacostea. Vea if D. Popovicl, o. c., p. 20. / In
poetta 4Moseopolea* de N. Vein, negustortd Sfna if natuenft caravanef -Tut umblau inarmatf. Vezt Antol. arom., de- Tk. Pap., pp. 324 if urm. s Poutt., III, pp.
www.dacoromanica.ro
Budapesta, sth scris : Aceiai cetate a fost expusa unei mare primejdii in 1769, prin navalirile Albanezilor Si Turcilor, in razboiul
aprins intre Rui i Turci 3. Si, tot in acela document at manastirii Prodromul, mai stau scrise acestea, fara a se preciza data
este vorba de acela atac sau de un altul ulterior i mai barbar :
In Iunie 1769, ziva anuala a balciului, nu s'a adunat nici un obol, fiindca renumita Moscopole a fast ruinata i pe deplin nitVcita C.
Se pare qa, in acest an, an fost doua atacuri. Bandele de ucigai erau conduse de tatal lui Ali Pasa din Teleben 7, In mijlocut carora se ga'sea, probabil si acesta. Ei au atacat cetatea in mai
multe randuri, dar au fost respini de curagioii cetateni, ajutati
fiind i de Aromanii din toate localitatile invecinate 8. Poezia borang Una milie di-Arbinei i-alti-ahanti Anatoladzi, etc." ne ,da un
episod din cutremuratoarea tragedie i, in ea, vedem cum tineri,
insurati i neinsurati, erau ajutati, in lupta de rezistenta, de fetele
nemaritate can dadeau ajutor, purtAnd, in lorturile lor, munitii, in
ascung, ti are origina o legends de a plasticitate extraordfnarl ff de un dramatis zguduftor, legendi a caret paternitate o reclami gf Moscopole f fpisca.
Inter) zi, un mare bogatag a displrut din ors' f, Ia poarta easel sale, a lisat o
Okla itsmulital numaf Ia gua ; .alta, tumulitA numaf pe jumitate, in condor ;
far a treia, lumulita pe de- a ?ntregul, 41 cas3.. Lumea nu cu greutate a dezlegat
sensul acestuf oracol ; cfne va pleca de vreme va scapa binfpr ; eine -va pleca
mai tirziu va perde destul, far dine va rimane pani Ia urma va ft pferdut pe
dealatregul. I Doc. dfn Arch. Loc. Bp. '2 Pouq., III, 45 -46.4 Veal C. Butleanu,
o, c. p.
4 K. Skenderfs, o. c., p. 16. ' Doc. dfn Arch. Loc. Bp. 6 K. Sken-
www.dacoromanica.ro
..
160
www.dacoromanica.ro
rani nu i-au incordat lira sf nici un poem at vre-unui poet national sau strein n'a cutremurat, cu parfumul lui arhaic, sufletele urmasilor. Numai cateva versuri 'deja citate Si cele cateva insembari
ale manastirii Prodromul
ca un indepartat ecou al evenimentelor sangeroase
au Incremenit, in expresivitatea si laconismul for
dramatic, o drama sguduitoare care a pus capat unei vieti atat de
intensa si de civilizata.
Deosebit de fuga in masse, dupa dezastrul pomenit, au avut
loc Instreinari linistite din vremuri foarte vechi. Emigrarea in panick insa, a continuat, cu mult inainte si multi vreme dupa 1769.
Miscarile de masse din acest tinut si din cele vecine s'au continuat mereu si nu-si gaseau astampar sf stabilitate. Fiindca se go-
grupul moscopolitan, numai din seapte orase, dupa traditie, cu peste 60000 familii, in tot atatea case, numar poate exagerat, dar socotit chiar la jumatate : 30000 familii cu o populatie de peste 150000
suflete, deci, un popor de a proape 200000 oameni, Isi parasea asezari stravechi, cu civilizatie infloritoare, cu averi fantastice, pe
drumuri rascolite de bande de talhari si de bajbujuci, prin vai prapastioase sf munti cu paduri nestrabatute, mereu cu amenintarea
m rill in fata si in spate in dreapta sf in stanga, fara ocrotire mntr'o
autoritate organizata
sguduita de adanci framantari launtrice si
externe
numai cu nadejdea Intr'o Intamplare fericita si Inca
intro providenta ce, pans acum, se dovedise absents sf nepasatoare.
Cati barbati si feciori viteji au Inghitit pamantul, sub lovituri
naprasnice, in toiul luptelor infricosate, laolalta cu fetele ce le purtau munitii in sorturi ; cate trupsoare de prunci si cats mandrele
de, fecioare au cazut Injunghiate de hangerele talharilor ; ce de a-
I.
161
Comertul, Induatrla, etc., la Aromani.
www.dacoromanica.ro
A. Hiclu
purile de fugarifi apucau din nou care incotro, Impinse in felut acesta, numeroase colonii s'au asezat in Macedonia, populand comunele deja existente sau unele din ele in formatiune. In schimb,
ingrozite de nesiguranta si de sguduitoareie povesdin acestea
tiri si peripetii ale celor fara patrie si adapost si, ca sa fie cat
valuri de familii permai departe de sfera actiunii distrugatoare
neau spre orizonturi necunoscute sau neauzite pans atunci.
In acesti ani lungi de bejenie cumplita, s'au improspatat cu
colonii valoroase tinerele asezari din coclaurile muntilor, aparate,
Ia Inaltimi ametitoarer de defilee Infricosate, ca Crusova, Magarova
si Tarnova, sau au crescut populatia celor mai vechi ca Nevesca,
Clisura, Pisuderi, Blata, Muloviste, etc. Alte grupuri s'au Imprastiat prin toate orasele Albaniei, s'au revarsat in orasele comerciale
ale Macedoniai si in campiile si targurile Tesaliei ; grupuri numeroase si destoinice s'au oprit la Seres, unde guvernatorul Ismail Bey,
doritor sa ridice districtu I peste care domnea, le-a acordat o larga
ospitalitate, (tot asa cum au facut beii turci cu coloanele trecand
prin Veles) altele s'au oprit Ia Cavala, Xanthi, Adrianopol, Constantinopol si in tinuturile respective sau, imbarcandu-se pe vase
mantuitoare, au debarcat pe pamanturile arse de soare ale Asiei
Mici si ale vaii Nilului egiptean ; pe cand colonii bogate si cunoscatoare au atins porturile turcesti ale Adriaticei si, de acolo, s'au
asezat In cetatile italiene. Dar valuri bogate au ajuns
dupa peripetii si suferinte grele
in plaiurile Rodopilor si Balcanilor sau
in valle ospitaliere ale Savei si Dunarii, iar de acolo, in tinuturile
ocrotitoare ale imperiuiui hasburgic si pe pamanturile manoase ale
Principatelor dunarene
unde colonii mai vechi aveau sa le intinda brate fratesti.
In legatura cu drumurile urmate de numeroasele convoaie fugarite de amenintarea mortii, Qredem a Albania mahomedana a
fost, pentru cativa ani, ocolita si ca drumul relativ cel mai linistit
si, deci, cel mai sigur pare a fi fost valea Vardar-Morava si Scopia-Serajevo, de unde, intins, prin vechea Serbie, care, in caz de
primejdie, le-ar fi oferit asil si mana de ajutor. Pentru tarile Austriei,
www.dacoromanica.ro
Ia sud, spre Salonic, apucand unele spre est in Tracia si mai departe spre capitala imperiului ; altele, insa, s'au indreptat spre s.vest, in spre Tesalia si Grecia veche, iar pe drumul apelor, au
atins Egiptul.
Ecoul unor crampeie din aceasta sguduitoare tragedie a ajuns
panA la noi, exprimat si el nu prin pana unui contimporan, ci prin
emotia unor mari departari in timp si in spatiu ce a rAscolit rAsunet in sufletul unui invatat, care a gasit de datoria lui- sA scormoneasca pagini uitate din trecutul dramatic si glorios al unui popot; din sanul caruia, prin inaintasii lui, face si el parte. Este vorba
de cateva rAnduri din valoroasa lucrare O Tzintzarima"
Desa d-rului Dusan Popovici, profesor la universitatea din Belgrad. Iata cateva ecouri .Aceasta emigrare a lasat o
puternica si profundA amintire la multe familii de Aromani din
Moscopole $i de prin alte localitAti aromanesti. Intr'o famine care
a fugit din fata barbariei turcesti, s'a pastrat, pana in zilele noastre,
un samar ; si astazi se pastreaza Inca un toiag ca amintire al acelui eveniment. Cu ocazia aceea, ei treceau singuri sau in grupuri,
aproape prin toate punctele mai importante ale DunArii si Savei.
pre Aromani
0 grupA mai mare de aproape 150 suflete, a trecut Sava, la Slavonski Brod, sub conducerea Iui Papaiani, asa poreclitul Capmar".
Se zice cA el, cu greu, a adus aceastA grupa Ia Slavonski Brod,
de uncle s'au raspandit apoi in fosta monarhie austriaca" 1. Alte amintiri legate de cumplita bejenie ; Aproape toate aceste familii
spun ca au fugit cu mari avutii, cu saci si traiste de aur" sau cu
galbeni ascunsi in oale umplute in van cu miere pe care o intrebuintau la hrana copiilor", cum se justificau ei fatA de Turci.
Inteo familie, s'a pastrat amintirea ca, cu ocazia refugiului, toil
membrii familiei erau cAptusiti cu bancnote 2. Conditiile de calatoHe au fost extrem de grele si peste tot cuprinsul Peninsulei, daca
femeile erau silite sA se travesteasca, asa cum a fost cazul cu sotia unuia Dimitri Caramata, care a fugit dela Constantinopol cu o
fiica a ei, ca, astfel, sA ajunga la Zemlin, Ia barbat91 ei 3 --r asa
cum relateaz5 Sopron pe care susnumitul autor it citeaza foarte des.
lata cum au_caracCam a fost caracterizata Moscopole.
terizat aceastA cetate toti scriitorii cari au scris ceva despre ea :
Moscopolea a Inflorit, la inceputul secolului XVIII, nu numai prin
I D. Pop., o. c., p. 21 ;1 comunicirl ale d-luf Lambrfnu, citate de autor.
Acest grup se vede ci a urmat alt drum cleat cel obignutt Vardar-Morava:
poate a a urmat alt drum pan Albania-Bosnia-Sava. 2 Aid, pp. 21.22.
aIbtd,f.c.
163
www.dacoromanica.ro
ville scria ca, dinteo simply tabArA de pastori, devenise metropola comerciala a Epirului... iar scolile progresau si civilizafia
se vested sub auspiciile religiei si ale minierilor ei" S. N. Papahagi II numeste cel mai mare centru comercial al Turciei Ettropene Si principalul focar al civilizatiei" 4, iar St. Romanski, profesor la universitatea din Sofia, un adevArat centru de cultura si de
eivilizatie" 5. Pentru dr. C. Jirecek, a fost un oras al Vlahilor din
muntii dela sudul Ohridei, oras ajuns in curand celegru" 6. I. Arginteanu it numeste focar de cultura si de civilizafie pentru toata
Grecia si Turcia" 7. In Die Aromunen" a lui Weigand, este ti ecut ea oras comercial, odinioara mare, inaintat, bogat si celebnu ".
J. Cvijic it caracterizeaza ca centrul comercial al tuturor regiunilor eentrale si occidentale, principalul oras comercial din interior"
si a in toata Peninsula comertul, imprimeriile si scolile Moscopolei erau celebre" 8. Dusan Popovici o numeste mandria for de
altAdata, Moscopole, oras foarte tnaintat, bogat si mare" si in alts
parte, eea mai mare si mai falnicA din asezarile for (ale Aroma nilor)" 9. In sfarsit, in documentul din Archiva Locumtenentiala din
Budapesta, este trecut ca cel mai mare oras nu numai din toata
Grecia, ci aproape din tot imperiul Turcilor, oras inzestrat cu privilegii extraordinare si liberthti, precuni si cu avantagii importante
de catre ImparAtia Turcilor" 1.
CAP. VI
de Influenia a Bltollel.
1. Grebena. (Gherebene, Ghrevera) 11.
t. III, p. 399, ap. Ghudas, o. c. Vezi P. Pap. o. c., p. 30. 9 0. c., 1. c., ap.
P. Pap., o. c., p. 30. ' Pouq., II, pp. 392-393. 6 0. c., p. 157. 5 KROM. din
Macedonia*, stud. tradus in rev. Pindului, Maced. ft 1 imoc. 1929 de C. Conztante. 6 +(Das Furstenthum Bulgarien*. 7 Ist. Rom. Mac., p. 232. 8 Nas.
Srpsk. zem. I, 196. 9 0. c., pp. 12-13. 10 Despre institutille de cultura, de asistenta sociala fl educatie religioasa, precum fi despre privilegii
Vezi 1Car-
tea III, A. Mau. li Dela ielire din Bugaze, avand in fall ti drumul Cotanl164
www.dacoromanica.ro
multi altii. Actualmente negustori aromani mai cu vaza sent: Vasili Varduli, Gh. Budi, St. Itti, N. Badaco, Dimitri si Ghiorgu Micibuna, D. Caloir, N. lanusi, Cucoti, Darlaiani, Paparizu, 1. Iconomu, Ghitara, multi Patachiuta, Matusi, etc,
Grebena, prin secolul at XVIII-lea, un targ cu totul neinsemnat 2, din punct de vedere cultural, prin secolul al XIX-lea, a fost
un centru important si, pe Tanga scoli grecesti de toate gradele,
sunt rt scoli romanesti : una primary mixta si un liceu care a luat
fiinta in toamna 1924 4, precum st o biserica.
Grebena, afluent, sec in seceta ;i plin in timp de ploale, pe dreapta BistriteiHaliacmon. A fost veche refedinta de mitropolie, de cadiu II de mutesarif
locotenent de guvernator. Lumea n'atingea varsta de 50 ani gf ficeau uz de biuturi sp1rtoase, ca sa nu maul de slibiciune. 4 Primul director al liceului a fost
!VHF: Samarineanu, azi dfrectoml rev. Familia dela Oradea Mare ; dupa zarcd
165
www.dacoromanica.ro
A fost, din vremuri vechi, un loc de intalnire pentru Aromanii din toate tinuturile. Cu veacuri in urma, Gramostea ci-a trimes
colonii de pastori in jurul ei 5 si, cu timpul, s'au asezt si in oras.
A romani din Frasari, deasemenea, s'au stabilit prin satele din imprejurimi si anume in satele Pleasa de sus, Disnita, Mboria, Stroau urmat t dr. C. Papatanast, Remus Gregorian, Cocio Niculescu 0, astazi,
Anton S. Clumetti. 1 Se pomene0e, astazt, numal de un singur grec cofetar,
ratacit 0 el atcl. ' I. Arg., p. 202. 3 Th. Cap., AFaqerottb., p. 15.4 Dintr'o
scrisoare a farmactstului NIcull Balamaci, extrag acestea t Regiunea aceasta a
fost ocupatl de Turci ill\ainte de caderea Constantinopolulul. Sultana Hind
recbemat in alte alit, a dus la Adrianopol ca stated pe fill principilor locall
pe cart I-a turcit. Printre ace0fa, an fost Skender Beg Kastriotul lCl fiul until episcop, arida I s'a dat numele de Ilfas Beg. Acesta a aratat mare bravura la
ocuparea Blzantulta, spargand adul dela Psamatfa de lane Ye& Kule unde
este fi un cattier ce-t poarta numele. In capitals, s'a bucurat de marea incredere a tut Mohamed II l Batazed II. Pe acesta din urma, I-a purtat in brate
in copilarie. Iltas Bey, acum Cogea Mirabor, cerand sa se inapoieze in patrle, I
s'a ingadult, dandu-i-se ca fief-uri Panarit, Tresca, Trebitca, Bitcuchl, Lesnia
gt Corita
in firman Ghtorge, unde nu erau cleat 5-10 case fi se instaleaza
act, dand [tuna care vrea sa se aeze, locurt pentru case. i, astfel, an venit
mat multi creptni, punandu-se sub protectia acestut puternic Mirabor. (Din cele
comunicate de N. Balamaci). 6 Th. Cap., Rom. nom.,, p. 6:. Pouq., III, pp.
43-44, scrle ca, is impreturimt, erau turme cart produceau unt, branzeturi gl
Maori ; prin campil, orez 0 porumb, cultivate pe malurile laculta Maiik ; in
mica cantitate. In 0 bumbac ; tar female, bltraoll fl copill tort sau Les capele
cart servesc la imbracamintea lot. Intr'o regiune atat de aromaneasca, nu vor
bette delo4 fae Aromant ca pastort sau negustort.
166
www.dacoromanica.ro
Printre acestia, Moscopolenii an fost cei mai numerosi si au format elita orasului. Intreaga industrie a acestui centru este aproape
exclusiv monopolizata de acesti puternici si neobositi Moscopoleni,
a caror suplete si pricepere neintrecuta in manuirea afacerilor ar
putea onora cele mai marl si mai complexe piete comerciale din lume 4.
In afara de Atbanezii crestini, cari au, in mainile lor, marele
comer} de coloniale engros, in care sunt si destui Aromani, comertul
de postavarie, stofe, matasuri si manufactura este exclusiv in mainile acestora din urma, cu deosebire, este detinut de Moscopoleni.
Cateva nume caracteristice din acestea : vechea firma Balauri, continuata (zi de fratii Angheli sf Stavrachi, in asocialie cu fiul acestuia ; firma Mosco, acum in urma Cristachi, cari lucra direct cu
Europa, azi, numai cu Italia si Salonic ; firma Lazar Cipi, continuata de fill Luca si Eftimie ; alte firme : fratii Gadesi, Golea Economu, Suca, Stasa, Constantin Nicplifaru, Nalcea, Ghinali 6 i altele.
0 firma bogata, Inca in fiinta, este firma Luca Fundu care lucra
direct cu Manchester si continuata de fill acestuia. Alte doua sunt
Turture si Mula. Cea dintaiu, foarte veche, angaja
prin a doua
jumatate a secolului trecut importante cantitati de fierarie lucrata
la Crusova, ca potcoave, caiele si cuie, mult cautate in Albania ;
firma Mula au ferarie si magazin general, engros si endetail; a avut nu de mutt si agenjia de expedijie in America. Cu fieraria se
obupa si cativa Albanezi.
Alte firme marl, pe plata erau Banca, Leacce, Doco, Tarpu,
Samu, Coci, Duro
dupa unii Albanezi 6, etc. Moscopolenii mai
exercitau si meserii, ca tamplaria, facerea mobilelor si altele.
I Th. Cap., nota 1, p. 68. BoboOlta
cu cateva familii aromaneti
este patria lui V. Eftimfu, poetul roman. 2 *Cony. Lit.*, 1906, p. 126, ap. T.
Pap.,, 4iLa Romanii din Albania*, p. 57. 3 0. c., p. 114. ' T. Pap., o., I. c
5 F an:111We Fundu, Nalcea, Gbinall i Zvolu au avut familii numeroase fi la
Cruova. Multi Moscopoleni albanizati sunt socotiti, astazi, ca Albanezi fi
credem ca mare park din aceftia erau altadata, Moscopoleni, de pild4, Tarpur
167
www.dacoromanica.ro
In acest oral, s'au asezat, de pela 1850, si o colonie de Crusoveni ca argintari, cazangii i spoitori. Un batran argintar, venit
direct din Niculita si cu fii colonizati la Crusova, a fost, acum un
veac incoa, lanachi Svolu ; altii : Baba r a si o multime de
membrii din familia Cingu, (un argintar farserot a fost Nicola Hristu)1;
argintari vechi moscopoleni erau din familiile Dimciu, Onciu si altii. Cazangii si negustori de aramA crusoveni erau Vanciu Levda,
Sotir si Tusi Cardani, etc. : cu magazin de fierarie, tranghii si potcoave se ocupau Costi Sima, Petra Zozi, Leascu si altii.
0 alte colonie de Aromani erau Pisuderenii, cari s'au ocupat
cu exploatarea de hanuri pe cari le-au avut si le au, toate, in
mainile lor. lath* cateva nume : Nachi Siscu, Omciu Coe, Sterghiu,
Spiro Muiu si altii.
0 colonie foarte puternicA si numeroasa au format-o FArserotii. Ei au avut, dela inceput, negotul cu produsele laptelui, sub
toate formele, cu lanu r i, postavuri taranesti, siacuri, velinte,
comertul Intreg cu sarea, etc. Au avut ca ocupatie originard si
cresterea vitelor, al caror total atingea numarul de peste 200000
in oi, capre, cai si iepe. Un mare sef de fAlcare, cu 150-200 familii, era Bulamaci strabunul (mai tarziu, s'a zis Balamaci) care
poseda 15000 vite, marl si mici cir caravans. Alti celnici marl, pe
piata Coritei, erau Pitu, lanuli, Colimitra, Ohioleca si altii. Aproape
tot transportul era in mainile Farserotilor
mai bogati sau mai
saraci, stabili sau nomazi cari era stapani pe caravane insemnate.
Transportu'l de Mina si sare in Albania era un monopol exclusiv
al lor. Doi marl caravanari farseroti erau bAtranii asociati Batu si
Mee in Thalia, la Armiro. n Veal mai sus, cap. IV, p. 129 rota 7.
:68
www.dacoromanica.ro
Croitorii plesioti aveau la Corita plata for de lucru i de desfacere Vlah Cearsi", adica targul aromanesc. Multi din ei aveau
ateliere i pravalii totdeodata la Pleasa, Bilista i Corita. Aceti
croitori priceputi i harnici imbracau i incaltau, mi produsele lor,
tot tinutul Devol, avand ca centru Corita. In legaturile cu taranimea musulmana si albaneza din imprejurimi ocupandu-se cu plu-
garia, Farerotii erau un factor economic de mana intaia, un element viu i neastamparat pe piata orwilui i in intregul tint,
unde gura for se auzea mai mutt ca a oricarui altuia.
Un mare rol jucau aceti Farproti i in centrul Frapri, unde
se tinea un targ foarte animat, la care veneau sa se aprovizioneze
Albanezi i Turci din tinutul inconjurator.
In zilele de targ, se coborau la Corita, Aromani
in afara
de cei din Pleasa de sus
din Costrefi, Jurcani, Uianic, Colonia,
Cortesi, Ciamuria din fata insulei Corfu si chiar din Musachia, cu
turme de oi, cu cai i catari incarcati cu land, unt, branza, tesaturi,
Insotiti de femeile Mai In varsta 1. Un mare balciu se tine in ziva
de 8 Septembrie 2.
Profesiunile libere au fost in mare parte in mainile Aromanilor. Medicii vechi erau mai ales Moscopolenii, dintre cari citAm,
pentru 1820 incoa, pe Balauri i Anastas Economu. Doua mari farmacii sunt : una a lui Nicuta Balamaci dela 1910 i alta a lui Dimitri Sanazu, dela 1924 8.
Dupa Th. Capidan, bazat pe ultimul recansamant, ar avea ca
populatie 19491 locuitori 4, iar dup.'i Coriteni 6, referindu-se la date
Stela. 4 Th. Cap. o., c., p. 16.6 Multe date le detin dela T. Teta, institutor
roman in America gi Corita, dela N. Balamaci, V. Mugi, etc. 6 Vezi rota 9 p.101,
cap. III, N. Iorga. ' WI cateva biserici : Isvorul Tamaduirfi, Sf. Gheorghe,
Si. Maria, Sf., hie gi Sf. Treime: vechea Biserica
in moschee de Iltas Bey, in 1484.
169
www.dacoromanica.ro
in Rev. 1st., a. 18, nr. 10-12 932. 3 Mboria poseda o biserica foarte veche,
cladita de Bfzantfni, in 898, mai are tref altele fi o moscbee ; mfnele de lignita
le eploateaza statul. 4 1 ransfonnat de All Pqa in ciflic, a fost rascumparat cu
2500 lire ; are mine de carbuni f f fabrici de alcol; marii bogita0 din Romania:
Tbimi Hrfsto, N. Protopapa, familiile Duro, etc. sunt din aceasta comuna, cu
multe biserici. 5 Centru cu doua manistiri gi 3 biserfci ; ciflic al lui AR Pala,
rascumparata, in 1884, cu 665(1 lire. 6 A avut multe biserici, astazi, in fling
vre-o 12 fi o manistire Sf. Petru. 7 Toate acestea din uttna 0 Moscopole, au
170
www.dacoromanica.ro
foarte veche si credem a a fost una din cele mai vechi garni zoane romane sau bizantine, asa cum a fost Clisura, Metova, Furca
si allele.
La origins, locuitorii s'au ocupaf nurriai cu cresterea vitelor.
De timpuriu, frisk s'au dedat comertului peste tot, cu deosebire,
insA, in Albania si in Serbia. S'au asezat in toate centrele mari :
la Corifa, Biglista, Resna, Dibra, precum si in toate satele unde
gaseau domeniu de activitate ; o colonie, cu vre-o 20 nume mari
in convert, la Bitolia ; foarte multi la Florina, la Castoria, Hrupiste
si Salonic mai putini. Deasertienea, putine nume in Romania
Targoviste, Craiova si Bucuresti ; in Egipt si In America
aici,
p. 173 qi a. IV, pp. 319-321), ca ar fi Moscopoleni. Dupe acest domn, ar fi avut, odata, 7-8000 case 1 ar ff fost distrusa in urma unor loviturt grele.
Intr'o manastire foarte veche, SE. Treime, din afara de oral, s'ar gasi o icoana
din 1111 0 niite discuri de argint cu inscripfil latineftf, distruse de preoti t ar mat
ezista trei lacre cu moape de sfinti lei cu inscriptii tot latine01
doul din argint
gf una din Iemn sculptat. In fund oraplui, ar fi ruine de case marl unde se
macina tin lemn rou aroib* pentru vopsit. Pe defileul Bigla, axista tin canton
let manastirea Sf. Die. 2 Th. Cap., Rom, nom.. p. 74. ' I. Nen., o. c., p. 404.
4 Vezi nota 1 de mai sus. 5 Vezi Cartea II-a cap. Serbia*. 0 Datele relative la
intemeiere stint luate dupa o monografie in manuscris a lui Dimitrl Caltq, cono. c. p. 74
structor stabilit la Coustanta, str. Daciei. s Th. Cap.,
stria
171
www.dacoromanica.ro
in Bucuresti, Ploesti, Braila, Constanta, Cernavoda. Tg.-Jiu, Focsani, Back', Roman, P.-Neamt, Botosani, etc. 4. 0 colonie putin
ca s'ar 11 aiezat if ceva Farieroft, date pe cart, insa, nu le-am gasit la D. Calui. 4 Aveau tref morf cu cite tref pietre t Stilo, Costa Qui! if Dzozi Hada
Cfaci ; bucatele le aduceau dela Florfna. 2 Th. Nero, art. cit. din Lumina, II,
p. 173. 3 Ibid. 4 Ibid. 5 Dupi Th. Cap., o, c., p. 74 if D. Calui, pufbai Farprop Inca din Mantle 1922, au cetut if directia funciara le-a adults ca 83 fa-
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
si cel mai mare a fost cel gramostenesc, in plus, multe familii din
Denisco, Niculita, Moscopole B. Din cele dintaiu doua centre, veneau
dupa pasuni, cari sunt foarte bogate si intinse, far din celelalte
doua dupa activitate comerciala si industrials. Imigrarile din amandoua tinuturile
moscopolitan sf gramostean
s'au continuat si
In epoca marilor deplasari. In Tarnova, s'au asezat si ceva Aro mani din Perivole, Samarina si Avdela. Tot aici, iernau si putini
Aromani din Gramoste, Albania si chiar din Pind 4. In ultimul time,
s'a asezat sf un neinsemnat numar de Farseroti.
Asezata cam la 7-8 km. vest de Bitolia, la poalele majestuosului Peristera 5 ce domlna orizonturi fare margini, la s. si v.,
ocolita de Inaltimi mari cu pflduri de pini si brazi si cu pasuni
intense, la o inaltime intre 800-900 m.6
amandotra prefacute
in ruine in marele razboiu. Acesti munti erau plini de jderi de piatra
i de copac, de vulpi renumite, de ursi negri intunecatt, de lupi cu
parul matasos, de nurci, de nevastulci si veverite, cu ale caror
blani se facea un comert Intins 7.
Ocupatiunile aCestor Aromani erau comertul mic si meseriiie
1 Art. de D. Niculescu eMagarova 1 Tarnova *, Lumina, II, p. 183, 2
o. c., p. 447
Aid) art. cit. I. Nen.
di, pentru Tarnova, 5500, pentru Magarova 4800 Iocuitori. 3 Art. cit. de D. Niculescu. 4 Th. Cap. Rum. nom., p.
76; far 1a p. 62 scrie ca colonifle au vent t din Gramoste, Moscopole, Niculita,
Lintope, Fufea, etc. 5 D. Niculescu art. cit., scrie ca, spre asfintit gf In cod de
zit se vedea cu binoclu, cimpf a of golful SaIonic. Ibid. tar I. Nen.
o. c.,
di iniIiimea de 1037 ra., ca 1 T. Filfpescu, o. c., p. 164.7 Vezf
p. 160
.40hrlda* cap. III, Tucrarea de fag, p. 105.
174
www.dacoromanica.ro
de tot felul: croitorie, cismarie, argintarie si altele ; altii se Oatpau si cu cresterea vitelor, fare a fi fost mari celnici 1. Se mai ocupau si cu industria lanei in fabricile din Magarpva si Dihova,
din cari scoteau gaetanuri excelente, cingatori, postavuri rivalizand
cu cele europene si altele ; iar femeile scoteau, din razboaele tor,
abate, siacuri, chilimuri, velinte, sarici flanele, ciorapi 2, precum lccrau si dantele. Toate le desfaceau iu pietele din Bitolia si aiurea,
ciorapii pe piata Smirnei din Asia Mica, multe dantele 'Jana in America. Aceasta industrie casnica, atat de productive inainte de
1900, a suferit grele lovituri grin instalarea fabricilor moderne despre cari am vorbit.
Din timpuri -vechi, an emigrat in alte centre si tari indepartate. Erau si sunt colonii la Salonic, Scodra, Coceana, Xanthi, Kiostendil, la lanita, (Ienige) cu comerclanti mari de tutunuri. Vechi
colonii am pomenit in lancovet si Resna. Dar cele mai numeroase
si cu nume mari in convert au fost la Constantinopol si la Smirna.
In Bulgaria, s'au asezat cativa la Vidin ca argintari, la Razgrad si
una foarte importanta la Rusciuc in comertul de cereale. Colonii
disparate, mai pups numeroase dar foarte bogate, in Egipt, ca in
Alexandria, Tantah, etc. Deasemenea, colonii cu negustori mari si
foarte numeroase au fost in Oltenia, asezate inainte de 1850, de o
pilda, in T.-Severin ; la Craiova, in fruntea carora sta marea firma
Dini Mihail, Lala si altii. Erau raspanditi peste tot cuprinsul Olteniei, ca negustorl de coloniale st manufacture, ca mari agricultori
si cerealisti. Cu comertul de cereale s'au ocupat si la Giurgiu, in
legatura cu negustorii aromani din Rusciuc, ca si dealungul Dunarii ; la Zimnicea, Calafat si alte schele. Colonii tot asa de vechi,
dace nu si mai vechi, la Sibiu, una foarte veche la Orastie. Constanta, numara, printre comerciantli aromani, o colonie puternich
de Magaraveni si Tarnoveni. Dintre acestia, au -activat psi la Cernavoda. Actualmente, putini la Silistra si la Bazargic. Colonii s'au
asezat in Serbia si, acum in urma, in America 8.
Dar cea mai numeroasa si bogata colonie era, sub dominatiunea turceasca, la Bitolia, unde era bagata in tot felul de comert :
coloniale, manufacture, postavuri, hotelerie, in argintarie avand in
frunte pe I. Dimischiotu, in galanterie pe Dalenga, in croitoria de
abate pe Ciuli, Nasocu, Tarpu, etc. La Dihova si Magarova, erau
dupe cum am mai spus
peste 7 fabrici de gaetane, abate si
scoarte, ca chilimuri si batanii, fabricanti fiind Cove, Picole, Cugeae, Nasocu si altii. 0 buns parte din nevoile Bitoliei se alimentau cu manufacturatele din aceste fabrici, ca st cu acelea lucrate
de femei in razboaele casnice.
1 Celnici mai erau t Duce i Dogi, 2 D. litculeacts, art, cit. 3 Vezl tdem.
175
www.dacoromanica.ro
6. Gopeful. (Gobif).
Asezat la v re-o 10-11 km. n.-vest de Bitolia si la 5 km.
nord de Muloviste, cu o populatie curat aromaneasca 1, inconjurat
de piscuri Inalte si varsat pe un munte In pantecele caruia sta
ascunsTM, la o inaltime de 1048 m., cu un orizont destui de larg
si incantator.
T, Papahagi, a stabilit
precum am vazut vorbind de Mu1oviste
un prim nucleu etnic meglenit, peste care s'ar fi supranu stim pe
pus altul moscopolean, iar ihtre aceste doua epoce
cat de distantate
ar fi intervenit o puternica asimilare de elemente slave din satele inconjuratoare 2. In adevar, acest proces de
asimilare s'a dovedit, in trecutul nu tocmai indepartat, ca o mare
energie etnica si morals si aceste fenomene au avut loc si la
Ii.
www.dacoromanica.ro
se vorbeste Inca din sec. XIV, cand a fost dat in stapanire Seniorului Andrei Musat Orbul 1, asa ca nu stim cum s'ar impaca teza
de mai sus- cu aceasta vechime a Gopesului. Se pot formula mai
multe presupuneri. Sau CA, aici, la Gopes, au fost asezari aromanesti detasate deadreptul din ramura meglenita, asezata in sudul
Peninsulei in sec. XIII ; sau ca au fost asezari slave, alungate, in
totul sau in parte, de vicisitudini istorice si substituite mai tarziu
sau pur si simplu inghitite de covarsitoarea putere asimilitoare a
stratului aromanesc suprapus. Dar, ca si pentru Muloviste, credem
ca primul nucleu a fost altul, deasupra caruia s'ar fi asezat celelalte doua : meglenit si moscopolitan. Prime strat, cel intemeietor,
pare a fi fost
ca si la Clisura, Metova, etc,
cel roman si ca
atat Gopesul, mutat tarziu de pe Via Egnatia, spre nord, cat si
Muloviste, mutate mai spre sud, nu suet altceva decal resturi, faramitate cu timpul, din vechile garnizoane romane, asezate ca forte
de aparare a stramtorii Diavato 2. La Titate" pare a fi vechea
fortareata romans si ]agar pentru paza stramtorii Diavato, scrie
profesorul G. Zuca, iar vechiul Gopes a fost la Curia al Simu",
(Padurea lui Simu) spre sud la 2-3 km. 2.
Acest orasel aromanesc era in floare pela 1750, data dela care
ingrozita de marile turburari din Macedonia si Albania
lumea
in studiul
a inceput sa emigreze 4. Dr. I. Ghiulamila a stabilit
dsale 5 trei emigrari in masse man : prima care a avut loc imediat dupa 1769, cand multe f milli, impreuna cu altele din M oscopole, s'au stabilit in Ungaria si in Serbia ; a doua, pela 1830, determinate de motive economice, in oraselul Samacov din Bulgaria
si, in sfarsit, a treia, in masse mai mari, dupa razboiul dela 1877,
spre Bulgaria, Serbia si Romania5. Dela aceasta data, neintrerupt, a
avut loc o emigrare continua, echivalenta cu distrugerea. Astfel,incat,
astazi, din 800 famjlii cate numara altadata, abia mai numara 6070 si ele sarace 6.
caVechile ocupatiuni ale Gopesenilor au fost chirigilacul
ravanele for strabateau toata Albania, Bosnia, Serbia, Bulgaria, facart ce pot masura cu Gheghfl Albanezi, sprinteni i vii, far vista lot este mai
mutt armele (?). 1 I. Arg., o. c,, 206. ? Vezi 4/lulov4tew, cap. III, 113. 3 G.
Zuca, art. In Lumina, III, p. 196-200. Nu tim pe ce se intemeiaza scriftorut
citat cand scrie ca primii locuftori al Gopepini ar fi fost colonli din Furca,
dupi cad eau stabilit din Niculifa, Gramos, etc. 4 Dr. I. Ghiulamila 4DocuA
mente vechl privitoare la emigrarile Aromanilo In Rev. m.-rom., II, nr. 1.
5 D-sa are deta In luau o monografie complecta 1 foaste documentata asupra
Gopeului, de uncle este ode/Ian 5 Ibid. 6 Ibid.
177
www.dacoromanica.ro
A. Hilda
www.dacoromanica.ro
ar putea cu-
179
www.dacoromanica.ro
cut* inalte gi masive... iar sus, deasupra Crusovei, despre miazao tanara sl viguroasa pAdure de fag, ca o mandra si trainica
coroanA pe fruntea asestui oras ca din poveste... DouA piscuri de
munte, cu pieretii pietrosi si sAlbateci, stau ca cei 'doi stalpi ai unei uriase porti"
Aromanii, intemeietori ai orasului, sunt veniti din Cadrilaterul Moscopolei : putini Mosropoleni, mai multi din Niculita cari au
dat pe vestitfi argintari, din Nicea, Lintopea, Denisco, Bitcuchi, 0pari, cativa Motani din Aspropotam2, toti cu preotii for in frunte,
fiecare avandu-si mahalaua deosebitA. Coloniile din Niculita, cea
din can s'ab oprit la Sascrie N. Batzaria
dintaiu parasita
s'au stabilit la Crusova, cele
cista si mai numerosi la Neagusta
dintaiu, in centru si cu preotul for Toma in frunte ; s'ar fi revArsat, prin 1767-1768 si au gasit doar douA case mici, in cari locuiau Bulgarii clacasi ai lui Kesim Bey 3. In jurul acestora s'au asezat Lintopeni, Blacioti, alfii cu popa Eustatiu Tanga cei dintaiu
si, tocmai in aceasta veche asezare, stA si origina enoriilor 4,
numite mahalale, in numar de 14 6.
Dupa alte mArturii, culese dela ultimii batrani la fata locului,
pri mii locuitori s'ar fi asezat, in acesti creed de munti, cam prin
prima jun-Mate a secolului XVIII-lea, prin al patrulea deceniu, pe o
movie a fratilor bei Rusten sr Kiamil 6
poate fi chiar Kesim, despre care scrie N. Batzaria 7. Tot asa de veche pare a fi fost si coIonia de Gramosteni3, cum a fost de o pildA, familia de celnici
Cocu, si acea din care se trage fami!ia Papasotir Papasteriu, cu
generatii de 18 preor, avand ca strabunicA pe grAmosteana Zoga,
venit vAduva si care ar fi descins, aici, cu 12000 oi, a defrisat
padurile dese din centru panA in mahalalele de mai tarziu Cocu si
Gudu
Papaioani si-a construit a sasea casa cea dintaiu fiind a
lui Pera, dupA N. Batzaria 10. Aceste deplasari au avut loc, asa
dar, cu mult inainte de distrugerea timpurilor grAmostean si moscopolean.
1S1
Jogu-Efu 0 altele
stoat din acest Watt 3 N. Batzaria, Istoricul fundirif orquluf Crupva* in Lumina,
a. H. nr. 5. 4 Ibid. Vezi 0 I. Nen., o. c., p, 98. 0 Dupa N. Batzaria, art cit.,
firmanul de rascumpirare cu cheltufelf de 40000 pstr. a fost obtinut in 1842 ;
dupa alte mIrturif, prin 1860-70, &spa fungi 0 anevoioase procese la Constantinopol. 7 Vezf art. cit. mai sus. s Vezi acelq articol. 9 Preotul pensionar Satir
Papasteriu dela P.-Neamt este ultimul preot, al 18-lea. 10 Art. cit. mat sus,
11 Colonifle albaneze erau originare din Polena, Darda, Corita, Bitcuchf.
Mboria, Devol, etc., Get mai multi mefteri constructors, mitelarf, negustori gt
180
www.dacoromanica.ro
bisericuta, in jurul ei avand numai pra vain aromanesti, pe. tend orasul incepea dela casa lui Pera, cladita cea dintaiu. Dealtfel si asezarea for la margine este o pretioasa indicatie despre venirea for
mai tarzie. Cel mai vechiu magazin era al unuia Furniga dela care
1-au preluat, acum 150 ani, Totili din Betouchi (astazi Ghica BAcalalu). Desi emigrati cam din aceleasi regiuni si crestini si ei,
totusi, Albanezii erau socotiti ca de alta lege, ca Turci si Incunscrirea a avut lac foarte tarziu.
Cu timpul pe langa Motanii din Aspropotam , prin Metova
s'au asezat si ceva Aromani din Pind, ca familia de negustori Zisi
din Satnarina, ca Ciona Greclu si altii 1
Pe la Inceputul sec. XIX, s'au stabilit asa zisii Miati din
tinutul Lazaropole din Albania, iar mai incoace, Bulgari 2, Acestia
din urm a veneau din satele din jur si, cu cat Aromanii din motive
economice emigrau, cu atat acetia ocupau palatele celor dintaiu.
www.dacoromanica.ro
din Tristinic s'au asezat la Periepe si Tetova, Pe and cei din Birina mai to(i la Crusova 1.
Credem ca toate aceste asezari au fost intemeiate cu mult
inaintea Crusovei, ele au fost cele mai inaintate posturi emigrate
din tinuturile moscopolean si grAmostean i nu este exclus ca cele
dintai coloane intemeietoare s se fi asezat la Crusova tocmai din
aceste centre, dupa cari, ar fi venit altele si altele. Mahalalele acestui oras sunt ca niste straturi cari indica cu mare siguranta asezarea treptata a colonillor ce s'au perindat in rastimpuri lungi.
Birina avea zeci de ateliere de faurari in cari se fabricau
cuie, caiele sir potcoave ce se desfaceau la Bitolia, Corifa si alte
centre ; cei din Tristinic pe langa meseria de aramari, se mai ocupau cu pomicultura, alfii erau plociari" la carierele de ardezie,
extragand oloci"
piaci pentru Invelitul caselor ; aramarii isi
desfaceau produsele in regiunile Bitoliei, Ohridei, Salonicului, Ghev-
www.dacoromanica.ro
catoarea, construitA tot de Aromani, mai tarziu, dar cedatk Bulgarilor in 1872 ; Bisearica Nao construita prin contributia pietrarilor
i a uegugtorilor cruoveni din Constantinopol
aa ziii Stambolgii, dar parasite, pentruca enoria nu admitea heghemonia Sf.
Nicolae i i, in fine, Sf. loan Botezatorul, ridicata de Aromanii nationaliti, in 3/VI11/897.
Stravechile ocupatiuni ale acestei populatiuni constau in caravanarit, in foarie putina agriculture 2, in industria uleiurilor-lampant i de vopsele ; in creVerea oilor, in savate" ingr4atut tapilor i berbecilor pentru pastrama exportata in marile orae ale
Turciei i in Grecia ; in fabricarea de sapun si de lumanari din
seu ; in exportul acestor articole i al seului la Constantinopol si
Budapesta ; in rnorarit, iar faina se desfacea pane in Dibra, Carciova i Elbasan 3 ; in exercitarea tuturor metqugurilor ; in croi
toria turceasca artistica. broderie cu fir de our i de argint i, in
general, in toate metmagurile vecine cu arta : zugravit si sculptura in lemn ; in prelucrarea metalelor nobile in obiecte scumpe
1 de arta, ceeace a incoronat cu glorie pe vestitii argintari raspanditi peste lot in Peninsula ; in prelucrarea In vase scumpe i
frumoase a aramei peste tot, in Turcia i in alte sari ; in industria
casnica foarte delicate a covoarelor i ciorapilor lucrate de crwvence ; precum i a dantelelor fine, ce se expediau chiar in America. Au excelat, deasemenea, in micul i marele comert, atat in
Peninsula, cat 1 in alte tari din Europa i Africa.
S'au expatriat din cele mai vechi timpuri. Nu exists ora i
rapt din fosta Turcie Europeans nefrecventat de ei. In Bitolia, au
existat colonii numeroase i bogate, in marele i micul negot si in
toate meteugurile ; la Salonic, pe langA vechile colonii, s'au adaugat, numeroase, imediat dupe razboiul balcanic ; altele in Seres,
cu deosebire la Sofia *i
Drama si Constantinopol. In Bulgaria
Vidin
s'au evidentiat ca argintari i negustori ; deasemenea, in
Serbia, ca la Belgrad, Nis i in alte centre. In Romania, mai slab ca on
unde, ceva la BucureVi i Bazargic, putine in Oltenia ; in A.-Ungaria, cateva firme la Viena i Budapesta. Colonii de negustori i
in toate centrele marl i
unele destul de bogate
meseriai
mici din Egipt ; o alts colonie, deasemenea, in Abisinia: la Harrar
80000 pentru bisericile Sf. astnitru dela Bitolia tar Turcif pentru Sf. Nfcolae dela
Crugova
Veal I. Arg. p. 247. 1 Pe until din picioarele uriage ale. munteluf gi
anume pe cel din stinga intrarii, intr'un cadru de tin pitoresc incintitor, o
ministire Sf. initiate (Agbiu Analpsea), proptetate a bisericil Sf. Nicolae'
cu multe propietVii gi in orag. 2 Marti agrfcultori, in carnpul Crugovel, era Bos
:83
www.dacoromanica.ro
numara, in vremuri vechi, 700-800 cai cu cari transportau marfurl si calatori peste tot. Unul Steriu Ghiuta facea, in vremuri
foarte indepartate, mesagerii pana in Romania. Dicea Cocu avea,
alaturi de turmele lui bogate, o prasila de 300 iepe si cai, tar fiii
lui tineau 150 cai de caravans si faceau serviciul de transport pe
drumurile Bitolia, Scodra, Durato, Tirana, lanina, mai putin Larisa,
Salonic, Seres, Drama, Ghiumulgina -- Comotini, pana la Samacov, Sofia si in hotarele Serbiei
adesea pana la Belgrad 2. Alti
caravanari se duceau in Bosnia, pana dincolo de Sarajevo, de unde
aduceau cai incarcati cu potcoave si cu cirche
tast, pe care-1
cumparau cu 60 parale ocaua si-1 vindeau la Perlepe cu 31/2 grosi.
Din Cavaia si Elbasan aduceau sare si untdelemn in burdufuri.
Acest din urma articol it aduceau si Albanezii. Nicola Baliu si fiul
Petru
bacani, sapungii si orescatori de tapi
duceau piei si
seu la Constantinopol, Par de aci, ca si dela Salonic, aduceau marfurl. Todi Bena si flu] Tusu aveau caravans pentru Kiostendil, SaIonic si Constantinopol si indeplineau mai cu seam a oficiul de
politagii" transportand valori, bani si corespondenta ; iar Hristu
Chirata, tot politagiu" care lucra cu Aromani si Bulgarii stabiliti
in Romania, ajungea pand la Iasi. Un vechiu caravanar si celnic a
fost si Nachi codreanu, mai tarziu, negustor la Scopia. Toti caravanarii crusoveni se angajau si Ia mobilizarile atat de dese ale
trupelor turcesti, cand castigau bani multi, fiind platiti pe zi de
1 Uq Crusovean, ca si multi Aromanii din alte centre, negustori in tati
departate, avea ca Ideal silt fad o oasa mare sifrnmoasa, o nunta ca in basme
si petreaca in pidure cu prietenit 0 rudele 0 sa moara ; astfel el, adeseori, 10
cheltuiau tot eastigul si, pe urnai, tar plecau in strainatiti lungi si grele. Mascopolculi aVeao 0 ct liCelaf ideal. " Drumul cel mai lung era de 30-35 rile
184
www.dacoromanica.ro
din aceftia erau Inghelizu, Baliu, etc. 4 Zalhanale aveau Balks, Inghelizu, Papazolu, Ghica, Motanu, Crinte, Gheru, Bata, epitropia Sf. Nicolae. Dealunsu
Vail Mari, se intindeau dela Chiatra* pant Ia #Puntea tea Naoa Ia aMoara
el Batik>. Printre cef de mai sus, mai erau Curie, Parceacu, Tetu, etc.
185
www.dacoromanica.ro
Fratii Motanu
Dimitri si Gachiu
duceau piei si seu in
burdufuri la Budapesta, berbeci la Constantinopol si pastrama in
Tracia. Altii, ca Nicola Ghiuta, duceau boi si catari in Grecia, Multi
Crusoveni lucrau savate" in alte tinuturi ; la Coceana, Novibazar,
Serajevo, Mitrovita, in toata Bulgaria, cum erau Caradimitri Tahu,
dela Sofia, care trimitea, la Constantinopol, peste 10000 capete.
Aici, in capitala imperiului, se versa, de pretutindeni, tot ce era
etc. 1.
mai bun si mai de pret : cavargic" era oaia alba scurta, cu lana
aspra aruda", foarte apreciata in bucataria turceasca. Centrul lanurilor era, OA in 1915, Salonicul, de unde se expediau in Anglia
prin Liverpool
Germania, si alte tari.
Industriile anexe ingrasatului tapilor erau fabricarea de sapun
si de lumanari din seu. Numele de Sapungi, Baliu, Sunda si multe
allele erau legate de aceste industrii. Aceea a lumanarilor a disparut cu mult mai tarziu dupe introducerea in Turcia a petrolului
lampant, lumanarile fiind intrebuintate in moschei. Comertul cu seu
a facut epoca, dar si acesta a decazut, ramanand cautat numai
pentru sapun. Inca o industrie anexa era aceea a prelucrarii mate-
lor cari se expediau la Viena, dar care n'a durat mull, din lipsa
de mijloace- technice moderne.
Alte industrii erau a moraritului, a fabricarii -uleiurilor de
18b
www.dacoromanica.ro
Sovei si mahafalei for Ciresua, atunhi cand se tnapoiau, cei ambulanti ca si cei stabilili, de S-ta Maria Mare", oriunde s'ar fi
gasit 1. Toata vesela obisnuita si cea artistica
din arama si alama
ce impodobea casele si palatele beilor si pasalelor, ca si
ale celorlalti, toate lucrate cu maim, erau produse ale acestora.
Iscusitii mestesugari erau raspanditi in toate centrele Turciei si in
statele crestine sud-dunarene, unde se bucurau de mare importanfa
si influenta, chiar in centrele din Albania, unde nu indraznea niJ
meni sa patrunda 2.
Industria moraritului o exercitau Aromanii. Se exportau, la
fiecare saptamana, peste 120 incarcaturi (1112 vagon) faina fins
pentru armata din Carciova, Dibra, sl Elbasan, de unde aduceau
undelemnuri si sare.
Extragerea uleiurilor din oleaginoase era relativ avansata
pentru vremea aceea. Erau asa numitele smolarnite" cari extrageau din terebentin (extras din arborii rasinosi din padurile din
Brot, dela Teke-ul Hasan Beg si Carciova) neftul si sacazul ce-1
desfaceau in Macedonia. Erau patru fabrici cari fabricau din neft
uleiul de vopsit. Mai erau si bizirnite" cari extrageau, din smanta de canepa, uleiul lampant
bizirul care se desfacea in
toate manic orase, iar din partea lemnoasa, franghiile. Canepa era
cultivate in campia dela sudul orasului, in satele Crivogasteani,
Locfen, Belatrcfa, Crusani, etc. Una din aceste bizirnite" era a
batranilor Papateodosi
Gheorghi si Steriu.
Aromanii crusoveni exercitau toate mestesugurile : abagilacul
croitorie pentru bulgari si albaneii, boiangeria foarte rentabila,
cofetaria, tamplaria, cismaria, croitoria in fir de aur, croitoria de
187
www.dacoromanica.ro
Nepu, fruntea in manufacture, Mitu Craste, Gh . Vele, etc. Afacerile erau destul de mail, avand un hiterland bogat de sate bulgaresti si albaneze 1,
Vre-o 50 familii lucrau cephenuri si liurche
Jiaine arnautesti, ce le desfaceau la Perlepe, unde era un bazar cu produse de
acest gen ; la Bitolia, ba negustorii le duceau !Ana la Sumla in
Bulgaria. Toate familiile sarace lucrau flanele de land si ciorapi
grosolani pentru taranii din satele vecine, dar si ciorapi fini ce rivalizau, pe atunci, cu cei de fabricd. Zilnic ieseau, din casele sarace si modeste, peste 200 perechi ciorapi, cari se desfaceau in orasele din Peninsula qi din Asia Micd, sub denumirea- de Crusova
flaciorapi", foarte cautati, Confectionarea tesaturilor de land
nele si ciorapi, covoare si Wane scoarte usoare, a dantelelor
file si a altor produse aduceau castiguri frumoase. Toate acestea
se vindeau
laolalta cu produsele identice aromanesti din alte
tinuturi, de calitate mai slabs
in magazine speciale : la Bitolia,
Salonic, Constantinopol si Smirna. Dantele se expediau si in America. Se teseau panze de in, de bumbac si de borangic, postavuri
zeci de familii lucrau siacuri pentru abagiii din Perlepe. Femeile
miate" slave, nu bulgaroaice, excelau si ele in torsul firului de
land si bumbac, in tesutul covoareior si al panzelor fine, in frumusetea costumefor for nationale 2.
www.dacoromanica.ro
La locul cuvenit, vom vorbi despre Cruqovenii can s'au remar cat
in mestesugurile artistice : argintarie, armurarie, pictura bisericeasca
si sculptura in lemn 1.
Carciova, (Chicea) era un centru din care Crusovenii isi intindeau antenele pans spre Dibra si in mare parte din tinutul albanez inconjurator. S'au ocupat cu de toate. DOm cateva nume din
ultima jumatate de veac. loan at Randza, mare negustor, era unul
din fruntasii orasului ; manufactura faceau Ghiorghi Gazda, Sterghiu
Leabra cu fiii 2, Tomciu si Nascu Cardula, lani si Pitu Scaperda ;
coloniale fratii Bucle 3 ; hanuri fratii Pengiu 4 j croitori Leacu, Fochion Nerandza, fratii Glavina : Ghiorghi si Mateu 5, etc. Comertul
de bani si zarafia erau in mainile for : Cusu Piha Nerandza. fratii
Cile 6, Nauni Leacu.
8. Perlepe.
La locul cuvenit 8, am vorbit pe larg despre acest oral cu
un trecut comercial atat de important si care si-a continuat activitatea pans la construirea cailor ferate vardaro-moraviene, dud a
trebuit s decada in favoarea Bitoliei, Scopiei si Salonicului, care
is si acesta locul Seresului, decazut si el din importanta lui de
altadata.
In acest targ atat de Insemnat, s'au asezat colonii moscopolene, WA a cunoaste data Inainte sau dupa distrugerea tinntului.
Importanta lui n'a putut s scape acestor Fenicieni ai Balcanilor.
Pe langa stratul moscopolean, s'a asezat si unul grarnostenesc, la
care s'a suprapus, in vremuri ceva mai recente, si o colonie crux
soveneasca. La o populatiune de aproape 10000 suflete, formate din
slavi si albanezi. o zecime au fost Amman'
toti in fruntea negotului. S'au ocupat cu comertul mare de coloniale, manufacturO,
I. Vezi A Cartea III -a de A. Hacks. Informatif ipretfoase am capatat dela
A. Petrafincu, ceasornicar in Bucureiti, But. Elisabeta, 43 ; dela d-na Zaharia
Hagf Bursa, M. Zugravu, I. codreanu
farmacist Scopia, Mihalachi Haciu,
Lexu Bacal'alu, N. Ghica, H. Indrecu, etc. 2 Fill Miha if Buciu lucreaza incl.
3 Deasemenea fratif Hristu f i Pandu Bucle. 4 Fratif Penglu t Tomciu if Talcts
6 Numete de Glavina I-am intilnit
nu-mi aduc aminte tucrarea
pela Vlahil
de pe coasta dalmatini. 6 Fratfi Ianacht if Anastasf Gill. 7 HaIctu Pulinacu lucra
if cazangerie ; fiul Nicola are f i fabrics de bonbonarie. 8 Veal Frontul ma
rilor balciuri, cap. I, p. 49 if urm.
189
www.dacoromanica.ro
in Magiaria, de unde le-a ramas numele , iar de acolo aduceau manufacturi. Fiii lui Unciu 4 se ocupau si ei cu manufactura
si croitoria de abale. Alti Magiari : fratii Ghiorghi i Spiru, mosieri,
erau mari cerialisti in legAtura cu Bitolia. Mari manufacturiti (ciohagii) erau si membri din vechea familie Ghira, Moscopoleni, ai
caror strAmosi au avut legaturi de comert cu Venetia 8 i firma
Mihail Cazangi tot Moscopoleni. Alti negustori fruntasi erau Kiriu
D. Kiriu in marele comert de fierarie ; Nica, Maracine, etc.
Croitoria de abale, foarte rentabila, era in maini aromanesti,
ca : Ghica si fiii, Tofa si fiii, Tachi Mandicasa, Capidan 4, Pucerea
(Plocearlu), 1). Leascu, Nauni si Vanciu Pentifranga (Altiparmac),
precum i un alt fruntss al breslei Cos ti Pentifranga 5, un timp toy aras cu Niciu Magiari
avand si specialitatea de croitori milltari. Cei mai multi lucrau croitorie de aba fins si de minteanuri
pentru albanezi si bulgari. Croitor vestit de matasuri impodobite cu
broderie de argint si de our in fireturi era Mitu Bolescu. S tim, ca,
aici, Crusovenii aveau magazine cu costume arnautesti, iar Mulovistenii speculau iacul dela saraci din care se lucrau cuparane"
pentru Turci 6.
Gorctu 0 Hristu. 3 Vezi Val. Pap., st. cft. 0 Frontal Albania-Adriatica, cap.
I, 4 Tata( profesorflot .1 h. Captdan, membru al Academiel Rom&ne gf PetIcle.
a Avea in antrepriza pall din lacul Ohrtda, exploata pidurfle din Babuna gt
Nicodim, ficea export de opium, etc. Avea ca tats pe medicul Dimitri Iaturlu
Pentrifranga. Veal 4Mulovigte). p. ;45 nota 4 gi Crugovaw. 2 Veal Cartea II,
;Infra. cap.
190
www.dacoromanica.ro
cu
www.dacoromanica.ro
the ca a acelora cart locuiau Ici comunele aroinanesti din jurul ei.
In vremuri vechi, ar fi fost asezata pe locul unde, astazi, se
afla Bucova, iar dupa Pouqueville, ar fi fost ceva mai la sud, unde este
www.dacoromanica.ro
193
I. Comertul, Industrie. etc., la Aromfml.
www.dacoromanica.ro
- A. Flaclu
fost negustor Ia Bucurepti. 2 Erau dot fratt Ghlorghi pi Htistu. 6 Era condusa
de fiat!! Tegu, Mitts pi Nacu. 4 Fits1 acestuia, Pandi, este negustor Ia Silistra.
6 Date culese dela Constantinidi
Vezi pi Ohrida. cap. III. 6 Ibid. 7 Vezi
Ohrida, cap. III, art. cit. ale fill V. N. Cristu. 8 lanachi Napocu alma ca ill pe
194
www.dacoromanica.ro
bac ; se mai ocupau si cu cultura viermilor de matase 7. Toate aceste manufacturate constituiau un articol foarte rentabil pentru
casele sarace.
Cu desfacerea acestor articole, in Vlah Cearsi, se ocupau
multi Aromani. Dam cateva nume : Ghiusu Bataria cu fiii Stavru $i
Nanciu 8, cari desfaceau ciorapi si aveau croitorie de abate ; alte
firme de Crusoveni : Blaje, Guma, Cile, Fila ; 0. Bela din Magarova vindea haine de aba, siac, sarici, tifticuri, fermenei, cephenuri,
brodate cu fir de our si de gaetan. Avea dreptate I. Nenitescu 9,
cand stria ca, odata, femeile din aceste vase comune 10 : Magarova,
Nijopole, Tarnova, Clisura, Samatina si Perivole, furnizau intreaga
www.dacoromanica.ro
In croitoria arnauteasca a saltamartilor", deasemenea, excelau Aromanii. Firma Catergari, condusa de fratii Steriu si Dina,
lucrau cu Turcii. Fratii Tarpa
numai unul din ei sta in oras
lucrau cu Bulgaria. Bancherul Cioca lucra haine de siac si saltamarti pentru satele din jur. Altii era Dinu Bgaria iscusit croitor
sarmacheciu ; loan Buia 8 desfacea postavuri de acestea tocmai la
Rusciuc.
noscutului publicist N. Batzaria. 0 Era tatal tut Mihalachi Baia cu cafeneaua erMacedonfaw din Palatul Nifon I gradina a Pariziana a. din Bucureel. 4 Fiii luf Toma
Catuiani, marl negustori, au fost: Mthaff, Costi IVIateu, Petru 11 Steriu. Telemac, fiul Jut Mihail, dela care delin atatea date prep:lase, face, dela 1912, negot de postavuri, la Salonic
odos Ermu, 4. 5 Casa luf Migidi pe Siroc Socac,
ca gi a lui Danabaff, Nicarui, Iconomu, ctc. era una din cele mai frumoase i
bogate ; avea sera de Hort, unde cAntau sute de canari. s Actualmente, se glsesc la Salonic. z Erau dot frail; Hristu f Teodor.
196
www.dacoromanica.ro
ca s nu zicem suta la
Majoritatea hanurilor si hotelurilor
erau in mainile Aromanilor din Crusova, Muloviste, Gopesi
suta
qi Pisuderi. Strada Curu Cegme era strada hanurilor, unde soseau
caravanele cu marfuri aduse de peste tot si se incarcau marfuri
pentru toate directiunile; Incepand cu Piper Han al lui Mandl din
Pisuderi, toate hanurile erau proprietati aromane0 6 sau exploatate
'55 Flul sau Dimitrie exploata pAduri in Morihova gi desficea lemne in orag. Era stribunicul, dupi mama, at fratilor Ciulli: Pete, inginer agronom ; TaEgipt. 2 Era tatIl fratilor
gcu, arlaitent 0 Virgil, atagat domercial in Alexandria
unda; doctor Taps, Steele farmacist, Sotir avocat, Tache It. colonel 0 Onciu,
profesor gi pictor. 3 Se afll, astazi, cu fill, in Sinacuse-America, 1;,3nd mare
fabrics de timplarle. 4 Era ca 0 Babunia. in consiliul superior administrativ at
vilaetuluto 5 Cativa propietari de hanuri : Nicola gi Ghiorghi Ciomu, Miha Zisi,
N. Paligora, Nachi Zisi, fratii Coleniari, Bueiu, Rise, fratii Spirt:, Ion Ciomu,
(ark), etc.
Scurtali cu. hotel Orient*
197
www.dacoromanica.ro
aneau hanuri in piata Ofci Pazar, iar la intrare, era hanul batranului Zisi Crusoveanul. In fruntea hotellerilor stau : Scurtali cu Sark
Hotel si multe proprietati ; Covata pe Lenski Bazar, Nicola Marcu,
Doaga si Ceace cu hotel Monastir, fratii Tovari, veniti dela Dibra ;
ghi Glingiu Ciomu Casabasi, furnisor al armatelor turcesti din vilaet si proprtetar pe malul Dragorului, dela Lenski Bazar pana la
biserica bulgara, facea, deasemenea, mare comert cu Albania, iar
mai tarziu, a luat in concesiune si dervenele din tot vilaetul i.
Pomenind de comertul acestor Mulovisteni cu Albania, este
demn de amintit ca acestia aveau o colonie de negustori si hangii
in Dibra-Debr, orasul Gheghilor celor mai cruzi si al caror nume
a lasat un ecou sguditor in populatiunile Crusavei si in tinutul Ohrida. In acest oras
cu cateva sute de suflete de populatiune
Crusovenii, Pisuderenii si, in special, Muloveche aromaneasca
vistenii au reusit, diu vremuri indepartate, s patrunda si, din departare, prin comisionari, faceau ufaceri frumoase firme crusovene
dela Salonic, Bitolia $i Crusova, cum erau ale lui Crale, Nusa Tarn
si altele. si, totui, in acest centru salbatec, nimeni nu indrasnea sa
se atinga de persoana si avutul lor, ba din contra, toti bell si banditii
din cazaua Debrei le sta la dispozitie. Crusovenii trimiteau fainuri
si alte marfuri si schimbul acesta era foarte frecvent. Batranii
Dimcea erau cazangii foarte mult apreciati. Anastase Tovari, cu
fill 2 si fratele Simu 3, precum si Trifon Roata din Muloviste tineau
mai multe hanuri.
Marii fotografi ai orasului erau Leonte, Kermeli, fratii Mana1 Dervenele erau trecatorile uncle se plateau taxe anumite pentru turine,
marfuri, etc. scutite find numaf lanurile 1 zecfutala pentru sultan'. La licitatfe
Tu licitezi, dar pe clue
pentru dervene, Valiul a intvbat pe Glingiu Ciomu :
af garant ?
foc, dar secretarul I-a potolit, explicandu-1 ca, prin aceasta, a vrut sa inteleaga
ca On hamalif cu sac'' de ban!. " Fill lui Anastasi erau : Alexa, Stoiciu, Gaclaiu
acesta tatal d rului Simeon Tovaru, botezat Simeon dupe dorinta lui
ft Hrfstu
care n'a avut un flu ca sa-I faca medic. 3 Vezi
vezi nota urmatoare
Siam
nota 1, p. 118. Acesta era bunk dupe mama al d-luf d-r. P. Topa, medic cbirurg clic t as a au- wept It pcepente at Soc. de culture macedo somata
198
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pori de carte
aveau, alaturi, pe Homer sau pe Xenofon, din ale
caror ispravi se adapau si se hraneau cu nesat,
Daca ne referim Ia profesiunile libere, acestea aproape toate
erau in maini aromanesti, Farmaciile erau dirijate una de Nita din
Moscopole, a doua de grecul Aristoteles, alta, rand pe rand, de T.
Pucerea, C. Scodreanu, I. Petrescu si D, Ncciu. Medicii erau:
tali, Hiritura, Anastas Fila, etc.; sau medici cu diplome din Bucuresti : Pericle Pucerea, Filip Misea, Tascu Trifon, Masu, S. Berberi ;
dentisti : Geamauli, loan Stavri si o intreaga legiune. Avocati :
200
www.dacoromanica.ro
din scanduri lipite cu kit si acoperite cu tinichea, traiau, in mizerie neagra, mii de Evrei. Bitolia era un oras cu intreaga viata economics acaparata de elementul aromanesc, cari locuiau si in mahalalele curate si nubile, ca Arnaut, Caigaz, Rosca, Curdiret, Lamarina, Papa Marcu, Siroc Socac si altele centrale.
*
Sub raportul cultural, Bitolia s'a prezentat mai bine ca oricare alt oras din Imperiul ottoman
exceptand capitala. Toate
nationalitatile
cu temei si fara temeiu etnic
Aromani, Greci,
Bulgari, Turci,
scoli primare si secundare de tot felul ; deasemenea, biserici nemmarate ortodoxe, catolice, anglicane, moschei, sinagogi. Toate scolile grecesti nu erau deck institutiuni aromanesti ridicate, prin contributiuni publice si donatiuni considerabile, toate impunatoare prin
maretia cladirilor si inzestrarea for didactics. In fruntea tuturor acestor institutiuni de inalta cultura si de luminare a marilor masse,
sta liceul romanesc
infiintata in
Inalta academie din Balcani
anul 18803 grandios prin noutatea si impunatoarea lui cultura ce a
raspandit-o vreme de aproape patru decenii. Aceasta cultura noun
a stralucit cu atata splendoare, incat, dupa douazeci de ani de and
nu mai ltunctioneaza, a ramas un miragiu, un vis frumos chiar
pentru dusmanii din epoca marilor lupte sangeroase. Nenumaratele
legiuni de tineri luminati cari s'au adapat la aceasta lumina strain larga masura si intru prea marirea
lucitoare, au contribuit
la umanizarea vigii in
Romaniei care o intretinei si o patrona
bona parte. din Macedonia, Epiii 5i Albania, ca si la promovarea
intereselor obstesti pe oriunde le-a fost dat sa treaca 1.
In mijlocul atator cetati raspanditoare de lumina 2, se ridica,
mareata, biserica Sf. Dumitru a comunitatil aromanesti-grecomane,
veche de o suta de ani impliniti, bogat inzestrata cu picturi, sculpturi in lemn 5i odoare pretioase. Aceasta biserica, servea, in acelas timp
ca si surorile ei din Clisura, Castoria, Crusova, etc.
si ca institutie de credit de mare ajutor pentru negustorii lipsiti
1 Vezi Cartea III, Arm:nal:At in lumina civilzatiei* A. Haciu. Aromanif
profesionali de
nationalist' aveau, pe laugh' liceul de bleti, o scoali normall
fete 1 mai multe colt primate. Mai aveau f o librarie In ora' condusa de N.
Maimuca, fost mai tlreits, administrator scalar. Bulgarii 1d Sarbii aveau g1 ei
Mee f profesionale. Aromanii
Ikeda lot, Turcif mai multe scoli secundare
nipiaghogbion, doui scoli primate de fete
grecomani t a griclini de copit
dhimotica scholia, doul secudare ;
parthenaghoghion, doui primate de bAeti
elinika, ff multe altele in toate mahalaiele ; Rosca, Tent
de bieti si de fete
cele primate, cu mai multe sectiuni numirau papa la
Maal4 Belacestse efc.
201
www.dacoromanica.ro
de un asez5mant national de reescont si de credit marunt. Deponen tii erau toti enoriasii si, ceace este si mai curios, chiar Turcii.
Singura case de incredere unde lumea isi depunea, spre fructificare
cu 9%, economiile era epitropia acestei biserici. Biserica, ea insasi,
dispunea de averi proprii man
nenumarate mosii si multe proprietati in oral. Astfel ca ea, dispunand de acoperiri insemnate, a
pe valea Vardarulul.
N'a existat centru comercial mai mutt sau mai putin Insemnat pe aceasta vale a marelui fluvii unde Aromanii
in special,
2000 cop!! una. Vezi si G. Papacostea Goga. In zilele redesteptarli m.romanew, p. 34. Liceul de Heti, o cladire Iraqi' in miilocul orasului, a fost
inzestrat de un mare negustor aroman din Londra si allif cu cel mai modern
laborator si cu cea mai bogata sail de gimnastiea. Despre celelalte asezaminte
cu caracter filantropic sl cultural, vezi Cartea 111, A. Hada. Profesorli dela Iiceul grecesc erau tot! Aromani : Giumiticu era director, Gunari preda muzica,
Cucance matematici, dot frail Not!, Lambru gimnastica, Liupi, Carat!, Ciupci,
Naca. etc. Un profasor savant si poliglot era si Cost! Babunia, membru irr conslliul superior admittistrativ at vilaetului. Liceul acesta era socotit ca primul in
Imperils, at doilea 4 Viegliall to ghenus scholi* din Constantinopol, at treflea
Ciutillw
Sacista si ultimul 4 Papal&
Salonic 1 i biserica Sf. Dumitruw
din Magarova emitea cahmel-gazete de table galbena cu initialele A. D.* 2
Bitranul I. Sonte is! tinea registrete comerciale cu folio dare* si A lu a r e* in aro-
202
www.dacoromanica.ro
au trecut altii la Istip si Tetova), precum qi din Crusova, ca Tarnusanu, Lecea, Zicu, Sofianu si aitii.
dela Iklfcolae Buia, fost institutor gf secretar al Societatil de cultura m.-romans gi
bun cunoscator at pletel, dela P. Coustantinfdr, mare industriag In blinarie
amandof to Bucuregti ; dela Telemac Catufani, negustor la Salonic, precum gi
dela mull' Aromani dela fata loculuf. 1 I. Arg., pp. 65-66. 1 Pouq. o. c., III,
p.179.1' Sub Bizantint purta numele de Belasfus sau Belesius. Sava Saru, profesorul dela Seminarul Central, originar din Veles gf bun cunoscator al lucturilor
d$n regfunea Vardar-Salonfc, zice ca.' ar fi fost intemefata de generalul Belfsarius
gl ca, data, oragul era agezat spre cartierul Sf. Dumitru, lute() vagauna numita
rapt de tos. In sec. XrII, apartiaea imperului romano-bulgar ;
Dolnigrad*
in acelag secol, I-a luat in stapanfre Stefan Dugan al Serbfet. care I-a stapantt
pans in 1389, cand cazu sub Turd. Acelag domn Sava Saru relateaza ca a avut
203
www.dacoromanica.ro
Nu posedam date daca Moscopolenii asezati aci au continuat negotu I cu Italia, in special, cu Venetia. Avem, in schimbi cateva indicatiuni cars, indirect, vorbesc de asemenea legaturi. Unul Lazu
Busa, sarmacheciu batran, a primit, prin 1877, o scrisoare dela o
firma comerciala din Italia, prin care era solicitat s intre in legaturi comerciale. Doreau, probabil, sa se continue vechile legaturi
ce le-a avut loan, tatal lui Lazu, Inca din Moscopole, sau imediat
dupa asezarea lui la Veles si pe urma intrerupte 1.
In orasul Veles, erau tabacarii renumite, unde lucrau turci si
bulgari, scotand
din piei de miei, de capre si vitei 4- saftiane
pretioase foarte mult cautate in Austria. Cel mai mare industrial
astazi. este Aromanul Alcibiadi Ghiorghi
era bulgarul Dandarov
Niceali. Aceste saftiane constituiau un pretios articol de comert, cu
care s'au ocupat si cativa bulgari, in special, Ins, Aromanii. Cel
mai vechiu negustor aroman a fost Teohari Morait care lucra Inca
din 1825. Mai tarziu, a luctat in tovarasie cu Panaioti Saru 2.
Q matusa care, pani in ultimul timp, gtia arominegte gi se chema Hagi-Maria,
chatorita, dar flea urmasi, dupl Hagi Danef, nume foarte cunoscut. Alte f amilii arominesti ; Semcata, Cuciuba ;I altele, astazi, pe deplin slavizate. 'I. L. L. T.
Boga, director de Iiceu si at Archivelor statului la Claiginau, originar din Veles,
mi-a mai relatat ca, in familia d-sale, s'au gasit gramatici i carts italienesti, in
manuscrise grecesti, inc din sec. XIV, ceeace presupune
conchide d-sa
legiturt ale familiei cu Italia, Inca din Moscopole, '42 Profesorul Sava Saru
posed o scrisoare in greceste din 9/3 851
scrisoare din care dam cateva fanturf
relativa la cloth:0 lui Panaioti Saru de a-i trimite la invatatura comertului pe flul Teodor de If ant. An. D. lica if multumeste prietenului Sam care
vrea sa -t trimita pe Elul Teodor ca sa -I invele in pravAlie, dar formuleaza conditiunile ca tanitul at il fie sinitos, cinstit, credincios, a nu minis, fiintica aczIa care minte inclina si la furt ; sa dea ascultare sfaturilor tatalui gi stapanului,
sa nu fie lenes, sa nu boinireasci, in dreapta si in stanga, tari voia mea, sa
f sea tot cei vofu porunci, far eu 11 voiu aluta sa progreseze, ceeace va ii spre
rEatea bucurie a mea. Prin urinate, daca posecli aceste insugiti gi daca este gi
204
www.dacoromanica.ro
rizalia de, a-si construi casa alba si cu etaj. De aceea, era cunoscut sub numele de Teohari Morait Firmanli.
Aromanii Veleseni faceau comert si cu Bulgaria, unde duceau
manufacturi si postavuri, aducand, in schimb, gaetane. Jar Anastasi
Nastu
cel mai batran
aducea gaetane si lucra testemeluri
si le vopsea, aplicandu-le tiparul, dupa care le desfacea in tinutul
Velesului si in Bosnia. Altii cari lucrau testemeluri si faceau comert de gaetane erau : Diamandi Boga 2, fratii Ghiorghi $i Anastasi
Boga, precum si verii acestora : Costa Boga, fratii Anastasi si Marcu
Boga, etc.
Balciurile din Perlepe si Seres erau foarte frecventate de acesti Aromani : Nauni Nastu si Teodor Saru3 lucrau cu manufac-
0 buns parte din comertul localnic al Velesului era in mainile lor. Timiu Docea, mare angrosist de vinuri, avea si casa de
banca ; Anastasi Mitu era podgorean ; Teodor Saru avea engros de
coloniale si manufacture, galanterie si maruntisuri; Anton N. Boga
si Costi Argintaru, deasemenea. Actualmente, exists Atanas Tascu
cu voia -mama' lui, far el are dragoste qi tragere de 'alma, puteti sa-I trirneteti
imediat clupa. Patti i sa ne dea Dumnezeu s'A ne fie de bun augur 0 cu noroc.
SA-I sfatuiti ca tot ce va vedea fl va auzi si-mi spuna mie, ca fHnd credinclosul meu 1 si fie lubitor fata de fiul meto. Fiul acestufa se chema Ghiorghi.
Si lermina, trimitand complimente lui Teohari Morait, sotiei # coplilor. I A
fost bunicul profesorului L. T. Boga. 3 Nauni Nastu era taxiIdar la firma
Moralt fi Saris. ' Teodor Saru era Hui lui Panafoti, al carui obiect face scrisoarda dela nota 2 pp. 204-205. 4 Fratif Sofianu erau Ghiorgbi, Arhondi ;i
Tomciu. 5 Flit lui Anastasi erau : Eftimie, Teodor, Lazar i Ghiorghi
acesta medic la Salonic.
205
www.dacoromanica.ro
A. Nastu cu fabrics de Mina; Traian Petre Zicu cu fabrica de Mina si de uleiu, cu cinematograf propriu si uzina electrica, cu alts
fabricA de fAina in Palicura, pe Tama, afluent al Vardarului ; Aristide Teodosiu Docea si Tache loan Boga cu comertul de opium si
de cereale ; Eftini Docea cu farmacia centrals. Si altii. Mihail Nicola Hrisicu si fratii erau argintari.
In acest centru situat pe Vardar si nod de drumuri importante,
s'a facut un comert considerabil de cereale, cari se varsau toate la
Salonic, cea mai mare parte la fabrica Allatini. Aceasta casA celebra si-a recrutat multi comisionari si agenti printre Aromanii Veleseni 1 In aprovizionarea cu tutunuri, aceiasi casA avea pe Tascu
Dimitri Nastu, ca reprezentant la Giumaia, Cavala, Grecia, etc.
Multi Veleseni faceau comert de cereale si in cont propriu.
Cel mai batran si mare cerealist Costi Petre Masu 2 facea comert
de cereale, de mac si opium. Fratii acestuia 8 faceau acelas negot.
Petre, fiul lui Costi, a fost tot asa de mare negustor ca si tatal
sAu. Familiile Nasu si Boga aveau si mosii la Ciciova si Racli in
tinutul Veles. Alti mari cerealiti erau : Teodosie Timiu Docea 4 ;
fratii Ghiorghi Sofianu 8, dela 1880 incoace ; Anton Garba si fratele Nicola, la Mitrovita si Scopia, toti pentru Salonic. Sofocli Velidi, iiul lui Anastasi din Vl.- Livadia, stabilit in acest oras, facea
mare comert de cereale si cherestea tot pentru marele port egeic.
Velesenii aduceau toate aceste cereale, dela Nis si Kiostendil, cu
caravanele si carutele panA la Veles, de unde, fluviul incepand a
fi navigabil, se expediau cu plutele, pans la construirea call ferate.
Cele mai numeroase coloni si singurele, am puteu zice, le vom
intalni la Salonic : u'au avut nicaeri, nici in Serbia 8, nici In Romania 1. Aici, s'au distins numai in miscarea intelectualA, ca produse
ale liceului din Bitolia.
Ca populatie aromaneasca, Velesul a avut, in ultimul timp,
dupa L. T. Boga, cd mai bine informat, 890 suflete 8. In jurul orasului erau Calivele Veles, cu o populatie de 1870 locuitori. Cara1 Cativa din acestia erau : Vanciu Bohn (Bobescu) reprezentant la Veles :
Mihail Nastu dela carp am capatat multe informatiuni, la Grate ; Dimitri Nastu
Ia Mitrovita ; Hristu Tivrea la Pristina ; Teodosi Didascalu la Comanova ; Mi_
hail Spiru Boo a Ia gcopia ; Teodor Boga
tatal profesorului Leon Boga
in
Ferizovic pe linia Scopia - Mitrovita, Ia Prizrend, Istip si
Albania, la Lipiani
.Lescovat, din Serbia. El a murit ea pensionar al cassei Allatini. 8 Fliul lui Costi
Masu, medical Pa ndele, era, la Bitolia, reprezentant al Aromanilor nationalisti in
comisia de organizare administrative a Macedoniei, sub conducer ea lui Hilmi
Pasa. Alt fiu Traian a murit ca ofiter turc in razboiul balcanic. " Erau fratii
Ghiorghi, Dimitri, lordan si Andrea. 4 Era tatal farmacistilor Lazar si Eftim
Docea. 5 Fratii G. Sofianu erau Nicola, Spiru si Antoni. a Cativa frati Dzodzea
s'au ocupat cu fabrica. de sapunuri parfum ate. 7 Nu stim ce ne4ot au facut in
Romania Ghiorghi si Lazu, fit ai lui Teohari Morait. 8 I. Nen.,
p. 49
da.
`'37 case groin ao sti, 3000 case 1 ulgiiresti si 1500 turcesti.
206
www.dacoromanica.ro
(C6ceana).
si savate".
Alte nume mari legate de comertul cu orez erau fratii Griju
I
:I
Th. Cap., Rom, nom., p. 62. 2 Dintre acepta, vre-o 70 famffil, s'au
colonlzat, In ulttraff ant, in Caddlater, fiindca statul tugoslav nu le-a mai recunscut
proprtetatea muntilor, ci numaf dreptut de a -f pafte. 8 Tot! aceiti Aromani gra-
moten1 aveau Foala romaneasca la Galin fl Chftca ff un frumos t bogat paracIts Sf. Nfcolae, tar ca invitatort au avut pe bitranul Goga, Pe aba, Otto,
Licea, etc.
207
www.dacoromanica.ro
si- ei hanuri si mai faceau si savate". Cativa Aromani din ZagorPind exploatau si ei hanuri.
Manu Griju, la inceput croitor, avea si el trei feciori : Toma
Alexandru si Petra. Petra era cu mare influents pe Tanga autoritape turcesti; tirma Tor, una din cele mai bogate In tinut, avea aprovizionarea armatelor turcesti, ceeace, mai tarziu, 1-a distrus !Ana
la ruins.
Batranii Ghiuta si Cornetti, cu marl depozite de orez, incarcau caravane de 400-500 catari pentru Serbia, iar de acolo, din
Precuplje, aduceau catari pentru Macedonia.
Croitori abagii erau, inainte de a se preofi, Papaioani Papacocea, dela biserica Sf. Nicolae din Crusova si Papanicola Cornetti
dela biserica Sf. loan BotezAtorul, tovaras cu ceilalti Cornetti ; era,
deasemenea, abagiu si fiul lui Dimcea Cornetti, care avea manufacture engros la Resen.
Halciu si Mandu ai lui Cornetti, precum si Vanciu si Halciu 2
ai lui Nicola Cornetti au continuat negotul parintilor. Comer} de
manufacturA facea si Halciu Chiose.
Tascu GhiutA a continuat negotul tatalui Dinu si mai face
culturA de orez si cereale ; iar Gusu si Halciu ai lui lanachi GhiatA
Alaturi de Crusoveni, trebue sA inregistram si cativa Maga1 FM In! Ghforghl erau Sula, Tomachi, Tachf 0 Sterghfu-Tega. 2 Fe.
cforlf In! Vanciu : Antonachf este negustor Ia Scopfa, Nicola la Scopfa 0
208
www.dacoromanica.ro
209
I C merle! Industria, etc , la Aromani.
www.dacoromanica.ro
A. Hecht
210
www.dacoromanica.ro
lion
toti manufacturisti si abagii. Altii facead negot de vite si
aveau fabrics de sarlagan uleiu de sesan cu Nachi si Halciu ai lui
Dimitri Buracu 1; Ghiorghi N. Ceace avea fabrics de rachiu cu
sease cazane $i sute de duzi pentru cresterea gogosilor de matase.
4. Scopia (trc. Usklib, srb. Skopije, sub Romani : ScupiDsrdania) cea mai puternica colonle de Crufoveni.
In decursul veacurilor, a apartinut Bizantinilor ; in secolul al
XIV-lea, Sarbilor, pans la dezastruoasa infrangere din campia Cosovei din 1389, cand Baiazed I Fulgerul a zdrobit armatele cre-tine aliate : Sarbi, Bulgari, Albanezi si Romani. Sub Turci, a fost
capitala vilaetului Cosova si le-a apartinut pans in Octombrie,
1912, cand Sarbii
dupa zdrobitoarea biruinta dela Cumanova asupra Turcilor
au devenit stapani, dupa 523 ani de viata de robie.
Acest targ, neIllsemnat data, s'a ridicat economiceste imediat
dupa construirea call ferate Salonic-Vranic (1874) su dupa revolutiunea din Hertzegovina, in dauna Perlepelui si a Seresului, cari
dictau pana atunci. Dela aceasta datA, se ridica Bitolia si mAi ales
Salonicul cu un vast hinterland, Negustorii aromanii, ca pasarile
gonite de aproprierea zilelor geroase, au parasit vechile centre decazute si s'au stabilit in cele noui, cu perspective mai largi de activitate economics si de imbogatire.
Pans la razboiul balcanic, aproape toata viata economics a
Scopiei era in mainile celor vre-o 150 familii de Crusoveni, in
frunte cu Ton-la Dicea care parasise Perlepul, cu Papatheodosi,
Crangu, Sapungi, codreanu, Comati, Lazu, Catavolu, caperda, etc,
precum si in ale catorva Aromani din Prizrend, Gopes, Ohrida.
Toti acestia si multi altii au stat in fruntea comertului de cereale,
de coloniale, postavarie si manufactura, de fierarie si cherestea, hoteluri si hanuri, dupa cum aveau, in mainile lor, argintaria, cazangieria, croitoria de toate felurile, cu un cuvant, toate mestesugurile
si isvoarele de bogatie.
Nu stiu daca, inainte si dupa distrugerea Moscopolei, s'au stabilit aci colonii de negustori. Lucrul era cu putinta, dar nu posedam date 2.
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
i un nepot at lui Toma Dicea : Lenea. Turcii aveau un mare nume in Hagi Agus.
Actualmente, in acest co Wert, sunt de remarcat : Vanciu Sterghiu Sascu, Sterghiu si Nachi Constantinita ; Petre Toma Dicea,
continuat si de fiul sau Filota 1, care a condus cu multA pricepere
si energie renumita firma ; deasemenea, fiii lui Vanciu Dicea 2. Mai
sunt angrosisti : Adamachi si Petre a lui Mihail Niciota ; fratii Nachi Figiu : Stefan si Toma ; Tascu Halciu Cornetti; firma Sterghiu
Crangu continuata de fiii acestora : Costa si Ghiorghi, cu fabrics
de postavuri la Zeimun, unde se prelucreaza materii brute aduse
din streinatate. Un reprezentant al celor mai mari fabrici din Anglia, Belgia, Franta si Cehoslovacia este Tascu Niciota.
In comertul de manufacrura, trebue s mai mentionam vechea firma a lui Toma Ghinali cu fiii Nauni si Mina, croitori furnisori ai armatei turcesti ; firma Bricengu, cu atelier de croitorie
si magazin de postavuri ; pe Nachiu Vanghilita, pe Antonachi V.
Cornetti, Nicola H. Cornetti, etc.
0 veche firma de cherestea a fost acela intemeiata de Nicolachi Scaperda, care lucrase intaiu in Rila din Balcani, firma la care
a lucrat odata ca asociat si Dimitri Ghiorghi Papateodosi, precum
si Stavre Stabechi, care, impreuna cu fratele Sain, lucrau altadata
in Egipt. Aceasta importanta firma este continuata, astazi, de fiii
lui Nicolachi : lancu si Mihail Scaperda
acesta absolvent al liceului roman din Bitolia in 1905.
In marea agriculture si in comertul de cereale, Aromanii au
dovedit, deasemenea, mari aptitudini. Dimitri Catavolu Crusoveanul
in tovarasie cu Nachi Santu si Fiii din Gopes, cu agentii in numeroase centre si cu mosii la Belinbegovo-Magiari, este cea mai 'creche firma. Alti cerealisti, tot Crusoveni : Anastasi Catavolu, Costu
Bucle, Socrate Bidini, Toma Tascu Dima si altii, precum si Gopesenii Nachi loanid si alti frati loanid. Cu import si export de cereale, fratii Curte 8 si altii. Un reprezentant de marca a putin numeroasei colonii de Veleseni este Stefan Dimitri Nastici (Nasty),
mare exportator de fasole, cereale qi tutunuri, lucrand in comision
pentru toata Serbia si reprezentant general la mai multe case din
Europa pentru motoare de mori de Mina. Aromanii s'au ocupat cu
tot felul de coinert 4.
1 Are multe droprietatt in oral, ntrea care gt gt liotelul 4Srpskt Kral*, 2
Fill ha Yacht sunt : Dtmitrt, Costa gt Vasfle. 3 Frattf Curte sunt ; Dimitri, NI
cola, Pandeli gi Teodor. 4 Alit negustori in &verse ramurt : Miu Mata, cel mat
213
www.dacoromanica.ro
Aromanii din Scopic s'au dedat si Ia comertul de banca. Dimitri Toma Dicea a avut banca sa pana in 1912, alAturi de aceea
a Evreului Arie, inca Iri fiinta, iar fiul acestuia, losif, conduce banca Vardar". Velesanul Nicolae Dogramagi, absolvent al $coalei superioare de comert a Romaniei din Salonic, este inspector at Ban cii Franco - Serbe.
Crusovenii din Scopia s'au indeletnicit, din cele mai vechi
214
www.dacoromanica.ro
argintarul cu savate", Nicola Zable si altii, iar cu exportul : Menelas Toma Ghinali. In legatura cu abatorul, fralii Stabechi au facut
mad averi cu prelucrarea matelor. In negotul de cascavaluri, este
tandrul Ion Halciu Cornetti.
Si, in domeniul profesiunilor libere, Crusovenii au fost si sunt
bine reprezentati ; ca medici : Nicola Crey si Costa Ciohagi, directorul serviciului sanitar at Banovinei Vardarului, fiu1 lui Pitu Constante, negustor ; ca farmacisti : cel mai vechiu loan Scodreanu, diplomat al facultdtii de farmacie din Bucuresti si Vanciu Costa Chiurci ;
si vizitate de negustorii atomani, multe din ele cu populatiune aromdneasca in ele sau in imprejurimi.
Firizovic, un centru nou pe linia ferata Scopia-Mitrovita, a
atras o mica colonie de Aromani, in special Gopeseni, cari s'au ocupat mai ales cu comertul de cereale. A numarat cateva sute 3,
cu multd influentd pe langd autoritati si bine considerati in societate 4. Mitrovita, centru mare, cu putina populatie aromaneasca, era
frecventat de cativa Veleseni 5 si de Crusoveni, printre cari, fritii
Caramiha : Halciu si Pitu cari faceau savate". In Pristina, erau
privire spectali asupra Macedonia p. 21, de P. Papatiagi fl G. Murgoct 1 Date
pretioase am cipitat dela d-ntt T. Papateodost, I. codreams t all% 2 I. Nen.,
4(Velesw.
215
www.dacoromanica.ro
21b
www.dacoromanica.ro
Vlaho-Livadia.
populatia a 28 sate, stranse la un loc de teawa haiducilor, cu balciuri in zilele de Sf. life si Sf. Maria si cu o populatie de vre-o
1400 familii . Prima asezare a pastorilor nomazi din Find in aceasta regiune a Olimpului a fost in Vlaho-Livadia, iarna, raspandindu-se cu totii prin Servia-Serfige, Lasun s! Caterma 6. Aceasta este
1 Acelq izvor. 3 Vezi Cartea [II, A. Ha.= Numele de idVlinas. este
oblnuft prea des la Crtgova ;I la Gramosteni. 4 Th. Ca
o. c. p. 52 5 V.
Papalantql *Aromanii Olimpienb) in Lumina, a. V, p. 41 43. , Th. Cap., I. c..
217
www.dacoromanica.ro
regiunea atomanilor Olimpieni cu multe centre, ca Fteri, Cochinop16, Neohori, Caterina, Conduriota Aromaneasca, Milia, Carp,
Pretori, localitate de iernatec si altele.
Aromanii din Vlaho-Livadia se ocup6, actualmente, mai ales
cu comertul si se expatriazg prin Caterina, Lasun say Elasona
unde era odinioara, vestitul balciu si Elasona-Larisa, Ceariceari,
Serfige si Salonic
in acest centru, in numar de cateva sute de
familii, .formand majoritatea brutarilor, pe and femeile for brodeaza
1.
cu peste 7030 suflete, jumatate Aromani, restul Greci si Turci. Aromanii, veniti din VI.-Livadi, din Samarinenii ce iernau aici, altii
din Selia, din Zagor, Tesalia, CochinoplO, Carita, etc., formau si
formeaza incA elita orasului, avand in mainile for comertul si industria, exportul carbunilor 3
pe cari ii lucrau mai ales Farserotii din
regiunea Vodena. Este un punct de transit, import-export, al Elasonei 4 Aici, mai ales dupa anexarea Tesaliei, iernau si ierneaza
Inca Farseroti din Pleasa, Morava si Sipisca, precum si Aromdni din
V1.-Livadi si Fteri 5; munte care este proprietatea Caterinei, cu pasuni intinse si paduri seculare 6 ; deasemenea, ierneaza si Aromani
din Selia de sus in Emleki, cazaua Ecaterinei 1, precum si pastori
din Murihova, Veria, Vodena 8. Caterina a fost intemeiata propriu
zis de Farseroti. Celnici marl erau Zega 3; Caramitru, Colemitra si alii.
Dona vechi colonii de Samarineni sunt acestea : Carita cu
peste 180 familii, ocupandu-se cu economia de vite, putina agriculture si lucrarea maestrita a lemnului, mai ales In loped de tot
felul, precum si Conduriota Aromaneasca cu peste 150 familii, asezate cu mult inainte de anexarea Tesaliei $i ocupandu-se, intre
altele, cu chirigilacullo
Aromanii din lot acest tinut 11, Caterina-V1.-Livadi 12, se mai
ocupa cu -agricultura, cu facerea de carbuni mange, de sare de
mare si altele.
II. Tinutul Veria- Vodena.
Trecand de regiunea Aromanilor Olimpieni
www.dacoromanica.ro
era un Inc fortificat In fata carula Hanul Abarilor (sic) a fost pus pe fuga. A
predicat act t Apostolul Pavel. ' Tb. Cap., o. c., pp. 55-56. 4 Ibid. 5 I. Car.,
o. c., p. 50. 6 Numrle acestea slave indica .origina slava a populatiet veclai grecizate. ,1 I. Car. 1. c. ql Tb. Cap., I. c.. 8 Pouq., III., p. 93-94 1 Th+CAp. 1. c. 10 I.
219
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Neagufta.
I. Cojani (Kozana) este o etapa comerciala foarte impor.-
lui, in Ciotili, Peritore, etc. 5i, tot aid, caravanarii aromani trickcau 5i descArcau mArfuri pentru 5i din toate centrele marl ale Turciei 6. Ca si la Grebena, celnicii aromani isi desfAceau produsele for
in derivatele laptelui, in lanuri si came, precum si in manufactu1 Costa Waif era cel mai mare cella& din Selia de sus, cu 16000 of i
a daruit armatei turceti, in rizboful din 1897, 600 catari, pentru care a fost
Vezi V. Papaianu1i, art. cit. 2 Pouq., HI,
decorat de Sultanul Abdul Hamid
pp. 83-84. Ibfd, p. 84, nota 1. 4 Ibid, p. 85.6 Vezf *114u1ovite*, cap, III.
222
www.dacoromanica.ro
tate din Pind. Negustori aromAni activau si aici, iar prin satele hi
conjuratoare, lucrau Clisuredi si Nevestenii 1.
Astazi, populatia orasului Cojani ca si aceea din Sacista este
pe deplin grecizata, deli, la origins, deplin aromanesc 2, proces ce
a avut loc prin asezarea unei parti din populatia din Sizanion 8.
etc.
223
www.dacoromanica.ro
Neagustenii s au ocupat cu viticultura si comertul de vinuri renumite, cele mai bune din toata Macedonia. Se ocupa, deasemenea,
cu distilarea rachiului Lie tescovina, unul din articolele cele mai rentabile. Export de vinuri pentru Egipt faceau negustorii Parascti
dela lanina in tovarasie cu fratii Cile : Teohari si Toma din Crusoya 1. In fruntea unei mici colonii de Ne.vesteni, asezati in oras,
stau fratii Buta. i : loan si Ghiorghi, mari comercianti de vinuri si
fabricanti de rachiuri Butari", renumite in toate pietele grecesti
din nordul ta rii 2.
dupa Pouqueville
224
www.dacoromanica.ro
ralc dupA o fats frumoad. Pe clad cel mai mic era Ia petit, cellalli au furato
pe Nevesca ti au dus-o in pidurile oratelutui. unde bandit! ctobani nu-i Mims
d se ateze. Intr'o lupti, banditti au mark pe Nevesca (nevasta-mireasa ?.) 71
de atunci,. comuna a purtat numele ef. Alta variants auziti dela batrAni r Nola
frail au furat o fati frismoasi dela Bttolia pentru fratele cel mai mic, etc. IndrAgostiti de frumusetele naturii f I de adipostul Ce le oterea iniatimea p1 pldurtie,
www.dacoromanica.ro
A. Hitclu
226
www.dacoromanica.ro
cules Ia fata loculuf, dela preotul Anastasi Iconomu, C. Chirana, Th. Nero, G.
Ceanescu gi- alit Nevegtenf. 6 Filfppides, 1st. Ram., II, 30, ap. 1. Car., o. c., p. 116.
227
www.dacoromanica.ro
iar in spate de mAretia Pindului ci Gramostei, leagAnul atator triburl falnice aromAneqti : Acest ora, Iocuit de 500 familii Valahi
Dasareti, cea mai mare parte refugiati din Moscopole, este supranumit de Greci Cosmopolis 3. Locuitori cred a colonia prin care fu
intemeiata, sosi pe culmile muntelui Sarakina spre sec. al XV-lea,
tim p in care Turcii dezolau Macedonia i obligara pe cretini sA se
retraga in muntii cei mai inaccesibili ; spre a evita sclavia sau moartea. Dela aceasta epoca, populatia crescu cu o muItime de Valahi,
pe cari un fel de instinct ii indeamnA sA caute regiunile red, invecinate cu paduri, cu pauni ci cu ape glaciate cari formeazA deliciul for" 4.
poate i' inainte de aceasta , iar acum 60-70 ani, cateva familli scoborite din Pind ci anume din Avdela 6.
Favorizati de soarta de a fi fost acezati la rhscrucea marilor
drumuri comerciale, in legAturA cu Gramoste i Pindul, cu Bitolia,
Salonic i Tracia, precum c1 cu Moscopole ci toata Albania, de profesiune cAravAnari in legatura cu pastoritul la origins i majoritatea
1 Aceste fret apart par a ft Jost posturl de pazi ale trecarorit 4Daulb,.
2 C. Ghlca, Oraul VI.-Clisura, in Lumina, 11/904, 116-117. 3 Nict un ClIsurean
n'a ;Hut al ne dea vre-o Indicatfe despre acest flume ce 1-ar ft purtat vre-o data ;
acelap lucru f despre Sarakina Pare a ft Agrulu al Chiacu. 4 Pouq. III, 22-23
C. Ghlca art. cit.. 8 La margins din dreapta orafulut numit Vartil*, s'au
:twat de mull ;I un tab de tigani faurart it muzicanft, fad aid o legaturi cu
Aronallnit.
228
www.dacoromanica.ro
Moscopoleni, deci, negustori prin natere, barbatii Clisurit Aromaneti s'au raspandit, din cele mai vechi timpuri, peste tot in Peninsula 1 in Europa.
Credem ca an avut legaturi vechi i cu cetatile italiene. Dei
documentele gasite pans acum nu vorbesc de Clisureni, nu trebnie
sa neglijam, totui, marturiile depozitate In cateva din cantecele po-
porane gi in cari este vorba despre tineri Intorandu-se din Venetia i alte parti 1. Prin a doua jumatate a secolului XIX, aduceu
sticlArie i geamnri din acest Indepartat port al Adriaticei. Sau
daca legaturi directe n'au avut, ramane probabil ca le-au avut prin
intermediul Moscopolenilor, cu cari se cunoteau i se inrudeau 2.
Din alte versuri a caror data nu se poate fixa 8 ale cantecului Vin
gionl di Nadolie", etc. se deduc, deasemenea, legaturi comerciale
cu Anatolia, adica Asia Mica.
Printre Aromanii cart au avut influente hotaratoare in viata
economics a tarilor slavone i romAne din fosta monarhie austroimgara, precum i in aceea a Insasi monarhiei qi a centrelor din
Serbia veche, legaturi ce ne duc Oa In secolul XVII, dacA nu i
mai afund, trebuie sa consideram printre cei dintAi pe Clisureni. Nu
este exclus ca acetia sa fie vre-o data indentificati dupA alte cercetari
i ca membri In companille de negustori din sec. XVII,
organizate in Ardeal i In nordul Ungariei. Pouqueville vorbete de
negustori bogati i de cAravAnari cari fncepeau atunci, adicA la Inceputul sec. XIX, sa frecventeze drumul, prin Bosnia, Oa la Costainita
din Slavonia 4. Credem, Insa, ca scriitorul francez greete, fiindcA
Clisurenii au cunoscut acest tinut mai de mult, dupA cum vom vedea
la locul cuvenit 5.
Etnograful sArb J. Cvijic lauds foarte mutt pe aceti Aromani
din Clisura, cei mai fndrAsneti cAutAtori de ca pig, cari nu s'au o-
sol sArac, despopulat, prea la o parte i fara legAturi mari cu Europa. Colonii au avut i In Egipt, dar nu prea numeroase, numai
ca indivizi, altele, foarte valoroase, s'au aezat la Constantinopol.
In sec. XIX, fi gAsim prin toate centrele mari ale Serbiei, far sere
1 Val. Papahagl, in studful that, nu vorbelte de Clisureni. Versatile SitVezf cap.
ma I0e,, sirmi aro0e, shrill di nao tariff, adusa dit Vinftfi, etc.*
I, Frontal Albania-Adrfatica*, p. 38 i nota 9. 2 Name de famillf moscopolene :
Simotta, Baba*, Viciu, Mal, Orman, Ceaganf, Nesa, Goga, etc. 3 Marco Beza
flaeazi sec. XVII. 4 Pouq., III, I. c. 6 Vezf Cartea II, Negustorif aromAni in
Austria*. 6 V. Papacostea, Cateva note asupra familief Sina, in rev. M.-remand
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
ceasta iscusita arta : tenda" covoare de asternut in saloane; chiscoarte de pat cu doua fete, cu thane", cu puli di bu-
limuri
Sect. lit., Berta III, tom VI, Mem 7. affiliated manistiregtt in Palestina, etc.
4 C. Ghica, art. cit.
231
www.dacoromanica.ro
Nevestei i statiune importantA pe linia feratA Salonic-Bitolia, Soroviciul a fort, dintotdeauna, sub influenta economics a Clisurenilor
i Nevestenilor. A fost si este un nod de drumuri marl : Nevesca,
Clisura-Castoria-Albania, Grebena-Cojani si Bitolia-Salonic. Orel
cu populatiune de 2000 si ceva bulgari si refugiati greci, cu satele
din jur locuite de aceleasi neamuri, economicete, este In mainile
negustorilor din centrele sus numite, in numar de circa 30 firme, cari
detin tot comertul engros. Algturi de acetia, cativa bulgari, in numar de vre-o 15, toti mici negustori ; nici un grec. Cateva nume
de Clisureni cu comertul de coloniale engros : fratii Mandrinu-Simu
qi Marcu, Hristu Sochi, Anastasi Atanasiu Ruva ; iii comertul de
cereale fratii Ceca : Ghiorghi, Dimitri si Costa ; in acela de cereale
si cArbuni mangal, fratii Leane in numar de opt ; si altii. Nevetenii : Nicola Misirli postavuri engros, Sterie Bi5cA fiergrie engros,
Tomi Mihail- cu debit de tutun in garg, singurul librar in targ, etc 1.
Un alt orasel, ceva mai departe, pe Vardar, unde Livezenii i
Meglenitii aveau un centru al lor, este Iania sau Yenige Vardar, unde
iernau i mai ierneaza Aromanii de mai sus, ca i GrAmostenii din
Radova de sus din Murihova
aceia cari s'au stabilit in 1905 la
Vodena, amestecati cu Farseroti, precum i aceia din Candrova si
Gramaticova 2. A fost un centru _producgtor de cele mai bune tutunuri din Turcia, des frecventat denegustorli nostri. 0 puternicA
colonic de Nevesteni s'a ocupat cu negotul i argintgria, iar altii
mai ales din Magarova si Crusova cu tutunurile. Dintre Nevestenii cari faceau argintArie si, fireste, negot de tutunuri, mentionAm
pe batranul Nicola Dodu 3, Mihail Dodu, Panaioti Nicu, Sterie Nero,
Mihail Mileancu, Vasili Boza, Ghiorghi Chirana, Mihail Jurcu,
pp. 62, 63, 75. 2 A fost teal lui Teodor Dodu; acesia cu fill sal, expIoateaza o
uncle o
mask proprie in tinutui Sorovicits. 4 Vezi I. Nen., o. c., p. 464
derivi din 4VIahia*.
232
www.dacoromanica.ro
itim ca populatia mutate la Biala a trebuit sA gAseasca o aezare pe care a reuOt sA o grecizeze. Dealtfel, nu trebuie sA credem nici pentru zilele noastre al este pe deplin grecizatA, fiindca,
Inca, o bung parte din Ithnea de acolo, cu care am luat contact,
vorbeVe aromanete. Nikolaus Dumba, consilier aulic vienez i mecenat, se mandrea cu origina lui aromaneascA. Este probabil ca, la
stratul gramostenesc i cel moscopolean de batinA, sA se fi alipit
1 alte coloane fugare in perioada dezastrului i a fugii in panica,
oprindu-se aici, unde se simfeau ca la ei acasA, precum s'au shill
la Clisura Si in alte aezAri aromaneti 8. In perioada aceasta de
groaza, au. trebuit sub presiunea valurilor i a amenintarilor din
spre Moscopole sA se transpoi to i ceva BlAcioti Oa la Crucova 7.
p. 166. 8 D. Popovict, p. 22.
1 Ibid, p.127.V Makedonia f Makedontf,
4 Rom. nom., p. 55. 5 Dupa acelaf favor, lath] 1870, epoca apogeulut, ar ft nudupe ultimul remarat 800ifamtlit, astizi, vre-o 500, witch' 3000 locuitori
censimint; dupi I. Nen., p. 464 2480 loc., tar dupi L. Boga in 1913
4105 suflete. eP De remarcat aceste fenomene curfoase. Tocmat in acest oriel
pe care toati lumea 1-a socotit grecfzat, extsta pecetta comunall, ca nicatert in
primarul aromas, tar pe a ctele de
Ali parte, cu inscriptia Olah muhtari*
naftere nufuz* se scrta Olah* of nu Rum* adtca Romeu-grec, cum erau trecult ceilalti Aromini ft aceasta, o repetim, inteun wife' care on fi-a deschts
niciodati, sufletul coalef rominept et ince cu mutt
din picatele conducerif
inainte de Iradeaua imperiala din 1905, pan care s'a irecunoscut, Ca element
etatc in Imperlu, nationalitatea aromineasca. Din marturille capitate dela H. Galbaglart dupi acte traduce de Iogu, Interpret la MIntsteruf de Externe . Blactotti,
dealtfel, se incuscreau aumat cn Aromantt. 7 N. Batzaria, art. cit.
233
www.dacoromanica.ro
V. Tinutul Meglenta-Livadz.
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
la acvste cercetari nelipsind, insA, de all aduce pretioasa contributie si marele istoric N. lorga 8.
Nu este in rostul acestei lucrari de a face istorie si filologie,
totusi, pentru o satisfacere a curiozitatii de adevar a cetitorilor, vom
rezuma
cele mai de seama teorii si anume :
cat mai succint
Weigand sustine a Megleno-Romanii n'ar fi decat un rest din
Bulgaro-Valahii cari, pela sfarsitul sec. XII, au intemeiat imperiul
Asanestilor si cari, dupa lupta din Campia Mierlei, s'ar fi refugiat
in muntii Caragiovei ; fara a aduce in sprijinul acestei pareri, alt
nimic decat infatisarea for care se departeaza de tipul caucasic ;
dar, mai tarziu, adauga ca, daca, in adevar, Pecenegii au ajuns
pans in Meglen, atunci acestia ar fi primit limba romans, dar numai in cazul cand Romanii, cu cari s'au amestecat, ar fi fost tot asa
de numerosi ca si ei. Din corectura ce face teoriei sale G. Weigand, reiese insasi parerea lui C. Jirecek, care, bazat pe cele spuse
de filologul german asupra tiputui tor, fi socoteste ca pe niste urmasi ai unei cete de Pecenegi adusi in acest tinut de imparatul bizantin Alexios, dupa lupta dela Livunion, la gurile Maritei (Hebrus),
unde furs nimiciti cu desavarsire in anul 1091 9. Pericle Papahagi
admite existenta, in aceste parti ale Meglenfei, si a altor grupuri
de Romani, poporatiune intinsa si compacts, care, dupa caderea vechiului imperiu bulgar, a fosf in stare sa dea nastere la atatea domnii
aromanesti, printre cari si la ducatul lui Crus (Chrys) care se intindea in partite meridionale ale Bulgariei de vest si ale Serbiei de
azi 12 si crede ca Meglenitii au facut parte, in perioada Asanestilor,
c., pp. 6 if 7. I 1,es Tures et la Turquie contemporaine, Paris, 1859, t. I if
[I, p. 295. " Reise durch die Gebtete des Drin and Wardar, Wien, 1867, in
cap. Die Landschaft Moglena*, p. 260. 3 Die Aroumunen, Vol. III, Leipzig, 1895.4 C. Jirecek, Geschichle del Bulgaren, Praga, 1857 if Archiv far
slavische Philologie, XV. 5 Histoire dela langue roumaine, Tome I, p. 336.
Megleno-Romtlnii, studio etnografico-filologic, Iii Megl ma-Rom:Mil,. I, Istoria if graiul for
autort dela cart am extras teorfile de mai sus. 7I. Nenitescu
cu opera cunoscuti, N. Popflian, Gopcevici, Apostol Margarit, etc. Istoria
Rom. Pen. Baltanica, Bulletin de l'Institut pour l'etude de l'Europe sud-orientale, II-e annee, 6 Juin. 1915 ; etc. 9 Vezi gi parerea lui Georgius Pachymer, lib. I, de Andronico Seniore, cap. 37, ap. incai : Cronica, I. a. 11861264, citate de Per. Pap., o. c., p. 7. n Intr'un document din 1348 al lui tefan Dugan, se vorbeite de o poporatiune aromaneasca
stApanind sate, citune
if metoburi
ce se intindea peste V eles, Igtip, Strumnita, tinutul Meglenief
pia la Serea. Vezi autoril citati de Per. Pap. o. c., p. 8.
236
www.dacoromanica.ro
din acett din urma ducat, cu capitala Prosac 1 care, probabil, cub
prindea tinutul Prisrenei ci al Scopiei de azi 1.
Dupa I. lorga, formatiunea grupului meglenit in Rodopi, izolat de lungs vreme i cu un dialect foarte distinct, s'ar explica
prin colonizarea, datorita lui Vasile Bulgaroctonul, a prizonierilor
valahi cari luptau, impreuna cu Albanezii, sub steagurile Tarului
Samuel i socoteVe pe Megleno-romani chiar de Aromani 2. In sfarit,
Th. Capidan
c o n s i d e r and vicisitudinile istorice i concluziile filologice la cari ajunge
conchide ca, :n Rodope, Megleno-
romanii n'au venit din sud ca Aromani, ci dela nord din Balcani,
ca element straroman, rupt din grupul romanismului de sud, dupa
ce statuse in contact o bucata de vreme cu elementul romanesc din
nordul Dunarii a.
Despre Intinderea teritoriului ce. altadata, ocupau aceti Me-
237
www.dacoromanica.ro
trecere de decenii, deja bulgarizati si se bagau ca iobagi in serviciul beilor turd cari pusesera stapanire pe pamanturile celor fugiti 1.
Satele, Inca aromanesti pand in prezent si cele bulgarizate in yeacul trecut, au rezistat, veacuri dearandul, si, astfel, si-au pastrat
legea si limba 2, in schimb, insd, si-au vandut libertatea, inchinanin schimbul
du-se cate unui beiu sau pass cu influents, care
se indatorau sd le ocroteasca de barunor prestatii in naturd
baria celorlalti colegi ai lox 2. Comuna care a rezistat cea din urnia,
dar a suferit mai mult si, totusi, a trebuit sd se inchine, a fost Osani 4
Principala ocupatiune a Meglenitilor le-a fost cresterea vitelor,
of si capre, imania" si agricultura. Cadrul national al tinutului
bucurandu-se de o clima admirabild si de un relief variat, se desvolta una din cele mai bogate si variate vegetatii din cate ar putea s existe : la camp, gradini de rodii, smochine, fructe mediteraneene, alternand cu cuituri bogate de orez si bumbac ; mai sus,
in vai, porumbl, grau, felurite cereale, duzi si, sus, pe pantele muntilor, fag, stejar, brad, pin si altele astfel ne redd colegul C. Noe
imaginea tinutului Megleniei5. Pe laugh' acestea, tot Meglenitii erau
mestesugarii salelor for : fierari, mesteri zidari, lucratori de unelte
agricole, duraci di larite", duraci di araturi" 6.
In fruntea tuturor comunelor, sta Osani, cu meseriasi de speca argintari, armurieri indemanateci cari
cialitati mai distinse
inlocuiau cu multd pricepere si cu unelte primitive, piese la arme
sistem Mauser si Manlicher 1. Principala Indeletnicire a Osanitilor
a fost cheresteaua si prelucrarea lemnului. Ei au fost Motii unei bane
part' din regiunile Inconjuratoare. Duracii" for lucrau lopeti, gre1 Vezi lucririle citate la note 3. 4 Th. CApidan, o. c., p. 19. '' Mid, p.
20 f' urm. f I C. Noe, conf. cit. 4 Th. Cap., o, c., p. 21. 5 Conf. cit. Flu&
tor' de pluguri.
238
www.dacoromanica.ro
239-
www.dacoromanica.ro
P. Pap., o. c., pp. 25 0 urm. ' Ibid p. 29. 3 Ibid 1. c. Vert ft rFurca*, cap.
II. Ibid. 6 Unul Stos Atentarts practica f I ceasornicatia, pe care a InvAtat-o
stngur.
Vett nota 7, p. 29, P. Pap. a ViZi ft P. Pap., o. c., p. 27.7 !bid,
p. 27. In NAnta se &eau ceInfift sau chehatale cu 5000 of 51 capre ; toate comuneIe aveau
ele pe celolcit 'tot, mat mult sau mat puttn bogatt. 8 Se produces
dupi Hahn, o. C., p. 262
?titre 400000 600000 ocale in intreaga
Meglenfe
bulgAreasci.
240
www.dacoromanica.ro
tase, indeletnicire ce n'a lipsit din nici o casa. Altadata, era la CAtunu, ceva mai sus de actuala vatra 3. Aromanii din Huma, altAdatA
in Catuniti" pe care au pArasit-o de teama Turcilor 4, s'au ocupat cu exploatarea padurilor, in lemne, scanduri i cherestea. Althdata, cultivau si orez5. A fost inchinata unui beiu turc, astazi este
proprietatea locuitorilor 6. Cei din Lumnita (Luminita), alcatuita din
mai multe cAtune, n'a fost niciodatA ciflic ", s'au ocupat cu viticultura, cu cerealele qi cultura tutunurilor, avand, ca specialitate, si
pivale drAteala sau valiavita" si cultura gandacilor de matase.
Aromanii din Cupa
odata inchinata la aceiai bei, ce i-au avut
1 0Anenii, astazi, rAscumpArata 8 pe langA agricultura, f Aceau i var.
Una din cele mai bogate asezAri a fost Tarnareca 9, proprietatea locuitorilor cari au fost scutiti de orice impozite
acestea
platindu-se din veniturile ce aducea un munte al bisericii ce se inchiria anual cam cu 250 lire turcesti, restul
dupa plata dtrilor
vArsandu-se In casa bisericii. Toti locuitorii erau mai cu bung
stare $i se ocupau pe scare intinsa cu cultura gogoilor de matase ;
comuna mai frumoasa si mai curate ca altele ".
Am vazut din cele mai sus expuse, ca Megleno-Romanii
aveau, pentru desfacerea produselor Tor, mai multe centre, printre
cari, Vodena, Subofco, lenige, Gumenge, Ghevgheli i Salorricul.
Printre cele mai de seams, erau acestea douA din urma.
Ghevgheli, aezat la poalele muntelui Cajac, la un km. departare de Vardar, stafiune principala pe calea ferata Belgrad-Salonic,
actualmente, punct de vamA greco-jugoslay. A iost locuit de mai
multe popoare, ca Turci i Cerchezi, Bulgari, Aromani si ceva ti60-70 familii, acum cateva decenii
egani. Pufinii Aromani
rau originari din satele meglene, din Cruova si Perlepe ci se ocupau, tofi, cu comerful i mica industrie : croitori, argintari si
prin
cazangii, cari iii desfaceau vasele de aramA in toatA cazaua
sate i orAple ; prea pufini din ei cu agricultura si cu creterea
I Ibid, p. 24: a apartfnut, In ultimul timp, unuia Rffat Bey, care A yin-
dut-o mflfonaruluf evreu Saul 1Vlocliano. ' Vezi Tb. Cap., p. 24 II P. Pap., o.
c., p. 19. 3 P. Pap., 1. c. 4 Ibid, p. 17. 6 Ibid. p. 26. Autorul vorbeilte de
A. Hitclu
242
www.dacoromanica.ro
0 irumoase i. Se pare ca si in veacur.ile trecute, au avut loc emigrari, in tarile romanesti din fosta monarhie 2, precum si colonii
cari ar fi populat centrele aromanesti : Muloviste si Gopq.
Livadz.
zi, la cativa km., Calivele dela Beli sau di Pasina, cari cu 140150 ani inainte, alcatuiau prima asezare a Gramostenilor
dupa
spusele batranilor, cei din urma Aromani fugiti din muntele Gramoste din cauza prigonirilor lui All Pasa, la inceput numai o colonie de de vre-o 25 familii conduse de un celnic, dupa cari au urmat alte si alte coloane 3. Mai tarziu s'ar fi asezat si ceva familii
din Moscopole, ca Hagivretta, din Perivole, ca Buicli 4. Populatiunea toata se ridica, pe la inceputul secolului nostru, la vre-o
3000 locuitori 5.
S'au ocupat exclusiv cu cresterea vitelor si multi cu caravanaritul. Acestia faceau carausie spre Bitolia si Scopia si ajungeau
la Corita, unde stateau toata vara si se tutorpans in Albania
ceau, unii la Sf. Maria, altii la Sf. Dumitru, aducand marl sume de
bani8. Averile in vite au fost nenumarate : in 1925, cand am vizitat aceasta asezare, mi s'a relatat ca, in 1922, posedau o avere de
250000 in of si capre si 3-4000 In catari si cai. Aplicand cifrele
de cari ne-am folosit la evaluarea averilorla Verieni, aveau o a1 Veal Cartea III-a, de A. Hack. 2 Cartea II-a, despre emfgrart me
glenite Ia Bra1ov. 3 Th. Cap., o. c., pp. 27 if urm. Vezi gi Lumina, IV, p. 178,
22500, plus 1000 Tarnareca. Dupa L. Boga : Opal total 2530, Huma 1485,
Lugunta 1480, Luminfta 3450, Bfrfslav 860, Cupa 1260, Sirminina 875, Tarnareca 1850, tar Nanta 9480. 6 Celnicul Ioan Cepf, stabilit in Tatar Atmagea-Du.
rostor, mf-a relatat acestea : Tiranul All Pala a vrut sa, alba in harem la Ianfna
pe frumoasa fats a celniculuf Cutufusea din Gramostea. Mat multi celnicf, in
frunte cu tatal fete', s'ar ff dus Ia Ianfna sa roage pe than ca sa le ingadue aminarea aducereff fetal para. dupa Pa1tf, aflandu-se pe atunci in postal mare, ceeace
Alt le-a admix. Dar grupul de celnicf, intorcandu-se, a incarcat repede avutul
If cu turmele for au coborat muntif, ca sa gaseasca alts afezare, tar Cutufusea
41 incredinta pe frumoasa lui fatA unuf dolma credincios Birbilfu, cu &din sa
tread !agate, spre Casandra. Dar semenf ai tut All Pala, pug' pe urma fugarilor,
au suprins, In drumul Vodenei, un grup de turme de 40000 of, cu celnicif Ghior-
tau la of 1 Ia o mate sums drept rascumparare. De teama de a cadea in mainile sefmenflor, an renuntat la Casandra gi s'au refugiat pe muntele Pale. Cate
grit! *I cite avert f -au costat onoarea unef fete v Timlu Tacu, art. cit. a Ibid.
243
www.dacoromanica.ro
Vere de peste 650 mil. lei in vite, plus mobilier i avere lichidA
un total de aproape un miliard lei Ia 800-900 familii 1. Th. Capiclan a gasit, altadata, 150000 in oi i capre 2. 10 iernau oile in
campiile Ianitei, In jurul Vodenei, In campiile Salonic ei Calcae, iar
vara, in muntii din tinutul Megleniei B.
A fost, din totdeauna, una din cele mai bogate comune, ceeace
i-a facut sa sufere mull. !MA ce mi s'a relatat : in 1881, and Turcii
i Albanezii atacara la lenige Vardar, prin suprindere, pe celnicii
livadzeni, au luat ca prisonieri 26 din ei i 24 catari incarcati cu
aur i argint. In 1922, banditii albanezi ai lui Calioi au incarcat
un catar cu lire aur dela celnicii fratii Ghiorghita ei Cola al Dinlu
al Mirlu, dupa ce acestia rezistasera, eroic, doua zile in Sir, cu 40
tineri Inarmati In regiunea Velesului.
Centrul cel mai mare de desfacere a produselor for este Salonicul 4.
data cu ceilalti Aromani megleniti, s'au expatriat in Cadrilaterul Romania i majoritatea Livadzenilor, cars, imediat ce au pus
piciorul in judetul Durostor, au cumparat pamanturi Intinse, devenind
stapani pe mai multe sate 5.
Dela 1900 incoa, s'au expatriat, in America de sud, vre-o 20
tineri din Livadz, iar din Meglenia, in America de nord, cam peste 100 elemente, cu deosebire, multi din 0ani, in Cleveland Ohio, ca proprietari de hoteluri si de restaurante.
*
*
244
www.dacoromanica.ro
N'au cunoscut alts streinatate 'Ana in 1905, and s'au colonizat in Cadrilater, judetul Durostor 1. Au mai ramas la Poroi, incA
vre-o 40 familii, dintre cari 10 gramostene, restul avdeliate.
Comuna, asezata la vestul Strumitei, face parte, administrativ,
de Seres, dar economiceste cade in sfera Salonicului. A avut o populafiune de vre-o 800 familii : 400 Bulgari, 300 Aromani, aproape
100 _Turci, iar Greci, pana in ultimul timp, 2 familii.
V. Salonicul
mr. Saruna. Thessaloniki
leanik
Salonique.
Solun
Se.
apelor thermale din jur, de o colonie greceasca, asezat in amfiteatru, pe golful larg sf frumos Thermaic, dominat dinspre s.-vest
de majestuosul Olimp. Cassandra, fiul lui Antipater, i-a schimbat
numele in Thessalonica, dupa sotia sa, fiica lui Filip II si a aimpiei, in amintirea biruintei purtatA asupra Tesalienilor 2. Trecand in
146, a. C., sub Romani, a luat numele de Salona, capitala provinclef Macedonica Prima, de uncle Aromanii au continuat a-1 cunoaste
sub numele de Saruna. Aici, senatul roman al celor 300, dusmani
1 1, 3n moua patrie, s'au ocupat cu culture bumbaculuf, pe_ffn In realftate, ca prima lncercare, desfacut la fabrica Buftea: 2 Tb. Cap., Rom. nom., p.
138. a E. M. Cousfnery, 0, c., I, p. 23.
245
www.dacoromanica.ro
ai lui Cesar, Isi tinea edintele ; iar lumea nobila gasea la mods s se
aseze aici si, tot aici, si-a gasit refugiu si Cicero. Aici, a predicat
si Apostolul Pavel. In secolul Xi- tarul Samuel isi intindea stapanirea pana la Sofia, Marele Prestlav, Durato, Vjdin, Salonic si pana
Ia frontierele Tesaliei
aceasta pana la distrugerea imperiului de
catre Vasile II Bulgaroctonul 1. Dar triburi slave au fost semnalate
Inca din 659, la Salonic, iar putin mai tarziu, In Tesalia, Epir, Atick, In Peloponez i 1-au inundat In asa masura, !neat Constantin Porfirogenitul a putut s exclame ca tot Peloponezul a fost slavizat 2. De atunci, Slavii au ocupat campiile, iar helenismul din
Tracia si Macedonia a fost aruncat spre mare, Grecii ramanand cu
orasele si litoralul, aqa ca la Salonic
socotit a doua capitals a
imperiului 3. Intr'o noapte a anului 1207, Ioanitiu, imparatul Asanestilor, care II asediase, a fost asasinat in cortul lui de catre generalul Cuman Manastra. In 1423, loan Paleologu 11 1-a cedat Venetienilor. In 1429, dupa un lung asediu si prin suprindere, a fost
cucerit de Sultanul Amurat II si, dupa 483 ani de stapanire turceasca, in Octombrie 1912, a fost cucerit de armatele grecesti.
Orasul si imprejurimile bogate in urme archeologice grecesti,
romane, bizantine, venetiene si turcesti : Arcul de triumf al lui Octavian August, acela al lui Marcu Aureliu si al lui Constantin cel
Mare, Templul Venerei Thermaica, S-ta Sofia a lui Justinian dupa
celebra S-ta Sofia din Constantinopol, Yedi-Kule (Eptapirghon);
biserici : Sf. Dumitru
patronul orasului, Sf. Gheorghe- a lui Pa-
vel, prefacute in geamii ; Sf. Mina, Sf. Ilie, Sf. Apostoli, Sf. Fecioara
acestea din urma Inca din epoca lui Constantin VII, imparatul literat, artist, pictor si diriguitor al sculptorilor si argintarilor 4.
Inca sub Bizantini, la Salonic ca si In Constantinopol, Atena,
Teba si Corint
erau industrii de manufacturi infloritoare, cari,
Insa, au suferit grele lovituri din partea Bizantinilor atunci cand au des -
246
www.dacoromanica.ro
10/0. Grecii, de azi incolo, ca sa aiba drept la inarmarea corabiei, angajeaza ca paznici pe turci si navigheaza sub pavilion ottoman ; adopta, deasemenea, costumul cuceritorilor - asa incat
in Apus, nu se poate deosebi Grecul de Osmanliu 1. In felul acesta,
crestinii ortodoxi, supusi ai Marelui Senior, sunt protejati si politiceste si economiceste, mult mai bine ca sub stapanirea haatica a
Bizantului. Din cele mai vechi timpuri, a continuat sa fie depozitul
tuturor produselor din faille vecine, destinate comertului cu streinatatea si, fiind unul din bulevardele imperiului, a fost mai bine
aparat si si-a conservat splendoarea in mijlocul dezordinelor din
evul mediu ; dar a fost prada razboaielor, a ciumei, a despotismului si a ignorantei ; in revolutia din 1821, au petit cei mai man negustori, in frunte cu mitropolitul 2; cam in acelas timp, cativa Turci
fatalisti, ramasi in groaznica ciuma din Larisa laolalta cu Evreii, cari
traficau cu lucrurile ciumatilor, au raspandit, urmator acestui sacrilegiu, ciuma pana in acest oral, unde au murit peste 15000 suflete 3.
Inca din timpul Romanilor, Salonicul era un port unde se intalneau toate produsele celor doua continente vecine 4, printre cari,
purpura cea mai scumpa, covoare persane admirate, margaritare
din marile Indiilor, aur, argint si case mari de comert, cu averi
considerabile 5. Sub Turd, devine antrepozitul comercial al intregii
Macedonii, a unei parti din Epir, a unei mari Orli din Albania si
chiar a unei portiuni importante din Serbia 6. Toate eveni:nentele
politice si economice din veacurile anterioare concurau s ridice insemnatatea acestui port. Pe cat steaua comerciala a Venetiei apunea, pe atata crestea importanta Salonicului. Se intemeiaza cele mai
mari capitaluri si marele comert at Turciel din Europa, dela gurile
italieni
247
www.dacoromanica.ro
1nainte ca Germania si statele Austriei sail fi concentrat privirile asupra acestui mare debuseu, Franta avea in aceasta plata
un debuseu important pentru postavurile sale 1 si, pentru promovarea intereselor for comerciale, Francezii aveau 11 factorerii in aceasta scala, dar cari, la inceputul sec. XIX, nu mai fiintau 2.
Pentru inceputul sec. nostru, numara aproape 120000 locuitori,
putin din acestia Inca din timpul
dintre cari peste 50% Evrei
Romanilor 1--- restul populatiunii erau Turcii Greci, Slavi, putini Armeni, Albanezi, Europeni si Aromati destul de numerosi.
E. M. Cousinery da, pentru inceputul sec. XIX, 20000 Evrei
refugiati din Spania 8, desi pare a gresi. Am mai spus si altadata ca
Evreii au venit, data cu cuceritorii, din Asia Mica ; au inceput, 'lima,
sa patrunda Inca de pe vremea Bizantinilor, and imparatii Asanesti,
declarand acestora razboiu politic si economic, au deschis porjile Dalma-
mania, pe cand cei din Spania au inceput sa se stabileasca, in acest oras, data cu anul 1391, cand incep marile persecutiuni in
tam de origins : marile emigratii incep, insa, data cu caderea
Grenadei in 14927. Cam prin 1702, cu Vizir Pasa, incepe o era
de persecutiuni, dar, odata cu Abdul Megid II, in 1829, incepe epoca de emancipare civila, politica si juridica. In perioada marilor
revarsari din sec. XV, Evreii au ajuns sa numere, in acest oras,
75000, in Castoria 1600, in Cavala 2000, in Bitolia 600, etc. 8,
Acest oras minupat
port la Marea Egee
astazi emina-
mente europeaq si until din cele mai frumoase din cupritsul Balcanilor, a vazut o epoca de Inflorire si de superba afirmare economics si nafionala a Evreilor, care au intemeiat, Inca din sec. XV,
o imprimerie prin evreul portughez luda Guedalia, careia i-au urmat
si altele, in asa masura, that, in see. XIX, atinsese Inflorirea, alaturi de Amsterdam ; au Intemeiat o academie la a carei lumina veneau sa se adage tineri evrei din alte tari ; si au dal, pana in sec.
XVIII, pe rabinii cei mai capabili si mai instruiti ; au deschis
institutiuni bancare si de comerf international, etc.9.
avand gt regedfnii de mitropolit grec. 1 Ibid, I, p. 164, 2 'bid, I, p. 51.
3 kid, I, p. 19. 4 Dr. Saul Megan: Evreistvoto v Makedonja in illakedonski
Pregled, 1930, fasc. I, pp. 47-48 gt fasc. II, pp. 57-81, recenrie In rev. R-
PM.,
1931.
248
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
nilor ajungeau cu marfuri pans la Salona, cel mai mare centru comercial pentru toate populatiunile din sudul Peninsulei Balcanice 8.
In afara de vechile cotonii, datand 'Inca din Evul mediu, bolonii bogate i puternice s'an statornicit din tinutul Olimpului, Tesaliei,
Pindului, Epirului, Macedoniei i Albaniei. Numarul precis al Aromanilor aezati in acest ora nu se poate cunoate, asa ceva n'a
fost cu putiffla in Turcia, unde tot cretinul ortodox era trecut sub
rubrica Rum"
adica grec ortodox. Oricum, ei treceau de 15000.
Dar, pe Tanga Aromanii stabiliti in cartiere anumite, era acea populafie aromaneasca flotanta, ce da anumitor piete si strazi un pronuntat caracter aromanesc. Iar astazi, mai mult ca altadata, sunt
cartiere absolut aromaneti, locuite de populatiuni venite din alte
regiuni golite de elementul nostru. Deosebit de aceasta, prin Imprejurimile Salonicului, spre nord i n.-est, in tot cuprinsul Calcidicei
i Oa In Olimp, atmosfera toata era ci este, pe alocuri, Inca aro1 Ibid, I, pp. 165, 148, ) 49 fi 164. 2 Ibid, I. C. 3 Ibid. 4 Ibid. 6 D. Popovici, o. c., p. 118. 6 V. Berard, o. c., p. 249. 1 !bid, p. 10.8 Th. Cipid4o,
Rom. nom., p. 138. Insai denumirea, din Saiona, Simile dovedete vechimea
cunoaterii acestui mate port.
250
www.dacoromanica.ro
maneasca. Inca din Evul mediu, existau la Sf. Munte, numeroase asezari aromanesti
este vorba de vechi colonii localnice, datand
Inca din sec. VII, in Peninsula Calcidica, aproape de raul Rihios,
de unde si numele for de Vlaho-Richini 1. Mai tarzfu, prin sec. XI,
se asezasera si 'Aston din Tesalia, in cautarea de pasuni bogate 2,
Oricumr in acest tinut, existau numeroase sate de Aromani S.
Pentru timpuri mai noui, colonii puternice de negustori
in
afara de cei localnici si de Moscopoleni
veneau din mai multe
centre, ca din VI.-Clisura, Nevesca, Veles, Crusova, Magarova, Nijopole, Muloviste, Blata, Veria, din tinutul Olimpului, din Samarina,
si Turia, din Tesalia Nordics, GrAmosteni din toate tinuturile, Farseroti dinspre Vodena si Caterina, Aromani dinspre Poroi, Nigrita,
Melnic, Pravistea, etc. Actualmente, Inca, in oceanul marilor revarsari de refugiati
majoritatea negustori de rasa
Aromanii,
Nachi Petre si altii ; Han Patera si alte hanuri principale erau exploatate de Aromani ; printre acestia, erau si asa numitii greci din
Cojani, ca Rompapa, inaintea lui Cocio Ciomu 6, cu hotel Splendid
0 N. lorga, intrio recenzie a1 Tomaschek, Zur Kunde, etc. p. 44
supra Itscrartitui C. I. Amantos : Makedonski stmboli is tin meseonikin islorian
ap. Th. Cap., Rom. nom., pp. 23 0 24,
lee ethnologhian tis Makedonias
0 note 1 I 2. 2 Vezl uota 6, p. 21, lucrarea de fats. a I. Arg., o. c., p. 160.
4 Un caravanar albanez care Iucra cu Clisura era Kamberf cu caravana lot de
0
camlle. 5 Frattt Atanasiu-Gbifta stint: NaFu, IVIII3aIache wort de curand
Panda. 5 Cativa Greci expIoatau marlIe restaurante 0 befit% ca Ntooto, AIbambraLetc,
251
www.dacoromanica.ro
cu casele vieneze s Simu Simotta, Bice & Berberi, earl expediau matfuti pentru toate provinciile turceitl. 4 A fost tatal scriitorului MarcuBeza. Marile case
de comision evreeti au fost t [acob Florentin, Fits de Iacob Schalon, Beraha,
Saul Molho, Guedalla Errera, marea cassa* Allatini cu tutunuri, fabrica de faina,
cereale, fabrici de tigle ; agentia de vapoare Saporta Enar : soc. anonime t Tiring, Stein, Oroscif Back, etc. 5 M. Beza, 0 viaia, p. 55.
252
www.dacoromanica.ro
si firmele fratii Covcigaru cu casa de banca si multi altii can lucrau cu toate provinciile turcesti.
Printre Crusoveni, vom remarca pe marii manufacturisti fratii
Naum : Hristu si Ilia
cu sucursala si la Paris, condusa de Mapostavuri
si atelier mare de croitorie fratii
tei ; cu comertul de
Teohari Sunda ; dupa 1912, magazin de postavuri Telemac M. Catuiani (str. Ermu). Printre aces tia, in manufacture si galanterie, marile
firme Caradimu si Stamuli, Vlahodinu si Macri din alte centre, precum
si vechile firme : fratii Shine si fratii Pindu din Sacista, cu postavuri
si manufacture, la inceput, cu firma, Sahine & Pandu ; fratii Dalen-
soc. anon. gt o multi= de zaraff schimbitori de bani gt lmptumutatori. Informagi capitate la feta locului gi dela d. Senor Saporta, fost angrosist de coloniale
pe Gabroveni, Bucuregti ; dela Th._Ptitta, N. Ghica, etc. 2 Nicolae Bahcivanu,
fffnd nevoit a face concordat, inainte de 1900 gf a platt 300 0, dupa dot ant, incepind a-i merge bine afacerile, a platit gf restul de 700/0
Vezf P. Pap., o.
c., I, p. 11. 3 Cugu Crale a murft diva 1923. Comisionarii fendolohos* aveau
comIsion dela cumparatori gf depozitari. 4 Cu titlu de curtozitate, dim numele unet familii nobtle 4Dallenga* din P etrugia-Italfa, cu tsn palat inceput in 1700
gt neterminat, continuat astazi. Dupa ziarele romanegti din Julie 1934.
253
www.dacoromanica.ro
tarziu, tratii Vanciu si Halciu Nusa au intemeiat fabrics de Mackie si comertul de piei, firma Inca in fiinta, condusa si de feciomai au si depozite
ei faceu comert intins cu Albania
rii for
de cherestea romaneasca, In tovarasie cu Mulovisteanul loan Costi
Bilimaci, agent comercial onorlfic al Romaniel, fost negustor la
Smirna. Fratii Ghiaca din Nevesca au si -ei fabrics de pielarie. Comertul de pielarie it Mean si alte firme, ca Zarif si Cadi, din alte
centre aromanesti. Fiii lui loan Bosniacu : Nauni, Matei si Chiriu au
continuat comertul de pielarie, iar fiii lui Nauni 2 au fabrics de bocanci si de harnasamente, furnisand armatele grzcesti. lancu Chiriu
Bosniacu exploateaza un cinematograf. 0 fabrics de tabacarie aveau si fratii Tahula din Sacista. Cu exportul de piei in Europa s'a
ocupat si casa de comision Dimitri Mischia din Muloviste.
Crusovenii au fost cotati ca cei mai buni argintari. Alaturi de ei,
lucrau Nevesteni, Veleseni, Bitoleni si Olimpieni, iscusiti lucratori
stantin Sunda, etc. Din alte centre mai sunt C. Sacara, Gh. Puciuchi, C. Sofianu 1. Confectiuni de haine gata lucrau multi Aromani, ca Sotirachi Baliu si altii ; dar majoritatea atelierelor be aveau Evreii.
titrt ca Aromanii Veleseni faceau comert de cereale in toata
Albania n.-estica, fie i,n cont propriu, fie in contul casei Allatini.
Velesenii au Vault comert si la Salonic Nicolae G. Sofianu, Inca
din 1880, In legaturi cu fratii dela Veles; Anton Garba, prin fratele Nicola, aducea cereale din Mitrovifa si Scopia ; fratii Masu,
dintre cari Petre, cel mai mare comerciant, facea comert cu opium
si mac, etc. Lazar Boga si fiii erau fabricanfi de gaetane, iar Du1 Unul Matuca, tot din aceasti familia, a avut tipografle la fagi sub numele
adoptat de Panafot Alexandrescu. Flu! acestufa Alexandru P. Alexandrescu, pros
fesor de lucru manual la Weill 4tUnirea*, conduce, actualmente, cu prfcepere gi
enetgle, tipograffa 4cCartea Putnel), din Focgani, uncle, in condifitsni technice atit
de lagritite, se tipategte lucracea de fag. 2 Fiii lot Nauni aunt t Lambru, Vana,
Gogu, gi Vasil!. 3 Veal Cartea II, ultimul capitol. 4 Anton N. Petragincu are,
astizi, magazin pe Bul. Ellsabeta, 43, Bucuregti. 5 Fiji lot C. Stoe sunt : Vasile,
Toma II Two -+ mount, acegtia dot din urma, in Romania D-r T. unda,
41m. m -r., 190 (- 1902.7 Alt! croftort aromAni t Vaughan Anastast, St. CApidant
254
www.dacoromanica.ro
mitrachi A. Boga si #iii mart angrosisti de coloniale. Printre acestia, era si Nicola Fanila Clisureanul, cu mari depozite de faina.
In marele comert al tutunurilor si in industrializarea 1W, s'au
distins, in special, Nevestenii si, in mica masura, Clisurenii. Firmele
255
www.dacoromanica.ro
tele si portul, dand un aspect carat aromanesc orasului, in anumite puncte ale lui. Pe langa numele cunoscut ale economilor din
aceste regiuni, dam cateva nume de negustori si economi de vite,
In timpul din urma si Inca astazi, ca fratii Cocu 6 i Costu Gheru
din Crusova, fratii Caraiani din Veria, etc., cart desfaceau marfuri
din Grecia si din Serbia.
Aromanii din Livadz
236
www.dacoromanica.ro
Uimitri 8utpienga
actualmente, la Bazargic
facea comert intins de lanuri cu Marsilia si Serbia Zega, Caprini, etc. Aici, Isi
desfaceau Meglenitii si parte din gogosii de matase.
In pietele Salonicului, se desfaceau si se mai desfac Inca si
manufacturate, mai fine si mai grosolane, iesite din satele si orasele aromanesti, de mai aproape sau de mai departe. Ciorapii dela
Crusova, neintrecuti ca finete, aveau mare cautare ; deasemenea, se
desfaceau si ciorapi lucrati la Poroi. Produsele de land ale Livezencelor si Veriencelor ocupau o intreaga strada laturalnica a marelui bazar din centrul orasului si, in fiecare .zi de targ, femeile acestea 15i vindeau produsele din timpul verii : velinte, flocate, saiac,
ciorapi si altele 1. Raporturile Aromanilor din Pind gi Zagor au fost,
dintotdeauna, frecvente cu acest oral, unde desfaceau multe produse ale laptelui, manufacturate casnice si de atelier 2-; dar, dela 1912,
cand Bitolia a trecut sub Sarbi, ele au devenit si mai stranse, iar
automobilul 1-a facut si mai apropiat.
In domeniul profesiunilor libere, au avut si au Inca o multime de reprezentanti de seams, ca medici : dr. Panalot Economu,
distins cu Legiunea de onoare, cu studii la Montpellier si Lyon 3 ;
dr. C. Dan, diplomat din Bucuresti, astazi, director at $coalei superioare de comert a Romaniei si medic sef at sanatoriului Hilmi
Pasa, proprietatea Nevesteanului Jean Nicu ; decedatul dr. Tascu
Sunda, neurolog; Tascu Trifon-Muloviste, N. Cristovici-Bitolia, Zianu
din Vlaho-Livadia, Ghiorghi Eftimiu Boga-Veles, fost medic primar
at municipiului ; Alexandru Maltu, Alex. N. Papazu-Crusova, Via"
tropulos, An. Matti, Gigicosta, Costa Cufa, Telioni s1 altii ; ca farmacisti : Papista, Gigicosta, Telioni, Nicu loanid-Copaciu, etc. ; ca
dentist' : Gh. Stanopol, Economu, P. Conduli, etc. : ca avocati Stathachi, Samara, Gravani si multi altii ; ca notari : Parafesta, Anastasio, etc. ; precum si legiuni intregi de alti intelectuali.
Acest Gras-port a fost un camp vast de activitate economics
favorabil tuturor populatiunilor ce I-au locuit, din cele mai vechi
timpuri si pans in zilele noastre. Sub Romani, era administrat de
magistrati, se bucura de marl privilegii de autonomie si era capitals Illyricum-ului, una din cele patru prefecturi, dupa ce mai Inarti fusese Sirmium-Mitrovita, din Sirmia de astazi 5i era cunoscut
sub numele de Magna Civitas Thessalonica sau Civitas libera ; sub
mai mult decat sub Bizantini
de asemenea, s'a bucu
Sultani
rat de o Ingrijire cu totul deosebita 4. Evreii Inca din sec. XV
I Th. CAp., o. c., I, p. 29. s Vezi G. Zuca, st. cit. gi T. N. Diamandi,
art. citat cap. II. 3 A fost pregedintele epitropiei bisericii Sf. Mina, foarte veche,
cunoscuta sub numele de 44comunitatea ortodoxi cutovIalai* care, fatt'un timp,
nu permitea agezarea In plata bisericii a aid unui grec de deal ; este unul din
eel mat bog* Aromani ; propietar de multe mobile gi at munteluf Stavro, om
de 35-40000 1. sterline gi cal mai de seami medic chtrurg. 4 I. Arginteanu,
257
J. Camelia!, Induatrla, etc., la Aromlinl... A. Hilclio
www.dacoromanica.ro
mai cinstit targ din Europa si, in fine, aici, nu se cunostea, in afaceri, nici trata, nici polip, ci totul se incheia pe un simplu cuvant. Inca un factor care caracteriza piata Salonicului era si regiin Turcia nu se cunostea regimul prefemul vamal, unul singur
rential
cand marfurile on de unde ar fi venit erau supuse al
taxa de Pio, 8/0, iar acum in urma, 110/0 ad valorem 2.
Fisionomia orasului s'a schimbat, insh, data cu cucerirea
Salonicului de catre Greci. Pentru Evrei, a inceput o perioada de
boicot economic, ceeace a determinat o buns parte sa emigreze in
Palestina si Franta, majoritatea, 'Irish, ramanand pe loc ; Donmeii
s'au expatriat in Turtia Asiatics, ca element in schimbul de populatii ; Aromanii au crescut ca numar, revarsandu-se din toate centrele golite de elementul aromanesc ; dar s'au imputinat comunele deja in mare parte emigrate in Romania ; deasupra tuturora,
s'au revarsat, insa, ca un puhoiu nestavilit, masse mari de greci refugiati din Asia Mica, pe cats vreme, hinterlandul acestui mare port
i-a pierdut din vastitatea lui de odinioara, in asa mare grad, ca
nu insemneaza, nici pe departe, ceeace insemna pe vremea Turcilor,
Istoria Salonicului, Lumina, II, nr. 3, Marne 1904, p. 70 if urm. 2 A fast
condusa,1ntre. 1904-1914, in calitate de director, de Naum Ghica, mai tarziu,
exploatator de paduri in Dobrogea. 2 Informatil pretioase am capatat *i dela
d-nu G. Boga, A. Petrqincu, fratii Chiti, Chiandu, etc. D. Bolintineanu
in
vorbeqte de un bogat negustor Kosmad din care se
CAlAtorii p. 31 fi 32
trigea poetul.
258
www.dacoromanica.ro
cand se bucura de un hinterland fara margini, cu revarsari de bogatii din toate tarile lumii, astfel ca, astazi, este condamnat la sufocare, cu granitele spre Serbia papa' la Ghevgheli, 40 km. spre
nord, iar spre Albania, la Florina, adica de-abia la portile acestei
tari, cu o rentabilitate atat de mare altadata.
Acest oral care a cunoscut, in decursul veacurilor, atatea stapaniri, a fost si scena unor lupte
pe cafe pasnica sau sangeroasa
de intaietate intre nationalitati, lupta ce amintea pe aceea
din Bitolia. A avut scoli secundare grecesti, bulgaresti, turcesti $i
romanesti, evreesti, italienesti, franceze, germane, etc... Se vorbeau,
curent, pe langa limbile indigene, spaniola si franceza. Aromanii au
avut, Inca din 1900. o scoala superioara de comert, condusa de
profesori distinsi 1 si care a dat elemente de valoare ce s'au remarcat in toate ramurile de activitate economics in Romania si
cativa in alte tan.
Salonicul, trecut prin foc si parjol in perioada campaniei Aliatilor, a pierdut, mai tarziu, prin alte focuri sistematice si exproprieri bine aplicate, cartierele turcesti Si cele evreesti murdare si
din cenusa si o vointa neinfranta
intunecoase Si, a nascut, astfel
un oral superb, cu bulevarde largi si cu cartiere ca din povesti,
un oras fara asemanare in Balcani si insufletit de o populaie de
aproape 350000 suflete.
CAP. 1X
Bey, acesta, vrand sa-i asigure o situafie frumoasa, a cautat sa atraga pe Aromanii ce paraseau, pentru totdeauna, Iinuturile devastate dela dreapta Vardarului, In adevar, conducatorul Ismail Bey
nu si-a inselat sperantele, fiindca Moscopolenii si alp au reusit
sa-i creasca importanta si valoarea .
Nu trebue sa credem, insa, ca acesti oaspeti, primill atat de
bine, au ,fost singurii Aromani cari au facut negot sau au locuit in
acest oral si In bogata provincie a Traciei. Vechile orase Strumita,
Melnic, Nevrocop, etc.
astazi, bulgarizate
erau, odata, toate
aromanesti 4, iar Seresul cunoscut sub vechiul nume de Sear" a-.
rata vechimea cunoasterii acestui centru de negustorii pi caravanaril
Aromani, ba si de populatiunea statornica, daca finem seams, ca, o1 Dfrectorf au fost, In decursuVanilor: Lull., Mihail Dfmoofe, cunoscut
botanolog, Th. CApfdan, Addle PI netta
distins avocat la Bazargic, Dimftrfe
Gaga, Adam Coe, Nicolae ion, etc. 2 I. Nenftescu, p. 570, a dat, pentru I89 b,
12500 Arominf, far L. Boga
pentru 1913
14660. 3 Vest 4Frontul marilor
www.dacoromanica.ro
cestia, sau ceva mai tarziu, am putea considera i pe unul Duro 12,
reprezentant al firmei Dumba, in comertul de bumbac si de piei
din Tracia Si din tinutul Bitoliei, precum si alti reprezentanti, ca Stere
Caramiciu, lani Valoiani si Capechi
toti Aromani. Din acest oras au plecat Sterie si Nicolae Dumba la Viena, unde i-a impins
destinul spre cele mai matte demnitati in ierarhia socials i in stat.
Toate imprejurarile concureaza in a fixa data plecarii for spre mo3 '4 ezi P. Pap., Megl. Romanii, 1,8. 2 \ tea I. Arg. Jst. Rom. Mac., p. 160
0 nota 3. 3 Th. Cap., Ran. nom. p. 138.4 Vezi G. Zuca, st. cit.6 I.Pealia, Aromann din tinutul Sexes, Lumina, II, p. 40 91 urm. Ibid. 2 Ibid. 8 Ibid. 9 N.
Iorga Hist. Roam. Pen. Balk- 1 M. Bofagi, Gram. m.-Romtind, 1823. 1 Vezi
Necrolog in Lumina, V. 11 Lexiconul maghiar Pallas, v. 15, 0. 2. " Vezi Th.
Cap., Lumina II, 1904, p. 140 1 I. Peaha. 1. c.. 13 Duro Linea de nevasta pe
Agocea, sora luf Steriu Dumra. Acesta avea i o movie Humondos, Math' in
doui de caul Strumlita i pe care o administra Duro.
260
www.dacoromanica.ro
E. M. Cousindry vorbeste
pentru perioada 1814-19
de evenimente foarte grave, in decursul arora, Greci, Bulgari si
Aromani cari inviorau comertul au fost masacrati, iar altii plecau
spre Germania sau lancezeau prin incetarea speculatiunilor 1. Se
pare a multi Aromani din Seres si din Melnic au plecat spre orasele din Rodopi in legaturA du aceste evenimente sangeroase 2, pricinuite, se pare, de evenimentele premergAtoare revolutiei din 1821,
and, iarasi, au avut mult de suferit crestinii din Salonic si, natural,
si acela din Seres.
Pe langA comertul cu bumbac, Aromanii ca si putini Grecii
veritabili
s'au ocupat si cu acela al tutunului excelent si at cerealelor, regiunea fiind foarte bogata. S'au ocupat si cu toate mestesugurile, intre cari si cu argintaria foarte rentabilA inteun oras
cu lume atat de bogata. Sterie Dumba, pe Tanga comert, a lucrat si
argintArie s. Erau colon.ii numeroase din Blata, mai cu deosebire,
din Crusova, Clisura, Perlepe, Nevesca, etc.. Aid, isi desfAceau
produsele- in blanuri si marii negustori si blanari din Ohrida. In epoca marilor turburari dela inceputul sec. XIX, s'au asezat colon i
din Samarina
www.dacoromanica.ro
activitate si, to tusi, ramane un centru destul de important prin bogatia produselor solului sail. 0 alts cauza de emigrare "\a. Aromanilor negustori ar fi lost si persecutiunile organizate prin 1887
de Greci si de Turci, cand multi din ei si din Melnic au fost siliti
sa se expatrieze in Giumaia de sus 5. Prin decaderea Seresului, a
decazut si Melnicul, intr!atata, incat a ramas pustiu 8.
Aromanii din acest tinut, ca si cei din Meglenia, erau dedati,
din timpuri fccarte vechi, la cultura albinelor 7,
Nu trebuie uitat ca Aromanii pastori s'au asezat in toata Traiernandu-si vile in campii si pe litoralul Marii
cia, fie ca nomazi
Egee 8, fie multi din ei asezati prin orase. Aromani erau in muntti judetelor Nevrocop, Seres, Melenic, Mehonica, Giumaia de ,suss,
re, stability in strada Lucaci 101, Bucuresti. 1 Prin grila negustorilor aromani din
Seres, a studiat savantul grec I. Pantazides din Crnsova. Vezi si o Naratiune
Ohrida, cap. III. 2 A trait si in Bucuresti prin
bulgara, dupa V. Papacostea
Comunicart la Acad. Rom. Fiul acestula
1860 incoa. Vezi si C. 11 Cosmescu
este Inca primar permanent al orastilul. 3 A fost solicitat de o comisiune a R.
M, S. din Romania, in frunte cu Max Popovici, ca sa orgaoizeze cultura tutunultil, dar a refuzat. 4 A fost Iuat ca sclav in revolulia din 1821 din Neagusta
si rascumparat de un Samaria ean din Seres. 5 V. N. Cristu ; Graiu romdnese.
IV, Ian. Febr.. . Despre vechile legaturi ,ale Melnicului cu Ierusallmul, vezi
Comanicarile lui M. Beza, sf 4Clfsur.n p. 231, nota 3. 7 G. Zuca, st. cit. a
Th. Cap., Rom. nom.. passim. 9 I. ( . Ceara, art. cit.
262
www.dacoromanica.ro
Dofanderi 75, Caramanda 78, Bilita 34, Goldova 42 ; car. Grimaia de sus cu
impreturimi 400. Pupa I. Peaha, art. cit. 2 M. Consinery, o. c., 8. 3 0. c.,
p. 562.4 Flit lui 'Coda erau : DimItrt, Mihail, Nadal f Cola. 5 Se zicea de
cineva prea bogat, ca, oricum, tNu-i avearea-al Chitu*.
263
www.dacoromanica.ro
Nicola Dinischiotu -cu fiii for 1, fratii Sideri, fratii Casapu Partala 8,
Chiria Figiu zu fii : Constantin, Chiriu i Mihalachi ; lanachi Moche,
Manu Figiu cu fiul Vanciu ; Ghiorgachi i Guu Papacocea ; multi
altii cu restaurante, croitori 8, argintari 4, hoteluri 5, macelarii 8, etc.
Multi din ei lucrau cu bumbacuri i tutunuri, ca Dinu Pera 7 i altii.
In targul Doxati, aflator intre Drama i Cavala, sunt negustori din Samarina 9, Avdela 9 i Laca 10. Dumitru Papaiani din Sa-
www.dacoromanica.ro
mai mare bogatas, care expedia tutunuri la Hamburg, la firma Nicola Sossidi ; George Georgescu (fiul lui Steriu G. SpiruGhiorghiadi),
care, pierzand averi marl, s'a inapoiat, dupa 1918, la Cairo 1; argintarii Toma si Mihali Danabasi. cu acelas comert de tutunuri.
ghi Asteriade comision si, odata, reprezentanta firmei Nestle's ; Aristidi Cucotti-Avdela cu comertul de vite si macelarii, deasemenea
0 Costa Calambuca si Ghiorghi Leami
acestia din Blata.
Xanthi.
In Xanthi-Eschige, alt centru renumit al tutunurilor, facand abstractie de vechile coloniiP, gasim un numar de cel
putin 200 familii aromanesti din Avdela, Laca, Perivoli, Magarova,
Cruova, Nevesca, etc.
Avdeliatii si Perivoliatii se ocupg, in special, in acest oral, cu
cresterea vitelor. cu comertul de carne, branzeturi si lanuri, pe
and altii cu brutaria, argintaria, coloniale, tutunuri, manufacture.
Dam cateva nume de Avdeliati : Dimitri Peaha, vechiu negustor, cu
coloniale, In asociatie cu Alexi Patajo, care face si comert de vite;
marl celnici si macelari fill lui lanuli Patajo 4, precum si Atanase
Pcaha, fratii Tambosi 5, fratii Ghiorghi si Alexi Patajo ; alti frati
Beza. 1 Un personaglu foarte interesant prin muIttplele functfunt ce
a IndeplInft In Egipt, Sudan, etc. Vert Cartea II, Egiptul. 2 Despre bfografla
fl actfvftatea acestui mare negustor gf fflantrop, vezi Suedfa* in Cartea II, ff
vezi Cartea III. '2 I. Nen., in op. cit., di 3800 Moscopolenl cart detlneau 'tot
comertul gt industria. Vert ft Th. CAIN, art. in Lumina, II, 1904, p. 140. 4 FM
lut Ianult erau t Sterghtu, Pertcle If Ntcolae. 5 Alit frail Tambosi au cofetarte.
steriade
265
www.dacoromanica.ro
Patajo i, cu economia de vite, comert de land, branzeturi si cascavaluri ; Steriu Vira manufacture ; Steriu Paparosu mare negustor de
coloniale si de tutunuri ; Alexandru Paciaura cu fabrics de tutun ;
fratiii Ghiorghi si Nacu Zotu depozitari de faina ; etc.. Dintre Perivoliati, mentionam pe fratii Tanasi si Mihali Cunguli, cu economia
de vite si macelarii.
0 mare firma de coloniale engros, este acea a fratilor crusoveni
Atanasiu. Manufacturisti engros sunt Magaravenii : fratii Papasteriu 2
oaf Dfmftrf. ' Fratff Ianota : Vasfle f Taicu,.. 4 Intormatif pretioase am obtinut
f f dela d. Nast Diamandi, actualmente proprfetar In Bucureitf. 5 Nica ZIsi Ghlza
era socotft, sub Turd, caimacan, cu mare Influenti in orals if membru permanent in conslIful primirfef.
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
industrie i comert, prin litere si arte. Industria era infloritoare atat aci, cat si in alte centre foarte active, ca Atena, Salonic
si Teba, Corint si Patras, iar frumoasele stofe bizantine erau foarte
clutate in Apus, precum si in Asia 1. Intre altele, mai cu deosebire architectura, si-a cristalizat originalitatea prin opere neperitoare, cari aveau sa influenteze, atat de mult si secole de-arandul, pe Italieni, pe Rusi si Arabi, pe Francezi si alte popoare 2;
pictura, incet incet, se inspira de compozitia si stilul artei antice,
pe cand argintaria producea piese superbe in aur si in argint, decorate cu smalturi 3. Arabii, prin finetea for technics in prelucrarea
metalelor nobile si in coloratura, in sculpture, argintarie si bijuterii, in fabricarea de marochine si de cordovane, in tesut si broderia
cu aur iii argint, etc., au contribuit la inflorirea industrials a acestei cetati fare seaman ca frumusefe, ca lux si bogatie 4. Dela mijlocul sec. IX pans la acela al sec. XI, imperiul bizantin atinge cele
mai mare grad de prosperitate, iar Constantinopolul era socotit ca
prima cetate din lume, unde se intalneau negustorii de prin toate tdrile cunoscute ale Asiei si Europei 5. Negusturii greci, deasemenea,
patrundeau pans in Alep, in Antiochia, in Trebizonda si erau in relatiuni frecvente cu Alexandria 6. Nu tarziu MO, o mare lovitura au suferit comerciantii si artizanii bizantini, prin desfiinfarea de catre
268
www.dacoromanica.ro
neee, ca popor format si aparte, Inca din sec. VI, cand prin strigAtul
de Torna, torna, fratre !" s'au auzit primele cuvinte in noua limbs
at omaneasca 2. Ei erau nurnerosi nu numai in mahalalele capitalei, ci si
Vlahii imperiali au reusit sa-si insuseasca o buns parte din aptitudinile iscusite, in mestesugurile frumoase si in domeniul marelui
comert ce aveau sa-1 continue din nouile for asezari.
Constantinopolui era punctul terminus al marelui drum roman,
batatorit de armate, de caravane, de cAlatori si negustori, venind
din partite vestice- ale imperiului. Caravauele Aromanilor, urmand
drumurile transversale ale Peninsulei, ajungeau !ma dela inceputul
dominatiunii turcesti pana aici. Prin sec. XVIII, per via di Moscopoli" si, prin mijlocirea Moscopolenilor, se trimiteau curieri si
mesagii, dela senatul venetian si consulii dela Durato, la bailiff si
ambasadorii Venetiei residenti la Constantinopol 4. Dar acestia se
duceau si cu rosturi negustore9ti in capitala imperiului si, datorita talentatului tanar Valeriu Papahagi, posedam cateva nume : Giani
Costa Zupan-1706, loani Ghiorghi Papa-1709, Ghlorghi Vretu1719, Mihali Ghiorghi-1720, Adam Ghira, Hagi Mihali Simu, loan
Simu, Mihali Sideri-1725 5. Credem ca acestia, si mai ales multi
altii continuau relatiuni cu mult mai vechi. Dar Moscopolenii mai
indeplineau, pe langa Poarta Ottomans
ca si In Princlpatele Rofunctiuni Matte cari ii imbogateau destul s, desigur, erau
mane
printre marii furnisori ai imperiului, probabil, gt dragomani si capuchebaiale.
Din vremuri foarte vechi, bucatariile Sultanului si ale Constantinopolului, in deosebi, erau alimentate cu vitele celnicilor aromani, Unii veneau tocmai din Tesalia, primavara, cu turmele de
of si de miei 7, altii veneau din Pind si din Albania, iar ir veacurile din urma si pana azi, veneau din muntii Traciei si din Rodopi.
GrAmostenii din ace0i munti si din Balcani, cari isi iernau turmele
in campiile dintre Adrianopol, Marmara si gurile Maritei 8, isi desfaceau si ei parte din produsele for in acest oral extraordinar de boI I. Arg., o. c., XIII. Theofanes, Bonn, I, p. 397 1 Theph. Sfmocatta,
pp. 99, 254, 260, 272, 296, etc., ap. I. Arg., pp. 62,64 1f nota 1. 3 Pacliymeres,
Ibid, II, I c. 37. De Andronico
Bonn, II, p. 106, ap. I. Arg., o. c., p. i66
Paleologo, ap. T. Burada, Calidoriz la Romanii din Bilinia, Iaf, 1893, pp.
32-33 i Rorndnii din Asia Mica, Relaffunf de cAfitorie. 4 V. Papalagi, st. cit.,
passim, 5 Ibid. Vezi Arh. Locumt. Budapesta. 7 Pouq., III, 253. s Th. Cip.,
1Ci
o. c., p. 64.
269
www.dacoromanica.ro
at i populat, ca si in cele vecine. Aici, se vArsa si zeciuiala script= pecus" ce o datorau Sultanului economii de vite din cuprinsul
Imperiului 1. Era preferata, cavargicula de pret, oaia alba si scurta
ceva din coloniile mai proaspete venite din Clisura, Nevesia, Magarova, Metova, Nijopole, Ohrida, Blata, Zagor, Pind, Tesalia, etc.
Cea mai puternica pare a fi fost colonia Clisurenilor
in valoare
de circa 450-500 familii, cam prin jumatatea sec. XIX.
1 Pouq., in o. c., IV, 261, di un tablou, pe 1815, necomplect insi, de
bogatia turmelor in of gi capre din Macedonia de dincoace de Vardarvest, cu
900000 of fl 900000 capre ; pt. Iltria macedoneani, respectiv 800000 gf 1500000 ;
Musachia cu I000000 gi 2000000 ; Epfr 5b0000 gf 1200000 ; Etolia 600000 gi
1800000
to total, 3800000 gi 7400000
toate supuse regimuluf gscriptum pecus*
adfci unul pe zece nascuti in anul precedent, totul servind bucitiria Sultanului.
2 Vezi Th. Burada, Rom. Asia Mica. 2 Vezi AArbinagii*, cap. I, p. 47.
270
www.dacoromanica.ro
cu
s'au ocupat cu
www.dacoromanica.ro
proape toti lucrand in asociatie, ca furnisori ai armatelor i cu atelierele la Vizir Han". Nu tim daca a lucrat, aci, Lachilu al Sou
(Sossidi), care a furnisat Sultanului Abdul Aziz frumoase lucrari de
argintarie. Un alt argintar Ciuciurica avea i fabrica. de Mina. Prin
1900, aproape toti scetia s'au mutat la Constanta 2.
Cei mai vechi Neveteni, cart s'au stabilit cu mare comert pi
industrie la Constantinapol, au fost Dimitri Nicola Sossidi (al Sou
Moscopoleni de origins) $i fratii lui, cari, in 1838, au deschis
doua fabrici de tutunuri si de tigarete cu numele Sossidi Freres"
si Regal". Afacerile stralucite au continuat pans la monopol, prin
1882, cand, despagubiti in conditiuni bune, s'au retras. Produsele
Sossidi", cu renume, se desfaceau in toata Turcia si in Germania.
Tutunurile, se pare, le aduceau dela lanitaVardar. Dupa monopol, Dimitri i Jean s'au stabilit la Cavala, unde s'au ocupat cu
negotul de tutunuri, iar Nicola s'a mutat la Hamburg, unde a intemeiat fabricile renumite, iar Jean dela Cavala i Constantin s'au
stabilit la Cairo, cu fabrics, purtand vechluf nume : Sossidi Freres de Constantinople" B.
Negustori bogati erau i din Blata
mentionam pe unul Tomaidis, care intretinea o scoala primary in satul lui natal. Alti Blacioti se ocupau cu cafenele, hoteluri $i macelarii
unli erau i
constructori. Aromanii din lancovet i Resna se ocupau, in special,
cu exploatarea de crame. Samarineni erau putini
unul Nicolae
Diamandi era mare negustor de cereale 1 proprietar 4.
Colonia Ohridenilor
printre cari Si Bulgari
a fost foarte
veche. Inca de prin 1767, erau multi blanari, ba, prin 1859, breasla
acestora se ingrljea i de starea culturala a Ohridei ; iar prin a
Gb. Sossfdlf, fful 1W Dfmftrf. hotelier la Salonic, 4 A fost tatil lot Nash Dfamandf, fost negustot de tutunurf. 5 Vezi Ohrfda*, cap. III If V. N. Cristu, cu
artfcolele Mate. Informatfunf capitate dela bitranul profesor Mfhail Dfmonfe,
care rof-a procurat if alte date asupra Ohrfclet.
272
www.dacoromanica.ro
avut Arornanii 1. Nume nu ne-a dat iici unul. Prin 1880, traia, act,
batranul Vasile Almina, mester iscusit care a construct un mare
numar de case frumoase si de geamii impunatoare 2, alaturi de celebrele constructiuni ale architectului national turc Sinan, care a
creat scoala lui.
Dela Crusova, se aduceau si ciorapi foarte cautati. Tot aid,
se desfaceau si articole de argintarie, lucrate in 'Duna parte de artisti1 argintari dela Salonic si, in mare parte, de cei aromAni dela
Bitolia, lucrari cari se desfaceau pe piata de negustori armeni, cari
le achizitionau prin reprezentantii aromAni la fata locului. Aid, au
fucrat minunatele podoabe din palatul Jul Abdul Aziz argintarii
crusoveni Ghiorghi Fila si Nicolae Pantazi 3.
La leni-Geami din Istambul, erau o multime de croitori abagii din
Nijopole, ca fratii Sebe, fratii $eru, fratii Gioga, Ghiorghi Chindimenu
si altii; Crusovenii : Nascu Lega si Alexi Pera; Magaravenii ; fratii
Boiana, fratii Mina Bacalalu 4, Zisi Ceanti si nepotul Nicolachi Ceanti,
mare oras si cu Valahia, Croitorul lui Abdul Hamid era unul Gaparusi din Negades, iar bucataritl sef al sultanului era tot un Zagorit.
Un negustor renumit si mare furnisor al armatelor imperiale era
a obfinut,
Zaman din Metova, care -- prin marea lui influenta
dela Patriarhie, bulele din 1812-1818, prin cari se asigura mentinerea pe mai departe a exarhatului Mefovei, privilegiu obfinut, prin
firman imparatesc, in sec. XVII, de catre celnicul Sterie Floca 6.
1. Vezt lucrarea Serbie). Leipzig, 1868, 322-328 0 veal ultimul capitol
din Cartea II* A. Haciu. 2 Vezi Alm. m.-roman, 1880, articol Arta romaneascks de Platen. 8 Veal ultimul capitol din Cartea IL A. Hiciu. 4 Acesti haft
erau : Costa, Tascu, Tudurus f Goga. 5 Poug. I, 208 ; vezi 0 cap. II, p. 66.
6 V. Diamandi
273
I. Camelia', Industria, etc., la Aromanl.
www.dacoromanica.ro
A. HACIU
Un alt Metovean, de acum un veac i mal bine, a fost Mihail Miliotis manufacturist, care avea un frate Ghiorghi Ia Moscova, mare
negustor Si proprietar ; unul Hagi Tanasi Bura 1 facea comert la
Balacla. Alti Metoveni aveau prin a doua jumatate a sec. XIX
fabrici de bauturi spirtuoase, indeletnicire, deasemeni specials, multor
Aromani din Tesalia i Malacai.
274
www.dacoromanica.ro
Aromanii In negolul
Asiel
Midi,
Siriei, etc.
Veal
Relatfuni de calatorie, 1892, dupl care reclam numele satelor PfsticoOlor : Baschit)! sau Varlaati, 41(isge sass Ainati, Flutuda sass Karagiova, Ceatalaglul sau
Constantinati, Caragogea sass Idia, Camirtatf sau Aglaia Kiriaki, abasaglil i
.ubaf sass Piladaci, Sedian gl Kirmikfr. Alta imigraliunf de Amman!, de mutt
vezi Arvantinos,1,
disparuti, ass fost cei 12000 Armatoli in Tesalia l Epit
p. 226
luati de Mutat IV, in 1635, in lup ele
pp. 255 256, ap. I. Arg.
contra Per0lor, cad, insa, ass fost al* si se turceasca, generalfi turd tem nd -se
de marea vitetie arAtata de ef. Tot ap, se vor *vie in massa fslainica 0 A o
'naafi din Nanta, emigrati in 1922.
275
www.dacoromanica.ro
II, p. 2.18.
276
www.dacoromanica.ro
Macedonia si Tesalia, MA sa putem fixa inceputul acestei activitati. Gasim pe Zagoriti asezati in vremuri mai noui, mai ales prin
targuri si sate mid, foarte multi originari din Grebenifi, altii din
Metuva ; printre acestia, gAsim din Castoria, Hrupista si Ohrida,
din Selita si Anaselita, din Cojani si Blata, din Clisura, Pisuderi,
Nevesca, Muloviste, Nijopole, Crusova si alte centre, precum si
din Tesalia si tinutul Olimpului.
In aceasta Ora, dar mai cu deosebire in Smirna si pe litoral
(precum si Ia Constantinopol), au jucat rol preponderent in comert
mai ales Green din Karamania, provincie sudica a Asiei Mici, cu
capitala Karaman, precum si Greci din judefele Konia, Adana si
Brusa, pe langA cari activau si connationali de ai for din insulele
Samos, Hios, Mitilene. Allii din restul insulelor au activat ca navigatori,
277
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
gice. Erau multi indrasnett can aveau afaceri In Aiksar, Krk Agaci,
Pergam si in inulte alte centre departate, ca Angora si sltele.
Aromanii din Pind si din Tesalia, ca Tricala, Cardita si altele,
se ocupau cu manufactura grosolana
abagilacul. Ei aduceau
siacuri abale groase si le dadeau la familiile din insule, ca Rodos,
Simi, Kalimnos, Samos, Chios, Mitilene, Cipru, precum si prin
Smirna, la Alaaceata, Cesme, etc., siacuri din cari se confectionau
manufacturi rudimentare ; sau aduceau tineri de prin insule, cari
desfaceau, pentru patroni, dimineata si peste zi, salepuri, castane
fierte si halvale, iar seara, lucrau manufacturi lay comanda, Erau,
deci, acesti Aromani halvagii, salepcii, bragagii, etc., dar mai ales,
fiecare atelier avand cate 10-15 lucratori de acestia.
T. Burada, in 1880, a intalnit la Iasi pe unul Nicola Gachi
Cociu care fusese in regiunea Olimpului din Asia Mica si a facut
afaceri cu ciobanii de acolo, iar in 1892, la Brussa, pe Ghiorghi
Moraru din Malacasi si pe fratii Arghir Costea din V1.-Clisura 1.
Tot, aici, desfaceau manufacturi streine fratii Cristu-Cristovici :
abagii
279
www.dacoromanica.ro
Vom da cateva nume cunoscute cu data aproximativa a asezarii lor. Primul, despre care posedam date precise, a fost Costi
Bilimaci din Muloviste, la inceput comerciant de branzeturi si cio-
atunci, se plitear Ia varna din Salonic, numal peatru Merl trecere paste mare,
83 , ad val., taxi desflintatl pria 1892. 2 Astizf, este mare propietar in Bucurefti.
But. Pache. Dela d-sa aia dpitat multe date pretioase. 5 Ivan Bilimaci este, acum,
la Salonic, wade a fost t at,4at zomercial. a Dupa razhoits, au trecut la Salonic
Gu magazin dp kitutcrie,
280
www.dacoromanica.ro
aproape 80000 lire turce$ti aur. Oa la mare firma a fost a Grecului (?)
lacomi din Salonic, in asociatie cu Sternachidi, Aroman din Tricala,
cari se ocupau cu abate tarane$ti. La aceasta firma, era ca secretar Constantin Cugeae din Magarova, care, dupa moartea celor doi
asociati, ramane stapanul acestei firme, cea mai mai reprezentativa,
pane la razboiul greco-turc, in bransa engros postavarie, cu capital de sute de mii de lire aur si in legaturi cu toate marile firme
din Europa 1.
Alte firme mai modeste au fost: Barzacu, (inainte manufactula codra din Albania) cu comert de sticlarie, in asociatie cu un
grec ; Clisurenii Petre si Atanasi Atanastu cu galanterie, etc. 2.
In comertul de tutunuri, erau multi Aromani din Nevesca,
printre cari citam pe Sterghiu Mihalidi (Title ?), pe Sterghiu Lipuriciu si altii S
Alaturi de argintarii indigeni din Smirna, lucrau Magaraveni
clef
281
www.dacoromanica.ro
au cunoscut, de multa vreme, de acum 2 3 veacuri, lerusalimulHAgilachea. Se duceau acolo i, prin posturi i rugaciuni, se intorceau sfintiti
,,aghios, hagii". Credem ca mai frectrentau Palestina
I alte tari vecine i in scopuri comerciale. Actualmente, bibliotecarul Patrtarhiei lerusalimului i singurul librar furnisor de call
religioase i literare este Tacu, Aroman din V1.-Livadia 1.
Inca din vremuri mai vechi, negustorii aromani treceau in
fundul Anatoliei i dincoIo de aceasta, in interesele negotului lor.
Batranul Troianovici, fatal profesorului universitar sarb, facea negot in Damasc, in Halep i in Van din Armenia Q. Unul Adamovici din
una, oamenii cu caravanele, avand nevoie de hrana i de intretinere in timpul unei calatotii lungi si grele, ajungeau la destinatie
cu marfa revanduta negustorului si cu un mic rest in numerar.
Crusovenii mergeau i ei departe cu rosturi negustoresti.
Unul din acqtia, tatal lui Hagi Constantin, facea negot cu Paraiam (Persia ?). Altii ajungeau la Alep, Damasc, Beirut, Magnesia,
care a Bost argintar la Dardanele,
gi
cipatate dela scriitorul M. Beza, mai gam ca, acum in urma, secretarul gedar respins
neral al Patriarbief din Ierusaltm gi candidar la scaunul acesteia
este Epifanios, Amman din Pisuderi. Printre
pentru picatul ca este :acutovlah*
multi cilugarl, egumenul manistirit Sf. Sava de lane' Marea Mouth', este un Aroman din 'regalia ; dcasemenea, gi acela al ministirli de pe Sinai. In &Aitoritle lui, M. Beza a gash dot Aromani Tesaliatf care gi-au &it gala Ia Sf.
Sava. Dela Crugoveni, au aflat ca fratele lui Papalanachl Papatanasi din Crugova
eta archiereu Ia Sf. MormInt, inainte de 1900. 2 D. Popovici, 48. 3 Ibid, 73.
4 Prletenul Anton Petrafina: imi relateazi acestea. Un pap cerchez. din Salonic
tatal acestuia gi al lot
povestegte bAtranului Cut:: Petragincu ceasornicarul
ca a intalnit, in Cerchezia (Circazia) pe un Kior
Sterfe, medicul cunoscut,
282
www.dacoromanica.ro
CAP. XII
vanarul.
Importanta acestor trei factori pe scena negotului aromanesc
dacA nu trebue exageratA, nu se cade, totusi, a fi neglijata. Celnicul, pand in ultimul timp, a fost marele negustor pe pietele Peninsulei
balciuri, porturi si orae ; cArAvAnarul a dus mai departe
activitatea, promovand circidatia bunurilor si distributia, in care
scop s'a avantat, umanizand, prin aceasta, conditiunile de viata ale
popoarelor din Peninsuld si, in sfarsit, armatolul in tinuturi unde
283
www.dacoromanica.ro
al poporului la lupta, avand, pe tangs autoritatea teritoriala, atributiuni militare si rot de jtidecator, pe temeiul dreptului uzuat 8.
Th. Capidan. ocupandu-se in treacat de origina si functiunile celnicului, i1 caracterizeaza in felul a era cel mai mare bogatas dintr'o comuna in turtne de oi, in cai si in catari, cu intreaga autoritate MO de falcaria in toate treburile privitoare la pastorit ; era
singura autoritate cu rot hotaritor in gospodaria si pPstrarea linistei in comuna qi avea, pe tangs aceasta autoritate judiciara, si atributiuni militare
toate consfintite in virtutea dreptului prin ereditate 9.
1
Marea Viable, p.
Vezt Buchan, o. c., I, 415, ap. I. Arg., 180.9 Rom. nom., 38 0 urm.
284
www.dacoromanica.ro
Prin acestea, insa, n'am desavarsit fisionomia intreaga a celnicului. In partea culturala, el Mai avea grija de preot ce -1 socotea
socotit si
cel mai stimat sfetnic si avea grija si de invatatura
cetit
a copiilor. Privite sub raport economic, insa, celnicatul si
Peninsula au reusit sail poarte intacta fiinta etnica, fiindca, falcarea" Linea ca la moaste sfihte is datinile si moravurile nationate.
Celnicul iii da consimtamantul pentrit casatorii si veto al lui categoric pentru orice intentie de divort, Institutie neadmisa in viata de
falcare". Exercitarea vendettei, foarte frecventa la FArseroti, era,
1 Vezi ft I Nen., 179 oaf Pouq. II, 382. a Ian! Farmachf Capitanul yestit In Epir t Tesalla
if mai tarzfu la Muntenia avea peste 12000 of, stste
de- herglielif de Pepe vi cat, ctrezt de bat ttt alte bogitit aa de multe, ?licit se
Vezf I. Car., a. c., p. 138 t
zice ca avea i leagine de argfnt pentru copli
139. Tot afa erau strAvechit ceInict Badrabect, Zega, Celea, Sarhu Hagigogu, etc.
Vezi Gramostea, V aria, Vodena, LIvidzi, etc. 8 Pouq., II, 383.4 Buchon-Uvre,
1, 408, ap. I. Arg., 188. 5 Haph, Griech., 422 0 Jfrecek, 218, ap. 1. Arg. 188.
285
www.dacoromanica.ro
deasemenea, in functie de vointa celnicului, care hotara sa se exerelteze sau sa Inceteze, stavilindu-se, astfel, varsarea de sange I.
Mai multi celnici dintr'o asezare formau tribunalul satului si statul
major care rezolva diferendele dintre pastori din falcari" diferite
diferende In cari nu
sau acelea dintre celnici din alte tinuturi
se amesteca nici o autoritate.
Inca o institutiune nationals, valaha erau capitanatele si arm atolia si and aceasta, odata cu venirea lui All Pasa in Epir, au foSt in
primejdie, s'a simtit primejduita, cu drept cuvAnt, Intreaga viata aroraneasca. Pouqueville sustine ca ideea de Infiintare a capitanatelor ar fi avut-o cavalerii francezi si Venetienii, imediat dupa desmembrarea lmperiului bizantin 2. Mai verosimila este, MO, ipoteza
a aceasta functiune de capitan si armatol a rezultat Ca o diferentiere din muItiplele functiuni ce le indeplinea celnicul 3, asa ca, Sultanii, ca sa devina stapani pe munti, le-au recunoscut, prin capitu.latiuni si diplome speciale, autonomia, dreptul de sef sau de capitan, scutiti de orice bir 4. Fiecare capitan avea 50-300 armatoli si
era obligat sa fad paza stramtorilor si drumurilor, sa clea, la nevoie, ajutor armat pasaielor, sa mentina linistea prin orase, sate qi
prin baldiuri in care scop incasau ceva -dela trecatori si plateau
un tribut neInseninat. Erau pusi sub ordinul imediat al pasei si formau, cu alte cuvinte, jandarmeria satelor 5. In rivalitatile dintre
streini cari urmareau sa-si asigure monopoluf in anumite regiuni,
216, ed. I
sub Turd cart au tread atributlunile militare ale celnicului asupra *Cipitanflor*, *tap de .earmatollo. 4 Pouq., Hist. Reg. Green, I, p. 10 0
Cyprien Robert, Les Slaves de Turauie, ed. 2, Paris, 1852, p. 12. Pouq.,
In Voyage, I, p. 45 0 nota 1
scrie ca. Soliman Magnificul a instituit 14 capitanale de armatoli, far I. Car.,
o. c., p. 106 0 urm. evalueaza numarul for la paste 180. Dupa acest scrittor, armatolfa era ereditara ;I se transmitea ca zestre ff drept merit altor viteti (Vezi 0. I. Arg., p. 225). Cei mai rebeli,
cu presttgfu 0 puteri marl, erau recunoscuti --,- ca sa fie capigati de Sultani
ca exarhi, adica capitanf peste eparhil 0 provincit intinse ce le administrau prin
asistati de
sa alba garda de corp, steag 0 supravegherea minastirilor t far Ia numfrea lor, se indeplineau aceleaff forme ca Ia domnit din Princfpate. Vezi f f Arvantinos, o. c., pp.. 194 fi 195. 5 Pouq., Dist. Reeg, GKece.
eptscopi 0 de un milts
I, p, 2. 6 Vest cap. I, p. 35. 'I. Car., p. 108..8 I. Arg., p. 223 tsi N. Tacit,
286
www.dacoromanica.ro
0 a treia figura interesanth in comeriul aromanesc i in acela al Peninsulei a fost, -WA Indbiale, caravanarul. Daca carau0a
pe intinsul marilor, incepand cu regimul turcesc cand cea mai buns
parte in traficul imperiului era un monopbl al Grecilor T oameni
plini cre vigoare i de tot atata curaj
iar in epoca revolufiei
franceze au luat din mainile Francezilor marele cabotagiu, caVigand astfel intaietatea si in mare parte a Mediteranei i a marilor
interioare 1, carausia pe uscat peste tot cupririsul Peninsulei, de
uncle porneau curse regulate i In Europa, era un monopol exclusiv al Aromanilor. A analiza fisionomia caravanarului insemneaza a
caracteriza in buns parte i sub multiple aspecte insui comertul si
viata aromaneasca sub anumite infatiari ale lor. Am spus-o, in
introducerea acestei lucrari, ca el a fost un produs firesc al pastaritului in regim de transhumanta i de nomadism. Aceiai cai i
catari a cari ii ajutau la transportul avutului dela munte i inapoi,
11 ajutau i la desfacerea produselor brute i manufacturate, precum
*i la schimbul de marfuri de cari aveau nevoie. La inceput, un produs natural al pastoritului, s'a putut, mai tarziu, desvolta i men fine independent, cad functiune aparte.
Intrebarea cand a nascut caravanarur este sinonima cu aceea
and a nascut pastoritul. El ne apare, pentru prima data In istorie
in 579, pe urtna, se impune din ce in ce mai des, in toate directiunile i pe toate. fronturile. tar a-1 urmari in epoce i mai apropiate, Insemneaza a urmari pe Aromani in insAi expansiunea for
economics
sarcina ce, credem, c6, in parte, am facut-o pans acuma. De aceea, ne vom mulfumi sa schitam doar fisionomia lui
econimica i socials.
287
www.dacoromanica.ro
inainte de toate
dad nit era negustor pE conk propriu -.el era mesager de marfuri, de calatori, de corespondenta si de valori
diferite. Adeseori, era reprezentantul celnicului
retinut de alte
afaceri ale falcarii
putand sa alba loc in Peninsula sau in tarile europene si toate acestea presupuneau o adanca cunoastere a bursei marfurilor, precum
si a agiului monedelor ; era, cu alte cuvinte, o bursa ambulanta
a produselor si a banilor ce circulau peste tot
prin porturi, bal.
ciuri si marile orase, din Europa si din Peninsula. Era, asa dar,
caravanar, negustor priceput, ,om de incredere nelimitata, fiindca
lumea ii incredinta averi mari, fie pentru marfuri sau pentru o terta,
era comisionar abil sf zaraf. Sub aceasta multipla infatisare, el batatorea drumuri nelimitate : dela A tena si Constantinopol, la Lipsca,
Berlin, Amsterdam, Lyon, Nijninovgorod, etc. 2.
CArIvAnarul era socotit ca omul cel mai curagios, care
in
ciuda tuturor nesigurantelor si a menintarilor
cutreera toate provinciile, Inarmat pans dinti, cu desagii plini de our si du caravanele
incovoiate sub greutatea marfurilor scumpe. Calauza
cal dresat
in acest scop
cu clopot mare la gat si condus de un ciudat
instinct
trecea cu mult inaintea caravanei numeroase, ca sa faca
recunoasteri si, attinci cand adulmeca primejdia ce pandea pe stapan,
se inapoia
de curieri speciali,
288
www.dacoromanica.ro
bilor streine 1, curagiosi 2 si priceputi in toate, datorita acestel continue frecaturi cu streinii pe cari ii transportau dela un loc la altul
sau ii cunosteau la ei acasa, ei au fost un element reprezentativ
un factor de legatura prin care a fost cunoscut si poporul nostru,
iar pe de alts parte, umbland prin tari departatte, ei cunosteau
viafa, rostul, comertul si industria, puterile si virtutile, bogatiile si
scaderile, modele in curs, cornett'', felul de a trai, cantecele, moravurile, gusturile, cu un cuvant, toate manifestarile sufletesti si cele
sociale, precum si marile idei politice din afara granitelor imperiu-
sa rezulte si o
adanca prefacere, in tinuturile noastre a sistemului de idei, de simtimante si tendinte de a lucra. Cu un cuvant, caravanarii se bucurau, in
mijlocul societatii aromanesti, de o consideratiune deosebita si, in vremuri nu tocmai departate, formau clasa nobila si contau printre oamenii cei mai bogati 3.
Cu cat caile ferate se rntindeau in Europa si in Peninsula, iar
regimul automobilistic cucerea teren, raza de acfiune a carAvanarului se stramta si, in aceiasi masura, disparea si el ca importanta
socials si economics. Actualmente, aceasta figura interesanta a ramas doar o amintire istorica.
1 Vezi V. Berard, o. c., p. 136 gi altele, despre les muletfers* caravanaril aromani. 2 Vezi cap. II mai sus gi Cartea II, despre carivInari indrisneti
ca [Ova, Ciuliman, Tacit din Zagor 0 rind, ca Mugulam Mulovigteanu gi altii. Vezi
gi E. M. Cousinery, o. c. gi Pouq, passim. 3 Vezi 1. Coto., 58, unde se vorbecare era chillfamille celebra in Epir gi Europa
gte de str5bunul Maruti
giu-ciravanar gi, dupi ce stranse o mare avere, se Iasi de profesiune ft se agea la Ianina. Caravanele numarau intre 10-150 cajari. 4 D-1 Petre Topa, medic
289
I. Comertul, Industrie, etc., la Aromenl.
www.dacoromanica.ro
- A. HUN
drumuri transversale, dela un' capat la celalalt at Peninsulei, dealungul vaii vardaro-rnoraviene, pe Hula Bosnia-Samacov-Filipopol
sau Macedonia-Kiostendil-Orhanie-Rusciuc, etc., in afara de acelea
asezate inauntrul provinciilor turceqti sau dealungul defileelor si
rascrucilor.
Am vorbit, la locul cuvenit, de marile balciuri : Seres, Perlepe,
Cava la, Moscoluri i altele, cari atrageau, Inca din Evul mediu, comercianti i industriai din toata Turcia i Europa. Daca aceste institutiuni au avut, in continent, rol hotaritor in veacurile anterioare,
cand erau singurul mijloc de schimb al marfurilor i de intalnire a
nordului cu sudul Si a rasaritului cu apusul, In Turcia, ele, dinpotriva, i-au mentinut caracterul lor international pana aproape de
sfaritul sec. XIX, cand introducerea cailor ferate le-au redus din
importanta ; in schimb, balciurile regionale au continuat pana in zilele noastre. Negustorii aromani, ca Si caravanarii, dadeau viata acestor centre de intalnire a tuturor popoarelor 1. Aceste balciuri, a
caror origina se pierde Ia Grecii vechi, au fost mentinute cu religiozitate de Turci, pentru a permite popoarelor de limbi diferite de
a se intalni Si a comunica Impreuna la epoce determinate 2.
Pe Tanga cele doua mari balciuri, ca i Drama i Cavala,
un Mein de importanta mai mica se tinea Ia Struga de Tanga 0hride, unde veneau nt.gustori din Bosnia Orientala, din Albania de
nord, din Dasaretia, din Albania i Macedonia4. Alte balciuri vechi
erau Ia Panaghiri Doberi de langa Mavrovo-Castoria 6, care, altachirarg f f prefedinte al Societaill de cultura m.- romans, imi relateaza ca, Inain societatea fiului hit Tinter Marcobite de raabolul balcanic, urcandu-se
pe culmea munteluf Rudnie din tirnadiavicl, acum in urma in diplomatie
Serbia veche, nu mare f-a fost mirarea cand, la ban, a gasit pe un Plsaderean
cu sopa tut Muloviteana. I Veal descrierea interesanta a unuf balciu la Grebena
in romanul Vlahula de Dora. Pouq , I. c., doscrie astfel an bAlciu din Trade :
luau parte, pe Tanga Ilirf, cart aduceau acme, lame de pumnale ff cuiltarie din
fabricile din Gasco t din Fochla ; kliperboreeni din Baxor ; Bosniaci ; popoarele
din Caleandelen 'ts lanuri dela turmele lor, pfei de cerbi ?i de ur1i, alituri de
marfuri bogate din Adrianopol i Salonic ; Epiroti din Ianin& cu pravalffle for
de elarli &i pistoale montate in argint dupi uzul Skipetarflor ; Valahf cu capele
for ; Tesalienif mandri de produsele fabrictlor din Tarnova ff bog* co mailsarlile din Magnesia ; negustori de balciu cu cotocarli din Moscova, cu museline
din Ca nate, cu capairuri din India ; gill cart aduceau cafele din Jemen, orezuri din Eglpt ; piet de lei I de pantere din delerturile Afticei ; in gaff% altif
cu sclavl din Darfurt ; etc. 2 Dapa Pouq., IV, pp. 266 i 67, origina balciurflor se arca pada la Great vechi, cart, chemand popoar, le la serbarile din Olimpia, din Istm, Nemea, Nicopolis fi Thermus, impreunau, Ia solemnitattle lor,
expunerea produselor artfstice i interesele comertului ; Romanli au substituft acestor straludie 4paneghlre)k, condamnate de cretinism, balciurile ce be instituIse Servius Tullius ; mai tarzfu, un edict at hit Volens fixa ordinea fi dfshibuirea lot pe intinsul imperiului de Orient. 3 Pouq., Ill, p. 13, il nume0e Stronga .;
probabtl, ca, data, sa se fi numit Strunga. 4 Idem. 5 Idem, p. 12 : S
la
290
www.dacoromanica.ro
29i
www.dacoromanica.ro
tabilitate.
292
www.dacoromanica.ro
salia si Atena, precum si in toate tarile locuite de Greci. Si oamenii acestia nu cunosteau numai o limba. Erau multi din ei cari s'ar
fi gasit la ei acasa In cele mai poliglote centre din Peninsula : cuno0eau, In afara de dialectele aromanesti, limbile araba, turd, bulgara, sarba, greaca, albaneza, franceza, spaniola si italiana, iar altii
trecuti prin tarile engleze i germane
engleza si nemleasca. Unii din ei erau fenomenali sub acest raport. Nimenea, nici un
pap sau guvernator, mutesarif sau aga, bandit albanez sau arhiepiscop grec, nu le puteau refuza ceva si nici rezista. Pentru un
pass arab era un deliciu si o fericire sa-i auda vorbind in limba
de pe malurile Nilului sau din pustiurile Arabiei. In orice piata si
la orice balciu : din Bosnia sau din Turcia, din Bulgaria sau Tracia, din Tesalia sau Albania, din Perlepe sau Serbia, etc., erau
ei aceia cari stapaneau plata, cari incheiau cele mai frumoase afaceri, folosindu-se tocmai de aceasta fenomenala cunoastere a mijloacelor de comunicare a gandurilor si sentimentelor pe langa orice neam aflat acolo.
Dar ei cunosteau, din intuitie, psihologia popoarelor cu cari
aveau de a face. Stia, fiecare din ei, cum s-1 is pe Albanez, cum
sa-I trateze pe Bulgar, cum sa se faca simpatic Turcului. Ii lauda
Albanezului trufia si vitejia 1, ii peria Turcului virtutile razboinice si
trandavia a tot puternica, ii menaja fiecarui popor susceptibilitatile
293
www.dacoromanica.ro
Pe de alts parte, Aromanii nomazi sau in transhumanta : Farserotii, Gramostenii si Pindenii, constituiau o fold de temut ; top
pastorii, cateva zeci sau sute de fiecare Ialcare, umblau inarmati
pans in dinti, astfel incat ei traversau Peninsula in lung si in late
dela hotarele de nord ale Bosniei si Hertzegovinei Oa la Galipoli
si dincolo de Dardanele, dela Gramoste sf Furca pans dincolo de
Atena si Rodopi
liberi si temuti de toata lumea.
Negustorii si caravanarii umblau inarmati si ei 8. Oameni ca
Ciopa, Rova, Tacit, Perivoliatii, Ciuliman, Musulam, etc., erau temuti de
toti. Nu numai atat. Negustorii se travesteau in costum albanezesc bogat,
potentat Geleadin Bey dela Ohrida avea, printre multi aitil, ca sfetnic pe unul
Nicola Zaru, mare bogatag
bunicul d. I. Foti, ;eful invAt5mantului de peste hotare din Ministerul Instructiunii. Vezi f cap. II alanina *. 3 Negustorul
vezi N. Velo, Balada ..e(Moscopolea*, in
Sina din Yloscopole umbla inarmat
Antologia aromineasc5, a d. T. Papahagi1 p. 324 0 urm.
294
www.dacoromanica.ro
teneala de a iesi din situatiuni grele, in tinuturi departate de maam mai spus-o n'au
rile centre si de litoralul marilor. Grecii
trecut mai sus de linia Salonic-Neagusta. La Corila, pe care au revendicat-o sub raportul etnic, de-abia exists, in ultimul timp, un
singur cofetar grec ; la Bitolia, daca au existat cateva familii ;
dealungul liniei ferate Bitolia-Salonic, Inca nu s'au avantat in viata
economics. Si unora si altora
le-au
si Grecilor si Evreilor
placut medii linistite ca s se poata desvolta, pe and Aromanii au
fost ca amfibiile capabile sa traiasca in toate mediile.
Am redat sumar cateva din virtutile ce au facut pe Aromani
stapani pe bogatiile Peninsulei. In primul capitol at carpi a treia,
vom avea prilejul sa adancim mai mult intreg sistemul de Inalte
idei morale si de v HO severe ce au facut din poporul aromanesc
capabil de o extraordinary putere de expansiune
in Peninsula
si dincolo de hotarele acesteia
in tarile Europei si in continentele Indepartate.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COMERTUL, INDUSTRIA
SI ARTELE LA AROMANI
IN EXPANSIUNEA LOR
DINCOLO DE GRANITELE IMPERIULUI OTOMAN,
DIN CELE MAI VECIII TIMPURI I PANA ASTAZI.
tari streine, ca indivizi izolati on in masse mai midi sau mai importante, toate determinate de dorul unui catig mai sigur on de
nevoia unei aezari temeinice, In sfere de activitate mai large.
Este necesar, MO, s revedem, in linii generale, situatia po-
avand ca metoda sporirea cantitatii de our printr'o balanta comerciala cat mai active, practicand, astfel, ceeace se numete mercantilismul. Iata cum descrie d. prof. heron Netta aceasta noun infatipre a viefii politico-economice, in legatura c,u straduintele de
expansiune ale Austriei in perioada de care ne ocupam. Mercantilismul in Europa, scrie d-sa, a nascut din nevoia de a gasi noui
isvoare baneti pentru stat i aceasta politica recomanda : incurajarea industriei si desvoltarea ei prin Inmultirea populatiunii, prin
299
www.dacoromanica.ro
qi
erau de acum disputate de factori mai proaspeti $i de energii capabile de orice ofensiva. Lupta de concurenta pe zi ce trecea
devenea din cele mai grele i aprige contra cetatilor italiene, contra
Francezilor, Angliei i Olandei, impotriva Raguzei i Turciei, dar
mai ales impotriva imperiului austriac, care isi mobiliza toate fortele intru aceasta. Stim ca Aromanii
odata cu decaderea Reau parasit vechile relatiuni cu aceasta i i-au cautat
publicii
noui drumuri comerciale spre marile centre ale Imperiului ottoman
i prin tarile Europei centrale 3. Germania, economicete inexistenta,
300
www.dacoromanica.ro
Sfortarile marilor imparati, ca i ale ultimilor slujbai imperiali, erau .intru aceasta indreptate.
In comertul sud-est european, Anglia i Franta
potrivit
se. bucurau, din vremuri foarte vechi, de
politicii for din trecut
situatiuni speciale. Cea dintaiu ii Intinsese activitatea Inca de pe
timpul reginei Elisabeta, cand in 1581, se infiintA Compania pentru comertul cu Levantul" i facea mari desfaceri de postavuri contra matase i alte produse orientate 1. La viitoarea expansiune economics o ajutasera si coloniile de Hughenoti refugiafi in teritoriile
engleze, ca urmare a revocarii Edictului din Nantes in 1685, colonii cari au inceput sA fabrice
dupa procedee noui
covoare,
palarii, matasuri, panzeturi, etc., intocmai cum si industria germana
datorita acelorai imigratiuni franceze
a cunoscut o epoca de
inflorire prin nouile produse, ca porfelanuri, cristaluri si panzeturi
can au devenit cunoscute in lumea intreaga 2. Franta I i avea, in
comertul Levantului, o pozifie de frunte, ea cucerise primul lac in
Constantinopol 1 avea reprezentanfe la Adrianopol i in alte tad
balcante, ca i in tarile romaneti 3. Relafiunile Francezilor cu Turcii
datau Inca de pe vremea lui Francisc I (1516-1547), un mare
protector al comertului, care inoheia
primul intre cretini
vestitele capitulatiuni" cu Soliman 11, obtinand, prin aceasta, mari
favoruri pentru negustorii ti cetatenii francezi activand in Turcia
i devenind totodata si protectorul cretinilor in Orient 4.
AlAturi de toate acest tad, se infatisa ca competitor, redufain
bil, cu revendicari teritoriale imediale, Imperiul rusesc, care
era speculat de hansele germane i traia Inca inaceasta epoca
tr'un haos economic. Gandurile marilor lui imparati : Petru cel Mare
(1689-1725) si Ecaterina II (1762-1796) se obiectivau intr'o
expansiune teritoriala spre nord, spre Extremul Orient si spre sud,
c., p. 205.
301
www.dacoromanica.ro
etc.; negustnrii ambelor partf erau obligati Ia plata, pentru once marfa gi numai
data, de 30 o ad. val., in nature sau in mice moneda cu curs comercial in Turcia ;
pan ministerul austrfac dela 'ConstantInopol, se crefats consult, vIceconsulf, interpret.
factor!, agent!, etc., tot' bucurandu-se de aceleagf favqruruf gf privilegif ; procesele
intre supugif austrfacf se tudecau de consult sau de altf reprezentantf ofIciall auVeef o. c., p. l 8 23. 0 !bid, p. 23.0 !bid, p. 25. !dem, pp. 28, 39 gf 44.
strfac
302
www.dacoromanica.ro
CAP. I
1.
0 lamurire.
lemente etnice deck cele aromanesti sau ca in Ohrida cu populatiune aromaneascd numeroasa si fruntasa in ale negotului, tot astfel, i in documentele privind legaturile comerciale
in calitate de
indivizi sau in companii grecesti
in teritoriile fostei monarhii,
Aromanii au fost trecuti, in mod permanent, ca greci. La aceasta
eonfuziune a contribuit un singur fapt si anume acela ca au profesat credinfa ortodoxa orientalA, s'au servit de aceiasi limbs greceasca in biserica si in scoalA, au vorbit-o frecvent in relatiunile
comerciale si s'au servit de aceasta in corespondentele lcr.
Dr. Dusan Popovici, in pretioasa lucrare O Tzintzarima"
(Despre Aromani), vorbete de Greci si de Aromani (Tintari) ca
de cloud natiuni echivalente sau sari adesea se suprapun in totul ;
iar dupa ce analizeazA, cu multa constiintiozitate, localitttile de unde
proveneau acesti Greci", ajunge la aceasta incheiere : De tapt,
dupa ate am vazut, nu avem de a face cu Greci. N'arn dat, !Ana
acum, de nici un Grec macar originar din Atena sau din Constantinopol ; dar am dat de cativa Greci din Salonic. Toti sunt Aromani si Aromani grecizati, din locaiitAti carat aromanesti si prea
putini Greci, dar si aceia nu din Dada, ci din tinuturi, cum vechii Heleni le conskierati acele pH, semi-barbare", din Macedonia,
Epir si Tesalia". Ba, printre populatiunile din monarhie, termenul
de negustor era echivalent cu aceia de grecu 1. In Ardeal, !Ilea
observa Bartolomeu Baiulescu
negustorul roman
pans astazi
1 Op. cit., p. 122. Lucrarea aceasta
fost
tradusi In rominegte de C.
303
www.dacoromanica.ro
o. c. 4 Rtecnik Jugosl. Ak. s. v. ap. D. Pop., 31. pupa Rtecnik Harvats. Jezika,
IX. (Grec* este omul care tine prAvalie. 5 Vezf En,cicl. Rom. Minerva* p. 220.
6 Prof. dr. C. Lacea in oDacoRomania, IV, Romanii transdanub. in Transilvanide
7 P. Dragalina, "Ist. Ban., Severin*, III, nota I, p. 80. 8 Idem, p. 107. 9 Idem,
304
www.dacoromanica.ro
fixata de Per. Papahagi pentru Miscolt, uncle s'au apzat inca din
1606 5. Alte colonii, poate tot aa de vechi, erau in Panciova, Zemlin, Neusatz, Budapesta, Timipara, Kecskemet, Kalocsa, Gongos,
Sentes, Borsod, Komaron, Eger, Tokay, etc. 6.
In acest sec. XVII, ii gasim mentionati la Cluj, uncle doi negustori aromani ar fi cladit manastirea ortodoxa Manastur 7 i se
1 Vezi Cartes I, cap. I, p. 52 i urm., fi cap. IV, p. 131 i turn. Vezi
fi T. Filipescu, o. c., passim. 2 Vezi o. c., p. 83. ' Vezi Memoriul citat mai
sus. s Art. in Alb. m.- roman, 1880, pp. 39-41: De Valachis sive Rascianis
Graeci ritus non unit! in Regno Sclalavontae et Croatiae. In legiuirile ungurep! din 1618?-1681, aunt trecuti mereu ca Valachi. Au lost alezati in poseslunile Episcopief din Agram, in cele Caprocense, in Somberg, in rind sate, dela
castelul contelui Ercliidy, in 8 sate ale contesei Elisabeta Moscon, in doui alte
ale altor domni, in comuita Ossec, pendent( de castelul Toplicza, in tinutul
Elare des
Czunovicz oaf pe tirmurile fluviului llova. Citeaza dupa Valvazor
Hertzogthums Krainr, Niirnberg, I689, c5, tot in sec. XV,I, au emigrat din
Turcia gi Romanii cart se aflau in Carniolfa. 5 Scriitorli aromani in sec, XVIII,
nota 2, p. 45 gat Memoriul deta citat. 6 ldem, I. c. z Encicl. torn. in (Minerva*.
p. 317. Vezi Clutul* de V, Lazar, pp. 26 0 27 O revenire in cap. de faIL
2.
www.dacoromanica.ro
..";05
in
Este interesant de urmArit cateva momente ale asezArii Aromanilor, in aceste tinuturi, in decursul sec. XVIII. Prin 1722, sta.
scris in niste note ale unui oarecare J. P. Pavlovici din Varset, sub
306
www.dacoromanica.ro
Servia, Salonic, Ianina, Tom (?), Melnic, Bera (?), Bitolia, Scutari, Vodena, Scopia, Be !grad, Drinopol, Corfu 1. Din aceasta enumarare a centrelor de provenienta, se vede limpede cam cati au
fost greci" veritabili.
Data fixarit in monarhie a strabunicului Mocioni
Petru,
tmort ca medic militar in lupta dela Zenta din 1679
se fixeaza
pela finele sec. XVII $, in Banat i Ungaria, venit din Valahia si oferindu-si serviciile patriarhului Arsen II de Ipec, care se asezase
tocmai atunci cu o colonie mare Intre Komaron si Buda si au par-
el, Petru si cu un alt frate -- cu Ilirii in trupele lui Savoia 3. No cunoastem data and i anume unde s'au stabilit in
ticipat
0 Szizadok, 1911, pp. 366-9, 289-291, ap. D. Pop., p. 51.7 Idem, p. 365,
ap. D. Pop., p. 53. 8 D. Pop., p. 51.9 Acsidf, pp. 408, 410, 307, 325, 390, 3 i8,
314, 440, ap. D. Pop., p. 54.
3U7
www.dacoromanica.ro
in Slavonski Brod, unde a debarcat-, in fruntea unei cploane numeroase de 150 insi, preotul Papaiani Capmare si in care coloana se
gasea si primul Sina 7, care avea sa ajunga celebrul baron si financiar al sec. XIX ; erau colonii si in alte centre
in afara de Zeimun si Panciova
despre care vom vorbi Ia locul cuvenit
si,
in toate, detineau, in mainile lor, marele si micul comert. 0 importanta colonie a fost in Marea Kanja din Ungaria apuseana, in Egri 8,
in prima jumatate a sec. XVIII, la Seghedin 9 si in toate celelalte
centre pomenite pans acum, ca si in celelalte fara numar ce este
de prisos a le enumara. In perioada 1715-1720, Tantarii lui D. Popovici erau aproape peste tot cuprinsul Ungariei m. 0 regiune importanta pentru marele negot, in nordul acestei tail, era acea a marilor centre Miscolt, Tokay, Gong's, etc., din care mediu plin de
de indrasneala si de energie, stapanitor al tuturor bogatiilor avea sa nasca, peste un veac si ceva, Marele lerarh Saguna. Despre
acestea si altele multe, vom vorbi la locul cuvenit.
Colonii de negustori aromani erau peste tot in Banat. Timisoara, Panciova si Mehadia au fost centre comerciale foarte desvoltate In prima jumatate a sec. XVIII, unde eoloniile de negustori
cu atat mai Inuit, cu cat
aromani au jucat un rol preponderent
administratia le impusese s faca un anumit negot numai in aceste
centre si nu in alts carte 11 ; deasemenea, erau colonii la Timisoara.
Fabrica si Ia Mahalaua Timisoarei 12 ; precum si Ia Djacova 18 ;
1 p, Pop., p. 53. 2 Izyegtaf srp. pray. glafmn. Karim za sk. gr. 1903-4,
p. 23-25, ap. D. Pop., p. 77. Aceste centre erau r Subotfta, Palanca, Senta,
Plvnita, Bececa gf fyat, in. Srboban, Kull gf Toyarlge, precum gi alte 21 centre mid. 3 Dupa noddle WI Em. Lascarfs, ap. D. Pop., p. 78. Erau 26 in Ossec, 16 In Rumf, 6 in Dalfa, 3 in Brestat,t pe urma, in Baroyti, Borov, Dobrintf,
Iasca, Iancovatz. Krugedolf, fbacf, Tenta gf in alte II sate. 4 D. Pop., p. 110.
6 Grbfcf, Karlovaciko Vladfceanstvo, I, p. 134, ap. D. Popovict, p. 111. 6 D.
Pop., p. IIP Ibid, p. 8 Bacsb. Evk. 1903, p. 122, ap. D. Pop., p. 59. D. Pop., p.
114, 10 Acsadf Magyarorszig nepsege a pragmatica SantfoKora,ban, 1720, 1, 1896,
p. 314, ap. D. Pop., p. 62. 11 Add. Delmagyarorszag, XVIII, szazadf tOrtenetohez, II, p. 515, Add. Potf. p., 75, Add. I, ap. D. Pop., pp. 60, 61 gi 62. 1" Comunfarile epfsc. dr. G, Letict, ap. D. Pop. p. 115. ;1 Comunfc Art ale prof. M.
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
Prima s'a stabilit la Fagaras, in 1709 si s'a numit Duma-Fagaraseanu, prin sotia sa Zamfira si era cunoscut popular cu porecla de
Dutch 1. La Fagaras si Sibiu au facut negof si Dumitru Dutca, fruntasul negustor si jupan Enachi Arpasi nobile persona", care, in
1776, era districtualis assesor" at Tariff Fagarasului 2. Inca o familie Gorog" se pomeneste la Fagaras, cu Maria Gorog din Orastie,
decedata in 1701 8. In Orastie, gasim multi macedo-romani expulzafi din Sara for pela 1770", iar cele mai de seams familii al
caror nume se dau au fost : Tatarfi, Grecu sau Gbrog si Arpasi
dintre cari numaram doi Kiria Tatarfi si unul Spiridon Tatarfi,
in casa chrora
mult prea tarziu gazduia Mitropolitul $aguna4.
Din inscripfiile de pe morminte reiese insa, ca familia Gorog a fost
foarte veche5. In prima jumatate a sec, XIX, se pomeneste de unul
Constantin Arpas 6.
descoperita in ultimul time
este aceea din judetul Alba, colonie care dateaza Inca de prin
1760-70 si ai carei membri s'au stabilit unii in oral 7, altii prin
www.dacoromanica.ro
monarhii.
Acesti Aromani sau Tantari", cum sunt numiti in documentele slavone si sarbesti, ca qf in Marele Enciclopedic Revai unguresc3, se indeletniceau cu de toate. Tot ceeace ajuta Ia schimbul
de valori constituia obiectul ocupatiunii for
comertul dela cel
neinsemnat ca panza taraneasca, pana la cel mai considerabil
comertul de banca si cele mai matte combinatiuni financiare cu caracter european ; tot comertul ambulant pana la marele comert engros, monopoluri s1 celebrele case de expeditie si de comision ;
toate mestesugurile
dela cismarie pana la argintaria artistica,
fabricarea matasurilor si industria textila in fabrici ; dela zidarie la
constructia navala si inalta stiinta medicala si filosofica ; tot comertul ilicit pana la contrabandele de arme, de bijuterii si monede me-
talice, etc.; acestea erau indeletnicirile ce le exercitau acesti oameni neobositi 5i intrepizi peste tot cuprinsul monarhiei, din sec.
XVI si pana aproape de finele celui at XIX, cand dispar, asimilandu-se cu massa majoritara.
S'au ocupat, la origins, cu importul de marfuri turcesti, singurele cu care aveau dreptul sA se ocupe : marfuri orientate, bumbacuri, piei de miei si iezi, vite cornute, cordovane si saftiane 4.
Negustorii turci, Greci si Macedoneniscrie Gh. Nettaajungeau
dupa cele relatateverbal gi in scris de tanarul
Oscar Cirlea. P. Pap., in Memoriul citat, safe, dupa asigurari date de dr. Bunea gf Moldovan, ca in acest orag
ca gf in Blat
n'ar fi existat Aromani,
far in companille grecegti ar fi fost numai Romani indigent
lucru ce nu-1
putem crede. Dupi TelegrafuI roman* nr. deta citat, Oragtienii au avut data
[antic': una le-a fost rapiti de uniti, far alta fiind nelncapitoare, au ridicat
una noun in 1780, Ia care au contribuft cel mat multi Amman!. 1 Actualmente,
Aurel, fost capitan de lunar!, mare proprietar in orag ; Mthaf, notar public la
Abrud; fratif Anton, negustor, Petrtf medic gi Oscar, functionar Ia 1-ca eIsvoruts, restul macelari. Numele Cirlea amintegte pe Nevegtenn Tfrlea, marl negustori in. Macedonia gi Egipt. Congtfinta ca. mat Aromani le-au intarit-o profesorul Qlariu Nicolae, prof. Viciu dela Blat gi prof. Economu dela A.-Iulia
tot Aroman, care a dat relatil Fellow tanarulta Oscar Clan. s Vezi vol. 4 I
numegte 4Bisetica Grecilor*
59S.
311
www.dacoromanica.ro
natie tura
erau foarte autate in cuprinsul monarhiei 2. 'Tot aaceiasi negustori turci furnisau s.-estului sticlarii din Bohemia, articole de fierarie din Steyer, precum 5i alte produse imperiale 8. Ei mai
312
www.dacoromanica.ro
negustorii ambulanti
erau
cunoscuti de popor sub numele de calaigii" i administrafia austriaca avea cele mai mari necazuri cu ei. Aromanii i alti supu1
titre& aveau cel mai mare interes s se ocupe cu acest negot ambulant, dare se facea cu capital mic, era foarte rentabil i greu
controlabil ; pe de alts parte, dispozitiile administrative erau uor
eludate de ei prin tot felul de tertipuri, mituind adesea organele
statului i pe vamei 2. Introduceau in Turcia, prin Koruak, arme
de contrabands 2, sau bijuterii, i monede de our i de argint, aducand, in schimb, bani de metal fals 4. Tot avutul for in numerar II
scoteau prin contrabands sau it transformau in bijuterii ce le desfaceau in Peninsula, de pe urma carora realizau castiguri duble $.
Contrabandele le exercitau si in cuprinsul motiarhiei, de o pilda,
intre Ungaria i Banat sau intre alte provincii. Evitau vamile 1
nu plateau impozitul tolerantei 6, Ialsificau inventarele ca sa se eschiveze dela plata taxelor asupra succesiunit7, etc.
Aromanii, ca supui austriaci, erau in numar mic. In calitate de
supui turci, puteau face negof cu privilegii in Austria, ramanand,
totodata, liberl s circule peste tot cuprinsul imperiului ottoman,
unde se mai bucurau i de avantagiul ca, in schimbul unei neinsemnate taxe de exoneratiune militara, erau scutiti de serviciul ostaesc. Astfel ca domeniul for de activitate era linens. Si, totui,
in asemenea conditiuni, riscurile for erau nenumarate : ei n'avea si.
guranta averii i a persoanei, ca ortodoxi nu erau bine vazufi, negustorii localnici i autoritafile be pricinuiau mari dificultafi 8. Nudespre ca' re vom vorbi mai la
mai rafiuni superioare de stat
vale
ii ocroteau ca o mans divina nevazuta 9. Negustorii aromani
i nu se fixau, fiindca aqa be dictau interevremelnic stabilifi
ii construiau case de lemn, ca sa-i coste eftin
sele negustoresti
313
www.dacoromanica.ro
mics a monarhiei.
4.
Am inteles
din cele ce preced
ca atAt imparatii cat si
autoritatile administrative isi desfasurau energiile spre o eat mai
larga patrundere in s.-estul european stapanit de Turci, ca sa monopolizeze in mainile comerciantilor austriaci toate bogatiile brute ale
Turciei, sa castige
pentru desfacerea manufacturilor imperiale
debuseele in vastul el imperiu $i in Levant, prin cuceriri pasnice
314
www.dacoromanica.ro
prin 1737, isi intindeau comertul pana in pile hereditare ale imperiului : in Saxonia si Silezia, pana la Venetia si Constantinopol 6.
companiilor
noui sau reinoite
In 1758, s'au acordat privilegii
grecesti din Sibiu si Brasov, precum pi companiei Armenilor in
'2
315
www.dacoromanica.ro
in 1778, se puneau la tale alte companji pentru comertul cu Orientul 1. Pentru protejarea comertului in Orientul turcesc, Austria a intemeiat si o retea de consulate, cari, in 1760, atingeau numarul de 162k
Toate aceste companii de negustori constituite in cuprinsul
monarhiei, ca si acelea cari activau in teritoriile turcesti, precum
si stipulatiunile ce decurgeau din tratatele de pace, toate acestea
veneau In favoarea supusilor turci si nici de cum in aceea a cetatenilor austriaci 3, cari n'aveau rutina st priceperea de a face negot
In teritorille sultanului si nici curajul acelor elemente etnice autoch-
tone call stiau sa se strecoare pana in cele mai indepartate si ascunse colturi ale provinciilor. Nu numai atata. Austria
ca sa
contracareze activitatea st influentele Rusiei in Orient
s'a declarat formal aparatoarea crestinilor, stipuland libertatea teligioasa
a popoarelor de sub stapanirea celor doua puteri contractante in
tratatele dela Pojarevatz (1718) si Belgrad (1739), dupa cum Leopold I stipuIase aceasta in tratatul dela Karlovatz (1699)4,..
La aceste doua metode de promovare a economiei nationale
austro-ungare si a expansiunei spre sud-est, se adaugau altele, ca
politiCa de atragere, de nationalizare, de incetatenire in provinciile
monarhiei a negustorilor nemusulmani
crestini sau evrei, supusi
turci 6r iar ca sa atraga pe crestini, se trimiteau in Turcia agenti
316
www.dacoromanica.ro
in legatura cu incheierea pacii dela Pojarevatz si cu predarea Belgradului la Turci, in 1739, intrecute de alte revarsari in masse mari
ce au adus at sine distrugerea Moscopolei in 1769 4- In tot acest
lung interval, autoritatile imperiale au pus in, practice o multime
de masuri de stavilire a acestor imigrari, concomitent cu altele
cari urmareau sa atraga pe supusii nemusulmani ai Turciei ca sa
"se aseze in hotarele ei. Vom ci,ta cate ceva din scriitorii cari s'au
ocupat cu aceasta problems. Dr. Gh. Netta scrie ca, la inceputul
sec. XVIII, se ingaduia Grecilor si Armenilor activitatea for in Ardeal, numai dace se asezau- cu familiile 5 ; ba, alts masura era a
teea dui:a care companitii n'aveau, la un moment date voie
aduce familiPe din Tara Turceasca nici a vinde cu maruntisul, nici
cum scrie
pravelii deschise spre strada nu li vrau ingAduite
Hermann S. In
1725,
t 80. 6 Gh. Netta, 60. 6 Herman Dag alte and neue Kronstadtw I, 406 urrn.,
dupe N. Iorga, Brafovul i Rominti*, 1905,- 319. 7 Gh. Netta, 57.
317
www.dacoromanica.ro
li se interzicea
carii marfurilor
cetatenilor imperiali sa faca transporturi de marfuri ale acestor negustori, far proprietarilor sa le inchirieze imobilele 1. In 1732, administratia Seghedinului le interzicea comertul ambulant pans cand
isi vor aduce familiile si vor depune juramantul ca cetateni; in
1741, administratia Timioarei le ingaduia negot numai in Timioara, Panciova qi Mehadia, iar in 1742, le dadea termen ca, pana
la finale anului, sa-i aduca familiile, iar celor cari aveau negot
mare s-1 faca numai in anumite locuri ; in 1744, erau invitate
companiile sa ridice hanuri in cele trei localitati sus pomenite 2; in
1753, pe de alts parte, administratia Banatului da ordine exprese
catre cele subalterne, ca, in fiecare luna, s prezinte inventar despre supuii turci can ar dori sa se colonizeze in cuprinsul aces tei
preivincii 3. Nu numai prin masuri administrative ce cauta a se sta.vili invazia aceasta, dar chiar prin tratate era stipulat expres ca
li se ingaduia sa faca negot cu marfuri turceti i numai cu ridicata, cum a fost cu tratatul din 1718 sau, mai tarziu, cu tratatul
din 1739 dela Belgrad, numai contra 5% asupra marfurilor turceti
importate in monarhie 4. Toate aceste masuri de constrangere, insa,
nu erau de natura sa opreasca afluenta considerabila de negustori
ci aceasta din mai multe consideratiuni singurii specialiti in negotul cu marfuri orientate erau numai Aromanii sf alti cativa Greci
sau Turd ; In al doilea rand, cei dintai tiau sa se strecoare in
tot felul i sa eludeze severitatea masurilor, fie conrupand pe slujbtqii vamilor i ai administratiilor, fie facand apel
prin marii
negustori i financiari stabiliti in capitale
pe langa forurile cele
mai matte ca sa li se ingaduie comertul ce-i interesa ; aa ca, in
ciuda tuturor dispozitiilor provinciale, ei reuseau, aprolpe intotdeauna; chiar printul Eugeniu de Savoia a acordat autorizatiuni de acestea la multi negustori 6. Altadata, se faceau interventii serioase
prin organele diplomatice ale Turciei, in aa fel ca adesea severitatea in asurilor era indulcita sau acestea se neglijau cu totul.
Adeseori, masurile de constrangere imbracau un caracter comic, cum este, de pilda, cazul cu administratia din Slavonia, care,
in 1777, interzicea tuturora once negot in afara de balciuri, far
celor fara familii le punea in vedere sa se casAtoreasca cu localnice 6.
Ca cat ne apropiem de a doua jumatate a sec. XVIII, cu atat masurile de constrangere, in sensul de a-i face s se wze
mai temeinic, devin mai aspre, iar campania de colonisare este mai
bine organizata. Se citeaza un caz semnificativ si anume ca, in
t D. Pop., pp. 55 56. 2 Ibid. 3 Adatt, I, p. 221, ap. D. Pop., p. 66.
4 Idem, I, p. 172, ap. fb. p. 59. 5 Idem, I, p. 464, ap. D. Pop., pp. 59 60.
D. Pop., pp. 55-56.
318
www.dacoromanica.ro
numai comert si industrie, ci mai erau si pionieril valorosi in expansiunea economics a monarhiei spre s.-est. latd ce scrie colegul Victor
Papacostea in legaturd cu rolul ce 1 -au jucat in acest domeniu,
vorbind numai de unul singur din aceste exemplare ... se poate
spune ca, i'ntr'o vreme in care Austria inaugura politica sa balcaflied, agentiile lui Gheorghe Simeon Sina erau adevdrate postai
67. n Hodinka, A tokafi gOr5g Keresked8k tarsulat, p. 103, ap. D. Pop., p. 66.
4 Bartenstein-Sandik, Scurta dare de seams asupra poporului iliac, X1V, ap.
D. Pop., p. 67.5 Ibid. 6 Mitlail Popescu, ABiserici de rit gr.-ort. din Viena*, in
Rez. Arom., 1, nr. 2/929.7 Vezi art. 4C Cateva note asupra familiei Sina (1788-
319
www.dacoromanica.ro
strabateau 8.
Din cele expuse pans aci, asa darn, cu referire la pozitia legala sau tolerata a Aromanilor in fosta monarhie, dela inceputul asezarii for si pans in pragul sec. XIX, ramanem cu o constatare si
anume aceea ca ei erau pe cat de asupriti pe atata de doriti sau
187044 in Rev. M.-rom., II, Nr. 1 930. 1 In Turcia, tudecAtorul se cbema consul sau bazargian-baqi. Despre vechimea acestei institutini, dam in Pouq., o. c.,
Vi, p 276 sl urrn. ci, &spa ce Omar a cucerit Ierusalfroul st timpuriIe s'au
mai linitit, Francezii au retqit sa obtina tarife vamale, locuri de sigurang sub
patronagiul consulilor, etc., far la p. 282: odata dreptul madam constituft, in
1250, s'au stabilit, pentru mentinerea lui, cativa tudecAtori ai negustorilor, sub
titlul de consul!, etc. '2 Adatt. Potf. p. 74, ap. D. Pop., p. 69. 3 Adatt., II, p.
517 ; Adatt. Potf. p. 93 ; Vitcovici, Monumente din Archiva budana gl pestana, IV, ap. D. Pop. p. 69. 4 Idem, IV, ap. D. Pop., p. 42. 5 Ibid. 6 Idem,
92 99, ap D. Pop., p. 52.7 Vezl p. 305 si nota 4. Tinuturile de Ian& fluviul
Ilova a au numit Valachia Major st Valachia Minor. 8 \ ezi lucrarea *ht. bis.
320
www.dacoromanica.ro
a.
1.
AROMANII IN ARDEAL
Brwvul i Sibiul
Este necesar de reconstituit refeaua marilor centre pe cari Aromanii, in intregime sau in parte, be stapaneau, in sec. XVIII, in monarhie si ne vom da, astfel, seama ca ei nu puteau sa neglijeze aceste
0 a vietft relig oase a Romanllor din Transflvanla 0 Ungarla*, p. 255-56. Romanli acepla aveau 0 organizatia lot blsetic asca, erau ortodoxi fetveoll 1 urau
3
CAR IT 1 11 a,
A liac u.
www.dacoromanica.ro
321
importante : I. Panciova-Zeimun-Novisad-Subotita-Budapesta-Komaron-Viena, cu prelungiri : Praga-Dresda-Lipsca spre Apus si BreslauPosen, spre Babied si Polonia ; 11. Budapesta era centrul de unde
porneau trei mari liziere de cetati comerciale : a) Miscolt-TokayBeregsas-Munkaci, spre Krak )via-Lwow-Galitia ; b) Kecskemet-Se-
ghedin-Kikinda Mare-Timisoara-Arad si c) Debretin-Oradea MareCluj-Sibiu-Brasov, spre Orient ; in sfarsit, Ill : a) Zeimun spre Salonic-Constantinopol ; a) Zeimun-S1.-B rod-Zagreb-Fiume-Triest spre
Adriatica-Mediterana si c) Zeimun-Panciova-Orsova-Dunarea de jos.
322
www.dacoromanica.ro
ca tralatt in Brasov multi Greci", Romani, Bulgari si Armeni, precum si alti credinciosi ortodoxi cari aveau in acest oral o biserica,
probabil, anterioara anului 13921. A cesti pretinsi Bulgari, cari ar
fi fost adusi de Sasi ca sa cladeasca Biserica Neagra si, mai tarziu,
cunoscuti sub numele da Romanii din *cheii Brasovului sau Trocart", s'a stabilit, scum in urma, a fi fost de origine aromaneascA 2
i antime o ramura a populatiei aromane din Meglenia 8. Despre
negustori greci" la Sibiu se pomeneste Inca din see. XVI si acestia
figureaza, Inca la 1545, in randul intaiu fata de Romani in negotul
oriental at Sibiului 4. Romanii se luau cu dansii, ca asociati ai for,
dar fara aceiasi putere de capital si aceiasi indrasneala 5. Incepand
dela sfarsitul sec. XVII
scrie G. Mil. - Demetrescu
au fost
semne'ate in Oltenia sl in Ardeal, si alte colonii din Macedonia 8.
In Ardeal
ca si in tot restul Ungariei si in monarhie ca
factori de prima importanta in viata lui economics erau companiile
grecesti de negustori, in numar destul de insemnat si investite cu
importante privilegii. In legatura cu aceste institutii numite grecesti" ne impunem o precizare. Ele nu erau de fapt grecesti, ci aproape toate erau constituite din elemente originare din tinuturi curat aromanesti. Dr. D. Popovici, in eminenta d-sale lucrare, gandeste numai in acest fel. SA luam ca lustratie numai una singura
din acestea, de o pi,da, compania din Tokay-Ungaria, urmand ca
mai la vale, sa analizam si componenta acelora din Ardeal. Cea d'intaiu, In 1762, numara 44 membri : din acestia, 500Io erau din Cojani, restul din Castoria, Torna, Melnic, Larisa, Bera si Salonic 7,
localitati, deci, unele curat aromanesti, restul in mare parte locuite
de Aromani.
Patrunzand in Ardeal, ca si in aceste doua cetati, companiile gre-
cesti s'au bucurat de marl privilegii. Greco au ajuns atat de raspandit' in aceasta provincie si numarul for atat de important, incat
dupa cate stint
principele G. Rakoczy be acorda privilegiul
de a se constitui in companie Inca din 1636 8. Compan'a Grecilcr din
Sibiu a luat si ea fiinta Inca dela inceputul sec. XVII si au reusit sa
in Urkundenbuch zur Gescbichte der Deut1 Dupa prof. I, Lupas
schen in Siebenbargen, unde este reprodus testul. 2 Vett Enact. Mberva* p.
220. 3 Vett studiul 4Rominii transdanubleni in Transilvanial. in Dacormania
IV, de prof. dr. C. Lacca. Dupa prof. N. Ioiga, locuitorii din Schef ar ft Bulgad -- dupa o cronica redactati in sec. 18, tar locul Bolgarsec; ar ft vent in
epoca clod Taratul Bulgar se sbatea in chinurile moral. Cfr. Brasovul si Romlnit, p. 9. Vezi st Stfnghe, p. 1 ti Doc. I, p. 30. 4. N. lorga, 1st. corn., I, p.
131. 6 Hurmuzaclai, XV, p. 439, nr. 822, ap. N. Iorga, o. c., p. 183. 6 Vezi
Archivele Oltenia, a. VIII, p. 10 si urm. 7 Comunicad de M. Lascarov, prof.
Un. Salonic
ap. D. Pop., p. 23. tim a, data, Cotani, Melnic, Torna (probabil, Tarnova din Tesalia) Larisa, etc., erau curat arominesti. 8 Vea G11.
Netta .(Negustorii orientali la Lipsca*, p. 11 f M. Iorgulescu, o. c., p. 181.
3:13
www.dacoromanica.ro
Romani!, p. 319. 3 Gologan, o. c., Anexa I. p. 45.4 Jickeli, Der Handel, etc.
ap. N. Iorga, 1st. com. II, 23. 5 Vezi mai sus. p. 314, urm. ^ Das alte and neue
Teutsche Dacia* gi Gh. Netta, o. c., p. 10-1 I. v Vezi A. Muregeanu, 40riginea desv. agez. corn. a Scheilor Bragovului, in An. IV at Inst. de ist. nat. Out*.
8 Gh. Netta, 1. c. 9 B. Balulescu, o. c.. p. 7. 18 Gologan, p. 43-44.1' Gh. Netta,
o. c , p. II. ' N. Iorga, 1st. com. 1, p. 309. 33 B. Balulescu, p. 57.
324
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
3''5
tor si apoi s'a mutat tot ca negustor in Bucuresti ; un alt urmas, loan P.
mitru si lancu Georgiu, restul de 17 se dau ca greci" din Macedonia' lucru de necrezut, shut fiind ca, dincoace de Salonic, n'am
gasit ca negustori deck Aromani si, in masura neinsemnata, alte
neamuri. Cu titlu de curiositate, ii dam in nota 8. Prin 1735, un
negustor Coanda din Brasov isi pastea, oile pe plaiurile muntene 9.
Un alt negustor de Origina Macedoneane a fost, prin a doua jumatate a sec XVIII, Hagi loan Grecul, socrul negustorului Gheorghe
Popp din Campulung, stabilit la Brasov 10. Tot cam in aceiasi perioada de timp, intalnim
alaturi de Hagi Constantin Popp si Manole Manicaki Sofrone
si pe unul Costa Manole Cichirdec ", iar
1 !bid, ap. N. lorga, pl, 132. 2 N. lorga, in Hist. Roum. Pen. Balk, p. 43
Studif ;I Doc., passim - observa, vorbind dc familia Sapbranos, ca familia
Manicatf sau Manicatf Sapbranos, era, deasemenea, origlnara din centrele aro-
minetf din Pind. 3 S. Stingbe, p. 28 gi 6:i. 4 Ibid, p. 15. 5 Cronicarul sas Toma Tartler. Vezf Gulogan, p. 67. 6 B. Baiulescu, o. c., p. 51, 54, 55. Venni
din Turcia respectiv : 1761, 1738, T754 1735 gi 1 750.7 Idem, p. 58-65.8 Idem,
pi 58-65 ; loan Hristu, Trandafir Duca, Marcus Georgfu, Atanase Mihail, Dima
Zamffr, Margarft loan, Enaclae Trandafir, Gbeorgbe Constantin, Dimitriu Ktritze, Nlcolau Georgiu, Margeritis Alex., AI tonfu Const., Dimitrie Antonio,
Kirfades Margarft, Const. Panatot, Dfamandf DInaftrfu. No putem prfcepe cate
nume pot ft grecef.
tio 9 Numele de Coanda este frecvent la Aromani i sub acela
de Condo, alf Conde, alf Coande, etc. Numele de Condu 11 Odra ft la Crulova.
10 Vezl Gologant p. 69, 41 Studit li doc, p. A2or. CXIV, p. 69nr. CXXIV,
326
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
Inca o mare figura din asociatia levantina ramane, fara indoiala, Gheorghe I. Nica, fiul lui loan cu fabrica de vopsit arniciu
la Prejmer. Acesta si-a Intrecut pe tatal sau, desfasurandu-si energiile creatoare In toate domeniile. In 1815, el este asociat la firma
Nichifor Nica" din Brasov, a unchiului sau, mare negustor la Iasi;
in 1820, avea furniturile militiilor din Principatele Romane; in 1825,
fabrica de lumanari de ceara sistem rusesc la Prejmer ; in 1832,
fabrica de arniciu turcesc ; in 1830, cuptoare de potasa in Prejmer,
1 Gologan, p. 54
poate ft Nic. Vilara si fratif Vilna din Brasov.
2 Ibid, p. 54 st urm. 3 Ibid, p. 52.4 Ibid. p. 53. 5 Ibid, p. 33.8 Doc. priv. la
trecutul Rom. din chei, III, passim. ' 0 familie nobila Marcus a fost 0 la
Lugot. 8 Multi Bagfu la Crusova si Font. 9 Multi Leca in VI.-Cltsura negus-
tort in Romania sat prin monarhie. 10 Unul Duzi la Karlovatz, altulla Moscolt.
11 Karkaledzu este o specie de lacusta la Aromini. Op. cit. III, passim. 13 Op.
cit. IV, p. 221. CarlIdze in m.-tom. carlige. 75 Veal lucririle lui D. Furnica,
Industria sf desvoltarea el in tattle romanew precum If *Negustorii de odinioara* de dt. N. ke Angeleaqu
328
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
avea agent Ia balciul cel mare din Raureni, iar pe altii pe malul
turcesc al Olteniei pentru materii prime, in legatura cu Aga din
Ragova; era lanar i pielar cu toptanul ; imprumuta bani bolerilor qi oamenilor de afaceri din Principate i le aducea noutati
placute de mantare i Imbracaminte din Apus ; etc. 1. Dupa 1808,
casa a fost condusa de vaduva, a doua Hagiica-Paunica, care puse
In fruntea ei pe cel mai mic fiu Dina mort poate prin 1806
i pe un credincios Banateanul Stan Popovici, pe _and fiul cel mai
mare, Zamfir sau Zenobie, se stabili la Viena, unde ajuns bancher
cu mare influenta 2. Casa Gheorghi Manicati Safran6 era, deasemenea, o casa cu mare influenta qi concurenta casei Popp 3. Stim
ca firmele celor doi Hagii : Petru Luca i Constantin Pop (Bub)
obtinusera, in 1763, firman imperial turcesc cu privilegii importante
in exercitarea comertului levantin 4. Alta casa comerciala era aceea
in 16 Iulie, 1880, care a lasat cunoscuta fundafiune 5. Dupa anumite marturii ar fi fost i el Amman de origins 1.
Case comerciale din aceste doua centre erau reputate ca cele
mai serioase din s.-estul european, i de avizul for pare ca se Linea seams i in tnaltele combinatiuni politice 11. Istoricul N. lorga
vorbind de Brapv, a rostit nu de mult acest adevar : no burghezie aromaneasca nu exists ; la elementele streine, insa, s'a adaogit
elementul burghez din oraple macedonene inarmat cu prestigiul
imparatiei Sultanilor si a creat burghezia romaneasca ; acest spirit
1 /bid, 2 Vez1 INegustorii aromani Ia Viena*. 8 Dup5. N. Iorga, st. cft.,
Iosif Sahara), fful lui Gheorghe, a luat in cisAtorie, in 1791, pe o WA a Hagiului
Pop. 4 Doc. Hurmuzaclai, v. VII, pp. 28-30, ap. Gologan, p. 57.6 Vszf Gologan, nota 4, p. 57
Dupg N. lorga, AScrisori if Inscriptif ardelene*, I. 6
Gh. Netta, Expansfunea economics a Austrfei, etc.*, p. 61.7 Ibid. 6 V.ezi scri-
33u
www.dacoromanica.ro
vioiu a inaltat mandrul aezamant de culturA autonom, fiindca autonomia era mandria sufletului macedoneanului" 1.
Se pare ca. i la Sacelele-Brasov ar fi fost o colonie de Aromaul, de mult romanizati : N. Densuianu a incercat sa dovedeascA
aceasta 2. Negustori greci" se gaseau i Ia Rainari 3 precum i
in alte localitati din Ardeal, ca la Sebeul Sasesc 4, ca la Satmar
la Vaqarhei, Hateg, Zlatna, Pitri, Alma, Blaj, Dobra, Deva, Aiud,
Balgrad, Cluj 6, Beiu$ 7 si in alte centre, mai mutt sau mai putin
importante.
2. Figara. Blilgrad, Oraqtie, Cluj, Oradea Mare, etc.
La Cluj, Intalnim pe Romanii din Macedonia Grecii", ca locuitori ai orasului, fara a se bucura insa de privilegii, Inca dela
is frantuzskih arhiva, 579, ap. D. Pop,, p. 83. 1 Vezi in rev. Trib. Rom. de
paste hotate*, II, nt. 7-8 din 925, tecenzie de prof. Dt. G. Micu, dupl. diecursurile rostite Ia serbatile liceutui *A. agunar in 27/6/925. 2 Vezi P. Pap.,
&spa informalitle date de
Mem. cit. ' N. Iorga, Ist. Corn. II. p. 10.4 Aid
d-1 Th. Capidan
Tara Tuta fost unul Nicola Ioanovici din Tarnova
ceasci ctitor la biserica unity APetru Malor*. 6 Veal D. Pop. 42. 8 N. Iorga,
I. c.. 7 Vezi N. Iorga, Hist. Roum. Pen. Balk., pp. 42-43 si Vezi 4Gotdu* Cartea III. 9 N. Iorga, I. c.. 9 Gologan, 56-57. Ramuri directe ale acestef familii
eau numit Zaharia, Dimovici, Dimitropol. Autorul presupune ci puteau tt chiar
din oVlahia rrurceaseh sau poate erau chiar dintre tefugiatii dela 1710 at Banatului turcesc, intre cart intalnim o familie Duma. Vezi lsi P Dragatlna, Din
Ist. Ban. Severin,* IIT, p. 67, 113 Vezi N. Iorga, Scrisori gt lnscr. ardelene, I, p.
93. Veal si St. Metes, o. c., p. 483. 11 Vezi mai sus, p. 310 si nota 3. 12 Vezi
Gologan, p. 57. 10 Vezi mai sus, p. 310. 14 Vezi p. 310 sf nota 3. 15 Vezi mai
sus, p. 310. 16 Colonia aceasta am descoperit-a dupa indicatifle date de colegul
de liceu V. Must, avocat. 17 Veal St. Metes, o. c., pp. 256-57,_
331
www.dacoromanica.ro
anume ca, prin incuscriri ei asociatiuni negustoresti, s'au putut introduce elemente romAnesti indigene, hick compania greceasca
purta doar numele. Despre puterea acestor negustori am vorbit ei
in alts parte : biserica din MAnastur a fost claditA
zice-se
de acesti negustori bogati din sec. XVII s.
La Oradea Mare, ca si in' centrele mai insemnate din judet,
comertul
in sec. XVIII si prima jumatate a celui de al XIX
era in mainile comerciantilor Macedo-Romania, astfel cum se instApaniserA in toate centrele mai insemnate din Tara UngureascA i
din Ardeal, unde, altadata, erau stapani Sash; odata cu a doua jumatate a sec. trecut, insa, ei sunt scosi din ce in ce mai mult de
fenonien ce
Evieii carora li se permisese a se aseza In ores 4
a avut loc dealtfel ei la Cluj in sec. XIX 6.
Nu suntem siguri ca, la Nasaud, ar fi existat comercianti
greci", sau m.-romani. 0 slabA indicatiune am gasi in numele unei strAzi Vasile Nascu", numele din tirma foarte obisnuit la
Aromani 6.
gustori aromani au trebuit probabil sa se aseze in alte pArti ; majoritatea lor, insa, s'au supus destinului ce li era rezervat, asimilAndu-se, parte In massa ungureascA, restul
majoritatea
in
populatia romaneasca. RevArsari de noui colonii n'au mai avut loc,
decat poate intamplator, cum s'a intamplat la Sibiu, nude, prin a
doge jumatate a secolului trecut, intalnim cAtiva negastori originari
din Magarov a Bitoliei ; dintre cari unul unchiu at poetului national
mort tAnar, Mihail Niculescu 7, care a facut negot la Giurgiu-Vlasca.
1 Vezi V. LazAr, Clutul* Biblioteca oragelor noastre, p. 26-27. Dicta
Transilvaniei botArAse ca aceftla si fie opt* de a face negot daa nu sunt inUlu indigenati, far unde roe ft aflati sa If se la vitele de aArAufie. 8 Acepla au
cerut in 1789 autoritAtitor sa Ii se ingAdule a face biserica i, claca comfsarul regesc nu le-a acordat-o, s'au adresat guvernuluf ardelean, care din costderattuni
I# s'a dat i au construit-o in str. aiserica Grecilorw. Vezi pp.
politice
33-35. 8 Veal mat sus, cap. I, p. 305 gi nota 7. 4 V ezi Nicclae Firu, Oradea
Mare, pp. 95-96. Nu se cunoafte numarul, dar autorul presupune ca au fost
numeroi, apzati la inceputul sec. XVIII fl ca ar fi fost cu stare buna, de oarece apraape toate functiunile mai insemnate dela primArie erau in miinile lor.
Se mentioneaza o strada Peta
nume bine cunoscut la Crtgova gf in Serbia,
originar din Musachia-Albania. 5 Veal V. LazAr, Clutul, pp. 69-70. 6 Vezt *NA-
332
www.dacoromanica.ro
In Amoy, dela IMO incoa, s'au stabilit doar doi fartnaci0 : Tuliu
i Georgescu i un droghist Vaptti
In viata oconomicA i nationalA, a Ardealului, vechii negustori isi indeplinisera cu priscsinta marea for misiune, creand o class
viguroasa de negustori i industriai cari aveau sA lupte i In viitor
pentru afirmarea nationalA in tinuturile de peste munti 2.
b
333
www.dacoromanica.ro
caruia ti documenta
imprtanta Serbiei ca factor econonfc datorita organizatiei comertului dela Salonic la Adriatica
aducea ca argument de cea mai
mare greutate si avizul, Intru nevoia si importanta eliberarii Serbiei, al caselor comerciale grecesti din Viena, Zeimun, Orsova,
Brasov, Sibiu si Bucuresti" 1. Prin 1725, aunt semnalati si argintari aromani prin Imprejurimile Orsovei 2. Aid, gasim, Wand negot,
pe Rafail Dumba, fratele celebru ui S.erie
prin 1830 Incoa
Dumba dela Viena S. Alte nume nu cunoas em,
si hula clasa burgheza Jantareasca" din noul slat jugoslav, MOduindu-i once virtute socials si patricotica : Cand va apropiafi dela
port spre Panciova, trebue sa va loveasca privirile o cladire neo-
care o conducea". Si mai departe : O grea lovitura a Indurat aceasta firma prin crahul brusc al efectelor Bancilor imperiale ale
Austriei, la cari era
ca si compatriotii Carja, banchieri imperiali
vienezi
un mare purtator" 6.
1 M. Gavrilovici, Ispisi lz frantuskili arhiva, p. 579, ap. D. Pop. 83. 2
Adatt.. II pp. 232-3, ap. D. Pop., p. 91. 3 Informatlt dela T. Caramtctu gi
Scopial care a coplat-o dtntr'o revista sarbeasca, scapand din vedere, lost, numete revistet gi mat ales pe acela al autorultd. Aram adresat d-lui profesor unfveraltar Dr. Dugan Popovici, care mi-a promis ca mf-I va comunica, atunci and
11 va afla ; m'am adresat fl directorulut liceului sArl; din Smederevo - mi s'a
dar n'am cipatat
comunicat ca ar fi tfnut-o un profesor localrlic prin 1931
;Act no rispuns. MI volts semi de datelx ce t uprinde conferinta cu insemnarea
iConf. prof. sarbs. 6 Confertnta prof. sat&
331
www.dacoromanica.ro
Multi din vechii negustori din Panciova aveau in arena MOsii 1. Un negustor Kalovici (Cocalovici) obtinuse, in 1753, autorizatia sa vanda otrava 2. Cumpararea dela stat a arendelor era una
din ocupatiunile cele mai obisnuite qi mai rentabile ale acestor negustori aromani 3.
mosla Ianovat ; In 1747, era arendas Dima Alexander ; In 1744, Calovici din
VArset, altif Ia Volo, Clisura, Atena If Alexandria. Veal D. Pop., p. 50. 5 Veal
P. Pap., Mem. cit. 6 Ibid. Until Pritta at Itif Gachi a fost tenor mult apreciat
sf in America. Un flu al luf D. Pritta se pare el a fost director B. N. J. Ia
Zagreb. Until Oca a fost Ingfner Ia minele din Strath. 7 Conf. prof. sarb.
8 Adatt. Potf. p. 75
ap. D. Popovici, p. 71. Adatt., II, pp. 598.299
ap. Ibid. 10 D. Popovici, p. 23. il Ibid. p. 124. 12 Tort. es. reg.
www.dacoromanica.ro
335
Sora i Doda, baron Musteta, dr. Coda ; tot dela 4 aflarn i altele,
ca Tolea, Spaici, Angelcu, avocat Marcus, Dima, Paciura, Staia,
pr in 1880
aflandu-se, in acele timpuri
la Lugoj 2, Linde treble sa fi existat o puternicd colonie aromaneasca. Toate acestea,
subliniaza V. Maniu, sunt nume cu cari se falesc Romani din Banatul TemiOan" 3. In afard de ora, erau negustori aromani i comunita ti greceti" la Mahalaua i la Fabrica Timioara 4.
Nu 7tim cdror imprejurdri se datorete numele de Mulovite" unei strAzi din acest ora, unde, ()data, au fost atatea familii nobile i atat de mari i bogate colonii de negustori aromani,
in Criana, precum i in alte centre, mai mutt sau mai putin !nsemnate, ca Kikinda Mare 19, Becicherecul mare, Biserica Alba 20,
etc. In cuprinsul Banatului, erau oameni foarte bogati. In San Miclau,
Aid am eat nume din familia Mangluca. 7,2 D. Pop., p. 54. 79 Ibid. 79 Adatt.
ap. D. Pop., p. 90. Aici, era, prin 1753, un 4cambiaturfst*
Gheorghe TIgunici, intaiu Mad la Beodra. " D. Pop., p. 38. 27 Ibid, p. 21.
ap. D. Pop., nota I, p. 74. 23 Din Protocolul celor mortf,
22 Vuk Poslovfte
ap. D. Pop., p, 36. 24 D. Pop., p. 39.
I, pp. 177, 179
33b
www.dacoromanica.ro
Si
c.
argintari 3.
CATEVA CENTRE PUTERNICE
4.
www.dacoromanica.ro
337
ele mai distinse familii Popovici din acest oras sunt urmasi ai
8
i anume : Gh. Popovici (t 1828) 9, Sterie Popovici cu fiul loan S. Popovici scriitorul sarb", autor al operei satirice Kir Tani 10, alte nume : Anastasie Dimovici (t 1789), originar
acelui Papaiani
nr 16
ap. D Pop.
25
338
www.dacoromanica.ro
A fost
ca si Slavonski Brod
un port ospitalier tuturor
revarsarilor de colonii aromane0i, cum fl numeste profesorul sarb
in conferinta citata. Asezat in fats Belgradului, unde ajungeau, pe
v.alea Moravei, caravane din toata Peninsula, tot aici, se varsau,
pe calea apelor, marfurife venind din josul si susul Dunarii si pe
Intinsul afluentilor
Tisa, Drava si Sava. A fost
in decursul
veacurilor XVIII si XIX
toate
339
www.dacoromanica.ro
devizele streine. Comertul de bancA, casele de schimb, cele de import-export, cele de expeditie erau in floare. Din acest centru important, se dicta i comertul intregii Serbiei vechi 1.
Fisionomia etnicA a acestui ora cApAtase, prin a doua jumltate a sec. XVIII, un caracter cu desAvarire aromanesc 2, piata lui
prezenta caracteristicile aromanesti-orientate. Avea trei biserici marls,
negustorii bogati ii aveau capelele for bogate, ca Hari, Petrovici
i Spirta 4, iar until Todor Apostoloviei ii avea capela I preotul
particular 5. In a doua jumAtate a aceluia secol, aveau case frumoase familiile Duca, Schivru, Caramata, in care a fost gazduit
1osif II, Darvari i Valcu, unde a fost gAzduit impAratul Francisc 16.
catva din cele mai celebre. Una din ele era aceea a lui Solaru din
Blata, ca cea mai bogata din ora, care, IncA din 1756, platea cele
mai marl imposite 10. Unul din ei, Ghiorghi, facea afaceri marl cu
toatA regiunea, cu diferite marfuri 11. Casa Schivru cu Hristofor era
in fruntea celebrelor case de comision i de bancA i avea antier
naval pe DuhAre 12. Tot aici, la Zemlin, 10 incepuse activitatea, celebra firmA vieneza a lui Zenoviu Pop 13, fiul celebrului Hagi Con-
76. 19 Soppron, p. 384-385, ap. D. Pop., p. 93. 16 kid, 383, ap. D. Pop., p.
nurnele de
90. " D. Pop., p. 90. Credem ca acest Barboglu a fost Aronaan
Barba este foarte frecvent la Arominf. 15 D. Pop., p. 90. 16 Ibid, p. 66. 17 P.
Matkovici, Drubtv ne Prilike. ap. D. Pop,, p. 93. Numele de Zithi sau Zfcu
340
www.dacoromanica.ro
ap darn, In mainile acestor Clisureni atat de indrasneti, de intreprinzAtori i de bogati 11.. Tot pela inceputul sec. trecut, gasim ca
negustori pe Ghina Valcu 12 cu fiii, precum i pe Nicola loan Lecu 33,
Dimitri Simu Zicu, unul loani, etc. 14 alte familii clisurene : Hagibelu
(sau Hagibeala), Paci, Lecu, Nita Lecu cu fiii, poate i loani G.
lancovici i fiul Petru 15.
' P. Markovici,
Issoria Novoga Sada, 77, ap. D. Pop., :4. 5 P. Markovici, DrutOvene prilike, ap.
D. Pop., 91. Sunt trecuti cu WW1 de donatori sau cotizatori Ia sustinerea comunitatif. 7 D. Pop., 128. 6 P. Pap., Mem. cit. 9 D. Pop., 128. 10 Vezi P. Pap.,
Mem.. cit. " Din sanul acestei valoroase colonif, au nascut, in Zemlin, dr.
Darvarf fi scrlitorul Ceagani sau Cebani
Vezi Mem. cit. " Membrl din familia Valcu erau 0 la Panciova f I. Ia Viena. 13 Membri din familia Leca erau
la Belgrad, Bis. Alba, Costainila, Micoli fi Tokay. \Tea ft D. Pop., 49-50.
U Vezi registrul coma clisurener des cit. 15 Vezi Mem., cit. P. Pap. 16 Numele
este desigur clfsurean 1 D. Pop., 91. 2 Ibid, 49. 3 Ibid. 91.
341
www.dacoromanica.ro
Austriet 1
Vreme de aproape doua veacuri, Aromanii au detinut, in mainile lor, toata miscarea economics
deosebit de aceea din alte
tinuturi
mai cu deosebire in provincia Sirmiei, bulevardul de
trecere a bogatiilor din cele doua lumi : orientala si apuseana si au
detinut
in mainile for viguroase, cu puterea banului si a capacitatilor for negustoresti
cele doua chei dela locul de impreunare
a Timisului si Savei cu marele fluviv, Zeimun si Panciova, de unde
dictau si viala intreaga a Belgradului de pe malul opus. Dupa datele cate se cunosc, !Ana in prezent, Moscopolenii, pentru inceput
si Clisurenii, pentru mai tarziu, se desemneaza pe primul plan al
vietii economice din acest tinut, al Sirmiei, dupa cari, vin, in pro.
77
34
www.dacoromanica.ro
portie mai redus5, Aromanii din alte localitati aromanesti deja pomenite. Toate aceste centre au stralucit, atata timp cat Ie -a avut
in mainile lui acest element.
Intocmai ca pasarile migratoare, unele aclimatizate cu noul
mediu ambiant, altele tanjind de dorul unor taramuri mai bogate in
hranA si in lumina, Aromanii negustori, financiari si mestesugari
din provinciile croato-slavone, ca urmare a infiltrarii altor elemente
Incurajate de doctrine soviniste sau din cauza decaderii vechilor centre
urmator noului sistem de mijloace de comunicalii si a nasterii altora
in monarhie
unii an Minas pe loc, asimiiandu-se in massa ma-
joritara, altii si-au luat sborul spre taramuri de activitate Inca virgine si datatoare de noui sperante.
data cu disparitia Aromanilor, frisk si epoca de our a acestor
centre s'a stins, ca sa nu mai revina niciodata. Si nu numai Zeiriun
si Panciova, ci si toate celelalte, infloritoare, au suferit crahul fatal
aceasta a
mai adaoga cu regret autorul atat de des citat
si
Insemnat si o grea lovitura pentru poporul slavono-croat care avea,
in acesti oarneni, pe cei mai mari ai lui binefacatori.
B.
NEGUSTORI $1 FINANCIARI
AROMANI IN UNGAR1A
Soliman Magnificul, fiul singur al lui Selim, dupa ce-si asigura suprematia in Mediterana si a facut din imperiu o mare pu-
343
www.dacoromanica.ro
N'a existat oral sau targ din cuprinsul Ungariei unde Aromanii sA nu-si fi avut pe reprezentantii for can s'au ocupat cu comertul, industria si, pe alocuri, cu marea agricultura. Este de observat, insA, ca ei s'au asezat in proportiuni mari cu predilectie in
partea rasariteana
adica din stAnga Dunarii si cea nordica
in intregime si relativ mai putin
aceasta intrucat ne ajutA datele de panA acum
in partea ei apuseana, adica din dreapta
marelui fluviu. In aceasta parte, sunt de remarcat centrele ca Tati,
Papa, Vesprima, Marea Kanizsa, Gyor, Tolna, Dilnafoldvar, etc., pe
cand in Ungaria rasariteana si cea nordica, amandoua destul de
bogate, ti gasim peste tot. Mergand de jos in sus, enumaram . Seghedin, Mako, Baja, 1-16dmezo Vasarhely, Kalocsa, Szentes, Kecske-
Gtingos, Miscolt
gt
Tokay.
344
www.dacoromanica.ro
veau scoala si una din cele mai frumoase biserici ortodoxe ate
se afla in Tara Ungureasca", biserica la care s'au lucrat 20 ani
si s'a terminat in 180611. Tot comertul era in mainile acestor Ascrie prof. dr. P. Papahagi12.
Din registrul matricol al nasterilor din 1728 al bisericil ortodoxe din Miscolt, vom da numele copiilor de sex masculin si at
parintilor : Gherca A. Pati Atanas, Anastas Mihail Ghica, M. Giupan, G. Guriciu-Guritu, George Gramba, Nastu Grabowski, Atanas at Druia Stiria, Anastas G. Gurifa Nicola $aguna, Atanas al
Druia $uca ; Anastasie P. Ciuhadariu, Adam al lui Mitra Ciacu,
romani
Didani, Gherga Lina Naum Kosmiski, Anastasie Mihail Zubanu-Jupanu, Atanas Nusa, Atanas Chileafa 13, Atanas loan Dimcea, Mihale
Dova L4, Anastas Dim. Ciacu, Adam D. Ciacu, Anastas Nastradin,
1 Copif de M. Lascarfs, ap. D. Pop. p. 23. 9 N. Iorga, 1st. Corn. I, p.
131. 9 In cimitirul din Tokay, frn panat cu nume aromane0f, sunt trecute satul
0 oraful, precum 0 numele. 4 Zelfcf, Jitle, 76-77 0 Acsarli, I, 314, ap. ID'
Pop., 79 0 53. 5 Veal Alb. m.-rom., 1880, p. 72.6 D. Pop., 49-50. 7 In Tokay, 95 familif au cerut luf Iosif II sa It se ingaduie a avea biserica for de rit gr.ort. Veal P. Pap., Mem. cit. 8 P. Pap., Mem. eft, 9 P Pap. Scrlit. aromani in
sec. XVIII, nota 2, p. 45. 10 /hid, Mem. cit., uncle sti serfs ca toti aceftf Aroman' se gaseau sub protectia biserfeeasca a arcbfeptscopfei din hada
Prima Justinfana. Slufba celor feapte sfinti ai Obridei era tiparita la Muscopole.
" Veal Vlata unei mame credincioase de dr. I. Lupag. 11 \ ezi Mem. cit. de P. Pay.
11 Numele de Cbileafa, sub forma Cbelefa if gasim Ia Floru
Zagor 14 Nu-
www.dacoromanica.ro
345
11r.
Tupata, Nanu Lazaru, Naum Rizia, Const Deft. Foca, Nic. Tarprachi, Naum Titiri, G. Ciomba, Nic, Boiagi, Stefan Dui, Papamihali CAlugheru, Pavlu MArgArit, I. Pulovsci, Mih. Nastu Veliu (sau
Beliu 9), Con. I. Churciu (Federovici), M. Dumitrovici, Nauni D.
346
www.dacoromanica.ro
aproape aromanesc. In sanul acestei colonii, s'a asezat si a facut negot unul
Mihail din familia Mocioni, care a avut ca sojie pp Ecaterina, fiica
Aceasta era fisionomia pietii in acest ora
Budapesta.
Levendi. 5 Veal cariea III fl Dr. At. Marinescu, Alb. m. roman, 1880, p. 72
aceste nume de familli s Butal, Livadaru,
Dr. P. Pap., di in Mem. cit.
Leka Stillard, Caludi, Cosmiski, Jupenioth Mihaly
adici din Jupani, Szull,
Dimcea, Olas (Oali 1), Pobasky, Leca, Muciu, Kirfl Gurut, Gherga, sopa acestula
niscuti Duresza, Lioveri, Pilta. 7 Veal Mem. cit. s D. Pep., Problem! Volvodine,
www.dacoromanica.ro
347
348
www.dacoromanica.ro
17.
colt*. 8 Socrif celebrated Mae. Goldu. 9 Alb m.-rom., I. c. 10 An. Ac. Rom.,
XXXIX, 6 fi 24, aids 30 31, ap. N. Iorga, o. c , 47. 11 Ibid, XXXVII1,
389, ap. N. Tama, I. G.-Aced Carta nu este -decal ,fratele Iut Ioan Carta, ceJahns bancher imperial vfenez.
Sofia acestufa, Marla, era nascuta nobill de
Zettity Vezf Cartea 111-a t Soc. tem romAne din Budapesta in 1815. 13 Este vor
ba de acelaf Gudas, run cu scriltorul grec Ghudhas
Vezf I. Car., o. c.,103.
14 Pe Ghforghl M. Ciapa it gAsim pomenit in prefata Gramaticli m.-romAne a
luf Bofagi. Poate i Japp si ft tot un Ciapa. 15 Vezi rev Tineritrea rom.*,
XIV, p. 150-152, 0. Lugotan Macedonenif din Pest la inc putul sec. XIX*
dinteun calendar din 1821, deaf
una din lucrari ale luf Z. Carcalechi. 16
Vezi Mem. cit. 11 Vezf scrisoarea ac stuia care P. Saris, cap VII, 204, nota 2.
349
www.dacoromanica.ro
geviciu
ria
intinse la Vranyi 10. Mai erau i alti Clisureni, din familiile Mandrinu i Nazla 11; se pare ca erau i din familia Oca. Prin 1880, ar fi
1 Alb. m.-tom, 1880, c Les Roumatns macedonfens en Autriche et Honvie, 102 pi urm. 2 Dtspi dr. At. Marienescu, I. c. gi Dr. C. Diaconovici, Encilopedia, v. III, p. :10 0 urm., Andrei, seniorul finial de Fan-Banat, a cerut
in 17$0 pi primit dela imparat domeniul Fan -ca donatfune mixta pentru recunoapterea meritelor pi sacrificiile familial 0 predicatts1 de noblete. In 1854, a
murit loan, proprietar al bunuluf Poen, om foarte bogat pi cunoscator a 10-11
limbi. A fost bunicul dupa mama at lug Alexandra. Vezi 0 Cartea III. 3 N.
Mania, art. cit. ' Vezi D. Pop., o. c., p. 31 0 V. Papacostea, Teodor A. Cavaliotti, nota 3, p. 33 Gauss,' negustorul din Viena despre care vorbefte D. Bolintineanu
o. c., p. 108, nu poate ft decat acest Ceagani sau altul din familie.
5 P. Pap. Mem. cit. 8 Dr. 1. Ghiulamila, Rev. M. tom., 11, nr. 19a0, i Una Sofia Manu era maritata ca von lanovicf-Lugot, far Mania Manu cu Baron Nikolaus
Dumba. Un flu Leonida, colonel in armata bustrfaci, era pial depattamentuJul aprovizionarli in Buculeptif ocupat fi in sudul Basarablei ; un alt flu era
350
www.dacoromanica.ro
fost i unul Stabechi din Cruova sau Nijopole. Tot aici, facea negot
i unul Babunia, din bine cunoscuta familie la Bitolia. l'ela inceputul sec. XX, gAsim i firma fralilor Lica
Moscotioleni 1
probabil, fii ai lui Anastase
unul din ace0a ar fi fost Ghiorghi 2.
Darn, ca Incheiere, cateva nume celebre maghiarizate : Calay,
pomenit mai sus 8 of Kis 4, familii din sanul carora au ieit mari
bArbati de stat unguri ; Karacsonyi 5 i Lascu
doua mari case
comerciale ; familia Dealc -- la
NEGUSTORI 51 PINANCIARI
AROMANI IN AUSTRIA
Daca Venetia Si cetatile italiene atrAgeau, in secniele trecute,
pe AromAni
deosebit de posibilitatile de c4tig material
prin
splendorile artisce i inaltimea culturii i civilizatiei, apoi Viena,
sfarit prin alungarea Turcilor din Ungaria i din TArile slavonocroate (1699), ca i pacea dela Passarovitz (1718) au favorizat o
revarsare de elemente balcanice din imperiul turcesc, mai cu deosebire elemente aromaueti i au inundat monarhia in aa mAsurA,
incat, in mainile lor, se gasea tot comerful cu ridicata i cel mArunt,
tot comertul dintre Turcia, Austria i Germania. tar mune case comerciale aromaneti erau In legAturi directe cu cele mai de seams
()rap comerciale i industriale din Europa 9; deasemenea, aproape
Nazla of Nipa Mandril:1u sunt mil pasportuluf fats din Pirivulif de Ni Batzaria. 1 Vest Gazeta Macedonfebo) 1/16/1897. Interview de I. Arginteanu. Vezf
Velem., cap. VII, p. 204, nota 2, Iucr. de feta. 3 Vest f I 4141colt. numele Calay
ff V. Mantu, Alb. m.-roman, 1880. 4 Informatif cApItate dela d. C. Metta, fost
consul general la Varna. 6 Copif de M. Lascaris, ap. D. Pop., 14 91 Conf. prof.
sitrb*. 8 Conti prof. Barb*. 'i Pe unul Pescarl* 1 -'am gIsit la Mficolt. 8 Vezf
Encicl. Dr. C. Diaconovici, II, p. III gf Enact Revai V, 339 40. Vezt ft Dr. V.
Branifte, art. cit. 0 Kanitz, Zinzaren, p. 6.
351
www.dacoromanica.ro
p. 383, ap. D. Pop. p. 90. 8 Op. cit., p. 249. ' The Nomads of the Balkans,
p. 214. 8 Vezi Istoria. ifs Runiunias, 1816, It, p. 30, Pouq., o. c., I, p. 208,
ed. II. 1 Ibid, ill, p. 1-2. 11 Ibid. p. 80 15 Ibid, p. 84-85, etc. 13 Vest Rev. 61
352
www.dacoromanica.ro
unde am gAsit, la inceputul sec. 18, pe, unul Baracu, fiul lui Costa
din Clisura4 ; etc.
Putine date in legaturA cu negotul Aromanilor in Stiria ne arata ca ei iii intindeau activitatea !Ana aici 8; alti negustori cumpArau articole de fierArie i le desfAceau
cu altele de- sticlArie
din Bohemia sau de manufacturi imperiale
in Turcia 6. 0 colonie puternicA, insA, era aezata la Triest, unde desfAura o intinsa
activitate. Inainte de a ocupa de coloniile din Viena, sA ne ocupAm, n treacAt, de activitatea for comercialA In acest mare port.
www.dacoromanica.ro
53
Cramatica m.-romAal. 12 Informatii cApitate dela d. Teodor Biciola, fost hotelier la Bucuregti, astizi, comerciant. 14 B-I C. Iotzu, architect 0 profesor la
www.dacoromanica.ro
caracterizat
a-
Geamu) din aceiasi Crusova, venit dela Cairo, unde verii lui erati,
lu plata araba Han-el-Halil, negustori de mana Intaia 1.
In epoca razboiului de Secesiune, cand, in Europa, s'a declarat
marea criza a bumbacului, pe aici, veneau, cu corabiile
pentru
firma Dumba, care, dela aceasta data, a ajuns celebra transporturi man de bumbac din Seres si din valea Strumitei 2. Aid a stilllucit qi firma Gebrilder lkononu & Comp.", cari se ocupau cu afaceri de banca si cu import de materii farmaceutice din Orient :
Indii, Japonia si China ; aveau, pe langa aceasta, fabrici de Mina si
de paste fainoase, precum si un sector propriu, departe de cel cen7
tral, pentru vapoarele lor. Aduceau din Macedonia bumbacuri si
aveau in. Romania, pentru cereale si alte materii, reprezentante In
casele Ulysse-Negroponte, Muriates si Chrisovoleni
ginerele baronului lconom 8. Aici, mai lucra unul von Vranyi, Clisurean din
Budapesta 4.
2.
355
www.dacoromanica.ro
fruntea celebrelnr case de comert si de bancA din Viena 1, Nu cunoatem, deasemenea, nici un amanunt despre prea nohilul Domn
Nicola cavaler de Nitta" din Moscopole, caruia invatatul Mihail C.
Boiagi ii dedica gramatica m.- romans in 1813, i caruia se adrecu Excelente Protector" i-i marturisete
seaza
in prefata
nemArginite gratitudini", -Cu ce anume se ocupa in capitala monahiei acest Cavaler" i Excelenta", iarai nu tim nimica 2. Si,
iarasi, nu tim nimica despre baronul Sachelariu" dela Paris, pomenit in aceiai prefata 3. Costache Bellio a lucrat i aici, la Viena i,
pentru serviciile i marile binefaceri aduse Austriei, capata in 1817,
Wand parte din grupul pe care, cu multe suferinte, 1-a adus liana
acolo preotul Papaiani, poreclit Capmare, iar de ad, cu multe familii, a ajuns la Viena, nnde a castigat un nume celebru in lumea
f inanciar A n.
--
Romania, 1909, 246, Odin ca familia BeIlto este origInara din Macedonia 0
in ,Familif de Baler! romani dela ranumele f-ar vent, afirroi D. Lecca
ps' Pella. Credem ca grefefte. Numele de Bello ft Bellu sunt frecvente Ia Aromaul. Furchiatit sustin ca baronul Bellu a foist compatrioful lor. 6 Vezi Rev.
Tin. rom. XIV, 151-52. 6 Din familia Chiopeca, gasim la Viena, in 1819, pe
Mihail
vezi prefata Gramaticli lul M. C. Bolagi.--4 Vezi C. Skenderis, u. c.
8 Ibid, 18-19, dupa Cronica Sf. Mari
ap. V. Papac., o. c., nota I, p. 34.
9 Die Arumunen, I, p. 98. 10 Distrugerile au avut loc in 1769 0 1788. 11 Veal
D. Pop., 21* Dupa balada ,,Moscopolea" de N. Velo (Antol. arom. T. Pap.)
356
www.dacoromanica.ro
du-se in revolutie, numai Pasvan Oglu, stapan pe o parte din malurile DunArii si pe drumurile libere din ,Bulgaria, era si acela al
situatiei. Comerciantii aromani au reusit sA-1 induplece pe acesta la
Viena si au aranjat ca s lase liber transitul prin Vidin 12. Pe Tanga
multi negustori aromani din Austria, firma Sina s'a imbogAtit fenonumele Sina fl purta unul Nicola 91 sofa era Bilina t se povestette un episod
dramatic ; Nicola Sina, un negustor bogat cu caravana a fost atacat, etc. 1 Vezi
Lexikun Pallas, v. 15, p. 2. 2 Grand Dict. Larousse, v. XIV, p. 749. 3 Vezi
,,Seressi, cap. IX, 260.4 Lex. Pallas, v. 15, p. 2-3 i Revai, XVI, Kilt., 821,
Bp. 1924.6 Vezi art. din Mb. m.-rom. de E. Picot. 0 A intrat in-- Austria prin
1788, vezi D. Pop., 21.7 Familia Ghlra
Gyra am ?ntalnit-o la Moscopole yt
Perlepe. 9 Vezi ,,Familli noblle ale Ungarieii, de Ivan Nagy, ed. Rath Mort
toate obtinute prin bunivointa d. N. Tacit. 0 Vezi E. Picot, art. cit.,
1863
in Alb. m.-r., 102. 10 Vezi Lex. Revaf i Pallas. 11 Veal Lex. Pallas. 12 Dupa
comunicarea lui 0. Popovici din Brod If dupi Spomeniti, 52, 176, ap. D. Pop.,
p. 77.
357
www.dacoromanica.ro
menal, numai datorita admirabilei organizari a transportului si agentilor de expeditie 1. Acest import de bumbacuri in monarhie, in
epoca blocus-ului, a imbogatit destul si pe negustorii aromani din
Zemlin 6.
358
www.dacoromanica.ro
probabil Moscopolean.
www.dacoromanica.ro
359
dusk de fratii lanachi, Stefan, Marcu i Constantin --aveau manufacture engros, cu sucursale in Adrianopol, Rodosto, Seres, Volos
i in alte centre. Fratii Simu Simotta (lanachi, Tasula i Stefan,
precum i doi fii ai acestuia) aprovizionau, dela Viena, cu manufac-
Ibid. folic% 1,
360
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
aid, Ia Viena, s'a refugiat un geniu financiar al Egiptului Metoveanul George Averoff, care a Mut speculatii foarte rentabile By scrisurile de Imprumut egiptene s. Credem a tot din Metova a fost
onriginar 5i comerciantul Furniga, pe care it gasim 51 la inceputul
secolului nostru 8.
agenti in Ardeal, relatiuni cu Hagi Constantin Pop, iar la Bucure5ti lucra cu un Rutu, un Dimitriu, un Margula 6.
4.
Crupvenii la Viena.
362
www.dacoromanica.ro
tim ca, in epoca lui losif II, comertul de bani in cea mai
mare parte era in mainile Aromanilor 8. Este de adliogat, totui, ca,
i in cea mai mare parte a sec, XIX, lucrurile nu eau prea schimbat, Mamie irag de bancheri
cei Inirati pana acum, ca si alp
necunoscufi noun ne indrituesc in a largi aceasta epoca de dominatiune financiara, pan In pragul celui de al patrulea patrar al sec.
XIX, dad finem seams de atatea marl figuri ca Sina, Dumba, Iconomu si altii, stapanitori a o buns parte din finantele monarhiei
pana tarziu de tot. Profesorul conferentiar sarb vorbete de figud
rile slavite ale financiarilor aromani" cari, pe timpul lui Mikl si
Caragheorghe, ajutau cu capitaluri marl poporul sarb in plina rev olu tie 4.
www.dacoromanica.ro
363
ramas
364
www.dacoromanica.ro
Valoiani, Sterie Caramiciu, Sterie Duro, Kapechi, etc. Bagatiile realizate au fost considerabilel,
Mihail si Nikolaus ai lui Sterie au avut banca for Gebrtider
Dumba" si au fost in relatiuni cu toate statele din Europa. Mihail
a avut fabrics de textile la Tattendorf din Austria de jos. lata ce
gasim in Enciclopedia dr. Q. Diaconovici, v. 11, p. 230, despre nobila personaliiate a lui Nikolaus : a avut conducerea unui mare stabiliment de tesatorii in Wiener-Neustadt, unde a fost ales in diets
si prin aceasta in senatul imperial ; a fost un adanc cunoscator al
starilor economice din Austria si mare mecenat al vietii artistice
din Viena 2.
Prin 1818, gasim pe Nicolae Dumba, fratele lui Sterie, impreuna cu N. lotta si Polizache, omul lui Nicolae, lucrand cu casa Velea Pavlovici, companistul, cu porci si !Ana de peste Prut si Dunu stim care anume
nare8. Unul Dumba
facea negot cu Craiova, in 1827 4.
Mai dam cateva nume de mari negustori din Biala, anume :
Mihail Curti, unul din cei mai vechi 5; Sterie Curti, socrul 1ul Sterie
Dumba, consul al Greciei, cu negot de banca si bumbac din Tracia;
Sterie Gorghias, reprezentant al casei ,Gebrilder Dumba ", in comertul cu Tracia si Macedonia ; firma Cristoman din Melnic, etc.
In serviciul firmei Dumba, era si Mina Bista din Magarova, precum si unul Dudumi, care a fost si reprezentantul lui Nicle Dima
la mosia Lita-Teleormail.
Nicolae Ghermani
Deosebit de negustori stabili cu familii sau naturalizati si incetateniti, a fost, intotdeauna, un du-te vino nepregetat al negus1 Se dce ca, in urma aceatei concurente, a intervenit o rAceala intre Dumba
fl Sina, Ia care a contdbuit ref faptul ca Dumba a cumpirat moia Bragadiru Ia
care tinea mutt ft Sina. 2 A fast Mating cu Wird de Gebeimilopbratb* ft cu acela de 4cHernbausw pe data. S'a nascut, in t830, in DObling fi a mufti cubit
in 3/3/1900. Era casitorit cu Maria Mann, sora primarului Budapestei. Mihail a
murit in 1896. 3 Archfvele Oltenia, nr. Mate. a C o r asp o n ci-e n f a lid D.
Anna, p. 101, ap. N. Iorga, 1st. Com., II, 133. 5 Veal Rev. Tta, Rom., XIV,
citati. ' Aid, l'a Viena, ar ft avut cafenea, prin 1878, pe Leopoldstadt, n4te
365
www.dacoromanica.ro
Mare parte din negustorii aromani din centre ca Bitolia, Scopia,1Salonic, Clisura, CoCeana, Veles, etc., erau in legaturi stranse
gi directe cu marile centre din monarhie. Multi din acestea ii aveau
aid, contoarele sau scursalele for 1. Aezaminte de acestea aveau
Moscopolenii In monarhie ca ci in multe centre din Europa2; dupa
acetia, veneau Clisureni, Cruoveni, etc. a.
Din vremuri vechi, se exportau, dela Bitolia,' pentru Ungaria,
bumbacuri, lanuri, piei ci herghelii de cal4. Mai tarziu a avut loc
un fenomen contrariu : Aromani din Nijopole, bunt cunoscatori in
meserie, aduceau din Ungaria 0 din Rusia, herghelii pentru remonta
greaca si cea turca 6. Damaschine din Ohrida erau, in mare parte,
expediate cu caravanele la Salonic i in tarile germane, prin jumatatea, tntaia a sec. XVIII6. Dela Bitolia, se expediau pentru Viena,
piei de vidre, de lup 0 de ursi, de capre negre 0 de tapi, precum
si caprioare, fasani si gaini salbatice pentru consum T. In Austria, se
desficeau articole de argintarie lucrate de argintarii din centrele
Peninsulei, ca 0 de cei stabiliti in Venetia 8. Mihali Papacosta
foarte curios duMagiari din Perlepe faceau negot cu piei si
ceau carbuni mangal in yngaria (in Magaria, de unde le-a ramas
si numele de Magiari) iar la intoarcere, aduceau, din arnandoua tariln, manufacturate. Fiii Unciu si Mihali faceau acelas negot 8. eonstructori aromani organizati, in marl companii, lucrau In Ungaria
poduri, cosele si binale 1. Despre
ca si In tarile slavono-croate
legaturile Crusovenilor 0 ale altor Aromani asezati in Serbia 0
Principate, vom vorbi la locul cuvenit.
Mai erau caravanarii negustori cari atingeau marile centre din
monarhie 11. Caravanele lor, organizate in marl companii, strabateau
Coate marile drumari comerciale la si treceau dincolo de hotarele monarhiei, pans la Apusul continentului 13 Mulovistenii atingeau cele
Neveiteal, frail! Tffoxel. 1 Veal Salonfc, Tracfa ff cele scrim mai sus. 2 Veal if
Evloghie Dorfla Lavriotu Moscopolea ff Noua of Academie*, 1935,..Atena, Edf-
tura Pinnace* sir. Leonatu, 4. 3 Veal cele safe mai sus. ' Pouq. III, p. 180.
' Informatfunf cipItate dela colegul laf prletenul Petro Marcu
director al Ifceului din Sf. Ghcorghe (Tref Scaune). 6 Val. Pap., st. cft. p. 84. 7 Veal BItolfa*
Cartea I, p. 194. 8 Veal Bffolla, Ohrfda, Perlepe, Veles, etc.Cartea I.
9
Informatfunf capItate dela colegul Gorcfu Maglarl dela Opera RomAng gf pro-
fesor de Ifceu. 10 Veal cap. IX, Cartea II. 11 Veal cap. XI, Cartea I if Dr. G.
Alexia art. in cony. lft. XXXVI] 1893. 12 Veal 0 C. Noe, Les Roumains
Koutzo-Valaquesp 1913, 11p. Romaneasca, Buc., p. 16. 13 Veal mai tos cap. II,
lucrarea de Ufa.
366
www.dacoromanica.ro
h ai indepArtate distante 1. Until din ace$tia bimce Ciomu I care desfacea, In monarhie, cu, caravana lui, apa l ulelu dela Kazandak-Bulgaria, apa tare, orezuri, tutunuri, untdelemnuri, etc., ca i lipitori
macedonene foarte cautate $i aducea, in Fchimb, manufacturate.
Membrii din familia Mischia 8 faceau comert Intins de porci din
Serbia cu Budapesta ; Stoiu Bu$eicu cu nepotii-4 duceau porci la
Viena. Gachi Trifon Ciomu furniza
pentru Bulgaria $i prin Lom
Palanca
alcool dela casa printului Gargarin din Rusia, precum
$i dela fabricile din Ungaria 5. Caravanarii samarineni atiugeau, Inca
dela finele sec. XVIII, Budapesta. Un mare caravanar avdeliat Dzi-
www.dacoromanica.ro
INS
LJJ
368
www.dacoromanica.ro
CAP. It
Toti scriitorii cari, incidental sau in mod expres, i-au studiat sau
au pomenit de Aromani sunt unanimi In a afirma ca acetia s'au indeletnicit cu comertul in toate tarile din apusul Europei, ca ti in cea 11-
www.dacoromanica.ro
369
1.
mani si Greci din Cavala, Salonic, Dural si alte centre 8. Mijlocitorii ,,greci" din acest port erau in majoritate Amman!, scrie V.
Berard 9. Vechi legaturi au avut cu toate balciurile mari, cum a fost
cu celebrul balciu dela Beaucaire pe Ron, care se Linea intre I si
28 lulie si cunoscut Inca din sec. XVII 10 ; balciul dela Lendit era
vizitat de negustori din toata lumea si din Turcia 11; credem ca
nu neglijau nici targurile dela Champ Denis si din Champagne.
Marile societati si case comerciale din Europa, reprezentate sau
conduse de Aromani, trebuie a fi existat si in marile centre ale
Frantei, care, totuil, data fiind clasa burgheza formats din vremuri
ap.
garev, Obrid, istoriceski ocetIc in 4Makedonski Pregledw, IV, Sofia, 1928
Ocupatfunfle populatfunif din Obrida, in Grain rominesc, Oct.
V. N. Cristu
Noemb., 1930.1 Vezi cap. I, Cattea I-a, 27 fi term.. 2 Veal cap. resp. in Car.
Vert p. 266, cap. IX.
tea 1-a. 3 Samarineanul Ursa area cornett de tutunuri
4 Un negustor bogat din Londra at cirui flu era redactor la Morning Post
era un mare .mecenat Ia Bitolia. (Vert V. Berard *La Macedoine* art. cit.) Se
rice ca unul din acetia a dotat liceul grecesc cu un laborator extraordfnar de
bogat. 6 V ezi cap. VI, 4cEgiptul* mai {Gs. 6 Gli. Netta, Neg. oriental' Ia Lipaca,
11-12. 7 Vezi Necrolog in Lumina V, 29 4/917. 8 Vezi cap. respective din Car.
tea I-a. 9 Op. citati, 249. D. Nast Diamandi spune ca, alci, in Marsilia, a fast
un mate negustor Gbeorghlades din. Samarina. 79 Pouq., ed. 1, o. c. III. 11 Vert
Lavisse et Rambaud, 11, 503.
370
www.dacoromanica.ro
vechi i doctrina colbertiana de Inuit in fiinta, nu putea servi pentru Aromanii sau Greet de camp de activitate prea intens ca alte
tars 1. Lanurile, bumbacurile, pieile i alte materii brute macedonene
au avut mare pret i In Franta 2.
Caravanarii aromani vizitau r i aceasta tall ; despre negustorii caravanari muloviteni cari aduceau din Macedonia lipitori
i alte materii i cari se Inapoiau cu manufacturate ci matasuri din
Lyon, s'a vorbit la locul cuvenit $.
In ce privete relatiuniile Aromanilor cu statele iberice sau
negustorii aezati In centrele acestor tail, In afara de cele relatate
pentru sec. XVIII i Inceputul celui at XIX de catre W. M. Leake
i Pouqueville nu cunoatem alte date 4. Aromanii din Zagor i As-
propotam trebue s fi activat, totui, ca negustori statornici In aceste tari. Inca din sec. XVIII, joaca i In Spania un mare rol financiar : gasim ca bancher la curtea ragelui Spaniei pe un Adam
adica originar din Seracu 6 i aceasta este o pretioAsa
indicatiune, tinand mama mai ales i de faptul ca cantitati consiSerachiotul
pltori ft calftattle acestora, yea cap. III, Cartea I, p. 116 a nota '1. 4 Vezt cap.
11, Cartea I. 5 Vea cap. 11, triem tf art. de V. Diamandl In Rev. Macedonia),
a 1X, or. 5, p. 24. 6 Vest cap. 1, parag. reap. ft W. M. Leake 0 Pouqueville.
I Veal capt IX, Cartea de tali.
371
www.dacoromanica.ro
2.
372
www.dacoromanica.ro
i Aromanii 1st am vazut ca marii negustori ai Seresului erau acetia din urma 2. Prin XVIII, Aromanii, in calitate de supui turd
cari impanzisera oraele din fosta monarhie habsburgica, au patruns
In tarile germane pans la Breslaw, Lipsca, Frankfurt, Kolonia i
www.dacoromanica.ro
373
cari le gasea mai ales In orientul turcesc i singur acesta ti ramasese ca debueu de cea mai mare importanta ; pe de alts parte agenii cari puteau aduce servicii considerabile nu puteau fi deck
Grecii i in special Aromanii, stapani pe materiile prime
bumbacuri, matasuri, lanuri, piei i vfte, i, tot deodata, cei mai buni cunoscatori ai realitatilor din Imperiul ottoman. Numai astfel se explica extraordinara buns stare a Moscopolenilor i Zagoritilor, precum i nevoia de a se raspandi, din cele mai vechi timpuri, peste
tot in Europa qi mai ales in Saxonia
regiunea cea mai Industriala a Germaniei.
In afara de Lipsca, oraul Grimma era destul de bine cunoscut de negustorii orientali 1. Dar o colonie numeroasa de negustori
greci" s'a stabilit la Chemnitz, unde au organizat un centru comercial de desfacere a bumbacului oriental i de unde aprovizionau
nunu-mai Lipsca i toata Saxonia ci i toata Germania qi in buns
parte Anglia 2,
374
www.dacoromanica.ro
Un alt nume cu rasunet este firma Misu-Siapi. Trei fii ai acestuia : Steriu se ocupa cu mici afaceri de tufutun Ia Sufli-Tracia,
iar fratii Constantin si Alecu era, angajati in slujba firmei Sossidi"
la Hamburg ; primeau tutunuri In mici cantitati dela Sufli, pans
cand au intrat in combinatie cu Jean Nicu, celebrul organizator al
comertului de tutunuri in 'lade nordice si pe care-1 continua astazi.
Firma Misu lucreaza in plus si cu America ; fratii Leati are legaturi cu Europa.
Acest Jean Nicu, fiul lui Panaioti argintarul dela Janita pe
Vardar 1, a fost in domeniul economic o personalitate de talia lui
Sina, Tirca, Spirtea, Dumba si altii. Tank fiind, a trecut dela R.
M. S. din Bucuresti $, unde orizontul i s'a parut prea Ingust, la firma Sossidi din Hamburg, unde a lucrat cativa ani in serviciul acesteia. Cunoscator priceput Al tutunurilor si al bursei, un gest al
destinului 11 chiama, prin -n4te fabricanti, ca specialist la Helsingfors-Finlanda. De aci, trece la Stockholm unde este numit director
are dr eptul sa
Organizarea marilor case si societati comerciale de cari vorbeste dr. G. C. Roza, precum si aceea a comertului de tutunuri
tilor de tutunurf Nevepeni le-am obtinut dela acest down G. Sossidi ; altele dela
d-nif Cliftu, G. Biciola, Nero, Ceanescu, C. Chfrana i Mtn dela Nevesca. i Ca
375
www.dacoromanica.ro
(Leipzig).
Acest balciu de importanla europeana al Saxoniei iii are inceputul spre finele sec. X $i a capatat o mare desoltare odata cu
finele celui de al XII, datorita avantagiilor pi privilegfflor -cu frari a
fost investit, in decursul timpurilor, din partea electorilor magdeburghezi si a imparatilor 2. Inca din sec. XIV, toate marfurile din
3.
burg, Ulm si din Genova si Venetia erau distribuite, pe calea acestui targ in rasaritul continentului, astfel ca, cu timpul, a putat
sa se afirme ca cea mai puternica piata de schimb intre rasarit si
apus 8. Odata cu Hughenotii imigrati din Franta, a capatat o desvoltare extraordinary 4 i targurile lui de toamna, de pritnavara si
din lanuarie ajung la o mare faima 5. Inca din 1615, comertul cu
land adusa din rasarit a creat un targ anume pentru negocierea ei
altul
dupa care, in 1625, au urmat alte. doua : unul pentru cai
pentru vice cornute din Polonia si din Turcia 7. Din acest s.-est
prin acest centru
materiile
european, isi furniza Germania
prime de cart avea nevoie, materii cart patrundeau si in Wile apusene, in cele nordice ei pana in Anglia 8. Bumbacurile din piarele
centru comercial grecesc din Chemnitz patrundeau, tot prin Lipsca,
in Odle sus amintite 9,
Aromanii nostri 1-au cynoscut Inca de acum 400 ani, cand
1-au cunoscut i Romanii munteni, moldoveni
p1
1 Val motto la acest capitol. 2 Gh. Netta, Neg. or la Lipsca, 7. ' Ibid,
2 Ibid. a Ibid, 9 -10.7 Ibid. 8 Ibid 9 'bid, 11-12. 1 N. rings, Stu-
Ibid.
ri documente - ap. Flat. 1., articol in Universul, nr. 73 din 16/3/934. 11 Gh.
Netta, o. c., 9. 72 Das alte and neue Teutsche Dada. qi Gb. Nett, o. c, 10-11.
I' N. Iorga, Shall i 410quatente, ap Has. I, art. cit.
WI
376
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
4.
Polonia si Rusia.
nu pare a fl deloc grec. Faptul ca colonii vechi de negustori arornani existau in Polonia este sprijinit $i de un altul si anume cg
familia clisureana Papana din care s'a nascut, in 1636, Dosoftei,
Mitropolitul-poet al Moldovei 4, a fost destul de veche in Galitia,
mai mult ca probabil din sec. XVI. Prin 1595, am putea identifica
acolo pe unii din Iasi ca Dima Balagora", ca Dimo Mihail, Manuil Simotos, etc., cu totii Greci" 5, Mai gasim pe unul lanachi
Simota (Enachi Simon Grecul") la Iasi, curtean at lui Eremia Movila. Numele acesta de Simota" si Simotos"
pe cari le dam
cu toata rezerva
reamintesc nume originare din VI.-Clisura si
enumerate deja printre negustorii din Viena ; deasemenea, Balagora"
J. Cynic, Nas. Srpsk, Zemalta, I, 28 0 urm. 3 Studif 0 doc., VI, p. 366, nr.
1160, cf. 0 nr. 1162
ap. N. Iorga, 1st. Com., II, 43.4 M. Dragomirescu 0 G:
Adamescu, manual de I. romini, cl. VIII. 5 Stud. 0 doc. 443-4, nr. 380, ap.
N. lorga, o.,, c., J, 193. 8 Vezi Cartea I-a, 4Mulovf0e* if sNevescaws 7 P. Pap.,
Scr. atom. sec, XVIII, 44.
378
www.dacoromanica.ro
nopoli" si bibliopolia indatA polonizati ca nume, dar rams' cu biserica si cimitirul lor, intre membri ai familiilor cunoscute si meritoase pentru neam, Roja, Grabowski" L.
In Polonia, negustorii aromani erau oameni bogati". Pe vremea lui losif II, ei au obtinut autorizatia sA ridice, in medii pur catolice, capela la Cracovia 2, care, ca si la Lipsca, era frecventata si
de negustorii din Sft. Andrei, cari aveau plata lor comercialA 3. De
altfel, relatiunile Aromanilor cu Polonia se pot deduce si din numele monedei de zlot sub forma de zloata, zAloatA", ramasA in
pietele macedonene pans in ziva de astAzi.
Stim din cele ce preced ca negustorii aromani, aveau, in mainile lor, tot negotul de vinuri din Ungaria de nord si exportul acestora
in Polonia 4. Aid, erau, fArA a putea fixa centrele, marii negustori : fratii
www.dacoromanica.ro
379
sec. XVII, cand Tarul Mihail se declarase protector al prea sfintilor si stralutiilor cersetori", patriarhi si calugari din lerusalim si
Antiochia, precum si al negustorilor greci veniti in ,tara sa, traversand Moldova 9. Tot in acelas secol, cazaclii romani si greci duceau
Petru cel Mare este cel d'intaiu care deschide larg portile maritor, intemeiand Petersburgul si deschizand Marea de Azoi' tuturor natiunilor, iar comertul de blanuri, prin expansiunea in Asia,
is un mare avant 6, pe cand Ecaterina U Incuraja crearea unei clase
de comercianti si industriasi, intemeiand; in 1792, portul Odessa 7.
In scurta vreme, in asa fel s'au inmultit negustorii greci, incat marele port at Marii Negre si orasele Basarabiei le-au apartinut in
mare masura, spre finele sec. XVIII i inceputul celui de al XIX s.
Nu numai atat. Dupa expeditiunile Ecaterinei II in Mediterana i in
preajma revolutiei grecesti, Imperiul rusesc is fatiq apararea marlnarilor greci carora le ingaduie sA amble marile sub pavilion moscovit, precum i pe toll acei greci cari puteau sA fie stapanl pe on
petec de pamant in Basarabia 9, unde, mai tarziu, au fost improprietariti
unii si in gubernia Cherson
si o multime de Aromani
cari au luptat in Crimeea impotriva armatelor turceti, si, dintre
cad, vom cita familii ca Ciuflea, Ciulacof, Gama let, Chendra, Capitanopol, Casso, etc. 10. Intocmai ca si Austria, tot astfel si Rusia
ducea opera de,castigare si a elementelor balcanice in vederea expansiunii economice, a crearii deci, a unei clase burgheze si, mai cu seams,
in vederea unei expansiuni teritoriale spre Tarigrad i Marea Egee.
des Etats balkanlques, 1925, 74. 4, St. of doc., 332-3, no. 74, - op. Ist. Com.
I, 291.6 St. fl doc., XVI, p. 108 9, no. V, Ibid. 6 M. lorgulescu, Ist. Com.
174
5. 7 G. Gluglea, 1st. Corn., 223. 8 N. Iorga, Hfst. Et. Balk., 204 9 Vezi
Pouq. o. c. ed. 11, v. V, 306, 1 Vezi eNegustorli aromani In PrIncipatele Romine*, cap. Vill, Caeca II.
380
www.dacoromanica.ro
Moscova i Viena pentru opere de binefacere sociala ce le intretineau In patria de origins, depuneri ce, adesea, atingeau ,sume de
milioane de ruble; astfel, numai Metovenii aveau depozitate la
aceste banci un fond care trecea cu mult peste un milion de ruble'',
in toate monedele europene precum i alte fondurl considerabile de
catre Epirotii evergheti la bancile moscovite-8. Doi mari negustori din
originari pare-se din Ghramenohoria,
lanina : Zosimos i Capelan
traia nu de mutt in acest ora din Pind, iar casa veche a familia
nu tim ce negot fAcea 0-a lAsat la Kazan o mare Si bogata biblioteca la. Prin 1813, gasirn,
la Moscova, pe unul Anastase Scendru, iar la Odessa, pe Teodor
exists incA 12. Un. Metovean Planachi
381
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
turi comerciale avea si Alexandra Trifon. Costache Goga Clisureanul a adus, din Rusia acum 60-65 ani, pentru prima data In
Romania, untdelemn de floarea soarelui 2.
Stim ca Zagoritii erau cei mai indrasneti caravanari. Pela finele sec. XVIII si incoace, caravanarii din Samarina ajungeau pana
la Nijninovgorod, unde desfaceau obiecte de otel fabricate la ei adupa
casa : forfecarie, cutitarie, hangeare, etc. si se inapoiau
cu marfuri rusesti, dar mai ales cu macease luni de absents
rochin fin si cu blanuri pentru Peninsula. Am pomenit si cu alt
prilej de indrasnetul Ciuliman 3. Un caravanar avdeliat Dimitri
atingea, pela finele
tatal preotului dela Grebena
Puliareu
sec. XIX, lasii, Chisinau si Odessa.
Prin acestea de 'Jana aci, am schitat, in linii marl, activitatea economics a Aromanilor peste tot cuprinsul Europei, in neinfricata for expansiune ce a durat atatea veacuri.
r-r,;
LJ
imbricati In doltu, 1 -au trecut prin sat, In sunetul clopotelor It 1 -au Ingropat cu
pompI la marginea oralutul. A vrut si ridice un palat din plese de otel II timpla-
tie artisticA, pe care a adus-o la Cltsura, dar a intuit pan 1900 pe nealteptate
la Cavala. Informatiuni dela d-na Thu. T. Simotta, d-nit H-Galbagiari, M. Babug
etc. 1 Unul strabunic, altul bunk al d-rului Petre Topa. ' Vert art. de d-r.-I.
383
www.dacoromanica.ro
CAP. III
(0 TzIntzarima)
384
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
3o5
Primele insemnari despre negustorii aromani in Serbia le avem din sec. XVI. In 1591, Bratislav i-a sernnalat ca locuitori ai
Belgradului, sub numele de Greci" 3. Deja in sec XVII, ei nutriarau, dealungul Dunarii, la Belgrad, trei ,,mahalale grecesti" 4, pe
and in provinciile slavono-croate ca si in Ungaria, erau, in acela
secol, factor hotaritor in comert, iar in Turca detineau monopolul
exportului 5.
In decursul aceluia secol al XVII, negustorii aromani cu caravanele for ajungeau in Serbia pe calea Ujite, Valjevo si Belgrad,
pe cand, Aromanii faceau concurentA negustorilor raguzani asezati
in acest oral 6. In 1667, un mare nuniAr de negustori aromani se
gAseau printre negustorii streini 1.
Primele nume de negustori aromani la Belgrad, cunoscute in
sec. XVII, sunt ale Moscopolenilor Dimitri Bendu qi fatal lui Teodor Nicolau, cari, in 1697, cumparau boi
fiind furnisori ai statului turcesc
precum 0 cearA din Bosnia qi Muntenia 8. Panica
ce a cuprins pe Moscopolenii fugari dupa dezastrele metropolei din
1769-1788
a turburat si alte asezari ca Clisura, Blata, Sadsta, Serfige, etc. 9, fugari dintre cari multi s'au oprit si in Serbia
veche 10. Tot in aceasta tarA, s'au oprit, dupa 1769, si familii 0riginare din Gope, dintre cari multe, laolalta cu Moscopolenii in
bejenie, s'au stabilit si in Ungaria 11. Alte evenimente cari au proeau toate colonfile vechl aromaneti din Bosnia
dupa T. Filipescu, o. c.,
passim. Agezari mai recente de Gramosteni nomazi Intre Pirot i Vrania, alit'
In Kopaonik, etc. (Th. Cap., 63-64). 1 N. Iorga, Hist. Et. Balk. 130. 2 Vukicevici, Katagheorghe, I, 128
ap. D. Pop., 82. 3 Rad, 130, 136
ap. D.
Pop., 51. 5 EvIii Celebi, Spomenik, 42-10, ap. D. Pop., 51.5 D. Pop., 51.
8 C. Jirecec, die Heerestrasse von Belgrad nach C/pel, and Balkanpasse, 1887,
p.- 123, ap. Th. Cap. o. c., 139. In legatura cu drnmul caravanelor, ne vine
a creoe ca drumul Ulite-Valtevo-Belgrad trebuie sa fl fost until din cele mai
frecventate, ca Mad
pentru negustorii din Albania
cel mai scurf, fag de
celalalt : Bftolia- Veles- Vrania -valea Moravei. ' C. Jirecek, op. cit. 8 N. Iorga,
cateva piri despre comertul nostru in veacurile XVII,si XVIII in Analele Ac.
Rom., Seria II, Tom XXVII. 9 D. Pop., 21. 1 Ibid, 26.11 Dr. I. Glifulamiia,
386
www.dacoromanica.ro
gustorii aromani pecialbari" (activand in streinAtate in lupta pentru existents) mai veneau in Serbia si din Magarova, prea putini
din Nevesca, multi mesteri constructori din Ohrida si alte centre,
multi medici, mai ales din Epir, etc.
Obridenii au inceput sa emigreze in aceasta tara data cu
inceputul sec. XVII14. Astfel, acestia, cunoscuti sub numele de
Vlasi" si Tintari", toti purtand nume caracteristice aromanesti,
au intemeiat, acum 200 ani, comuna Preobrazenie 5 ; ii mai gasim
pe Ohrideni osezandu-se cu familiile si in comuna Orasije
regiunea Temnici 6, precum si in Idrelo din Mlava 7. 0 mare parte
din acesti Vlasi" si Tintari" din Ohrida s'au asezat si in regiunea Vranja, unde pans astazi, se gaseste localitatea Vlaski Put"
drumul Aromanilor 8; deasemenea, si la Jarkovo 9, in Velika
Mostanita 10, etc.. Printre Aromanii Ohrideni din Preobrajenie cu
mult spirit comerciat, s'au asezat si Aromani din Beala de jos si
toti acestia aveau legAturi comerciale cu Macedonia de sud si Serbia veche, precum si se coborau pans la Nevrocop, de unde aduceau stofe 11 .
i in restul Serbiei
se Oman
Rev. M.-rom., II, nr. 1/930. 1 Glasnfk Gheogr. Erutva, 12, 58, ap. D. Pop.,
26, /- Ibid. 3 T. Filipescu, 92.4 Vezf V. N Crfstu, Emigrattunile popuIatfunti
din Osrida in Serbia veche, in Gralu rominesc, nr. 12, Decem., 1930. 6 Rista
Nicolici, -sPoltanica I Klisura*, 51, in Nas. Srp. Zem. Belg9d, 1906. ap.. V.
N. Cristu, art. cit. 6 Stanot M. Mititovici, Temnici, 358, Nas. Srp. Zem., 1905.
ap. V. N. Crisiu, art. cit. 7 Liubor Iovanovici, Mlava, Nas. Srp. Zem., !dem.
8 Rista Nicolici, Vrantska pcinta u slivu Jnzne Morave, 20, Nas. Srp. Zem.,
1903, ap. Ibid. 9 Rista Nicolici, Okolina, Beogaia Antrop. ispiivanta, 964, ap.
Ibid. 10 T. K. Borgevici, La Macedoine, Paris, 1910, 238-239, ap. V. N. Cristu.
11 Rista Nicolici, Poltanfca, etc. 222
ap. Ibid.
387
www.dacoromanica.ro
Belgradul.
Acest ora pare a
1.
1 D. .Pop., 82. a I. Nen., a. c., 17. 8 ibid. 4 D. Pop., 132.6 Ibid. 8 Relatiunt dpatate dela d. Clumandra, fost consul general al Rominfef la Belgrade
v M. Gavrflovicf, Mflof Obrenovici, II, 699
ap. D. Pop., 14. a P. Marcovicf.
Ist. Nov. Sada, 105, ap. D. Pop., 81.
388
www.dacoromanica.ro
dominatiunea for incepuse Inca din sec, XVII, cand aveau, dealun-
gul Dunarii, trei mahalale greceti" 1 i cand erau destul de puternici ca sa, faca concurenta negustorilor raguzani 2, cad se bucurau de mad privilegii in tot imporiul ottoman, In Sicilia, Ungaria
i in Serbia 8. Sub dominatiunea austriaca (1717-1739) Grecir
s'au aezat in plata principals Si in oraul sarbesc al Belgradului 4;
pe cand cu caderea acestuia sub Turci, colonii numeroase din aceti negustori s'au refugiat dincolo, aezandu-se, dupa cum am
mai vazut, la Novisad i Osec din Bacica 5. Deosebit de Moscopo-
lenii deja pomeniti, primele nume de negustori belgradeni probabil Aromani" ni sunt date de cercetatorii sarbi pentru 1733: Ghiorghi, Panaiot Si Nicola 6. Pela finele sec. XVIII, ei erau negustorii
de frunte al Belgradului i detineau, in mainile lor, tot comerful
import i export 7. Incet incet, acest ora, cel mai mare al Serbiei,
devine, spre finele secolului, grafie acestor negustori Si acelora din
Zemlin Si Panciova, antrepozitul intregului comerf turcesc, austriac,
muntenesc, moldovenesc i al Marii Negre 8.
In epoca lui Milos, Grecii i Aromanii constituiau an important numar de locuitori ai Belgradului 8. Dupa cum acetia din urma
au creat targurile slavono-croate, tot ei au creat i targul acesta :
in primul rand, vin Aromanii din Vlaho-Clisura, ca cei mai activi
i intreprinzatori, pe urma cei din Blata, Sacita i Cojani 10. Ca i
dr. D. Popovici, tot aa i G. Weigand pune, alaturi de Moscopoleni, Vlaho-Clisura de un interes special pentru comerful sarbesc i
gasete foarte multe case aromaneti distinse, majoritatea din aceasta localitate n. Cei mai remarcabili locuitori al Belgradului cari
se dau de Greci nu erau decat Aromani observa acela scriitor 18.
pe cand Srematz, vorbind de locuitorii Belgradului, spune Ca toti
erau Aromani sau Greci 13.
Nu cunoatem data exacta a wzarii Clisurenilor in Serbia.
dar, judecand dupa vechimea, for in Odle slavone, ei ar fi foarte
vechi, cu deosebire la Belgrad. Venifi singuri sau impreuna cu alti
Aromani, este sigur ca ei au fost intemeietorii targului Belgradului.
J. Cvijic semnaleaza ca locuitori ai acestui ora i pe Gopeeni 14,
cad, probabil, au fost din vechiile colonii venite odata cu Moscopolenii " sau din cele mai tarziu aezate.
1 EvIli Celebi, 1. c., ap. D. Pop. p. 51. 2 C. Jirecek, die Heerestrasse,
o. c., I, p. 61.
ap. Th. Cap. p. 139, 8 Pouq.
Vezi i Cartea I,
p. 40 0 nota 5. 4 Vilovski, Podati za, 1st, Beograda, ap. D. Pop., p. 82. 5 Schwicher, Pol. Gesch. der Serben, p.76
ap. D. Pop. p. 19, 6 Vitcovici, Spomenita,
IV, p. 464
ap. D. Pop. p. 82.1 Glasnik, 5, 120-21, ap. D. Pop. p. 82.
579, ap. D. Pop. p. 83.9 Tih. Geor8 M. Gavrilovici, Ispisi fz frant. arch
ap. D. Pop. p. 83. 10 D. Pop., p. 26. 11 Arogevici, Iz Srbite Kn. Milola
munen, I, p. 222. 12 Op. cit., I, p. 298. 18 Kir Gherasi, ap. D. Pop., p. 11
ap. D. Pop. p. 26. 15 Dr. I. Ghlulamila, st. cit.
14 Osnove, III, 1022-3
etc.
www.dacoromanica.ro
389
Fizionomia socials si comerciala a Belgradului era, pans aproape de a doua jumatate a sec. XIX, curat aromaneasca 7. Dupa
aceasta data, au inceput s patrunda Evreii spanioli Incurajati de
Milos 9. Aromanii erau un factor important in sqcietatea belgradeana, iar pasii turci erau clientii lor obinuiti, tributari puterii for
financiare 9. Firmele erau aproape toate grecesti"
din Mosco
pole, Clisura, Gopes, Magarova, Metova, Janina, Corifa, iar pe ici
colo cate una sarbeasca 10. Corespondenta i registrele se tineau in
greceste 11, coala destul de veche, a doua ca valoare programatica
fats de aceea din Zemlin 15, iar in biserica catedrala serviciul divin
se facea cu un fast stralucit 18. In consiliul municipiului Belgrad,
Intre 1800-70, din 16 consilieri, 12 erau Aromani, restul sarbi
o dovada elocventa de situatia elementului aromanesc in acest oral.
Batranul Nusa, siugurul din consiliu care stia frantuzeste, a intampinat, in numele orasului, pe Gambetta, in drum spre Constantinopol
Ulita Kralia Milana era, pe acele vremuri, toata arormineasca 14.
1 D. Pop.. 26. 2 N. 1orga, Hist. Et. Balk., 117. ' Marturit de ale Blaclotilor gi a onor. familli Dana bagi-Bucuregti. 4 Idem. Este probabil ca, odata ctt
Obrenovict, sa se if mutat in Cara Romaneasca gi membri din familia Ghermani,
unde, mai tarziu, au cumpatat mogit, tar Nfcolae bancherul, tatal lui Menelas,
a 1E10 in antrepriza, in tovaragie cu Lazar Kalinderu din Trebizonda, vamile
din Galati gi Braila
aceasta in turul anulut 1850.6 Dupa a celeagi marturii.
5 Madura furcene; Sarmaniotti, avocat gi N. Cotimant, cerealfst. 1 Vezt fi T, Fil.,
p. 95 B. D. Pop., 83 9 Vezt aota 2, p. 336. 10 Srematz, Kir Gberasi, ap. D. Pop., 84.
it D. Pop., 96. 12 Sreten L. P., ap. D. Pop., 118. 13 Idem. Putovanie po novof
Srbfte, 122, ap. D. Pop. 115 116. 14 Matturti clisurene gi ale d-lut T. Bictola.
390
www.dacoromanica.ro
Colonia de Clisureni, care sta in fruntea intemeietorilor targului, a fost si cea mai indrasneata i cea mai numeroask iar cele
mai distinse case comerciale au fost ale lor. Pentru prima jumarate
a sec. XIX, gasim aceste nume de marl negustori clisureni in acest
ora : Luca Peicu, fratii Nicu Cianga, Nicola Petre Kiki, Nacu Misirli i fiul Marcu, Ghiorghi Arghiri, Ghiorgbi Hagi Vialiu (Baliu ?),
Toma Marcu, Cioca Leca, Petru Buli, Petru Miha Cruni, Coti Antula, Ghiorghi Buli Nanciu, Constantin Anastasi Kiki, Vasili Duma
www.dacoromanica.ro
391
392
1t
www.dacoromanica.ro
Am observat si in alts parte ca cercetatorii Sarbi n'au pomenit nimica de Mulovistenii cari au jucat rol hotarator in economia nationalA sarbeasca, mai ales prin sate si targuri neinsemnate.
N'a existat sat si targusor fAra acestia si Pisudereni si, in Mai
mica masura, farA Gopeseni. Atunci cand singurul mijioc de transport
erau caravanele, Mulovistenii stabileau
in tiecare targ sau tarhagusor si in apropierea sau pe seaua trecatorilor dervene"
nuri, acele statiuni, cum le-a numit unul din acestia, hanuri ce serveau
Lescovatz, Nis, etc., pana la capitala, toate erau Mute de caravanele si pamenii for de afaceri. Dupe construirea cailor ferate cari
determinau decaderea dervenelor si caravanelor 9i, ca urmare, decaderea acestor centre provizorii, incepea alts bejenie, in cautarea
unui noroc mai bun sau se asezau definitiv prin centre si targuri
mai mult sau mai putin importante. Astfel, s'au raspandit in tinutul
dintre Drina, Sava si Morava, in toate centrele : Smederevo, Krusevatz, Kraljevo, Ujite, Pojega, Ceaceak, Kraguevatz, Kiupriaiagodina, Valjevo, abatz, Trstenic, Stalaci, etc. ; s'au intins in Alexinatz, Nis, Pirot, Lescovatz si altele, dar foarte slab intre Morava si
Timoc, unde, din cauza comunitatil de rasa cu Romanii din aceste
Orli, nu prea erau bine vazuti de nationalistii sarbi. Totusi, au
1 SeltersIta Banta* este exploatati, in ultimul timp, de d-ra Data Atanasievici, a patra flick a Itsi Ghiorgi, far sora Lenca, miritati dupe Ghhiorghi
Hratcu din Magarova, gi in asociatie cu fratele acestula Costa, exploateazi
hotelul gi apele minerale Kisela Voda din Mladenovatz. Stavte Vucea Atanasievici, fiul lui Ghiorghl, un mare bogatag, profeseazi medicina la Belgrad. lnfarmatiuni pretloase am capital dela d-na Zisca Costi Pep, Crugoveana.
www.dacoromanica.ro
393
394
www.dacoromanica.ro
ciatie cu Se Tovari. Fiii lui Taru : Naum, Dimitri qi Todi au lucrat la Natalinti i Kraguevatz. Nauni Cota Batalia avea hanuri i
crescatorii de porci pentru export.
La Palanca (Smedersco-umadija) au fost, prin 1880, Simu
Gheronte i flul Gheorghe, cu comert de cereale si restaurante.
pupa acestia au venit nepotii : Atanasi, Gachiu si Hristu Velciu,
cu hanuri i restaurante i cu crescatorii de porci pentru export.
Din familiile inrudite, tot nepot, Vasile Ceamba 4", pe urma fratii
Vanghele 80 Dimitri i Tira, cu comers de cereale i export de porci,
www.dacoromanica.ro
395
despre ale caror afaceri vom avea a vorbi mai pe larg ; Mihail
Golici (Gole) marl angrosisti in coloniale si cu banca proprie ;
fratii Ciulco
Costa si Dimitri, nepoti al lui Gole, cu restaurante
si hoteluri si mare engros de coloniale ce le desfaceau in toata
Serbia ; Hristu si Ghiorghi, fiii lui Cota Totane, marele negustor
dela Belgrad, cu banca proprie ; firma Kermele cu comert de cereale si porci si cu intreprinderi de lucrari publice, aici si la Nis,
unde au lucrat in asociatie cu Dunda
Nicola si Dimitri, dupa
disolvarea companiei Dunda & Vulcan. Alte firme : lancu Buciu
care aducea, dela Galati, peste, iar din Macedonia : tipari, untdelemnuri, masline, etc. ; Teodor Ciomu dela Racea, cu antreprize si
alte afaceri ; Todi Ristici Romce marea cofetarie din ora si cafeneaua Glavno cafano" ; Lazar Bechi, deasemenea, cafenea 4; Nicola Mitre, in tovarasie cu Costa Batalia
fiul lui Nauni Misu
Batalia cu exploatare de hanuri ; Naum lucra cu piper in Serbia.
Printk Mulovisteni si ceva Gopeseni, erau si putine familii
din Magarova, ca fratii losif 5, marl negustori. Vom cita ca Moscopolean pe tatal lui lovan Ristici, marele om de stat sub cei trei
crai : Milos, Mihail' si Milan, nascut in 1831, in acest oras, unde
Ciomicil Golicil Budd! Ristici! Kermelel etc., a exclamat, nurnind orau1sTintarska
Varof h.. I Vezi art. cit. din Lumina. 2 Glasnik Gheoghr. Drufstva, 12, 58, ap.
D. Pap., 73. Vezi gi Conf. prof. garb. 3 Dupa art. Ginsa Paligoraw de C. I.
Cosmescu, in Lumina, V, 1907, Nr. 10, pp. 9 ;I urm., porecla de Belch, a
purtat-o Hristu, al trellea flu at fill Papa-Sima at strIbunului Pa-Dori Paligora ;
Pa-Ligora, cel mai vechlu a avut flu pe Pa-Dori, acesta pe Pa-Sima, NIFu,
Dima, Lid iii Tarpu. Pa-Sima a avut pe Gheorgu, Papa Ilia, Hristu-Beici, Tqcu
ft Nitu Papilla. Rista Paligorici nu poate fi altul decat Hristu Bald. 4. Fiul kit
Bechi, diplomat Ia Bucu rept, este meelicmilitar Ia Perlepe. 5 Fratil Iosif craw loan,
396
www.dacoromanica.ro
tag! se ocupa cd tntreprinderi de lucrAri. Alte nume de MoscopOleni n'am putut SA cunoatem.
Un centru mare pentru Mulovieeni era
dupa cum am mai
spus-G
i Niul, cu aproape 40 familli. Aici, mai erau negustori originari din GopeO, Clisura, Crupva, Pisuderi, etc. Dupa catastrofa Moscopolei, lilted' epoca, deci, cand aceasta tail era Inca
fireste foarte
un paalac turcesc, a fost o colonie aromaneasca
numeroasa, Incat cartierul s'a putut numi Vlah mahale" 1. Toti cei
mai noui s'au ocupat cu aceleqi afaceri ca i in umadja i la Betgrad. Dintre Clisureni, mai sunt Inca Costa Dadi, (fiul lui Andrea
dela Belgrad ?), Petru Nica i alti cativa. Dintre Cruoveni, Vasile
Zvolu cu Inca tref frati exploatau marele hotel Solun". Fiind un
centru cu bogata garnizoana turceasca, aici, pans nu de mult, argintari iscusiti aveau monopolul acestei frumoase industrii
fapt
confirmat i de Kanitz 2.
Peste tot cuprinsul Serbiei vechi, au activat, vreme de decenii, doua marl companii, cari au exploatat resursele de bogatii ce
li le punea la dispozitie solul i au contribuit la modernizarea multor centre. Una curat comerciala, a fost Dunda & Vulcan. Cel mai
de seams i Intreprinzator asociat a fost lancu Vulcan, care aprdviziona -compania cu coloniale dela Galati, Odessa, Salonic, Volo,
etc. cu icre, pete, blanuri, paturi i altele, precum Si cu marfuri
din Europa i Austria. Actualmente, Dimitri, fiul lui Nicolae Dunda,
mare proprietar la Nib, Kraguevatz 1 Belgrad, continua aceleai afaceri, precum i comertul cu vinuri, pe cand Lazar i Toma lucreaza la Kraguevatz B. Dupa disolvare, batranii Dunda Nicolae i
Dimitri
au intrat In asociatie cu negustorul muloviVean Tacu
Nace. 0 alts companie a fost a dr. Ilia S. Paligora i Naum Kermele 4.
proprietati. In combinatie cu firma Marcu 0. Marcovici, au construit cazarmi i osele, calea ferata Lapovo-Kraguevatz, au exploatat paduri din tinuturi diferite pentru cherestea 0i traverse, etc,
Dupa dizolvarea casei Marcovici, comp. Paligorici & Mihailovici
turmele in valealV/ oravei, pe muntif Stara-Planfna Gavesca Pl., nu departe de Ponor!. pe culmea muntelui Slyfp, sub Dobro- tutro, pe muntif Vidlic, 3n Vfsoco
pt muntft Suha PI., pe Vardenik. 4 Vezt C. I. Cosmescu art. eft,
397
www.dacoromanica.ro
de cale ferata langa Belgrad, au exploatat padurile Ceaceak si altele. Compania a luat fiinta Inainte de eliberare 1878 (ramura Paligora-Apu dela Ni a karat in cornbinatie dupa aceasta data) si a
durat decenii. Paligora-Belci dela Kraguevatz lucra si cu tutunuri
din Alexinatz, Bainovatz, etc.
Acest Ghioca Mihailovici (j- 1914) facea mare comert si cu
streinatatea. Era un tip elegant de negustor european, se bucura
de o mare influenfa in viata socials si era in fruntea aristocratiei 1.
3.
Aromanii pecialbari" veneau din aproape toate centrele aromanesti si din timpuii foarte vechi. Numai datorita acestor vechi
alaturi de cnezii si marii conduwad, ne putem explica cum
catori
vrhovnijvojd, cari iucep, in Februarie 1904, revolta dela
ubnita impotriva ienicerilor, apar si anumite figuri aromanesti,
printre cari marele Tantar Iancu, aroman din Beala, unul din eroii
miscarii de eliberare a poporului sarbesc dintre Timoc si Drina.
ales sef
Insasi identitatea etnica a lui Karagheorghe Petrovici
suprem al poporului la Oraatz de profesiune negustor de porci,
trebue puss mereu in discufie 2.
Aromanii din beala, erau tot atat tie raspanditi in Serbia,
cum erau in toata Albania. Pisuderenii se gasesc peste tot, la Belgrad i Mladenovatz, mare parte la Kraguevatz, Smederovo, Nis,
Lapovo, Jagodina, Lescovatz, Aranghelovatz, Sabatz, etc. si prin
toate satele, mai ales pe stanga Moravei. S'au ocupat cu tot felul
de negof, in specials, ca hangii si bacani, cu birturi si bauturi spirtoase, cu coloniale si manufactura, cu negotul de porci si cereale,
etc. Ca si cele mulevistene, tot astfel si coloniile pisuderene, au
jucat un mare rol in desvoltarea economics a Serbiei, mai ales la
sate si targuri neinsemnate. Printre multe altele, la Mladenovatz,
au lost dons firme marl: Costa lanachievici (Nachi Tomu) cu
mare comert de cereale si manufactura si a doua Lazar Fisca & Fiii
cu coloniale si manufactura. 0 firma distinsa la Aranghelovatz a
1 Atat Ghioca Mihailovici cat i membril Paligora erau 'haute bine chuff
de Craiul Milan, cart ii socotea prieteni de aproape gi aveau acces a 0 noapte
la palat. 2 Vezi N. rorga, Hist. Et. Balk. 168. Deasemenea, este un mare sewn de
intrebare ce este cu nationalitatea lui Milo, fful unuf oarecare Techo tgi care a
adoplat numele de Obren, fatal sau vitreg. Numele Techo, Tegho, Teghu este
foarte obipuit la Aromani i necunoscut la alte popoare. 3 D-I Dr. P. Topa in
excursfune cu fiul generaluluf Tintar Marcovici, a gasit, pe varful munteluf
Rudnic-umadita, ca hangiu, pe un Pi suderean cu sopa luf Mulov4teanca. Vezi
nota 4, p. 289, C. I.
398
www.dacoromanica.ro
a Invatat ff cunoscutul
ap. D.
pedagog sag, D. Pavlovicf, Ibid, 123. 10 aobstenfe L. RavlovIcf
Pop., 123. 11 Ibid. 12 Informatfunf capatate dela Steriu Nane, negustor la SeVerfn f nepot al Martfnestilor. 18 Informatff date de d. A. Petrasincu.14 Dupi relattunile d-luf Cfumandfs, fost consul general la Belgrad.
399
www.dacoromanica.ro
0 Viena. Din centrele de pe valea Moravei, unde erau acele statiuni nationale aromAne0i, cum le-a numit un AromAn hanurile i
dervenele in arena, pegustorii i, caravanele patrundeau in toata
tam sarbeascA, la stAnga pans la Ujite, V4egrad, abatz, iar la
dreapta, OM Ia Zaicear, Negotin, etc. in Cara Timocului.
4.
400
www.dacoromanica.ro
sec, XIX, se gaseau ceva Greci si Evrei la Be !grad, at carui comert era in mainile Aromanilor 1. Si dr. D. Popovici spune el Evreii spanioli au Inceput sa patrunda de-abia in a doua jumatate
a sec. trecut 2. Oricum, Milos nu i-a simpatizat. fiinda cu cat ne
apropiem de revolutia lui Karagheorghe, cu atat intalnim mai multi
negustori ambulanti aromani, pe cand dela aceasta data mai. multi
Sarbi 8. Ba Milos, a mers pand acolo incat, in 1820, a interzis in
mod expres ca negustorii ambulanti si argintarii
bine inteles,
Aromani
sa umble prin sate 4.
Motivele prigoanei deslantulta de Milos credem a fi fost mai
mutt de ordin personal : multi dintre Aromani erau partizanii lui
Karagheorghe, iar in at doilea rand, ei ajungeau repede la cele mai
inalte postuti de comanda, ceeace formau o pie dica la planurile sale
dictatoriale Si, totusi, dupa cate vom vedea, el a avut alaturi aproape numai barbati politici si eroi ai revolutiei din mediul aromanesc. Ar fi o iluzie, 'MA, sa se creada a ei s'au speriat de prigoana lui Milos, fiinda mai presus de vederile politice ale acestuia,
era necesitatea socials si nationala la care raspundea acest factor
de progres in toate domeniile, in cari toate posturile erau vacante
si asteptau doar factorii cari sa le creeze functiunea si sa puns in
miscare energiile poporului si ale solului bogat si Inca virgin. Acesti negustori si mestesugari
cari furnizau armatele turcesti si
mai tarziu cele nationale
au fost cei dintai cari au pus bazele industriei, au crait drurnurile si soselele, cu capitaluri si aplitudini tridrasnele, au contribuit la europenizarea targurilor tar6nesti,
la pavarea oraselor, la construirea liniilor ferate, la exploatarea padurilor si campurilor, la ridicarea culturii naVonale, etc. Negotul
mare de cereale si de coloniale, cel de vite si de bauturi spirtoase,
(-au exercitat ei cei dintai. Tot ei, in haozul si simplicitatea de acum
doua veacuri si incoace, au fost aceia cari au organizat ttansporturile, lucru neinchipuit de greu i'ntr'o Cara de. tarani cari nu stiau
nimic dIncolo de orizontul capitalei de judet, au organizat, cu sorti
de izbandA, impurtul si exportul si, deci, valor+ficarea materiilor
brute i a produselor tariff. Satele si targurile erau impanate de targoveti de tot felul : croitori, bacani, macelari, blanari, argintari,
constructiri, brutari, cismari, tamplari, negustori ambulanti mai cu
deosebire, pe alocuri, preoti si dascali.
Ca sa incheiem cu acest capitol, ne vom referi la afirmatia
scriitorului sarb Polit, care spunea ca Aromanii au constituit in
ap. D. Pop., p. 26. 1 Turquie d'Europe, II, p. 8. '-' D. Pop., p. 83. ! Archiva
ap. D. Pop., p. 26.-4 T. Gheorghevici, Iz Srbite Kneza Milop,
pp. 5, 399
ap. D. Pop., 56.
I, p. 23
8.
www.dacoromanica.ro
401
LW El
402
www.dacoromanica.ro
CAP. IV
Zinzaren.
toate
1 Vezi C. Metta, art. In Alm. arominesc, 1928, 75. 2 Th. Cap., Rom.
nom., 78. 3 Ibid, 61.4 Ibid, 64. D. V. N. Cristu nu admite colonizari inainte
de distrugerea Moscopolef gt aceasta numal pentru imigratiuni comerciale, far
pentru meek! pastoregti In Rodopf nu admite date inainte de 1836. Vezi Grafts
rom., VIII, nr. 3-4, Mart April. 5 J. Cviffc, Nas. Srp. Zem., CLXXXVI1I.
403
www.dacoromanica.ro
probabil,
Nu cunoagtem origina coloniilor agezate la Kotel
los fi fost moscopolene, poate ceva franturi l dela Arbanai
calitate langa pasul Kazan (in turcegte nu este decal caldare, in
bulgArete : kotel), care ajutd trecerea din fermecatoarea vale a
Maritei in campia de nord a Bulgariei. Din acestea putine spuse,
rezultd i insemnatatea economics a localitAtii, precum i felul cum
gtiau Si unde gtiau s se ageze aceti oameni. Aromanitatea acestui
centru, ca i aceea a Pegterei, a stabilit-o definitiv profesorul ceh
C. Jirecek, primul istoric at Bulgariei 1. Insemnatatea acestui ordgel
pentru istoria culturala gi politica a acestei tari a fost considerabila.
Pegtera, aezatA la poalele Rodopilor, in valea Maritei, la sud
o localitate cu mare rol, prin barbatii ei, in
de Tatar Pazargic
este deasemenea o veche aezare de
istoria poliiicd a Bulgariei
negustori aromani refugiati din Moscopole, dupd marturia unui preot
Constantin, aa cum o confirms scriitorul sus pomenit 2. Dar colonii aromanqti s'au apzat gi din alte centre din Pind gi Macedonia.
In epoca lui All Paga gi in revolutia greceasca din 1821 colonii bogate de Baieati, in drumul gi peregrinarea for prin Tracia, an trecut o parte !Ana la Pegtera, unde sau agezat definitiv. 8 Inainte de
1836, s'au aezat i colonii din Ohrida, Cruova, Perlepe, Scopia,
Melnic gi Seres, carora li se spunea WO. 4 Erau vre-.o 200 case
aromaneti, iar fisionomia oraului este aromaneascd, intr'atat incat
i Turcii gi Bulgarii vorbesc aromanegte. 5 Scriitorul N. Batzaria il numegte ora curat gramostesc 6. In jurul oragului, sunt peste zece
aezari aromAneti de ale Aromdnilor Rodopeni 7.
404
www.dacoromanica.ro
unui ordin, emis in 25/3/838 $i semnat de Mehmed Kusrev. Gopeenii erau vestiti in comert si in industria metalurgicA pe vremea
aceea 1. Aici, la Samocov, veneau caravane de peste tot, chiar dela
Crusova, fiind un mare centru -pe linia Kiostendil-Filipopol, se facea
un intins comert de vite, industria de siacuri si gaetane foarte desvoltate, cu cari se facea negot, erau mine de fiery necesare si meseriasilor gopeseni.
Pe valea Maritei, mire alte centre mai mult sau mai putin
insemnate pentru Aromani, erau Filipopol si Tatar Pazargic. Aid,
s'au asezat cu mutt inainte de 1851 si 1st aveau scoalA si biserica
infiintatA in 1862 2. 0 colonie de Nevesteni s'au asezat in acest
centru
un avocat Papazu face parte din aceasta colonie.
La Filipopol (Filibei-Plovdiv) sunt colonii venite din Pestera
si imprejurimi, precum si din regiunea Bitoliei, in special din Muloviste 3. Mai erau si Aromani din Vl.- Clisura 4. A fost si este tin
centru important : comert de orez din T.-Pazargic, cu vinuri din
podgorii renumite, cu tesaturi din fabricile din Calofer, Carlovo,
etc., cu vite dela Kotel, cu branzeturi dela economii din valea Maritei, cu gaetane dela Prelop, Gabrova si altele 5. Dintre Mulovistent
actualmente multi asimitiati in massa greasca
vom cita
pe fratii Vulcan Liepure
Nicola si Costi, firmA Inca in fiinta,
care se ocupa cu comertul si industria piperului" din ardei, cultivat
odinioara de Bulgarii din tinutul Vodenei, carora le procurau samanta si le angajau toata recolta.
PanA ad, am dat cateva centre uncle Arotanii se stabiliserA,
pentru nevoi comerciale si, din toate acestea, se vede simtul ascutit
al acettui popor : Arbanasii erau in drumul domnilor si boierilor
romani cari mergeau la Tarigrad dupa interese negustoresti, dar
mai ales politice, mai era si calea caravaneler cari transportau boggtii din Principate si capitala Sultanilor ; iar dupa distrugerea acestuia,
www.dacoromanica.ro
405
In afara de Aromanii asezati inainte sau imediat dupa distrugerea Moscopolei, colonii raslete s'au stabilit pela inceputul sec.
XIX. Numeroase masse, Insa, au venit si cu prilejul rAzboiului din
1877, cand negustorii aromani faceau averi, mai ales cu furnisarea
406
www.dacoromanica.ro
etc., si au fost numiti acesti Crusoveni Tintari", pe cand cei Gramosteni asezati in oral Vlahi" si Cutovlahi"
iar mai tarziu,
au fost numiti Vlasi" $. In anii razboiului din 1877-78, pe cand
Bulgarii din acest centru, erau siliti, din cauza revolutiunii si a
crizei, sa emigreze in principatul liber bulgar, se revarsau colonii
din Crusova, Ohrida, Bitolia, etc., precum si din Seres si Melnic
acestia din cele din urma centre persecutati de Turd si Greci 3.
Melnicul a fost un centru foarte prielnic pentru comertul Aromanilor, dar, data cu decaderea celui dintaiu, a devenit pustiu. Aici,
la Melnic, s'au asezat Gramosteni Inca din a doua jumatate a sec.
XVIII 4. Mutarea Aromanilor din aceste doua centre comerciale la
Giumaia se datoreste, credem, 9i decaderii importanfei Seresului
407
www.dacoromanica.ro
rezuri din Coceana pentru Serbia si Bosnia, cu tutu-nuri pentru aceasta din urma, cu unturi, branzeturi $i vite pentru C/pol, etc.
Unul din cei mai vechi negustori a fbst Dimca Metta, deacum
un veac si mai bine, cu fratii Teodor si Dimitri, cari faceau comert intins cu vite si bauturi spirtuoase ; furnisau armatele turcesti
din Macedonia cu asociatii seriouse la Salonic si Bitolia, ca Papazoglu si Scanteli-Balan, cu Bulgarul Drandari la Veles, cu Costi
Mitra Capsali la Perlepe, cu altii la !stip, cu Crusovenii Tahu _si
Caradimitri la Sofia, cu marele negustor bulgar Ghiumus Gherdan,
care avea in arenda zeciuiala pentru oi, porci, lanuri, cereale, etc.
si mare furnisor al Sultanului si armatelor, mai ales pentru imbracaminte, cu sediu central la Constantinopol si sucursale la Filipopol.
Cu acesta a lucrat mai ales si Dociu Dimca Metta 1.
Aici, lucrau, mai tarziu, prin jumatatea a doua a sec. trecut,
Crusovenii Papacocea
Ghiorghi si Dimitri, marl ciohagii - manufacturisti ; argintarul Costa uptia si Cota Biju, care a trecut pe
3.
408
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
stabiliti
la Sofia, stint cei mai de seams bogatasi. 0 alts firma este a lui
Dimitri Sacu, cu hanuri, bauturi spirtuoase, stuparii i moii.
4.
DunArii.
Transportandu-ne pe malul Dunarii, aici, au fost colonii, unele
mai vechi, altele mai noui, in toate marile orae : Vidin, Lom-Palanca, Rahova, Nicopole, Sitov i Rusciuc cu multi Magaraveni.
Vom numi Vidinul cetatea marilor argintari cruoveni. Aid,
veneau tineri din toata Macedonia ca sa invete minunata arta a
filigramului dela marii maetri, pe care Kanitz i-a studiat de aproape,
i-a apreciat si le-a admirat opera 1. Acelas etnograf spune ca, aid,
erau Evrei foarte multi, Armeni, Greci i Aromani, cari nu lipsesc
niciodata din cetatile comerciale 2. 0 multime de Cruoveni, cam
de inainte de 1877 Si incoace, exercitau profesiunea foarte producCosti si Toma cari au trecut la
tive de hangiii : fratii Chiale
Rahova, Nicola Mera, Geamu Nicolov-Culuchita, Toma Tiriviri, etc.
i cateva familii
dupe cum am spus
Alaturi de acestia erau
de Gopevni, proaspat aezate.
Fratii Chiale, 'parasind Vidinul, s'au stabilit la Rahova, unde
au intemeiat in 1886, o fabrics de tutun si Mean negot de coloniale, in tovaraie Cu vestitul argintar Ghiorghi Dohce dela Vidin.
Familia Torbu din Gope fAcea negot de manufacture Si coloniale.
La Lom-Palanca, erau fratii Calinderi Cruovenii, oameni foarte bogati, ocupandu-se cu negot de brutArie i coloniale.
Nu cunoatem aezarile arAmarilor cruoveni in aceastA Ora.
La Nicopoli, prin 1850 Incoa, era un artizan renumit in ale aramei,
cu fabricA in ora, anurtie Bacargiev Nicola (Deli Nicola, fiindcA
umbla cAlare pe tin armAsar sAlbatec), singurul care cota arama i
produsele ei la balciuri 8.
Stim ca la Sitov exista o mahala greceascA ", /ntemeiata de
Aromanii refugiati din Arb5nai, astfel cA negolul in acest centru a
trebuit sA fie un monopol al acestor oameni energici si priceputi.
www.dacoromanica.ro
in fruntea carora a stat celebrul Bebi, pe cand in fruntea Niagaravenilor, a stat firma Ceva, marii cerealiti. Colonia evreiasca, foarte nu-
care a lucrat Si cu firma Ceva pans in 1894 ; fratii Atanasiu Dimitri i Naum, cu restaurante i bauturi spirtuoase la marginea
Dunarii ; dupa un dezastru din cauza inundatiei au avut depozite de
lemne qi au facut baffle reci pe Dunare cu instalatii plutitoare ; lanachi Giafcu i fiul Tachi manufacturi ; Spiru Eftimie, venit dela
Smirna, a facut primul negot cu cal-bun' mangal ; firma Costa Spiridon (Zguru-Sari Costa) din Tarnova 1, lucra la inceput in tovaraie
cu Bebi, dupa care, dela Razgrad, avea relatiuni numai cu aceasta
firma ; Vanghele Spiridon 2, fratele, avea moia Musa Baba Teke, la
lsiclar Tanga Razgrad, unde a lucrat cam pans in 1913. Tot aici, lucrau i magaravenii argintari Guu i Petre Docu.
Bitoleanul Steriu Papu 8 avea zarafie ; fratii Duca, foarte bogall, aveau atelier de croitorie in fir de aur. Alte firme din centre
necunoscute erau Costachi Agora 4 cel mai vechiu cerealist, Parascu 5
don, far Alexandru fratele este inspector in invatimantul din tudetul umla
Este una cu tatil lui Menelas Papu, profesor la Bazargic, sau este alt negustor
aroman ?. 4 Numele de Agora este foarte obignuit la Amman'. 5 Numele de
Parascu I-am intalnit la luting. un membru din familie in asociatie cu Teohari
gl Toma Cile din Crugova
fill luf Teohari lucrau gl ei la Ruscitsc, sub firma
Teoharof. Vezi +Janina*, cap. I Cartea I-a, 79. a Fful Ntcolae Teohari este
director al b-cif Cerealigtflor din Buctsregti. Teohari s'a cisitorit cu Sultana
Nicolau, ffica And, viduva proprietary a hotelului aucuregth
verfgoari cu
Costa f I Vanghele Spirldon. Nicolau a lucrat cu Melitari dela Cernavodi la
podul Carol I. 7 Flit lui Nicolciu Constantinof aunt ; Constantin, medic la
Ruscitsc. Stefan dela Opera Romani gi Nicolae artist.
www.dacoromanica.ro
411
Teoharof mactazin de covoare ; fiii Patrocle si Andrei cu hotel Sofia", fost Cula Baba ; fratii Tabachi-Petru si Colciu hanuri : Constantin Chipercu, mare bogatas, cu han si birt ; fratii Dimitri Constantinof
Constantin si Trifon, cu bauturi si fabrics de lichioruri ;
nit tanar si sarac inainte de 1877 si a lucrat, la inceput, in serviciul casei Ceva. In curand, in tovarasia unui grec Gseorghiade
care avea moara de faina, a facut afaceri marl in razboiul de eliberare. Afacerile i-au mers din ce in ce crescand si a devenit unul
din cei mai marl cerealisti, in legatura cu toate porturile dunarene
si cu export de cereale si alte leguminoase in Anvers, Germania,
Marsilia si mai cu seams in Belgia. A avut doua mori taranesti,
multe proprietati si pe urma banca. Desi autodidact, cunostea bine
limba franceza si era cointeresat in Societatea de vapoare Embiricos & Comp.", dui:4 care, iesind din companie, a devenit el -insusi armator cu doua cargoboturi Steliani" si Constantin" 3.
A fost un geniu in ale comertului si finantelor. In curand, a
infiintat o banca proprie C. D. Bebis & Fils", (mai tarziu in
C. D. Bebis Fils") ajutat de cei doi fii : Demetre, inginer de
1 Priotre aa zi01 Grad anallzatt msl de aproape s'ar gist multi Aron:ant.
Un Toma Blactot este consiller Ia Curtea de Apel, un dr. Macri este Amman
Bitolean. 2 Un flu Pandelt este caster Ia b-ca Nationala, Craiova, tar altul Tapia la uzinele comunale Tiraipara. BAtranul a lost omorat de debitort la Leardent. 3 Numele vapoarelor poarti numele d -net Stellani C. Bebf ff al lot C.
Bebi. Pentru cel dintatu, torpilat in marele razbolu, s'a incasat o frumoasi primi ; peatru cel de-al doilea naufraglat este Inca pendinte un proces. 4 Sunt aceleast consortil cart au fondat b-ca Com. Rom. din Bucurefti l anume : Wiener Bankvereln, Banque de l'Union Parislenne-Paris 0 Credit Anvetsols-Anvers,
412
www.dacoromanica.ro
de Cornell), institutie curat nationals, in care calitate a si murit, Idsand copiilor o avere de 5 milioane leva our 1.
In marile lui afaceri si-a adus, ca colaboratori, pe nepotii de
frate : Dimitri si Zisu Bebi cari au ajuns oameni bogati, pe Mina
Nachita, pe Stefan si Petre Bebi fratii lui Zisu 2. Fiii acestuia se gasese
as tazi : unul Pericle, Ia Atena, director Ia B-que d'Athenes, iar Georges
la Paris. In timpul marelui razboiu, fiii lui Dina au Intemeiat, la Paris,
Banque S. D. Bebis Sons-Rue Lafitte 34, pe care, deasemenea, au
lichidat-o. Actualmente, Pericle se ocupd cu afaceri in capitala
413
www.dacoromanica.ro
scrie Kanitz
414
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
cipal pe Tar Boris, unde Dimitri are proprietate pe terenul Caradimitri Tahu ; Eftim are atelier propriu pe Lomska, Anastas Costa
Chiuriciev pe ul. Morava. Doi buni artizani in aceasta brana au
fost fiii lui Dimitri Chiurci Mihailov; Mihail si Nicola, diplomat al
Scoalei de meserii din Bucuresti, care conduce singur vechea fabrics
pe Tar Boris 1.
Alte firme : fratii Adamovi (Damu Zagataci)
Petre si Sotir
zis si Niscov, comert de coloniale si bauturi ; Stefciu Tacu Zisi 2,
si fratii Dimitr Sascu s dela Slivnita bodegi de lux ; Hristu Eftim
Chiurci magazin de lingerie ; Teohari Simacu
fost in tovarasie
la Slivnita cu Mihali Caja
cu mosii, brutarii, crasme si imobile ;
Nicola Mihailovski
tru satele din bur 0 Chfcea cu negustorii bufgari i aromanii wall in Serbia,
Romania, Bulgaria 0 Constantinopol. 7 Fratii Papasterof : Aural, Vaughan 0 Goo
ai batranului Dimitri Papesterescu, fost institutor la Crupva. 9 Naum Hagt
Zimbili a fost socrul lui Pericle Toma Cile, profesor elenist i Latinist de mama.
preceptor al priptilor bulgari 91, deci, 91 al lui Boris. 'I oti II numeau Tateptad. Sala in dialect 1 se ocupa cu folklorul. La inmormantare a fost condos
de tots Motif 0 de toate lcolile din Sofia. Fiul Nauni, Orbul, poet popular,
este, deasemenea, profesor de limbile clasice. Din aceasta famflfe Zimbili Nzunf
Steriu a fost colonel in armata bulgara in 1877.
416
www.dacoromanica.ro
sApunului 1 lumanArilor de seu in sangeacul Sofia-paalacul Niului i erau furnisori ai corpului de armatA dela Bitolia, cu orezuri
dela Tatar-Pazargic i Filipopol 1. Am spus si in alts parte CA Dimce
Cipol", unul din cei mai bogati muloviteni prin 1895-900. Intretinea cu credite nelimitate pe orice compatriot care venea la Sofia
i in Imprejurimi i a fost un mare filantrop.
www.dacoromanica.ro
417
mentala a lui Caraja este Zlatna Corona', asezata in fata palatului pe bul. Dunducof. Alta firma distinsa Bandu i Grasno : fratii
Cocea Bandu cu mare magazin de coloniale si multe imobile; fratii
Todor si Tanas cu stuparii la Petrici; Ghiorghi
Gh. Bandu
Grasno face negot de cascavaluri la calivele aromanesti7: firmele
Hentu - Hristu st Mitu foarte bogate ; Hrista si Ghiorgi Ghega 8,
batranii Costa si Dimitri Costa Maciu 9, batranul Naum Bele si fiul
Dimitri Mihotani 1, cu coloniale, cascavaluri $i caserii ; cerealistii
Costa Ghitirmus si fratii Milio - Tascu i Alexe 11, Mistala Costa 12;
Naum lovan si fiii negot de coloniale ; etc. 0 firma din cele mai
cu vaza este si acea a fratilor Nita 1 : Nachiu cu fiii cu fabrica de
bere Makedonia" si Bazar pe ul. Liguet, iar Ghiorghi Nita cu proprietati si firma Flora 5umenskaia Beraria" pe Liguet. Toma Dabo
s'au ocupat cu cornett!' de bauturi spirtoase si restaurante. Tot
aici, lucreaza si Spiru Dima Nanu (Spiro Dimcef Malovski), care
lucra la Malova, langA Slivnita.
Fiul Costa Dabo a avut o firma distinsa de vopselarie pe
Mona. 1 Fratii Tapu ; Cola, Mihail ff Tagcu. 2 Fratii Petra gi Dimitri. 8 Fratii Costa gi Mihali. 4 A fost tatal distinsului chirurg dr. P. Topa. 5 A fost socrul lui Milescu care a facut schimb, prin transactie, cu averile din Bucuregti
ale lui Ghegof. 8 Au fost tatil fl unchiul distinsului ortoped din Bucuregti, dr.
I. Ghiulamila. Acegtia au avut in comun cu frail Tahf Ianachi gi Gugu multe
terenuri. 7 Mihail Grasno. ginerele lui N. Car*, administreaza averile acestula.
8 Fac comert de coloniale pe boil. Dunducof gi sunt proprietari pe Tar Simeon
fi bulevardul pomenit. 9 Cornett de bauturi, cu magazine gi !mobile proprli.
10 Proprietari pe Veslet. 11 S'au stabilit dupa razboiu la Bucuregti. " Convert de
bauturi fi marl proprietari. is 0 familia Nita am intalnit-o la Crugova, Bitolia
gt Viena.
418
www.dacoromanica.ro
astAzi Inca, sub numele Dabo" 1. Alaturi de aceasta, era si vopselaria Papagheorghe", intr'un timp si pans in 1901, in asociatie,
sub firma Dabo & Papagheorghe".
Gopesenii s'au mai ocupat si cu comertul de mAcelarie 2.
Prin Bulgaria, au avut hanuri pe toate marile drumuri laolalta
cu Mulovistenii 3. Aid, au lucrat si putini Zagoriti 4, Clisureni, Nedin familia Cupencu cu argintaria si bijuteria, Costa G.
vesteni
MagArAveni, Cojaniti, etc.
Befa si alti cativa
Nu cunoastem numele si ocupatiunile acelora cari au fost parintii si strabunii marilor barbati de stat bulgari, ca Ghenadiev,
Radef, Malinof, Liapcef
acesta Gramostean, probabil, din familia
Leapa, etc.
Din cele expuse panA ad, se poate usor deduce a nouile asezari negustoresti ale Aromanilor au avut loc mai ales pe partea
de vest a tarii, acolo unde, dealtfe!, sunt marile drumuri comerciale :
vest-n.-est si vest- s. -est si foarte putini sau aproape de loc in partea estica a Orli, unde stapaneau Grecii din vechile colonii deja
lucru care I-a observat si cercetatorul G. Weigand 5.
pomenite
C. Jirecek i-a semnalat pe Aromani in multe orase ca negustori si mestesugari, mai ales ca argintari si zugravi 6, iar din Bel-
delemnuri, piper, broOur" si ,tarts" si se inapoiau cu piei tabacite, renumitele chiosele" din Lovcea. Allii, ca Misu Ciumandra,
Nauni Vulcan qi Stoiciu Glingiu Ciomu, cu caravana de 30-40
cai, duceau la Filipopol aceleasi marfuri si se inapoiau cu gaetane
si siacuri pentru Macedonia. Piper mai deslaceau aci si Aromanii
Megleniti din Nanta 6. COSH i loan Bilimaci aduceau la magazinele for din Smirna gaetane si abate dela fabricile din Slivna, Car1 Actualmente, C. Dabo este stabilit la Bucureti cu proprietati pe str.
Aurel Vlaicu 1 cu multe bore de benzins i i ora'. Frain Cicotti cu vopselaria
pe bul. Maria 0-au ficut ucenicia la aceasta firma. 2 IVX en, bri din familiile Meta
gt Mustricu. ' Jirecek, Bulgarf en. 4 Zagoritii s'au mai ocupat i ca medici empirici,
ca Nicolaidi-Bapli din Doliani prin Samocov, altul Bachidi din Leascovet prin
Filipopol. Relatiuni date de d. Jean Spiropol-lanina 5 Rumanen and Aromuap. Th. Cap., Aromanii, II.
nen in Bulgarien, publicat in jahresb., XIII, 50
6 Vezi mai jos cap. IX ; Vezi R Megleniar, cap. IX, C. I.
419
www.dacoromanica.ro
lovo, Calofer, etc. Tot aici, in Bulgaria, a facut negof de branzeturi i ciorapi bunicul acestora, care a infiintat distinsa firma dela
Smirna 1. Veleenii vindeau postavuri i manufacturi la Eski Zagra
(Stara Zagora), iar de ad aduceau gaetane 2. Un caravanar cruovean in legaturi directe cu Bulgaria era, in ultimul timp, lani Caciuiani
Cap di carne" i fratii lui Si politagiul" de mare incredere Teoharachi M. Papateohari (Teohari Mihailov) actualmente
la Sofia. Caravanarii cruoveni ajungeau din vremuri vechi la Samacov_
Alaturi de aceste colonii de negustori aromani, aezati statornic sau vremelnici, cari au dat viata Bulgariei, contribuind la urbanizarea satelor Si targurilor, trebuesc mentionate marile aezari grecepi din Varna, Filipopol, Anchialo i Stanimaca-Asenovgrad, cu 7000,
1 Vezi Asia Mfcar, cap. XI, C. I.' Vezi Veles*, cap. VII, C. I. 3 Vezi
N. Iorga, Hist. Bally., 450: Varna cu 6000 Greci i 9000 Bulgari ; Filipopol cu
13000 gra de 12000 ; Anchialo cu 5000 rect. 4 Despre organizarea comuniratii,
vezi Cartea III. Informattuni prettoase despre Aromanii la Sofia cipAtate dela
d-na Zisca C. Pelt
Rica lut Dimitri Clafurci Mihailov, dela d-nii C. Dabo,
Taicu
420
www.dacoromanica.ro
CAP. V
N'am avea, pare-se, mult de vorbit despre Cara in care Aromanii s'au simtit tot asa de bine, ca si la ei acasa, tarn pentru a
care' propasire politica si economica au sangerat
cu devotament
neprecupetit
aproape doua veacuri, pentru difuzarea in lume a
limbii si literaturii careia an consumat averi si energii pretioase,
uitandu-si, la un moment dat, 'de neamul for latin si de patria for
originara : Epirul, Pindul, Albania si Macedonia. Grecia, ca stat
politic, are la temelia ei sange, oseminte si averi aromanesti, in
proportie infinit mai mult de cum au dat fiii ei adevarati ; iar ca
institutie economlca, Tesalia
patria celor mai energici barbafi
for transporturile de bogatii ale Tesaliei, precum si cele ale muntilor, pans in porturile grecesti, ca s preintampine nevoile populatiunii din insulele departate si din Peloponez.
Inca inainte de venirea Turcilor in Europa, colonii numeroase
de Aromani s'au asezat pe teritoriul Greciei si in insule. In Corfu,
www.dacoromanica.ro
421
Vom vorbi i de colonii mai proaspete. Cercetatorii streini au intalnit, In 1675, pe Vlahi, pe munti, in apropriere de Teba, ocupandu-se cu economia vitelor 7, ca i pe colinele din fate golfului Lepante mai multe Mean de nomazi 8. E. M. Cousindry, pela inceputul sec. XIX, i-a intalnit pe Vlahi, ramaOte ale vechilor colonii
romane, in Argosul din Peloponez, ocupandu-se cu pastoritul i
negotul 9. Alti scriitori, ca dr. Sibthorp, i-a semnalat pe Aromani
in Atica i Beotia, scoborand iarna din muntii Tesaliei, Aromani
bine cunoscuti prin fabricile for de land si, in special, pentru imbracamintea i capotele ce be poarta matelotii greci 10. Al ii ajung Inca
!Ana la portile Atenei, pascandu-ei turmele in jurul manastirii Dafni ei desfacandu-i, in oral, laptele, untul si branzeturile 11. Pe de
alts parte, pastorii din sudul Aspropotamului ajungeau Ia Misolonghi 12.
Au existat, dintotdeauna, pe pamantul Greciei vechi, un mediu de natura s faca pe pastorii i negustorii aromani sa se simta
ca Ia ei acasa. Era peste tot
i atunci, ca i astazi
o atmosfera aromaneasca, in orae, in campii i prin munti. Celnicul
i ciobanul au facut negof la munte, in cortul for aezat in plina
campie, prin balciuri si in oraele marl i mici, in ap fel, ca,
pretutindeni, pe unde trereau ei, duceau cu sine belugul purtat de
caravanele lor. lar daca, in alte tari, odata cu introducerea tailor
ferate, caravanaritul a disparut sau s'a retras in regiuni lipsite de
asemenea mijloace de transport, in Grecia, dinpotriva, acest feno1 Hopf, Griechenland, VII, pp. 34-35 ap. I. Arg., o. c., 200. 2 Lorenz
Diefenbach, V5Iketskunde Osteuropas insbesondere, der Ha emushalbinsel uud
der unteren Donaugeblete, I, 228-302
ap. I. Arg., 200. 3 Sathas, Documents
422
www.dacoromanica.ro
aici, erau si Aromani din Sacista cari strangeau piei. Multi Clisuca Mironi, Turnibuca si altii se ocupau cu acelas negot
reni
de vite aduse din Macedonia. Alti Crusoveni dela Coceana, ca Nastasi si Tahi Tahu
hangii , acum aproape un secol, aduceau
tapi in Grecia ; altii ca Nicola Ghiuta, aduceau boi si catari.
Aceasta provincie, Tesalia, dupd cum am mai spus-o, a format, din totdeauna, o unitate organica aromaneasca cu Pindul si
Epirul si, in proportii mai indepartate, cu Macedonia si Albania.
Este regiunea cea mai veche si bogata in viata aromaneasca Inca
din epoca bizantina, bulevardul de intalnire, in sezon de lama, a
Aromanilor din toate provinciile invecinate. Pans in 1877, data anexarii Tesaliei, a fost un du-te vino al celnicilor vara, la munte,
iarna, in campiile cu clima duke ale acestei provincii
bogata in
pasuni, in cereale si duzi, in lapturi, branzeturi si vite, etc. Dupa
aceasta data, piedici serioase economice au imputinat numarul acelora cari o frecventau pentru iernatec. Mai ales, o buns parte
din Aromanii din Pind au trebuit s renunte la a mai veni, altii au
trebuit sa se stabileasca definitiv, intemeiand sate numeroase sau
imbogatind cu populatie viguroasa pe cele existente. Si, inainte de
aceasta data, au avut loc asezari ale Aromanilor din alte centre,
cum au fost acelea ale Baiesatilor Inca dela inceputul sec. XIX 1.
Despre asezarile de lama ale Aromanilor din Pind, am vorbit destul cu alt prilej 5.
1.
www.dacoromanica.ro
423
Zagor. In aceste 24 sate, sunt peste 900 familii aromaneti, cu centrul Portaria 1. vechiul port. Satul Sf. Oheorghe (Aghiu Ghiorghi)
numara vre-o 50 familii aromanesti cea mai bogata fiind lanota
din Nijopole, cu moii intinse, alaturi de alti celnici bogati ca Ghega,
Bebe, Miu, Zugrafu, etc. 1. Din Gramoste, coborau, la iernatec
Tanga Velestin, din vremuri vechi, niarii celnici cunoscuti, ca Pisotta,
Paciurea, Hagisteriu i altti. Paciura, unul din cei mai bogati, avea
moii in Armiro, Veletin, Aghiu Ghiorghi, Sescliu, Dimili, Surd S.
Farprotii siabili sunt raspanditi prin Tricala, Calabaca, Larisa, Armiro, Veletin, Volo 4. Multi din acestia, data cu anexarea Tesaliei,
si-au desfacut oile si au cumparat moii ieftine dela Turcii cari se
expatriau 6; tot in aceasta provincie aveau moii i multi Zagoriti 6.
V, Cartea I-a. 4 Vezi Fraprir, cap. V, Cartea I-a. Aid, la Armin?), Costa
Steriu, tatil negustorului bucureftean Iorgu Steriu cu gradina Luzanar a fost
patria generalului revoiutionar Plastfras. 9 Vezf cap. IX, ,urmator. 10 A lost tatit d -Iui Th. Pritta, lost negustor in Bucurepi. 11 Vezi ii E. M. Cousinery, I, 50.
424
www.dacoromanica.ro
si comercianti si cei mai bogati, printre cari se gasesc si multi cari s'au
lasat de pastorit si au devenit cei mai curagiosi marinari si in intreprinderi comerciale si in rasboaele pe mare 1, pe cand aceia din
Neohori se ocupa si cu marina, avand corabiile for mari si mici 2.
Inca o regiune cu populatie compacta de Aromani este provincia si
orasul Bodonita de langa Termopile cu 13 comune, precum si satele din plasa Lamia-Zeitun, cunoscute sub numele de sate valahe
vlaho-horie. i altele.
Un centru, cel mai de seams, unde Aromanii conleaza cu 213
din populatiune, unde Perivoliatii
ca si la Velestin, Velihani,
Calabaca
au mahalale separate, cu mosii intinse si proprietati,
este Tricala
Tarot. Aici, elementul aromanesc, autochton sau
lestin 8, iar cei stabiliti dela anexare sunt cismari, samaragii, cutitari, croitori, etc., pe cand economia de . vite este un monopol al
lor 9. i prin aceasta provincie, faceau negof ambulant de maruniisuri Aromanii specialisti in aceasta si originari din finutul ye1 I. Car., o. c., p. 166. 2 IbM, rota 1. p. 166. Vezi gi Filippide, Gheoghr.
ifs Rumanies, 11, 51. 3 I. Car., o. c., p. 116. ' I. VuloagA, art. in Lumina V,
1907 pp. 85 -88.6 Pouq. o. c., III, 359. 6 V. Berard, L'Hell. c3ntemporain et la
Turquie, 48. 7 P. Civica, Lumina I, nr. 10. 8 N. Papull, Lumina V. 9 Ibid.
www.dacoromanica.ro
425
con-
Apostol N. Papagheorghiu din Seracu 8 a fost si el argintar in acest oras. Un mare negustor este Nicolae, fratele lui Gheorghe Averof,
mare proprietar si deputat. Dupa Weigand, cea mai mare parte din
Elenii curati din Teba ar fi originari din Bitolia, Crusova si VI.Clisura 9. sStim ca principalul depozit al manulacturatelor din Pind
era, odinioara, Calaru ', dar, din cauza nesigurantei, s'a mutat la
Corfu, de unde se aprovizionau, cu capote pentru marinarii din Adriatica si Mediterana, negustorii din Venetia, Triest, Sicilia si din
alte parti ale Italiei $i ca, multumita acestui negot, orfu a cunoscut
epoca lui de mare prosperitate 11-. Inca sub Ali Pasa, armatele franceze din Eptanison : Corfu, ltaca, Levada, Cefalonia, etc. se imbracau cu ,,gravano"
postav tesut in coloniile aromanesti din Pind
si Epir 12. Inainte de a fi cedat de Anglia, insula aceasta
Korera un centru evreesc, dupa care a capatat
kyra sau Kerkyra
o infatisare aproape aromaneasca, cu negustorii activi veniti din
426
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
427
hotel Palace" si altul in capitals cu acelas nume ; Mitca GuduCrusova, director general al unei societati americane de tutunuri,
in scurinainte cu cativa ani, fiind la Salonic ; etc. N'am putut
tul timp petrecut la Atena sa capatam o lista mai mare de nume
ale fruntasilor negustori aromani din acest oral, ca si din alte centre si nici s cercetarn situatia pietii in trecut si astazi.
Aromanii din Zagor, Aspropotam si alte centre, Wand parte
din tinuturile invecinate vechii Grecii sau Tesaliei, sunt foarte numerosi. Toti brutarii de lux din Atena si Pireu sunt Zagoriti ; cofetarii, cafenele, bon nlarche-uri, etc., sunt detinute de acesti Aromani. Nume ca Placa din Macrini, Teleki din Grebeniti, Zoidis din
Frangades, Maciopul din Negades, lani Bairactari din Floru cu cofetarie 1, lani Papadima din Doliani cu marele hotel Ton xenOn",
etc., sunt bine cunoscute la Atena ei Pireu. Zagoritii abunda si in
Eptanison (Cele seapte insule); in Peioponez, ca la Kiparissia, ca
la Patras, cu multi cofetari dela Floru, ca unul Coletl si asa mai
departe. La Pireu, se gasesc si cateva nume din Turia.
Arta constructiei la Atena a fost un monopol al Aromanilor 2.
Constructori din Balcamen si Negovani au lucrat aici, ca si la Vl.Livadia, Lamia si in alte centre 3.
Cu drept cuvant, Rangabe scria, in 1856, in revista Pandora" din Atena, ca, in Atica chiar si in alte tinuturi helenice, exist" multi Romani a caror rasa constitute o mare parte din locuitorii
acestor regiuni can merits atentia din mai multe puncte de vedere 4.
1 Until din familia Bairactari fost eful polltief capitalef. Relattunt date
de J. Spiropol-Ianina ' KanItz Sethte* 322 -328,' Vezi cap. IX, uttnitot.
' N. Papahagff o. c.
428
www.dacoromanica.ro
CAP. VI
A.
1 IN SUDAN.
429
www.dacoromanica.ro
for economica. Grecii, in proportie, s'au reinarcat cu I06 /0 din marele for numar. Aromanii au pAtruns in unele provincli cu mult
inaintea oricArui Grec sau european. Asezarea celor dintaiu dateaza
cu ceva inainte de sec. XIX, cel putin marturiile for ajung pans
ad
riful- guvernatorul I-a numft comandant al garde! Albanezflor. urmator cafefa atunsese cel mai puternfc barbat al tarn
dupi guvernatorul provincfef. (Dupa
*Ciudesa drevnei stranaf Pframich - Minunile vechfl tad a Piramidelor. de Karl
Oppel, tradus in rusefte sfe N. N. Strahow). 2 Cata bucurfe se revarsa peste
430
www.dacoromanica.ro
arkieh, etc.
Alexandria (Askandrieh).
marele pap' 1-a facut intendent ai furnisor (gr trofodotos"). A primit in dar o mulfime de terenuri ai marele imobil din Place Mohamed All Pala, unde, actualmente, se gaseate bursa Alexandriei.
Pe timpul lui Tuaita, se gaseau putini crevtini in Egipt vi tofi call
veneau vi faceau apel la el gaseau un sprijin fratesc 4. Ramane
MIstrladzi-111 Era o lzbucnire de vesele 0 de vole buni.
instrainatil in Egfpt
pan vii 0 pan pidurf
Ca un balsam ricoritor gl ca o ferfclre supremi, ei
savurau aerul curat gi farmecul imbititor al frumusetilor naturii, dupi care
oftau ant dearindul in pustful dogoritor din intinsul Egiptulut 1 Op. cit., 249.
2 Vezi I. Car., 74. 3 Se zfce ca unul din cei mai vechi negustori aromani ar ft
Lost unul Zizin dela Mona, bican in Alexandria pe timpul lul Mohamed, ar ft
atutat cu intretinerea pe revolutionar gi cativa oameni at luf. Recunoscitor, Mo-
hamed All i -ar ft dat in dar o parte din Ramleh, care, inca astizi, se chiami
Zizin. Informatia o dim cu toad rezerva gi nu putem sa-i acordarn tot creditul
ntrucit dam putut si obtinem o confirmare precisi 4 In lupta dela Navarfn gi
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
inregistrau o diferenta de o lira in plus la cantar (100 rotule, rotula 144 dramuri). Actuala samanta Sachelaride" nu este decat o
con trafata
loanovici".
gl Ismail. cad le ofereau, in schimb, cal mai bun teren din oraf, de 2-3 ort
mare says o despigubtre de 250000 lire egtptiene, dar a scos in evtdenta, in
schimb, gi cerbtcia color patru frail, ceeace t-a mAnat la no dezastru frevocabil.
l Sided gi Dimitd, fill lui Kiria, au lost gl et argintari. Mittaladlat Toma Bendu
s'a ocupat gi el cu agricultura gi comertul de bant, pana prin 1905. 3 Gbiorghl
Avieru a cApAtat numele de Averof in legaturile acestea cu negustoril rug'.
10.
www.dacoromanica.ro
433
Intaiu, comert de cereale vi, Wand averi, au trecut la GudabaGarbia, unde au avut fabrici de decorticat bumbacul vi s'au ocupat cu comertul de bani. Dupa 1896, cand moare ultimul, Ioan 9,
afacerile stint continuate de Mihail, fiul adoptiv al acestuia, precum
vi de Periclep fiul acestuia, stabilit in Alexandria, cu cultura de bum-
434
www.dacoromanica.ro
si branzeturi In Tahta-Egiptul de sus ; actualmente, Anton In asociatie cu nepotii Telemac i Ghiorghi ai lui Mina, cu doua centre
de desfacere ; llie Costi Leacu dela Mitgamr i Pandeli Doxas
(Dohcea) case de comision ; membri din familia Nap, etc.
Membri din familia Cocu-Clisura au lucrat i aici 2 ; astazi
Petre Zicu cu comert de branzeturi. De mult, trebue sa fi fost Clisureni mai numeroi 3. Nu tim unde au lucrat Magaravenii Spiru
Funda i Fratii Marcu
Tanasi d Tascu. Alaturi de toti acestia,
Epiroti, Tesalieni, Zagoritii necunoscuti noun, precum si dela Cojani
unul Konstantinovici lucra aici 4.
2. Cairo (Mitssar Kahire) i Han-el-Halil.
Pans nu de mult, chiar dupa 1900, jumatate din bazarul originar arabesc, Han-el-Halil, marele centru de antichitati, era ocupat
de Aromani din toate tinuturile, cu deosebire din Crusova, Magarova, +arnova, Bitolia, Nevesca, Pisuderi, Castoria, Corita, etc. ; mai
erau si ceva Turci dela Bitolia i pufini Greci. Turcii s'au ocupat
cu comertul de antichitati, argintarii i curiozitati egiptene ; Pisuderenii i Castorienii cu meserii i cafenele, Crusovenii cu comertul
si meseriile
de predilectie cu croitoria In fir de aur i utraie :
misirghiotica"
adica stil massar" egiptean, cu broderia pe
gherghef : sarmacheciu" si cu garnitura specials In fir mai noun
embroderr 6.
Cele mai vechi firme cunoscute nu merg mai afund ca 1850,
despre altele mai vechi neputand afla nimica. 0 mare firma cruoveana era a celor doi veri buni Cugeae : Steriu Nicola i Steriu
Adam, cu magazin de postavuri i de confectiuni egiptene : salvari
i demir (minteanuri) ce le furnizau croitorilor In iir de aur si ucu capital
traie 6. Au fost oameni bogati pentru vremea aceea
www.dacoromanica.ro
435
In hanul Vikile' unde lucrau Cerchezi si multi Aromani din BitoHa si Magarova. Fratii Atanasiu : Nicola, Vanciu si Tomu, sarmacheci cu magazine de fir de aur, aveau si atelier cu 30-40
lucrAtori, pans in 1916. Cam tot asa de vechi, erau si fratii Nicola
si Mateu Comati din Crusova. Ceva mai tarziu, erau si asociatii,
In conditiuni mai modeste, Tascu lanusa si Miha'achi I. Naca-HAciu ; la fel, aveau ateliere si fratii Naca-Haciu : Nachi si Cusu cu
fiul Toma 1, Halciu Batzaria, Toma Sunda, etc. Inainte de 1900, aceastA meserie, odata atat de rentabilA, a decAzut, fiindcA Fellahii
au ajuns repede sA o invete, iar Evreii dela Constantinopel fAceau
concurentA acestor confectiuni si, incA prin aceea, ca s'a introdus
portul european, astfel ca, astazi, aceasta imbracaminte o poarta
doar valetii caselor cogate. Doua marl firme indiene : Pohoomul
Broders st Wassiamu & Comp., desfaceau si ele confectiunile lucrate de Aromani i altil, ca si acelea importate din India, China
si Turcia 2,
Tot aid, in bazar, erau alti Crusoveni
unii argintari si
anticari ca Finarca si fratii Lefandi Sotir si Costa, altii argintari
'
Fratil
Batali erau s Anton, Ghiorghi, Mateu It Nicola. a Nicola, fful 1u,. Spiru Totili,
decedat in 1934, era mftlocitor in mune afaceri. 5 Din 1897, Jean loanovicf,
al lui Nicola, cu studif Ia Montpellier, Lyon if Paris este medic pe ara-el-Din ;
fratele Anastasi, altadati negustor, este funclionar la c. f. egiptene.
436
www.dacoromanica.ro
Crusovenii exploatau si hoteluri. In 1904, fratii Cucina Nicola si Ghiorghi aveau in arenda Grand Hotel Egyptien", preluat
in 1910 de fratii Papaioani B. As azi, Nicolae Cu cina (casier at consulatului Greciei si fost epitrop al Patriarhiei) tine Hotel Imperial",
pe cand Ghiorghi face negof la Mitgamr 3. Fiul acestuia Steriu are
biurou de bumbacuri in asociafie cu marea firma Costi Kotzikas.
Zagoritii erau negustorii cei mai bogafi, multi dela Capesovo,
Cuculi, Monodendron si Negades, mai cu deosebire din partea n.vestica a tinutului. 0 mare firma la Cairo, mutata dela Zagazig,
a fost a lui Vatopol. Multi Aromani din Corifa erau mari negustori
de bumbacuri, printre cari frafii Mitrusea, poate Leatche si alfii.
In total, sa fi fost, la Cairo, Inainte de 1900, circa 130-140
firme mari si mici, de Aromani, majorita tea Crusoveni. Dar marile
afaceri si marele negof nu aveau loc la Cairo, ci in provincii, cu
deosebire in eparhiile. Garbia, Mansurah, Zagazig, Menufia, etc. precum si in marele port at Alexandriei.
Crugivenli la Mitgamr, Tantah, Zagazig, etc.
Ca si nevestenii, Crusovenii si-au avut, in cuprinsul Egiptu-
3.
lui, zonele de activitate proprii ; si-au desfaurat, insa, aceasta activitate in mai multe directiiini : in agriculture, in comerf de coloniale, de bumbac si de tutunuri, in fabrici de curafat bumbacul,
mori de Mina, brutarii, croitorie, bancherie, etc. Centrele cele mai
populate de colonii crusovene au fost Tantah, socotit ca al treilea
oras al Egiptului, Mitgamr, Zifta, Zagazig, Mahala Mar, El Menuf din provincia Menufieh, cea mai fertile regiune de pe pamant,
Minet-el-Gam, precum si o multime de alte centre.
In El-Menuf, s'au asezat fratii Zvolu : Nicola Zvolu prin 1872
si Petre si Mateu venifi in 1893 4. La Kafr Daud, unde a fost cartierul lui Napoleon Bonaparte si in Menuf-San-Saft au facut cultura
de bumbac pe o mosie de 350 fedane. Tot in aceasta regiune, a
facut cultura si cumnatul Dimitri Constantin Gheru, un mare negustor, in legaturi cu toate Pasalele. Averile acestora an fost mostenite in mare parte de Steriu Nicola Zvolu, care face i astazi
cultura in acelas Kafr Daud-Bihera, clasificator expert de bumbacuri, bogatas de 40-50000 lire egiptene, mare comersant de cereale
si vite, iar in 1912, cu animate de transport pentru Tripolitania.
1 Aid, a Itscrat i Ghiorghi Sossidi, cu hotel Sossidie la Salonic. 2 Erau
fratif Petre, Anasta.i fl Pandele. 3 Jean Koutzinas (Cucfna), flu' lui Nicolas, este
medic in oraf. 4 A ficut donatiune, prig Legatiunea Romani dela Cairo, Muceramici
reprezentand pe cod
zeului din Buzure0f, o multirne de anticititi
108 ofiteri at lui Hanna, cet mai multi cu nevestele tor, purtand fi ceasornfce
437
www.dacoromanica.ro
In Minet-el-Gam (Zagazig) a lost o firma cu renume ca boSamarina : Nicola, care a avut mosii intinse, firma condusa
de fiul Mihail, inginer agronom dela Paris 1 si de loan, fratele lui
gatie
44.www.dacoromanica.ro
frati Papazu, Tascu BescA, fratii Sarcu 1 gi altii fii ai lui Nauni
Sarcu, constructori la Constantinopol, in comertul de petrol, untdelemnuri, orezuri, etc, ; fratii Cachiosi -7- Nauni li Alecu cu negof
diferit, bacanii si cafenele ; Nicola Todu tabechi ; frafii Sara
Ghiorghi si Vasili, cu comert de bani si multe imobile ; fratii Surdu
loan qi Teodor, bacAnii si fabrici de Mina, bogatasi de talia lui
Kiudinek 2 ; frafii Licu
Nicola si Costi, venifi dela Tantah, cu
industria morAritului ; etc.
ani, Steriu Bairactari, etc., cari s'au ocupat cu exploatarea de cafenele, hoteluri, variete-uri. caf-chantant si altele. Constantin Kiudinek a avut, aici, fabrica de curatat bumbacul
a fost unul din
cei mai vechi negustori. Printre cei dintai MAgAraveni, au fost fratii Gramata
Mihail si Steriu, cu bacanii si mare negot ; cumnatul acestora Costi Musa, un ginere al acestuia si altii, tofi cu
coloniale. Aici, erau si fratii Licu cu fabrici de Mina; Ilia Hagi
Busa, In asociafie cu Costa Musa, coloniale engros, flit lui Mihail
Scaperda, frafii Cachiosi ; Naumi si Alecu, Toma Hagi Bucle bailturi spirtuoase. etc.
1 Fray! arcu : Ghforglai, Hristu fl Sotir. 2 Astizi, in Mansurab, este avocat Ioan C. Kiudinek, singurul ramas din celebra familia ; Petru Carascacbi
este profesor la fcoala Abeuf
dof frati grad, bogata0 din Persia. 8 Fratil
Naps s Nafcu, Nicola 0 Dimitri. 4 Glaforghl Cucini, venit in 1886, este viceprqedinte 0 membru in consilful comunal ; este un cunoscator profund al I.
arabe. 6 Fratil N. Licu s Ilie, Milaalaclai, Pericle 0 Toma. 6 Vezi ',Cairo 0 Hanel-Hal:Ps. 7 Veal ,,Alexandriais. 8 Unul Nicolae Bahcivan era mare negUstor
la Salonic. Vezi Mg.-Rominif, I, de P. Pap., IL 9 Nicola a lucrat 0 la Scopfa
fill Mihail 0 Iancts conga:44 firma. Yea Q, 1,, 213,
www.dacoromanica.ro
439
440
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
mai modesti atingand sume de 4-5000 lire egiptene. Tot la Gudaba, fratii Pinica
Dimitri dela Alexandria aveau centrul afacerilor. Mari negustori de bumbacuri erau i Blaciotii Ghiata si Misirli.
442
www.dacoromanica.ro
Khediv ca oaspe 'i-f afternea postav raps dela debarcader la palatele fut. A
construct cu claeltufala lui biserica greaci, in curtea careia se afli statula lui.
Multe date pretioase am capitat dela I. Cbitu, fost institutor, mort de curand.
4 A fost pretieclintele comunitatii ortodoxe din Beni-Suef. 5 Are motif adminis-
443
www.dacoromanica.ro
In cautarea norocului, Aromanii au ajuns si in tara Etiopiecum ii numeste, undeva, poetul Homer, Printre cei
nilor pios0
dintai Europeni, s.-estici, pare a fi fost Nicola Ciutura din Crusova,
venit in 1880 2. In 1883, s'a asezat in provincia Godjam unul Ghiorghi
444
www.dacoromanica.ro
dupa cari au venit batranii trap loaf, cu fiul Costa si Cup cu fiul
Mihail, toti plecati dela Cairo. Fratii Costa Batzaria Nicola, Steriu i
i ei din Egipt.
Taffari, actualul Imparat, a fost distins, de acesta, cu Steaua Etiopiei" in gradul de cavaler. Tot el a facut, in 1935, frumoasele
parcuri ale noului palat, in ateptarea Printului motenitor al Suediei 2.
In 1903, Metoveanul Ghiorghi Toma, venind dela Kadarif-Su-
445
www.dacoromanica.ro
Pentru restul Africei, avem putine date. Relatiunile Aromanilor cu acesf continent erau, totui, frecvente. lath, un Amman
Adamovici, din Novisad-Bacica, care fAcea negot cu casele comerciale din toate pile europene, cu Orientul apropiat, cu China Si
Algeria 4. Inainte de 1906, erau stabiliti, in Africa de s.-est, in
Delagoa Bay-Lorenz Marquez din Mozambic, Perivoliatul Nicolae
G. Marcu qi cu fratele sau, unde s'au ocupat cu exploatarea de restaurante. Acetia doi ar fi venit din Australia; dela Mozambic, au
plecat in Belgia, America i alte tad 5. In Mozambic, se mai ocupA
Zagoritii fratii Hagi din Capecova cu negot Si brutArii. Un Cruovean
Costa Leadu este, Inca astazi, la Tananariva-Madagascar, ca reprezentant al unei case europene de pielarie ; unul Barbaiani din V1.-Livadia
celti aunt destul de puternice f f in aceasta tad indepartata a Africei de est. Itailed! au Inmultit foarte mutt, In ultimul limp, misiuntle lot consulare, culturale it religioase ; mai existi mfsiunt simflare americane, franceze, germane, suedeze, etc. 0 D. Pop., 73. 6 Vezi gi Lumina), IV, p. 113. 6 Relatiuni capitate
dela onor, famille I. Danaba0 din Bucureti.
446
www.dacoromanica.ro
inn
LJ
se pare
I In Australia, au fost i aIti Aromini, printre cart
din familia Cunia-Tarnova Bitoliet. (?) 2 Vezf D. Pop., 40.
gi unul
447
www.dacoromanica.ro
CAP. VII
Expatrierea Aromanilor peste Atlantic, incepand cam pela finele secolului trecut si accentuandu-se cu deosebire la inceputul
celui de fall, a fast determinate de mai multe consideraliuni. Criza
economics sufoca pe tinerii ce nu gaseau camp liber unde se -si
desfasoare energiile : Serbia si Bulgaria nu mai erau tari ospitaliere,
retinut acest fapt : s'a observat, in scurta vreme, ca, in valmasagul luptei pentru existents, in loc s se piarda, au reusit dinpotriva, sa-si asigure un post onorabil si, in loc sa fie un surub neinsemnat in angrenajul marilor uzine si al altor intreprinderi, ei si-au
creat o situatie independents, majoritatea ca negustori de sine staMori 1. Dar ceeace este mai suprinzator este faptul ca si Aromanii
din Plod, mai cu deosebire Farserotii, cari nu cunosteau, in satele
si colibele lor de munte, decat meseria de pastori si fabticanti de
casuri sau carbuni si nu cpnoscusera lumea dincolo de orizontul
datorita spiritului lor mladios si
ingust al satului lor, au reusit
1 Vezt gi Romanii din America de Aureliu 1. Popescu, in Transilvanfa,
Banatul, Crigana gi Maramurep, 1918-28, I, pp. 623 gi urm.
448
www.dacoromanica.ro
lesne adaptabil ,notdior cerinte sociale si, pe de altA parte, tot pe atata de conservatori ai datinelor si tradliei
au reusit, in scurta
vreme, sa devina oameni bogati si sa promoveze binele connatio-
www.dacoromanica.ro
44t
450
www.dacoromanica.ro
este la Cleveland Ohio, din care dam cateva nume : Hristu Argintaru, An. Papa Dionisie si fratii Papagheorghe loan i Fani, toti
cu hoteluri si restaurante ; altii ca Ghiorghi Papamance, Dima Golea, Stefan Bicica, Dia Ghirizu, Vitan, etc.
Nevetenii numara vre-o 60-70 nume, toti negustori, cu deosebire in Canada : Montreal i Toronto, iar in U, S. A.: New-York,
Detroit, Chicago, Indianopolis. Au fost la Providence, ca Dimitri
Ghiose, Mihali Roza si altii ; la New-York 1: fratii Golna, Vasile
Boza, etc. mari negustori ; Tomi Mihail 2 cu restaurant. In Canada,
la, Montreal, fratii Costa Pelicuda 3, mari negustori de confiserii si
fructe 4, etc.
Aromanii din Belcamen au avut si ei o colonie putin numeroasa. Mina M. Calus negustor in St. Louis, Hristu M. Calus in
California, altii ca Hristea Tegiu Calus cu fabtica de bauturi spirtuoase, Ghiorghi M. Calus, etc. Si Pisuderenii au avut o mica coIonia : Foti Ceau cu restaurant la New York 5, tineri din familia
Leacu i altii. Multa lume din Blata era raspandita in toata America; deasemenea, si Aromani din cele doua comune Beala. Castorienii - pe cari, in secolul de tap, nu-i vom mai trece in randul
Aromanilor - au avut multa lume in noul continent ; aproape nu
exista familie faro un membru expatriat aci. Toti s'au ocupat cu
blanaria. Frumoasele vile din Castoria si mizeria actuala sunt o
marturie vie a belsugului si falimentului vietii economice din Cara
Yankeilor.
Macedonia. ' Fratif stint : Teodor, Anastasi 0 Chirfac. 4 Fratif Barzu Giugea
lucrau 1 et In aceasta tad.. Cu America face negot de tutunurf firma Mi&u din
Salonic f i alte firme aromineti sf grecepi. 5 Fotf Ceauf a avut la Bazargic cafeneaua centralg pe str. Regina Elisabeta. 6 Aid, la Chicago, a Iucrat f i Gapefanul Teodor Carata, tell farmacistului George. 7 Un alt gopefan a fost din familia CoKa ; Mulovitean a fost Hristu niluplarn, etc,
451
www.dacoromanica.ro
cristalizat o fortA constienta, nascatoare de energii i produse folositoare, a fost Nicolae Cicani, cAlauza Farprotilor in noua fume.
El s'a ocupat la New York cu negot diferit i cu o casa de transporturi. Alte nume in aceasta cetate : Ahilea Cipu si Tache Tasi cu
comert de berarie, Hristu Batu frizerie, Tolia Billmaci-Tesalia hotelier,
Pandele Talabaca functionar la controlul asigurarilor i agentiilor de
vapoare, -Nina Ionescu, Dimitri Ciufecu, Ghita Popdscu, Dionisie Po-
pescu, Hristu Dumitrescu, Tanasi Rop, Tap D. Tasi, etc. In Woonsocket R. I. : Dumitru Teja, functionar comercial peste lucrAtorii
dela uzine ; Mihali Ghianelu i Duinitru Panu coloniale, Gheorghi
Bebi hoteluri i coloniale, Vasili Bichi, Tegu Gartu 3, Grigore Sola,
etc. In Bridge Port : Simu Dumitru Si fiul Leonida cu restaurante
1 In primul an, in frunte cu Clean', cella* de mai sus ;I V. Atanasescu
au intemeiat soc. Speranta*. Dar, dupa un an, Fall erotii inmultindu-se, s'a interneiat de acelq Cican soc. cFargerotul*, cu sediql central Ia N.-York f cu
filiale Ia Woonsocket R. I., North. Gr., St. Louis, Bridge Port, Corita, Pleasa,
Dignita, Bucurefti, Fraf art. In 1906, s'a intemeiat de H. Constantinescu, V. Afost institutor Ia Balcic fi acorn negustor in Bucutanasescu fi N. Papahagi
refti
41-upoaica* cu caracter economic it national, cu peste 160 membri, Ia
care au aderat ft toff grecomanii i Aromanii Tesalieni, Societati cu sfera mai
restrAng s sAp. MArgArit* de Avd elf* Ia Nashua, cSf. Gheorghew de Tesalieni
Ia N.-York, cFratilia* de Perivoliati in 1909 cu caracter economic
a atuns
in curand cu on capital de 8000 dol., din cart au *tat i cativa negustori din
Bucurepi ; *Picurarlu de Arominii stabiliti in Indianopolis. Multe date le posedim dela d, C. Coca, negustor "in Bucurepi. 8 Au mai rAmas Inca vre-o 70
WWI% restul s'au inapoiat - multi din ei in tars ft in Cadrilater. a Hui lot
Gartu este in siguranta statului Rodhe Island.
452
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
453
mir de circa 700 tineri, stabiliti prin statele Boston, Nashua, N.York 1, etc. vi cativa prin America de sud. In Boston, un mare comerciant de carne este Panait Ciopa, iar fiii luf ingineri ; in Los
Angeles, Mihail G. Piteni, afe futreprinderi de hoteluri ; tin mare
proprietar este Memu. Tot aici, este Turiantil Hristu Cicma medic
si Hristu Patajd din Samarina. In America de sud, Tuliu Diamandi,
stabilit de peste 30 ani, diplomat aI facultitii din Bucurevti, are
farmacia lui la Buenos Ayres, iar Tachi Diamandi inginer chimist 2.
Putini Turieni s'au stabilit, dupa 1900, in Nashua, Providence
si Cansas City.
Aromanii din Masa, bine Instariti, s'au avezat cu deosebire,
in statul Vermont. Vom da cateva nume reprezentative. Nicolae Economu, are in 1st Georgia-Vermont, fermi pe movie proprie cu 80
vaci si mii de pasiri, cu inventarul cel mai modern ; mai desface
si branzeturi europene, etc. 8; Petre Cazana cu atelier de fotografiat vi proprietiti In Liverpool-Ohio. In Knoxville-Tonnesay, Nicolae
H. Cazana cu imobile si trei ateliere de fotografiat : In Woodsville
N. H., in Lindonville Vermonts si cel mai impunitor in Johnsbury.
tru ;
41a i 024, 1-44 adVs Ong n Veyi Trib. Rom. de peste hotare, nr 2, a, b
r-T5T
www.dacoromanica.ro
5%1
LJ
statul St. LGuis s Margariti Ianuli al lut Nasta Pleacu din Pleasa
toll produse ale liceulut roman din Mafia ; in St. Francisco, cel mai temut boxeur
era un farferot r un alt champion boxeur in st. Rh. Island a fost cula Pent!.
funda din Veda. 1 Vezt idtomanti din America*, 1930, 29f
455
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII
1.
Greci" i Aromani.
Este de cel mai mare' interes sd urmdrim pe negustorii aromani in cuprinsul Principatelor Romane. La prima vedere, se pare
ca acesti Intrepizi negustori au ocolit pile dunarene, pe cats
vreme in Wile vecine acestora i-am gAsit in colonii importante,
Inca din cele mai vechi timpuri, ca si in Ardeal si Banat. Faptul ca
nu-i gasim in Principate nu insemneazd, totusi, ca n'au existat
nivelului. Si aceasta, incepand cu sec. XVII, mai staruitor. Oil, Aromanii, gasipdu-se intr'o societate cu pretentii de grecizare, era
natural ca multi din ei
majoritatea
sd-si helenizeze numele
si sA se prezinte ca Greci, in modul acesta, putand usor sd-si atingd scopul urmarit
inavutirea si, totdeodatd, sd poata patrunde
in clasa conducatoare, trup si suflet helenizanta. In celelalte tAri,
constituindu-se in comunitati culfurale si religioase, laolaltd cu foarte
www.dacoromanica.ro
Ifroclu s'u-arda-atea \fink, calf fug gioni to ilichie ; 'ncbisesc gloat s'viniacasa, fee Vlalaute enu-lf alasa*, adica AArde-o-ar focul Ylabia, ca fug tinerit
in varsta fragecla ; se pornesc tinerii sa vie -acasa, dar romancele ies gf nu-i
primul Ceanescu care a venit is
IasAs. Nevegtencele blestemau pe Ceanana
Muntenia
ca amagea pc tined f1-1 ducea in Romania. Deasemenea, erau
blestemati gt cbirigili cari amageau pe tined. Bitranul Mihalachi Buia, proprietar al gridinei Pariziana*, a fost, copil mk, amagit de un chirigiu gopegean.
2 Istoria comettului, 181. 3 Ibid. 4 N. Iorga, Negotul gi megtegugurile in trecutul romanesc, 113-114. 5 M. Iorgulescu, 186. Atat acest scriftor, cat gi dr. A.
Gluglea, in lucrarile for atAt de documentate, n'au pomenit nfcairi despre activi-
457
www.dacoromanica.ro
rnarocul din Lipsca si In alte centre comerciale, Aromanii erau prezenti din vremurile cele mai vechi i incheiau transactii importante 1.
Stim cA dr. D. Popovici, In valoroasa lucrare, O Tzintzarima", analizand, cu multa rabdare si obiectivitate, provenienfa in
Nu9ici, Filipovict, Gruict, etc. ; sau grece9t1: Neofit Duca, Perevos, Gazfs, Gudas, Pantazides, Diamandi, Valaorltis, Krysalfs, Zalacosta, etc. ; sau bulgAre01:
Tachef, Ghana Ghenadlev. Aleco Constantinov, Mihailov, Gheorghlev, etc. ; sau
turce9tt t Sava Pap, Serachiot Bey, Naym Bey, etc. ' Vezt Arch. Olt., nr. 37-38,
a. VII. art. 4T. Teodorinih 184 91 urm. 4 Acest Dima 4Greculw, casitorit cu Ileana
flica lul Nicolae Mortun, coboritor din Ion 'MAW, Mamie LogofAt, a avut
printre cel patru fit
pe Teodor Teodorini gi Vasile Teodorint, doi actort cu
renume la laid 9i Cratova, far Teodor a aver douI face, pe Elena 91 LucretiaAurora, cantArete celebre pe rampeie europene. 4 I. Car., 139. 5 Vez1 IFearIcar
C. I-a, cap., IV, p. 122. 6 Adam Papa Adami a fost burdcul ettioscutuluf colonel Tache Anagnastopol din garnizoana R.-SArat, astAzi penslonar ; pe and
Anagnostu Adarni 91 Iork Anagnostu 141.1 fost I ungl Vogl*, alttil tag.
45$
www.dacoromanica.ro
tene : until cuimgi-bas", staroste al argintarilor si altul, fiul Gheorghe, mare negustor de lipscanie, stofe, etc. 1. Ciropol si Cristidi
potam si a. m. d.
NumArul acestor asa zisi greci" trebue sA fi fost relativ insemnat, daca ne referim si la numarul considerabil de invatati cari
propovaduiau, cu eruditie Malta, in Tarile Romane, stiin tele si filosofia, ei fiind printre aceia cart au pus si bazele vestitelor academii din lasi si Bucuresti. Acesti invatati si profesori aveau frati,
rude si prieteni rAmasi acasA si cari nu puteau sa ignoreze aceste
regiuni dunarene bogate
domeniu atragator de activitate econoJ
mica si de inalte functiuni pe langa boierii si domnii lor.
www.dacoromanica.ro
459
Ianina
era, pe a-
cele vremuri, mai mai ronthnesc" 5i &este, printre multe altele, aceste nume de boieri : Panu Caraioan, Panu Marutu, Anastasie Vrana 4.
SA intram in subiect. In comunicarea deja citata, istoricul N.
lorga
primul care a dat la ivealA nume de Moscopoleni In legaturi corn erciale cu Venetia
gasim acestea : Afacerea depozitelor Bthncoveanului a intrat apoi in mainile lui Leonard Caraianj
inceputul si 1-a Iuat dela aceia si in timp de 30 ani atka s'a ridicat, Dumnezeu sa-i inmulteasca anii" 5.
Din familia Vrana si Mavroiani a iesit familia Caraianatilor,
inrudita cu acea a MArutilor. Strbbunul acestora a fost caravanar si,
dupa ce stranse o avere fenomenalk se retrase 7. i, de aceea, ve1 I. Car., 58. 2 Mid, 59. ' Hropoglirafla tis Ipiru, II, 260 -284.4 I. Car.,
Cateva Old, nota I; p. 5. 6 Ap sale C. Daponte, Scopelitul, care, dupa
aceea, s'a numb Chesatte, in al sau IDIaIos IstorIc*. Vat Cronicarfi grad, I. G.
7 I, Car. 58.
59.
460
www.dacoromanica.ro
at lui Eremia
Movila
www.dacoromanica.ro
Marra, varui Tut 8 ilaban, tin Constantin Hagi, fiul Iui Petru Grecul 1.
462
www.dacoromanica.ro
gitrari mai cu deosebire din insulele egeice. Dar nume ca Anastasie, Pano, Fotie, Postolachi, etc. le-au purtat mai ales Aromanii.
Nu trebue sA scAparn din vedere Inca cateva. In chrisovul
din 1769, prin care domnitorul Grigore Ghica, Voevod at Moldovei
orandueste bunul mers al Academiei Domnesti, infiintata pe langa
Mitropolie prin a D-sale cheltuiala slobodA, indestulata si cu toate
cele trebuincioase lucrarilor ei i cu Biserica", In acest chrisov
domnesc, gasim, printre epitropi dintre etomercianti pe Baqa Coste
Avram, pe Costa Papa Filu, pe Constantin Panaiot, etc." 4. Aceste
nume trebuie sA fie aromanesti : Constantin Panaiot este deja pomenit ; numele de Basa it gasim si astAzi Ia VI.-Clisura ; iar Costa
Papa Filu it intalnim in listele date de Aravantinos 5 i analizate
de Caragiani, care II numara printre boierii aromani ai Ianinei, aMud de Caraioan, Panu, Murutu, etc. 6. Alaturi de toti acestia,
trebue sA mentionam pe acel arhon" Alexe Balaban laniotul dela
Lemberg, care a construct, in 1672, biseriea din acest oras7, si care
la moartea lui, a lasat mostenire patru sate si o vie la Cotnari 8
El era vAr cu Mihail Manea 9 i asoclatul lut Duca Voda 1.
In acest secol, at XVIII, lipscanii greci, cu un capital mic si
imprumutat dela boieri si cu care de transport, fAceau cute' t co articole aduse din Germania, din Franta, Austria, Venetia, Boemia,
Moravia, etc ii. Negustorui pomenit Basu Coste Avram aducea, din
Tara Nemteasca" oglinzi, ceasornice si alte maruntisuri". Printre
neguStorii precupeti armeni ki evrei" erau si precupeti greci cari
vindeau in Polonia, Ungaria, Germania, Venetia si Raguza" cai,
vaci, tauri si boi, precum Si miere, cearA unt, sau, manteca, lan4,
piei, carne sAratA si alte vite ce se obisnuia
pana in 1760
a fi cumpArate de acei negustori ce-i duceau la StrAlucita poartct
In Constantinopol 12. La Iasi, Grecii aduceau stofe de orient
Alep, Chios, ca muselina, brocart, materie scumpA 18. Un Tzigaras,
CaIlmactil, I, 450.1 Hurmuzacht, X, 552, nr. VIA 2- Doc. Ca1fmaclat I, 475, nr.
156. 8 %id, I, 122, nr. 73.4 C. Erbiceanu, o. c., 1888 XVI. 5 Chron. Us biro,
11, pp. 260-81. 6 Veal 1. Car., 59. 7 N. Iorga, Note polone, 55. 8 N. Iorga, Scrlsort de negustorl, 1925, 79. 9 Ibid. 10 Note polone, 1. c. 11 Doc. Callmaclit, I, p. 125, ap. N. Iorga, 1st. Corn., IT, 45. 14. lbid, 11, 413 4, nr. 36,
ap. N. Iorga, I. c., 45. 18 N. Iorga, 1st. Rom. par' dlitort, 111, p. 24. Printre
463
www.dacoromanica.ro
comert Insemnat al negustorilor greci" cu oaia soroca, avand ciudAtenia dela naturA ca are o coasts mai mult ca celelalte oi", foarte
mult oretuita mai cu seams pentru carnea ei, pentru care negustorii
greci, chiar la Inceputul sec. XVIII, exportau din ea mai mult de 60000
bucati la bucAtAria Sultanului" 4. Nu este exclus de loc ca, printre aceVi
464
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
465
Panu i. Un alt boier, negustor sub Serban Cantacuzino, era Panaiotachi Nikusios
2 (NiCUU
?).
perechi de case, etc 19. Un altul, boier bogat, era si Hagi lulu 13.
Tot pela inceputul acestui secol, odata cu ocuparea Olteniei de catre
Austriaci, colonii aromaneti, vechi sau mai proaspete din Banat,
se revarsara in aceasta provincie
printre cari ar fi plecat Si familia Simu, strabunii cunoscutului Anastase Simu 14. Nu tim in ce
epoca s'au deplasat din Ardeal, din coloniile aromaneti de acolo,
familii ca Nasta, Giuvara, Paplica, etc. 16.
Numele de Meitani Si Giuvara ne reamintesc nume de capitani
armatoli din Pind i Tesalia 16, cari, din motive politice sau si economice, s'au aezat in Principate. Multi din aceVia capitani
2 N. lorga, 1st. Cora. I, 311. 3 Ibid, 249 250.4 Ibid,
St. if Doc., V, 328, nr. 120. 6 N. lorga, o. c., II, 27.7 Istoria bise-
252-53.
466
www.dacoromanica.ro
16
erau luati drept arduti 1 sau greci, in fond, erau Aromani veritabili. Cu timpul, au ocupat functiuni inalte sau situatii sociale frumoase activand pe arena economics.
era lanar i pielar cu toptanul ; mai tim cA Imprumuta bani boierilor i oamenilor de afaceri dela noi, carora le aducea i noutAti
de mancare qi imbrAcAminte din Apus 3. Dealtfel, tot prin aceqti
Greci", membri in companiile de comert, produsele principatelor
ca i acelea ale s.-estului european, luau drumul peste Carpati i
duse departe OM la targul din Lipsca i duceau peste munti
.mArfuri turceti" si aduceau in schimb lipscanii 4 Dealtfel, negustorii de talia lui C. H. Pop, fratii Poschari, Zetini, Triandafil, Manicati i altii asigurasera monarhiei a.-ungare, pAnA la inceputul
sec. XIX, preponderenta in comertul DunArii de jos i in Balcani 5.
Pela finele sec. xyl sl inceputul celui urmator, gasim i Ce-
multi si avuti 7. Acepia se bucurau din partea domnului de privilegiul de a judeca i procesele intre ei 8. Pela inceputul sec. XVIII,
467
www.dacoromanica.ro
Coloniile de negustori din Janina si Albania asezate la Bucureti au fost marl si bogate si in curent cu ideile politice ale timpu-
97. ' St. 0 doc., V, 498, nr. 73. 3 Ikeda, Ist. Rom. VII, 178-9 f 471
ap. N. Iorga, o. c., 11, 81 -82.4 Hurm., 314-5, nr. 384 -- ap. N. lorga, 82.
ap. N. Iorga, 133. 6 C. I. Ionescu-Gion, Isto5 Doc. Calfm., 1, 501, nr. 193
tfa Bucuretflor, 472. 7 Ibld, 489. 8 Hurm., XIX, 597-8, nr. 491, cfr. St. if
despre mo0fle luf
ap. N. lorga, 88.9 St. li Doc.,
Doc., V, 331, nr. 136
XII, 147, nr. 299 ; p. 151, nr. 309. 10 N. Iorga, 1st. Cora, II, 88. 11 Vezi Furnfci, o. C. if Negustori de oclinfoara*, de dr. I. N. Anghelescu. 12 Elena Eftfmitt, art. in 1Grafu rominesc*, Sept.-Oct. 1932. 13 Urechil, o. c., VII, 118 - 9
468
www.dacoromanica.ro
Take lonescu, marele barbat de stat, a scris, candva, ca burghezimea de astazi in Ora este formats mai mutt din Romani Macedoneni decat din Greci 10, tot aa cum, cu dreptate, scria V. Berard ca coloniile helene din Romania, ap de bogate, nu sunt populate
decat de aceVi Eleni Vlahi
ca acei bancheri din Viena, pegustori din Odessa, mijiocitori de afaceri din Alexandria i din Marsilia 11.
www.dacoromanica.ro
469
cipatelor era destul de insemnata si ca loc de transit pentru calltori si marfuri cu destinatie Rusia qi Polonia 8.
3.
Aromanii, asezati statornic sau vremelnic in Romania, au activat ca negustori si meseriast dar n'au neglijat
ca si in' Egipt
i A,-Ungaria
nici ocupatiunile atat de rentabile, ca marea agricultura si comertul legat de aceasta. Ca atari, ii gAsim din cele
mai vechi timpuri, in Oltenia mai mult ca in celelalte provincii. Unii
din acestia au ajuns sa posede latifundii Intinse. Dintre toti, Zagoritli par a fi cei mai vechi in aceasta ramura atat de rentabila. Doua
treimi din coloniile zagorite au ramas aci si s'au asimilat ; jumatate
din cei din Cavalari, de o pilda, au lucrat aci si au facut mari averi.
Printre cei mai vechi. Zagoriti ar fi fost unul Adamidi din Doliani 7,
470
www.dacoromanica.ro
stabilit prin 1830, mare mosier i exploatator al padurilor Golestilor ; ceva mai tarziu, a fost loan Cira, mare proprietar, primul care
a intrebuintat masina de treierat la Goleti ; alti Cerneceni au exploatat moiile erbeti, Costestl i Goleti-Muscel, Bananei i Rateti-
Arge, etc. Din Dragai, au mai fost : Papastilu (venit prin 1780)
care avea ca proprietate 1/2 din moia Obarsia ; Marinelis se ocupa cu
arendarea moillor manastiresti ; N. Resa din Cepelovo, Sachelarie din
Negades la Almajelu-Meh. ; Teodor i Costa Bichis prin Mizil ; Hristidl
cu urmai la Galati 1, etc. In judetul Arge, a fost ca arenda Hristodul
venit prin 1860, etc. Din Negades, fratii Anastasiu (la origins Anastasini) dintre cari Tache a avut moiile Tiganeti i Calmatuiu,
lasate cu toata averea mobila i imobila Academiei Romane 6. Din
Cepelovo, ni este dat i marele everghet Ciuflea dela Chisinau 7.
Dam
din studiul bine documentat al avocatului Gigi Orman
cateva nume de negustori, mari agricultori in Oltenia, originari cu totii din V1.-Clisura. Anume : Tase Becu cu moia Carpen,
www.dacoromanica.ro
471
sfef. 3 In 1863, a vandut luf Stancu Becheanu mosta Talpa Bascovenf f tot
Cfr. 4tNeg. de odfacestula vfnde, in 1867, 1 C. Leonte o parte din movie
nioaraw de dr. N. I. Anghelescu. 4 Veal art. cft. de G. Orman. 5 Au fost dof
fratf : Trandafil Barta, probabfl poetul sf Leondatf Barta. Ambit sunt inmormantati la man. Cernica. ' Cu cheltufala acestula, a luf Zaman, a studiat
la
Paris, Ianfna sf Chios
dovic Fillp. B Prieten bun cu Bratfanu, Goga, V. A. Urecida, etc. 9 Unul din
ef, Dfamandf Bura a fost tatal profesorulut Vasile Diamandi, 10 Date capitate
dela regretatul Nicolae Patu, fost negustor In str. Halelor din Bucure Of, colegul V. Dfamandf, d. Costica Nicolau sf altff. 11 Fecforul a invatat cu Bartu la
Paris sl a foot profesorul fectorflor 101 Ipsflante. 77 A fost bunicul d. Costfca fat
Leonida Nicolau.
472
www.dacoromanica.ro
averile tatalui. Hagioaica, mare proprietary urbana la Craiova, avea si Parau-Gorj si alta foarte mare in Dolj, uncle avea si lanari0.
Un alt sir de maxi agricultori. Marele negustor oltean Serdarul Dimitri Mihail Dimo
zis si Aman, era proprietar de vii
una la Dragasani, de case la Craiova, han cu bolti si mosiile Corlatel,
Zanoaga, Broscarii 4. Alexandru Aman, fiul, a avut Corlatel si Poavea mosia Lita, in
fratele lui Sterie
iana 5. Teodor Dumba
valoare de 12000 pogoane, una din cele mai frumoase din Teleorman ;
www.dacoromanica.ro
473
in valoare de 21000 pog., dintre cari, 8000 balta, precum i Afumatii-Ilfov 1. Ernie Dumba avea altA movie. Mosia Putineiu a avut-o von Vranyi Clisureanul, inzestrata cu cele mai perfectionate
masini. Baronul G. Sina a avut Zimnicea i Dudeti, cu crescatorii
de of $i grajduri sistematice cu miei de Craciun 2. Laolalta cu familia Ghermani, au avut i crescatorii ultramoderne de porci, au inaducand coloniti pritemeiat poverne sistematice i au incercat
ca sa cultive livezi de pruni pe Baragan 3.
ceputi din Banat
Menelas Ghermani, fost ministru de finante, a stapanit mople
Rubla, Baltati, Naculele i Buda
jud. R.-Sarat, precum i Ileana
i Magurelele-Ilfov 4. Efrem Ghermani, vat. cu Menelas, a avut moia Manastirea-Ilfov 6. Ianachi Danaba0 dela Bitolia a avut moia
Ileana, vecina cu a lui Menelas, condusa astazi de fiii Costica si
Dumitru. Dimitri Muicu-Vlahul din Blata, mare negustor i rentier, a facut i el agriculture in mare 8. Evanghele Zappa (din Laydani-Albania) a avut latifundii intinse in campiile Ialomitei, averi
imense de al caror uzufruct s'a bucurat nepotul sail Constantin 7.
Dr. Arsache, medic i ministru sub Cuza Voda, a avut ca proprietate comuna rurala Arsache sau Parapani, compusa din catunele
Marti i Parapani sau Arsache 8. Pitarul Raducanu Simonide, bacan toptangiu, fiul lui Simu negustor venit din Adrianopol, avea ca
proprietate moia Brebenii-Olt 9. Dr. C. Leonte a avut mosiile Crivina-Ilfov i Potcoava-Olt, unde a fost asasinat de farani, in 1907,
fratele Costa, architectul. Fostul ministru C. Garoflid
din VI.Clisura, socotit ca cea mai Malta autoritate i compete* in domeniul econorniei rurale i un neintrecut gospodar, cu intinse terenuri in Cilibia-BrAila, are si o vie de camp de peste 1000 pogoane.
Un alt Clisurean Gheorghi Darvari, medicul, stabilit prin 1780-90,
avea marl proprietati urbane $i rurale 10. Tot in acest judet, frafii
Simu - Anastase gi Petru (?) au moia Fleasca, astazi de 660 ha.
Elena Castripaia cu intinse latifundii ; Vasile Paapa avea mosia
Valeg Boului ; Avramid6s Leatze, aroman din Corita, venit din
Egipt in 1857, a avut trei moii 13 ; Mihail Adjerolu a avut ca propiretate comuna Nanov ; Samarineanul Paikidi (Paicu) 13 moia
tineau In I. romans, pe care Nide o cunopea la perfectiune. Chiru D. Chiru,
astazi la d. Negroponte, a fost procurlst f1 contabil In 1910-920, tend s'a Itchidat ;I a devenit ferma model a statului, unde este, astazi, inginerul agronom
Petre Cfulli. 1 Ele au fost vaadute d -Iut N. Negroponte. 2 Marturii culese dela
familiile Danabagi f I Caramiciu. 3 Mogia Zimnicea a fost data ca zestre flicei
Ileana G. Ipsilante. 4 Acelag isvor. D. Sterfu Teta este administrator al averilor
surorilor Jul Nicolae Dimitrie Ghermani, ministru plenipotentlar t d-na Ottulescu
sgi d-na Mflovanovici, fost prim ministru sarb. 5 Casele din centrul capitalef unde
s'a tidicat gcoala sup. de architectura erau ale lui. 6 Cartea de aur,18-20. 7 Vest
Buctiregtii de altadati de C. Bacalbaga, II, p. 146--47. ' Enda Diaconovici, 1,
271. 9 Cartea de aur, p.. 48. 10 Vett Cartea 111-a, 4Maril everghetiw. 11 Vest
Cartea de aur. p. 181. 12 Ibid, p. 80. 13 Numele de Patcu-Paicos 11 gasim gi la
474
www.dacoromanica.ro
Copaci-V1aca ; Tega din V1.-Livadia-Castania, mort In 1851, movia Baltenii-Dambovita 1; Nicolae luca din Biala a avut Sericul de
langa Cosmesti 2 ; Gheorghe Coemgiopol, fiul argintatului
deosebit de marele comert de manufacturA i stofe
avea In judetul
Ilfov, o multime de moii In arenclA 8.
Din familiile aromaneti stabilite la T.-Severin, Const. Triandafil din Blata, proprietar urban, cu moia Podugros ; deasemenea,
i fratii Anastasiu
Anastase i Apostol ; Stefan Alexiu din Zagor 4; Nicolae Cugeae avand i pe fratii lui, la HInova cu arendA
de moii, Cu comert de cereale, de bAuturi Si coloniale ; Nicolae C.
DogA, In legAturi Si ca Dini Mihail, avea moia Fratotita i In irendA altele, avand vi pe fratii lui 5 ; aceiai ocupatie, fratii lanachi
DogA
Tudorache Si Gheorghe, precum i fratii Tegu Dog&
Zisu i Gheorghe, etc. 6.
Alti agricultori In Oltenia : doi frati Sterie
Tudorachi ci
Nicola din Bitolia, stabiliti la Craiova prin 1845, dintre cari Nicola,
frunta al Craiovei, avea In arendA o multime de mocii i exploatari
de pAduri la Ganciova Si Liteava 7. Gheorghe Chitu, fost ministru,
avea =Oa Mirila, pe care a trebuit sA o vanzA ca sA-vi achite
datoriile. A fost un mare agriculor i Mihale Paciurea, cu proprietati in Craiova B. Un mare bogAta*, stabilit tot aici, prin jumatatea
I ache dela R.-Sirat, a lucrat si el ad. Multi membril din familia Doe sau
ocupat cu arenda. 7 Credem ci este acelas cu Nicola Teta Becht sau Nicola Stade care a avut most' in valoare de 40000 pog. gf in arena. Dictsleni,
CalAragf, Sachet, Ganciova, Rotiltea, Ostroveni, cu Lets proprietate, cu negot de
vtte, etc. La acesta, lucra gt cunoscutul Petrache Lala, tatil avocatulul Nlibail
Menelas-Nell dela Silistra. s Veal art. G. Orman data citat. 9 Fratele Nicolae
Calogheru a fost seful Omit la Calafat.
www.dacoromanica.ro
475
Aromanii din Furca s'au asezat cu predilectie in judetul Teleorman 2, Prin 1870, existau deja 70-80 familii, ca cerealisti, nprari, negustori de manufacture, coloniale, bAuturi spirtv oase, etc. Vom da cateva
nume reprezentative : fratii Dimitriu-Naca 8, la inceput, negustori la
si arendas : Costea Teodoru fabrics de Mina ; Dumitru TonopolTona mare negustor in Alexandria ; Dumitru Constantinescu (Suliu)
si in arena. Vasile, unul din cei patru frati 12, foarte intreprinzA1 Alexandru, Dinu gi sora Unica au mogf a Leordeni, Vintila gi Dinu Baloteasa, Cesarfna gi Unica Vitichegti ; Virginia, Traian gi Paul Hanul Rogts.
476
www.dacoromanica.ro
for st activ, a avut mosiile Popesti-Bacu si Arcuda, uncle se gasesc, astazi, filtrele Bucurestilor. Pe mosia Bacu a avut $i fabrica
de spirt. Venit tanar de 16-17 ani, a facut mari averi. Fiii : Alexandru si George continua agricultura, iar Jean este inginer 1. In
jud. Buzau, Nevesteanul lanachi Ghiza, venit in 1877,1a Manzalesti,
477
www.dacoromanica.ro
langa altele din Macedonia sau Meglenia, cu incepere, dela sfaritul sec. XVII, In Oltenia, ca Si in Ardeal 4. Colonii de Clisureni
din Banat s'au aezat i cu prilejul ocuparii Olteniei de Austriaci 5.
Prin 1840, toti aceti Aromani, cari se gaseau in fruntea comertului craiovean, proprietari rurali, on pe punctul de a deveni, toti cu
bogate gospodarii, locuiau in mahalaua Sf. loan Herra i in jurul ei 6.
suditul austriac
subit in Mai 1911. 1 Gattea de aur, p. 229. 2 Dupl. L. Boga, bitranul Casa) a tienit, prIn 1820, dela Iagf, cu multe turme. Flit luf Teodor Bunt : Socrate, Anastase, Anton, Sofocle, Nfcolae 0 Solon. S'a ocupat cu negot de linurf gf brAnzeturf 0 cregterea oflor. In soc. Industrfall AGenrom* inffintati in 1920, a fost
ca pregedinte Scherer, cumnatul for 0 fiatlf Anastase 0 Socrate. 4 George Mil.
cap. I, C. II. 6 G. Orman Din trecutul Crafoveh, Arh. Olt., a. VI, nr. 34 p.
41446. 7 N. Iotga, Corespondenta luf D. Amam, p.
12.
478
www.dacoromanica.ro
Vasile Neamtu
in acest comerf 1. Acest Velea Pavlovici a aVut
legaturi si cu alti Aromani; ca Nicolae Dumba, casa Poschari din
Viena, Enachi Hagiaad si D. Aman, cu Hagi lenusu
poate Aroman a. Nicolachi Mihail avea relatiuni si cu Hagi Const. Pop dela
Sibiu 3. In fruntea acestora, a stat Serdarul Dimitrie Mihali DimoAman cu firma cunoscuta Inca din 1794 4. A avut afaceri cu Vidinul, unde preda, in calitate de arendas al Carmuirii, untul datorit
de cele 6 judete, precum si saul sau cirvisul caprelor si mierea ;
el aducea unt si din Tara Tatareasce din Bugeac 5. Cu aceasta
Cara, insa, avea comert mai important cu lana
barsana, stogosa
si figae, dupa tabanurr, lucru nepermis dar care ii reusea lui de
minune si facea cu ea export peste Dunare sau In Europa, mai ales pea Orsova si Turnu Rosu 6. El avea
cu altii
si arenda
de carne in oral, grija saului si mierii pentru cetate 1 ; avea arenda
vinariciului datorit manastirilor Megha Spileon din Peloponez si
Vlah Seraiu din Constantinopol ; avea oieritul Olteniei; in l819,
Ocnele erau ale lui si ale prietenului Polizachi ; in 1828, capanul fntreg
era in seama lui, ca si saul, untul si mierea Vidinului ; in 1844,
grec Kaludis sau Kaludi, cumaat de sod.. Tatdl luf Aman ar fi lucrat. tot la
Crafova. 5 Ibid, III. Lucra gf cu Ruscfucul, unde se ducea unt bafractaruluf gf
begliflor, de Evret ce lucrau cu Aman. 6 Ibid, 1V. Cu toad Ifpsa de banf, oprfrile Pagflor, greutatea drumurflor de farad f t nentactftatea cArAugilor, Itina sosea
la Crafova. 7 Ibfd, VII: VArafle Crafovef, a Pftegtilor gl Calnenflor, ale vaduri-
lor gt tudetelor. a Ibfd, VIII. 9 Ibfd, IX. 10 Ibid, VII. Prin 1821, era gf un Setdar Diamandt. 11 St. gf Doc., VIII, 92 194. 18 Corespondeata luf Aman, 73-74.
13 Ibid, IV. 14 Ibid. 101 gf urm.
479
www.dacoromanica.ro
fratii Enache ci Nicolae, fill lui Petre Baca lbaca Pesica (Pisicof ci
Petrovici), ca ci fiii acestora, fratii Ciolea-Oane ci Nicolae 1, precum ci Anastase Stefan Tasula, Costea Orman sau Costea Baca lu.
Cu negotul de porci prielnic cu Pesta ci Venetia" lucrau Dimitri Orman asociat CU, Garlecteanu, precum ci Marcu Orman 2. Gheorghe
M. Cionea, manufacturi i desfacere de tutunuri ; Costa M. Cionea
comert ci la Craiova ci Ia Clisura ; Mihale al Cionea fruntac at
breslei lumanararilor ; lancu M. Cionea cu brutaria destul de cunoscuta ; D. Duma, ginerele lui M. Cionea, cu han vestit Ia Balc, prima
etapa Craiova-Bucurecti ;, Petre Tica tot negustor ; Petre Cotta,
nepot al lui Kir Nicu si flu al d -rutui Sima al Cotta, un mare arendac ci negustor de cereaie 9. Numarul Macedonenilor ca ci imporobserva N. lorga
create mereu 4.
tanta for in toata provincia
Prin 1848, se revarsa alte valuri de Clisureni, toti cu negotni,
ca : Tase al Mandrini, Dim. Berona, Nicola Eftimiu, Nicola Curcuti,
Nicola Veligt-Tutungiul, data cu acestea, yin ci famili din Audela
ci Bitolia, ca familiile Costea qi Nicolae Bicea, Tudorachi ci Nicolae
Sterie, Nastase loan Mangiula-Ball, Diamandi Sterian, ?etre ci
Marcu Dimitriu, fratii Jiva 5 ; Tanase Bosca, Gazda, Petre Nascu,
Pali, Sitna, etc. .
Alte nume reprezentative erau : batranul Zisi ci fiul (leorge
Zisi proprietari rurali ; Th. Cornetti ginerele celui dintaiu, pare-sc
Crucovean 7 j un alt Crucovean Nicola Nicolae din fam. Papatanase
cu arenda mocia Carcea-Dolj 8 ; Marcu Bei din Blata, arendac, negot de unelte agricole ci cerealist ; unul Petrache I. ala, Magaravean
mare cerealist 9 etc. Printre marile figuri ale Craiovei a fost ci
Stefan Costica Bellio
cartierul Clisurean, 4
1st. Coin. II 133. 5 Fratli Jiva nu sunt din ClIsura, cum s'a spus Ia nota 7 p.
461, ci din Epir.. Veal Arch. Oft., art. cit. 7 Se pare ci a fost director B. N.
R. ,Craiova pi a intemeiat fundatia cunoseuti Cornetti.. 8 Elul Stefan Nicolaescu este profesor la Foala de razhofts din Bucureti. Fediorul acestula, element eminent al nettling Buzeltilor, este inginer f I doctor in drept. 10 Veal clicitonar biograffe Figuri contimporane in Romania*, 1909, p. 246.11 G. Orman,
480
www.dacoromanica.ro
Unul din marii negustori ai Craiovei a fost gi Const. CanceaTeodorovici din Clisura, companistul venit odata cu ocupatiunea
austriaca si in relatiuni cii Hagi C. Pop. lenachi Hagiad avea relatiuni stranse cu casa Velea Pavlovici 1. Tipografia Macenca reaminteste nume aromanesc 2.
Alte colonii puternice au fost la T.-Severin, originare din Epir
p1
Dimitri Bilimace
13.
www.dacoromanica.ro
481
nie unde numaram pe fratii Papanihali 1. Cam in acelq timp, Anastasi Maruli i unchii acstuia Sterie 2 i Nicolachi 3, impreuna gi
cu Tahu, bunicul acestora, aveau in antrepriza, pe vremea lui Cuza
Voda, Ocnele Mari. La R.-Valcea a fost o colonie maripara, printre
cari Tarnovenii Gheorghe Constantinescu, Tache Dilinugi gi altii 4.
Colonii de Clisureni in Valcea, mai vechi ca o suta de ani,
precum gi in Gorj. S'au ocupat in Tg.-Jiu, cu comertul de coloniale,
bauturi gi vite, cu exploatarea de restaurante gi hanuri. Cateva mime,
ca fratii Dimitriu, loan NicQlau, Gheorghe Poliopol, etc 5. In R.-Valcea, de-acum un veac, ca cei mai batrani ramagi Inca : fratii Georgescu
Constantin gi Dimitrachi, Nicolae Si Nachi Petrescu-Prifticiu, Ghiorghi Tapu cu hoteleria 8; Ghiorghi Duli la Urlegti 7,
482
www.dacoromanica.ro
Constantinescu exploateaza farmacie. Satnarinenii se gasesc, deasemenea multi prin Oltenia. Multi Aromani se ocupa Inca cu arenda
i administrarea moiilor 4.
5.
Nicblachi Hrisicu la Valea Aninilor,. etc. 6 N. Iorga, art. in Rev. 1st. IV, p. 111.
6 Stud!' gi Doc. VII, p. 145, nr. 90. 7 Doc. Calimachi, I, p. 181-3, nr. 127
ap. N. iorga, 1st. Corn. II, 94. s Gologan, o. c., p. 64 9 St. fl Doc. XIX, p. 41.
13 A fost irate cu generalul Papani. Un V. Papana-Domnegti arenda mogii ft a
plecat prin Adrtanopol. 11 Prat!' Chiuca au mogtenit ceva din averile Pipani.
483
www.dacoromanica.ro
ei in asociatie cu un Grec
Dealtfel, cei mai multi Aromani s'au ocupat in capitala Basarabiei, imediat, dupa ocupare, cu exploatarea de restaurante i berarii. Au fost, in total, vre-o 40 negustori. Haralamb Peaha i
Nanu Naum- Gopeean, au avut, dela 1919, cofetarie pe Alexandrovskaia, pe urma restaurant i berarie ; I. Hie in asociatie cu Petre
Miicu, intre 1920-26 5; G. Vulcan restaurantele : Macedonia",
484
www.dacoromanica.ro
Vanci M. Zisi cu case de import-export, mai tarziu si fratele Nicola B. Actualmente, mai sunt cativa din V1.-Clisura, ca Devla cu
brutarii si Ciumblecu cu coloniale. 0 firma cunoscuta a fratilor Atanasiu din Ohrida cu restaurante si coloniale. Nu stim care Dumbali din Masa a facut comert si agriculture. In portul acesta de mare
valoare comerciala, au fost colonii numeroase de Aromani, pe cari,
insa, nu i-am putut cunoaste 4.
La P.-Neamt, s'a asezat o mica colonie, cativa negustori din
Giumaia de sus, ca fratii Gavrizi, cativa cofetari, cismari, brutari.
Cel mai veciu a fost Gheorghe Papasotir 5, cu farmacie, cam de
prin 1910; alts farmacie de acum patru ani a lui Petrica Baliu, amandoi din Crusova. Nu cunoastem origina etnica si nici locul de
nastere, dar banuim aromanitatea distinsei familii Lalu.
O colonie de Nevesteni nu stim din ce consideratiuni au trebuit se se aseze tocmai la Botosani, cu putin inainte de 1877, unde s'a
ocupat cu tutunurile. Primul venit a fost Gheorghe Ceani (Ceanana
485
www.dacoromanica.ro
La Focani, au fost colonii din Ohrida, cu deosebire, din Belcamen, Turia si alte centre. Unul Costa Becu-Turia Cu brutArii si
mari proprietAti in oras si la Suraia-Putna ; altii cu brutArii ca Peride adima si altii : Nicolachi Maruli lucra in comuna Cucu ; ca
brutari : Dimitri Steriu, Dinu Covata la Odobeti. Nijopoleanul P.
Alexandrescu, din familia Matuca, a avut tipografia Cartea Putnei"
condusa, astAzi, de fiul Alexandru, contend ca una din cele mai serioase institutii de acest fel In toatA provincia.
Despre Zagoritii raspanditi in cele dotty principate nu posedam date. Ei s'au ucupat cu restaurante, coloniale, blAn Aria si altele,
peste tot S. Nu cunoastem coloniile aromanesti in Bucovina. Cu insistenta, se spune de aniline persoane ca ele au fost si in aceasta
provincie ; se dA ca ilustratii familii numeroase cu nume de Niculita,
prin Suceava si alte centre.
6.
rat:1111e Negroponte. 4 Sunt tref : Vasfie, Mihail ff Constantin, frail eu Tafeu Cotta
486
www.dacoromanica.ro
Gopevnii s'au ocupat i cu debite de tutun si ziare, ca bine cunoscutul Tanasi Dabo
care a mai avut fabrica de caramida si
depozite de benzine , ca Argintaru si Cusi. Verienii, cei mai multi
veniti din Cadrilater, se ocupa cu comertul de vite, de branzeturi
si altele si, Incet incet, cuceresc teren in portul instreinat sub acest raport. 0 firma cunoscuta este Tusa Demu. Colonii din Belcamen si Negovani sunt relativ numeroase, ocupandu-se cu constructia, cu comert felurit, cu laptarii
ca multi Calus, etc.
In oras au trei farmacii : loan Zuchi-Veria, C. Ciomu-Muloviste qi G. Mavromati-Tesalia ; doua drogherii : loan Papaianusi ei
fratii Tanasoca
Petre, Gheorghe si Sterie, toti din Veria ; parfumeria fratilor G. Biciola
lonel, Traian si Stelian.
Afirmam ca colonia din acest port al tarii in valoare de 250300 familii, deosebit de altele putin cunoscute, a stat in fruntea
comertului constantean, cu firme Tarpa, Gheorghiu, Bandu, Rizescu,
Vasotti, Biciola, Papaianusi, Tanasoca, etc. Una din cele mai marl
firme din orasul-port este, fail indoiala, casa de import-export si
Data din Magade aproviziouare a vapoarelor Sterie Dallas"
rova, un element de mare creafiune, energie si indrasneala, venit
din valoroasa colonie din Constantinopol 1.
La Mangalia a fost negustor de manufacture un Ohridean
Ghiorghi Coe ; la Cernavoda, au fost fratii Militari din Magarova,
dintre cari unul Teohari, a fost primar inainte de 1912 2. Doi Gopeseni : unul Dumitrescu are hotel propriu si restaurant, Dimitri
Dimeca farmacist 3.
Nu cunoastem date mai vechi ca 1913 despre aetivitatea negustorilor aromani in judefele Cadrilaterului. Presupunem, lima
si cu mult temeiu . a aromanii negustori de vite si de cereale,
asezati la Arbanasi si in cuprinsul Bulgariei, nu puteau neglija acest
finut atat de bogat in asemenea produse si socotit ca granarul si depozitul Bulgariei. Vom avea a stabili trei perioade de infiltrare a negustorilor aromani : perioada 1913, aceea de dupa 1918
si ultima Incepand cu 1925, cand masse marl de Aromani au pornit s se aseze aici, ca negustori sau ca negustori-agricultori.
Primii pioneri ai comertului rcmanesc in Cadrilater au fost
buni cunoscatori ai limbilor si psihologiei popoarelor
Aromanii
traind aci : Bulgari, Turci, Greci. De aceea, ei erau chemafi sa
1 Veal C. I. cap, XI, p. 274. Are in afaceri gi pe nepotul du Mihail.
I Veal 0 Pen. Balcanicb, IV, nr. 12/912. 3 Aproape toll Neveftenii sunt proprietart in ora; ; multilAroman1 sunt proprietar1 de vile in Movila Ted:Lire:dal
ca d-r V. Apostoleacu, Peristerl cu localul Zori de zi., Lagara, etc. Relatiunt
cipitate la fata Ioculuf de G. Biciola, S. Dalla, V. Vapti, I. MihAilescu, etc.
www.dacoromanica.ro
487
peste 120 negustori asezati, deosebit de aceia nestatorniciti cari abundA prin toate targurile si satele provinciei. Comertul de predilectie rAmbe acelas : cereale, vite, lanuri, branzeturi, Multi din ei
au reusit sA acapareze o buns parte din industria derivatelor lapmai ales branzeturi albe si cascavaluri, dela turmele protelui
prii sau prin arendarea caerilor. Dar s'au ocupat si cu exploatAri
de paduri si negot de lemne, cu comertul banos de vinuri, cu brutarii si macelarii, cu manufacturi si alte meeeuguri ; croitori, cofetari, laptari, crasmari, hangii, argintari, etc.
Perioada dela 1925 incoa se caracterizeaza prin revarsAri in
masse marl a elementului aromanesc. Stramtorati in asezArile for
de munte, in Macedonia greceascA,'precum si in Rodopii Bulgariei,
cei dintaiu din cauza revarsarilor de refugiati greci din Asia Mica,
ceilalti din consideratiuni de nationalism excesiv bulgar, ceeace le-a
creat tuturora conditiuni de viata insuportabile, multi din acestia
s'au wzat in vechile sate
in convoaie bogate si numeroase
bulgaresti si turcesti sau in cele noui construite de ei, cu foarte
putin ajutor dela stat, cu mare aport personal in bani si in energie. Ar fi o mare greseala sA-i trecem in massa amorfa a taranului,
care stie sA-si \faun primului venit produsele lui si numai atat.
FiindcA vazandu-i cum forfotesc, ca albinele, in toate partile, muncind sau cumparand sl revanzand vite, mArfuri, producte de tot
felul, gonind zoriti pentru a-si castiga painea" 1, numai aspect de
simpli tarani nu pot sA alba. Celnici si pastori, ei au fost si in
patria for de origins tot atat de negustori ; tot asa de priceputi si
1 C, Neer Tt02.. Rem, de poste betare, Ia4,-Febr, 1927,
488
www.dacoromanica.ro
Perioada de dupa. razboiu e caracterizata i prin doua institutiuni de credit cari au tiut sA promoveze in mare parte aezarea Aromanilor ca negustori i consolidarea for pe piata streina
intereselor roman4ii. La Silistra, d'n sucursala B-cii Romaneti din
1914, condusa de G. Spiridon, a luat nWere, in 1919, banca locals Durostor" ; Ia aceasta, in 1930, fuzioneaza Si B-ca Deliorman", ajungand la un capital de 8 milioane, din cari 6 mllioaneIn
maini aramane0. 1 La Bazargic-Caliacra, pe frontul unei panze. de
band locale bulgareti si trei institutil romaneti slabe acestea din
urmA aproape inexistente astAzi 2 pe frontul tuturor acestora in numar de 9, singura serioasa a fost B-ca Caliacra". A fost intemeiata
in 1923, prin initiativa d-rului CosticA Anghelescu, alAturi avand
chetul de actiuni Aromanilor, carora, astazi, le apartine sub raportul de 85/0, restul capital turcesc i bulgaresc 4. Pentru promovarea negotului national in ora Si in judet, aceasta institutie a fost
o mare binefacere, Aromanii gAsind in ea un real sprijin, intr'un
mediu irident qi cu caracter bancar strein $i duman. Datorita acestui sprijin, capitalului propriu i energiei de care au dat dovada
in decursul anilor de dupe razboiu, s'au putut crea
indeosebi la
Bazargic
o colonic importanta de negustori aromani 5.
Am spus mai sus ca, in acest ora, sunt peste 120 negustori,
deosebit de cei flotanti cari forfotA prin tot judetul. Vom cita cateva nume de cerealiti, ca Tache Nibi, Vasile Zeana, Aurelian Constantinescu, George Tanaoca6, Mihalachi Beu, Tuliu i Spiru DiB-ca Durostor* a luat ixagtere Arta initiativa d-lot t G. Spiridon, d-r.
T. Pucerea, Petrescu-Comnen gi dr. 'I. Statu, cu capi. soc. 11/2 mil., spoilt Ia 3
mil., g1 mai pe urma cu 2 mil. preluate de b-ca Pieta Buctsregtf, cu ad- stratort
delegati G. Spiridon gi T. Statu gf cu director V. Petragincu. La aceasta, in 1930,
a fusionat b-ca 4Delforman* cu 3 milioane, atungand a atba 25 mil. depunerl.
2 Battelle strelne in Caliacra : B-ca de lndustrle gf comert dobrogean*, Viitorul*, Populara Dobrogeana*, Napred gl Unitea*
aceasta Ia Balcic ; B-ca
Erollor* dupe razboiu al I mil., Bazargic* cu 2 mil., in 1923, Coop. Infrafost subsecretar Ia Interne gi gutirea* cu 2 mil. 3 Dr. Costica Anghelescu
vernator at B. N. R. ; Vasile Covata, administrator delegat, N. Tanagoca, G.
Molsescu, I. Sarmaniotti, Cristu VA), T. Nibi, St. Carat:Ilea, Hagi Mihail gi
ca director. 4 S'a bucurat de un reescont de 13 mil. la
Pompiliu Papahagi
B. N. R. gi a avut ca actionarl principal) V. Covata, N. Tanagoca, C. Velo, G.
Papatanase, T. Nibi, I. Sarmaniotti, N. Paze, C. BLit:, St. Caranica, tar colonigtii aromani, 40-50 lint, cu actiuni de peste 1 milion. 5 A atutat fad. doHada, cu cate 2000 lei, cateva sute de colonigti aromas', precum gt cultura nayonali. Contributiile Sue. B-cit Romanegti* condusa de N. Raieuleanu II B.
N. R. condusi de G. Marinescu, ea gi ale altora, au fost importante in crearea
until inceput da clad origaneasca natiovali. 6 Astazi, se gasegte la Bucuregti, ca
arlociat lay tunia, N. A. Tanagoca g# Fratil*.
489
www.dacoromanica.ro
rit, ca Pericle Pentifranga, Ghiure Cola, Tascu Zicu, T. Batali, Busulenga, Ciriparu, Caprini, Soldatu, Tache Duliu, M. Matacu, T.
Bitaracu, N. Nicea, Gogu Nibi, Gula Sarapsi, Musu Matusu, Cociu
Sduga, D. Ciulea, A. Ghionda, etc. Aromanii detin si cateva hanuri 7.
Multi din ei au devenit proprietari de mosii, mai mult sau mai putin Intinse 9. Oborul de cereale abundd de mijlocitori aromani
si romani.
Un negustor vechiu si energic a fost Naum Ghica care s'a
ocupat, Inca din 1922, cu exploatari de paduri in cele patru judete
ale Dobrogei cu sediul la Bazargic 9.
1 Astazi, carierele surd exploatate numat de Nicu Tana1oca. 2 Decedat
in 1930. 3 Debite de bluturf spirtoase s Dim. Misclaia, Vanghele Mischia, Taicu
Balamaci, 4 S'a ocupat it se ocupi cu frizerie, lustragerie, cu cereale ff exploatarea
bailor comunale, face agriculturi etc. 5 Cola Ciumetti are ziarul Legionaribs. HO& la aceasta tipografie. 6 Croitort sunt Belciu t Iancu Ghlta ; cismari , life
Vasilescu, Belciu, etc. 7 Mips Stere cu hanul Dacia* ; Cola Ciumettt ca hanul
4Legionarif*. 8 N. Tanafoca, S. Caranica, Achile Pinetta, frail! Velo : Cristu
Petre, N. Ghica, I. Cup, G. Celea, Dabura, fratif Caramitru, Culuia if I. Caranica,
Leonida ebe, Pirca Hasanu l fratele Mihail Dumitrescu-Hasanu, N. Pate, etc.
9 Actualmente, este mare proprietar in Bucurefti. Cu exploatarf de paduri s'au
490
www.dacoromanica.ro
Cassim, un centru comercial in devenire, promite, deasemenea, a fi ocupat de Aromani, mai ales de Farproti. Cateva nume
loan Cup, Ghiorghi Adam, Mina, Jifcu, Ghiorghi Nibi cu cafenea
i alti multi negustori neaezati i mijlocitori in oborul de cereale.
La Cavarna
pe Coasta de Argint
i In Imprejurimi, s'au
apzat Aromani, coloniti i negustori, cu deosebire, din regiunea
Veriei. Prin oborul de cereale, abunda mai ales Aromani 1. Meteugari sunt, deasemenea, cateva, ca Pompiliu Caramiha i Vangheli
Culeva croitori, S. Cutova cismar, Caraiani hotel i cafenea, etc.
i la Balcic, sunt cateva firme aromaneVi, ca D. Capsali, Perdichi, etc.
Industria, capavalurilor i a branzeturilor telemea, care, alta-
data, era in maini bulgare0, greceti. evreieti i armeneti, a incaput, aproape deabinelea, in maini aromaneVi. i, aici, la Cavarna,
avem o multime de fabricanti i negustori : Tup Gudu, Costa Caranica, Gh. Cavachi, Gh. Vrana, T. Tuumare, lancu Demu, Nucea
Caraiani, etc. Deasemenea i oile cari, altadata, erau averi streine,
astazi sunt, in buns parte, aromaneVi. Din totalul de of al judetului, 5j8 sunt aromaneti, iar produsele dela celelalte trec, in ace iasi masura, tot is Aromani.
Printre negustorii aromani sunt amestecate i cateva nume de
Romani regateni : vre-o 10 mijlocitori la obor, un droghist, un
bancher Panaitescu, C. Dumitrescu cu fabrics de paine, lonescu
hangiu ; Ghia cu cinematograf, etc.
La Silistra, Aromanii sunt departe de a avea preponderenta ca
la Bazargic. Citam cateva nume, ca Miza, Ciomu, Mischia, Petrovici, etc. In schimb, numarul colonitilor este mai mare Si sperantele pe viitor ne par indreptatite, in sensul ca, in aceste doua judete, rolul for comercial va crete.
7.
Aicia
mai ales pentru porturile dunarene este greutate Si
mai mare a deosebi pe Aromani de adevaratii Greci. Totuci, ii vom
491
www.dacoromanica.ro
erau in buns parte Aromani, frecventau atat de des portul dunarean 3. In 1829, capata o importanta deosebita in exportul de cereale, fapt ce nu putea scapa din vedere Aromanilor. Ea a fost stapanita, din totdeauna, de streini, cu deosebire Greci. Printre marii
exportatori citafi prin 1835, ar fi fost ceva Aromani, ca Petala,
poate F. Teodorovici, dupa cum si la Galati, printre firmele cari se
intitulau Pana, Gimba, Niotis, Marcopulo, Mihalopulo, Dimopulo, etc.
Aici, a avut in arenda vamile batranul Ghermani bancherul si a facut negof Minovici din Tetova, tatal marilor profesori medici. Printre multi cerealisti, lucrau si Bociarii din Mefova, cu comerf si mosii
intinse. Dela 1860, s'a asezat o colonie de Aromani din Padz-Zagor,
cari s'au ocupat cu negotul de bauturi si coloniale. Primii venifi au
fost Adam Roca si Tanasi Exarhu, dupa cari frafii A. Roca, fratii
S. Perdichi
Hrista si Teofan, Gh. Chrisicos, Ghiorghi Capeti,
fratii Anagnostu
Margariti si Steriu, Anastase Anagnostu, etc.
Unul Dimitri Costu dela Bitolia avea magazin de lipscanie ; Hristii
Bomba Ohrideanul lucra si el, prin 1900. In comuna Viziru, are
farmacie Nicolae V. loanid dela R.-Sarat.
Ca i pe malul bulgaresc al Dunarii, tot asa si pe cel din
stanga, Aromanii au avut coloniile for in toate punctele, unde s'au
ocupat cu tot felul de negof, indeosebi, cu acela al cerealelor. La
Zimnicea, au fost o mulfime, printre cari Vangheli Dascu-Magarova
cu brutarii V hotel .Orient"4; Petre Tudorachi Robe cereale si
alt negot ; Vanciu Blacioti restaurant si berarie 5 ; Nicola Robe 6 ;
marl cereaiisti lani Furca sl Nicola Bojanopol amandoi din Furca
mare negustor si director al firmei Dreyfus 7 ; unul Tahula tot cerealist, altul la Calafat si al treilea la Bucuresti cu comerf si mosii, etc. La T.-Magurele au fost colonii numeroase, cari, insa, s'au
pierdut prin asimilare sau risipire. Aici, erau membri din familia
Paciura din Oramoste, cari s'au ocupat cu hoteleria si comerf. Tot
aici, dela 1850-60, a facut negof si cereale Chiriu Halce-Hagi
1 G. Zane, Economia de schimb din Princ. Romane, 1930 p. 337, 2 Ibid,
330. 8 Din trecutul 'stork al orapilui &lila, conferinta tinuti in 1925, p. 16. 4
Ibid, I. c. 5 A lucrat inainte de 1888, de unde s'a dus la Vrata in Bulgaria 6 A
venit dela Bitolia in l890. 7 Lucra in com. Turturele, uncle era mare proprietar.
8 A fost unchiul d-rulut C. SWIM, deputat de Cetatea Alba.
492
www.dacoromanica.ro
cel Mare fAcea comert unul loan Ropu foarte begat, Lambru Coteli-Ropu, unul Nicea are moara sistematica i agriculturl ; in Comana-Vlapca a avut fabricA de ape gazoase Hristea N. Haciu 2
Aici, a avut casa de comision poetul national Mihail Niculescu-Papamihali (1- 1865).
Negustorii aromani din Budapesta, in special Manu, facea negot de cereale cu toti negustorii de pe schelele Dunarli earl f le trimiteau In consignatie.
.
www.dacoromanica.ro
493
guti-Veria, Inca dela 1860, cu comert de coloniale i bauturi, brutarie i han. C. Dimitriu, actual preedinte al senatului i fost ministru, este descendent al coloniei de Aromani. Prin judet au mai
fost negustori i hangii, ca acel Tacu de care pomenete, in scrierile d-sale, scriitorul I. Al. Br.-Voineti 1, la Pucioasa, a lucrat ca
director de banca Mitica Babu 2; etc. Nu cunoatem multe despre
coloniile din Arge i Muscel. La C.-Lung, Nicolae Rucareanul ,a
continuat negotul tatalui in Ora i Ia Brasov, dus mai departe de
fiul Buca Pandele 9. Tot aid a exploatat farmacie, inainte de marele razboi, D. Papagoga-Gope, actualmente cu drogherii in Bucureti.
494
www.dacoromanica.ro
495
www.dacoromanica.ro
prietari 8, sau angrosisti de bAuturi spirtoase si cu restaurante Nicolae Patu si Costa Zuvia 9; fratii Mihalidi-Papasteriu : Gheorghi si
Iani, Gheorghe Ciobolis 10, Ghiorghi Dau, cu fiii Nicola si Dafu
(Trandafil), etc. 11.
Gherasi Pupa a facut comert de bauturi si coloniale ; Constantin loanid, venit din 1866, mare proprietar 19 ; Nicolae Mira acelas comert si alp. In marele comert de coloniale pe str. Halelor,
s'au distins in anii din urma firmele : Toma Chiale, venit dela Rahova BulgAriei, casa lichidata dupa marele razboiu 13; Toma Dinischiotu-Magarova, firma intemeiata in 1888 si astazi
in ciuda
marilor greutati in comertul si creditul targului bucurestean
In fiinta, numai cu mijloace prcprii, datorita numai unei energii,
priceperi si corectitudini urmate cu sfintenie vreme de aproape
50 ani 14.
1 Cartea de aur, 48. 2 Ibid, I. c. 3 LW, 80.4 Veal N. Batzarfa cu art.
5 Relatfunf c xpatate dela batranul Dimftrf Niculescu.
In sApArarea* nr.
6 Veal Arch. Olt., nr. 27-38 928. 7 liAcinff pe Grfvetef 1 Plata Bibescu. 8 In
plata Bibescu. s Ste. Halelor. 10 Pe str. Tunarf. 11 Pe calea Vacareitf. 12 A avut
case if hotel propril pe Brezofanu yet a fost caster at Soc. de Cult. m.-romana.
Averile de sute mitt let le-a lasat Ia Prfrarf a Capitalef. 12 Vezi ,,Bulgarfa44,
cap. IV. 14 A contrfbuft, laolalta cu V. Bali anis, Ia lntemeierea maf multor band
496
www.dacoromanica.ro
Bacalbasa
In acest domeniu de activitate, s'au dovedit ca barbati intreprinzatori, unul Jojea din Halichi-Aspropotam, cu exploatare de varidt6-uri ca Femina" si altele ; Vasile Culina-Nijopole cu cafenea si
vari6te pe Sf. Gheorghe, cu hotel si cafenea Culina" str. Oituz
cu jocuri de noroc la Sinaia, cu caf Regal" pe bul. Elisabeta ,
de cattier in capitali. Firma este continuati cu rAval gi pricepere de fit d-sale.
www.dacoromanica.ro
tel propriu Palace" /. In anii din urma, Dimitrie C. Pupa cu hotel Avram" papa in 1911. Mulovitenii : Teodor Metta cu mai
multe 2; Tacu Ciomu cu Imperial" i Metropol", acum in urma
cu cinema propriu Odeon* pe 11 lunie 5; Nicola Twu Bujdar 4;
Farerotul Simu cu Basarabia" qi cafenea-gradina proprii 5. Cinematograf mai exploateaza fratii Scupra-Turia. Berarie mare a exploatat i Oh. Manuza-Samarin pe str. Coltei 8.
Baieatii i Turienii, veniti in tall imediat cu razboiul din
1877, in special, cu brutarii, coloniale i bauturi spirtoase. Cel
dintaiu Baieat venit in tail a fost Gh. Rizescu, dupa care Sterian 7,
Zisu Zotu Taula, Apostol loan, fratii Rizescu 8, loan Zisu, Tanase
Zisu, Panait C_ ucu 90 Druia, Economu, Rizu, etc. Toti s'au ocupat
cu comert de cereale i brutarii. Nicolae Economu, venit din 1st.
Georgia-Vermont (America), a avut, pe str. Regala, magazin de maini de gatit cu petrol, a-...tualmente, cu fiii sai, o ferma de legume
la Pantelimon 10. In fruntea acestora, a stat Gheorghe Sterian, care
a facut negot diferit prin Craiova, Ploeti, Braila si a lucrat in co
mertul de cereale cu marile fabrici de Mina Olmazu, Asan i Comerciala i cu multe brutarii din Bucureti ". Fratele Mihali a avut
fabrics de Mina pe Stefan cel Mare.
Primii Turieni au fost fratii Vlahioti i Garusa, dupa cari au
venit Sotir Talabacu-Mihad4 i Nastase Cuvela ; lani Ghiuzeli (Gagaradza), Hristu Harisi, etc. Cam in acela timp cu primii veniti, a
fost Si Petru Cucoti, cu moara i concesiunea baltii la Tei, pe urma
Zugurica, Mitri Cicma, la acela lac, unde venea lumea la petreceri i pete proaspat. latin 1885, au venit Alexi loan Zigra, Ghiorghi Zisu Davan, pe Jima, fratii Casumi-Gheorghe i Hristu, cu acela comeri de bauturi i restaurante ; lani Chiparisi, Gheorghe
Dzolea, Gheorghe Capsali 12, Costa Becu, Lafazan, etc., mai toti ocupandu-se cu acela comert foarte rentabil. Trei firme turiene
1 Veal Cartea I-a, cap. V, ,,Gramosteau despre familia P4otta. 2 A avut
Bruxelles ", ,,Coroana ". ,,Carpatfit f ,,Lfdo-Venetia", intre 1914-1933. 3 HoteluI .,Imperial" 1-a avut, o vreme, in asocfatle cu Teodor Blcfola ; "Metropol
intre 1926-33. 4 Are incl. ,,Transit" f ,,Nord. 5 L-a avut in asocfatfe cu
Batu. 6 A avut-o inainte de razbofu. 7 A avut ca fecforf pe loan, Gheorghi, Tanasf f Perfcle. 8 Fratfl Rfzescu r Dumftru, Tanasi 0 loan ; fful acestufa, Gheorghe, este inglner. 9 Fill acestuf a ; Gici inginer 0 Costa medic. 10 Veal cap.
VII Americau. 11 Este tonsil din mull pzoprfetari pe VAcare01, Cantemfr 91
Rent 0 are un yeah de 11 . mg. lel anual. La Cralova, a avut magazin de
co1onfaIe II delfcatese pe Unfrea. 12 A avut 1 brutarfe pe calea Rahovef, condust de Hut Hrfsta. (?)
498
www.dacoromanica.ro
499
www.dacoromanica.ro
Nevestenii au lost prea pufini. Alexi Zega face comerf cu bauturi, loan Zega are si fabrica de sapun ; loan G. Dan cu negot
repede. Meet se ocupA, astazi, cu mo0a Crevedia-Buftea. 3 A lucrat pe str. Academia it Carol ; astazi, pe bul. Elisabeta, 43. Petrica Buracu este intermediar.
Toma f Ta1cu, Ohrideni ' Cativa
Ca ceasornicari an lucrat Ssf fratii Stoescu
tined negustorf, absolventi at f coa lel superioare de comert din Salonic a diplomat! of Academia de cornett qi Industrie, ca I. Piscu, I. Caranica, Duli, I. Caragea
etc.
500
www.dacoromanica.ro
de rAzboiu 2. In anii din urma, Teodor Pritta i Anastase Vovu, inginer, erau intemeietorii Soc. Anon. Rom. de exploatAri miniere
Valea Agriplui", cu centrals i sediul administrafiei in Jibou-jud.
SAlaj. DizolvatA in anii din UrmA, acela inginer Anastase Vovu
(acum in calitate de director general) T. Pritta Si Mitica Babu,
au intemeiat o noun societate anonimA pentru exploatarea de mine
de cArbuni in acela Jibou, instalatie dotatA cu un inventar bogat
i modern i care promite mult pentru viitor.
Mai dam cateva nume de negustori i proprietari fruntai origiSalonic. Despre familia Cionga, veche Inca din sec. XV, vezf Cartea III. 7 Actualmente, are exploatAri de blip. 2 A fost elev gi al drogherfei Cionga. 3 A studiat, in 1914-15, Acad. de Belle Arte. 4 Nicolae a fost 10 ant administrator delegat al firma S. A. Gr. Cristea & Co. ; licentiat al Acad. Comerciale. Fratele
George a facut, pang in 1933, negustorie la Bazargic. 5 A avut farmacie gi in
Bucovina, decedat de mutt. 6 Decedat in 1935. 7 Decedat in 1933. 8 Alexandru
Galbagiart a Mut cornett de manufacturA in plata Obor.
501
www.dacoromanica.ro
unul Hristu
Bul. Elisabeta sunt Kendros cu Trianon" si Nicola Follas, cu Ticfurnisor al curtii regale.
Tac"
*
* *
ca i calpuzanaria", liana in 1867, and s'a stabilit fin regim monetar unitar, scrie V. SlAvescu, aducea catiguri doi ilicite dar
foarte insemnate 9. 0 bancA foarte veche in Bucuroti, Infiintata in
1834, a fost banca Ghermani, sustinutA ca i toate celelalte evrecapitaluri in depozite nefiind obisnuite
oti, prin mijloace proprii
pe vremea aceea 9. Nicolae Ghermani, cu mari capitaluri c4tigate
in comer] in Serbia i Muntenia, ui -a asociat, mai tarziu, pe fill
Menelas si Dumitru i a lucrat sub firma Nicolae Ghermani &
Fii", lichidata mai tarziu, prin 18991. Printre ass numitii Greer
sau indigeni, negustori mari sau bancheri de seams, detinAtori de
capitaluri insemnate, erau aide Sakelarie, Mia Anastasievici, Meitani, Hagi Moscu, Polizachi, Spiru, Pavlu, etc. 11. Meitani, fost bA-
502
www.dacoromanica.ro
0 firma bancara care a servit foarte mult pe Aromani in special i tot atat de mult piata romaneasca a Bucuretilor este B-ca
Piefii, cu sediu pe Selari, Smardan i, actualmente, pe sir. Doamnei,
in localul vechii cafenele Macedonia" i al restaurantului I. Sonte,
centre unde s'a format tot tineretul aroman de altadata. Infiintata
in 1911
prin initiativa lui T. Protopopescu i V. Brdtianu ca
b ca de cartier, afiliata a 13-di Romaneti a mers cam slab pans
in 1918, cand a fost adus ca administrator delegat G. Spiridon si
in 1919, ca director Dirnitrie-Mitica Babu 11
unul, element intreprinzAtor si tenace, incalzit de un temperament sudic, cel de at
doilea, sprijinitor Infelegator i cald at tuturor Aromanilor, aa cum
i-a caracterizat un cronicar. Pornita in 1911 cu 1/2 mil. lei, ui -a
ridicat, in 1926, capitalul social de 5 mil. la 10 mil., iar in 1928,
la 20 mil. lei H. In ciuda tuturor greutafilor financiare i economice
383. 5
1 Ibld, 403.: Vezt V. Slavlscu, o. c., 11. 3 G. Zane, o. c., 409.4 Mid,
Ca raportor at Legit inflintarlf B. N. R., a fast, la Cameri, Gheorghe
CIAO, far al legit pentru stabllfrea etalonuluf aur, la Senat, Dfraftrle Pffca
amandof Aromanf. Vezt V. Slivescu p. 20 ft 33. Eugen Carada a fast, fad indotal, un Aroman. Vezt C. III-a. s G. Zane, 391.7 Informatics:1f cipitate dela
fam. Danabaff. 8 Vezf G. Zane, p. 391. 9 In Cartea de aur, p. 137, gisfm pe
I. Ghermani contribulnd, In 1864, cu 2400 lef, pe Efrem cu acetaf sums, Ia
clidfrea azfluluf Elena Doamna*. 10 Dill 425 ant de luptX in chestiunea Macedonfefl., 1904.. D. N. Ghermanf este bancherul fratelut luf Menelas. 11 Este Rut
Sart Costa, cerealistul dela Rasgrads Vezt cap. IV, p.411.
lut Costa Spirfdon
Mttfcd este doctor In ;Mute economice la Tqrtno. "In 1919, B-ca Rotnineasca,
503
www.dacoromanica.ro
din ultimul temp, cand atatea institutli vechi i solide s'au prabuit,
au reuit sa faca fats tuturor obligatiunilor angajate in cei mai frumoi -ani -ai bAncii 1. Din stocul de 40000 actiuni, jumatate plus 100
bucAti se gasesc in maini aromanesti 2.
IFFN
LJ
10 vinduse tot pachetul de actiuni. In consiliul de admInistratie au fost : pre;eMate, Eleuterie lonescu, membril t Th. Dinischiotu, D. Neagu, C. T. Teodorescu
toll prigind cu multi simpatie Verva, corectitundinea ft energia
0 I. Stalcovici
elementului aromanesc. B-ca ar ft putut sA poarte numele de 413-ca Prietenflor
t In 1926, coat dep. spre furctificare a atins 44687250 0 ct. crt. 11245242, in
1929 t ct. crt. 4681337, dep. 95712253, reescont 14139000. benef. net 3316870'
far la 1931: reescont 40002500. 2 0 band a Orientulub., cu capital aromanesc
in mare parte, a fost lichidata curAncl.
504
www.dacoromanica.ro
LAP. IX
--
I, pp. 274-275.
www.dacoromanica.ro
505
Croitori cu renume erau si aceia care lucrau salvari si feregele pentru doamnele in eristocratia turca, cum erau Nicolachi
Boiana si fratii Licea la Constantinopol, foarte mult apreciati si
considerati:de nobilime 18.
1 Fin luf Ghlugu t Nancitt gi Costu, precum gi Gheorghi, fiul celui dintaiu.
2 Teal distinsulut publicist N. Batzaria. 3 Taal lut Stade Cionescu Intemeietorul gcoalei romine din Crugova. " Veal Comanovaw, Cartea I-a, cap. VII, 209.
5 Vezi Coceana*, p. 207. 6 La Londra a expos lucrari gi Mihalachi I. Haciu.
2 Vezi Cartea I-a, cap. VII, 214. 8 Croitorfi acegtia aveau gi magazine unde desficeau postavuri scumpe din viena gi Lipsca, frumoase catifele, fit fie our gi mglut ffhrisafea* gi utraia* de mItase gi land. Cel mai bun fir se plAtea 30 grogi
dramul, far de lucru Orli la 5 grogi. Un costum pompos pentru bAtbat gi doui
putea si costa intre 300-400 lire turcegti (6-8000) o avere intreaga. 9 I. Buia
a fost tatal frajilor MihalacI gi Nicolaci Bola. 10 Vezi Cairo* Cartea II-a, cap.
VI, 435. 12 Vezi (Abistnia*, 444. 12 Vezi Cartea 1 -a, cap. XI, 274. Vezi gi Per-
506
www.dacoromanica.ro
Nu mai putin elegante erau si costumele Gramotenilor, FArserotilor si Pindenilor, in cloche" si in falduri, ca tipunea, camasa,
sarica, flucata, etc., caci eleganta portului la Arotrani coma in
croiala hainei pe talie si mai cu deosebire in multimea faldurilor
ce le face dela talie in jos, iar camasa si tipunea, pentru ca ele sa
fie elegante, cea dintAiu trebue sa faca cat mai multe falduri pe
dinainte, iar a doua cat mai multe la spate 1.
Aproape toate satele aromanesti isi aveau croitcrii lor. Un artist croitor de dame la Samarina era Dzima Dova, decorat pentru
lucrarile lui, iar la expozi(ia de manufacturi din Larisa, din Sept,
1901, tot Samarinenii au obtinut ,patru medalii de our si trei .de
argint 2. Aromanii din Bosnia erau ri ei SArmache ci pu renume.
Ociajdiile bisericesti pompoase, ca si croitoria militara, erau,
In buns parte, produse ale distinsilor croitori aromAni, cad cunosteau numai acul si nu marina.
2.
507
www.dacoromanica.ro
tova-Kankaldelen, erau cei mai iscutiti maestri armurieri, cu produse originate 2. Tufeccii cautati erau si Osanitii din Meglenia S.
508
www.dacoromanica.ro
cela al Dunarii 1. Pouqueville vorbeste de niste Epiroti cari exercitau, dirt cea mai veche antichitate, metesugul de suterazi"
constructori de apeducte 2. Nu cunoastem origina etnica a acestor
Epiroti, fapt este, :ma, ca Aromanii din Epir au fost constructori
cu renume. Metovenii, intelegand probabil prin aceasta pe toti Zagoritii, lucrau palatele lui Ali Pasa
scrie acelas scriitor 3.
Kanitz, etnograful german, remarcand aptitudinea extraordinary
a Tantarilor" sai pentru architecture, afirma un lucru care ar !Area un paradox ; Cu exceptia Constantinopolului, Atenei si Belgradului, orase in care ei au, dealtfel, aproape monopolul construetiunii, Tantarii sunt singurii architecti ai Turciei si Greciei" 4. Spre
a ilustra cele afirmate, vom spune ca, in 1880, traia, la Constantinopol, un mester batran cu numele de Vasile Almina care construise un mare numar de case frumoase i de geamii impunatoare5.
Numele ar fi mai corect Vasili al Mina i este at doilea ce-1 gasim
in istoria artelor architecturale aromanesti, dupe aceea ce ni-1 da
Kanitz 6. Acesta, dupe ce constata ca Aromanii isi creasera un stil
architectonic original altoit pe stilul bizantin, scrie ca ei, gratie
inteligentei for naturale, stiu s execute cu uurinta puntile cu mai
multe arcuri, cupolele i boltile 7. El admire aceea gratioasa bisericuta" din Dobridol-Bulgaria, construita de Aromani, deasupra careia se gasete o micufa cupola impodobita de un vestibul, inlocuind
mai if nu a tremure cum tremuri ea. DupA I. Car., o. c., 59-60. 2 O. cit., II,
17-19. 8 Vezi Cartea I-a, cap. IT, daninas, 78 if Pouq., II, 405.4 Serbia,
1868, pp. 322-328. 5 Pinten, art. in Alb. m.-rom., 1880, p. 104. 6 Numele
de Vasil! al Mina ar fi cu deosebire grAmostenesc. 7 Kanftz, o. c., 1. c. m Ibid.
9 Ibid. 1 Numele de Ficioglu ar ft in legAturA on cu familia Fiefs din Cruflu! lui Fiats if inclinim a crede cA a fost Grimoi, iova sau este Ficioglu
cuvAntul avand doui insemnAri la aceitf a : de 'fowl cu asmada* in
tean
509
www.dacoromanica.ro
ce i-ar fi avut, la inceput in rangurile for sau au facut apel la talentul streinilor si cu siguranta unui eureka", isi raspunde : Podul dela Bela ristpeste orice indoieli in aceasta privinta... Cea mai
mare parte din aceste constructiuni, datand din stralucita epoca a
imperiului turc se datoresc inginerilor macedoneni si bulgari" 2.
Daca in Epir si Zagor au lucrat ca c mstructori numai Arope alocuri si ceva Albanezi, in Macedonia i in pile
manii
cu siguranta
slave, au lucrat, alaturi de cei dintai, st Miatii
bulgarii" lui Kanitz. Acesti Miati au dat nastere unei probleme
pe care au desbatut o etnografii Jirecek si Cvitic st filologii Wei
gand si Capidan, tot' fluid, in esenta, de acord in aceea ca Miafii
sunt o massa slava aparte, amestecata cu element aromanesc, dela
care au imprumutat aproape toate caracteristicile in domeniul so
asa cum i-am cu
cial si economic 3. Acesti slavi sunt, ca atare
buni
croitori,
zugravi
si
iscuslti
cioplitori in
noscut la Crusova
lemn, cei mai cautati constructori, buni argintari, energici negustori
ar mai
etc. si daca pe Tanga portul for aproape gramostenesc
ceeace
o
buns
parte
din
ei au
fi
vorbi si dialectul aromanesc, ai
fost
de Avaqit, etc Vezi Nas. Srp. Zem. I i Tb Cap. Rom. nomad, p. 148 -154.
Jir cek-Geschicbte Bulgaren, 575 i N Batzaria art. in Lumina II, 149.4 Am
unoscut pe dot frail Nestor cart au scuiptat frumoasa tampla dela biserica *Si.
510
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ottomani, numiti Tintari" i erau cautati ca specialicti in instalarea bailor calde 8. Ei erau cunoscuti in poezia populara i sub numete de Goga"
ap cum stint cunoscuti si azi in Bosnia 4 i
erau specialiti in constructia de poduri si moschei 5. Ohrideni erau
renumiti in constructia de manastiri
ei au construit manastirea
Voljavca 8. Tot aceti Okrideni au construit i palatele lui Geladin
Bey, satrapul Ohridei 7. Moscheea mare din Focea-Bosnia, datand
din i549, au construit-o Aromanii din Albania 8. Tot acetia au
construit, in 1851, cazarma dela Serajevo i biserica catolica sarbeasca in 1864 8, Kalkandeli Ali Pap a adus, prin 1820-32, la
Tetova-Kalkandeli, vre-o 90 famili din Tristinic i Crupva ca sa-i
construiasca o fortareata in vederea pregatirii unei revolutii impotriva Portii 10. Aceti meteri constructori, erau, totodata i in mare
parte, architecti, zidari, lacatui tamplari 11. In Orasije-Temnici erau
constructori din Ohrida, ca Tintarevici, Miscovici, etc. etc. 12. 0
celebra companie de architecti intreprinzatori erau hap Ghica din
Ohrida, cari, cu echipe de 4-500 meteri, lucrau in Ungaria i
Serbia, poduri? psele si binale i tot ei au lucrat Topcideri 18. Alta
companie celebra a fost Paligorici & Mihailovici, la un moment dat,
cari au construit linii ferate, poduri, psele, au pavat orate, ca Palanca, etc.14.
Prin 1885, doi marl constructori : Ghiorghi Brancovici i fiul Alexandru au lucrat mult poduri i osele 15. Tata! lui lovan Ristici
era ai el constructor 78. Anastasievici, tatal d-r Leonte, Nicola Mihali
1 Fratil Ghfocuret Dimitri, Ghiorghi lsf Tanasi. Feciorif celor dof dintaf
s'au stabilit in Romania. 2 0. c., 14-18 gf Kanftz, Serbia, I. c. 8 Taube, Descr.
Slavonia!, II, 21
ap. D. Pop., 94.4 T. Gheorgh., Bratstfo, 19, 294
ap.
D. Pop. 93 5 Ibid. 6 Sbornicza istorila, p. I, v. II, doc. 3720 fl 3723, p. 307-8
ap. V. N. Ctf tu, Grafts rom., Dec. 1930.7 Erzersckf, Nekolko Kratki Itetopfsni belqkf, etc. p. 9 ap V. N. Cristu, Hem. s T. Fflipescu, o. c., 147. 9 Ibid, 102. 10 V. N. Cristu, Ohridenif In Serbia, Romania :if A.- Ungaria, Graiu
corn., IV, Sept. 1:30. 11 &aim{ M. Mitatovici, Temnfcf, p. 359. Nas. Srp. Zem.,
1905
ap. V. N. Cristo, Grafts tom. Dec. 1930. 12 D. Pop. 93 18 Vezi *Serbia*, cap. II, C. I. 14 Ibid. 15 Alexandru Brancovici, reprezentant a1 Soc. de asig. Agricola* But., if di ea originarf din Meglenia..16 Vezi Gartea III-a.
512
www.dacoromanica.ro
40
15.
www.dacoromanica.ro
514
www.dacoromanica.ro
architecionice si picturale in aceiasi Ora, ca fatada grafioasei bisericufe din Dobridol decorata cu picturi, ornamentafie ce reaminteste
in toate privinfele aceea a bisericii din Bregova de pe Timoc si a
bisericii din targusorul Vithol, toate facand parte din lucrarile Macedo-Vlahilor cari pastreaza cu grija modelele bizantine si tradeaza
felul for de a lucra 1. Vorbind de orasul Arbanasi
pe care Jirecek it numeste altadata infloritor prin comerf, cu frumoase biserici,
clopotnite si edificii marefe" 2
Kanitz gaseste casele constructii
spatioase si monumentale., cu plaformele si vetrele de stuc (tencufala de gips imitand marmot a), cu elegante sculpturi in lemn" 8,
toate construite de mestesugarii aromani. Nu cunoastem numele acelor artisti cari au ridicat biserica celor 40 Martini si au Impodobit-o peste tot cu picturi", local ridicat in Tarnoya Bulgariei de
Piosul Asan II, in amintirea victoriei impotriva armatei grecesti si
care a servit de mauzoleu dinastiei 4.
Din putinele cercetari in Peninsula, se poate deduce ca, atat
in sculptura in lemn, cat si in pictura bisericeasca, Aromanii au fost
maxi artisti. Pouqueville a catalogat ca raritati incomparabile cu
lucrari olnogene in Orient" picturile bisericii Schimbarea la lap
a Maicii Domnului" si sculptura de pe tamplele Sf. Maria Mare"
din Samarina, precum si tampla bisericii Sf. Dumitru" din Corifa 5.
Cunoscatori afirma ca toate picturile bisericii din Semendria se datoresc zugravilor aromani.
Toate bogatele biserici si manastiri ale Moscopolei si tinutului respectiv au fost ridicate si impodobite cu picturi, sculpturi minunate si obiecte prefioase numai de artistii si constructorii aromani 8.
Un cautator de perle in oceanul trecutului, d. Vlad Banafeanu, a
4 In bis. Sf. Archangheli sunt fresce minunate lucrate, in 1760, de pictorii Mi-
hail din Salonic gi Gheorgbe din Bucuregti (Ver.! B. D. Filov L'ancien art. bulg.).,
63. Filov e oare Fila ?). Artigti din ArbAnagi ca Iiristu 0 Stofu an studiat la Buc.
www.dacoromanica.ro
515
516
www.dacoromanica.ro
la racoarea mandrei, sub linitita maretie a muntilor, pastorii aromani au inceput s ciopleasca din lemn de corn san de frasin
carligele for frumos Impodobite, furcile de tors, vartelnita de depanat i elementele rasboiului de tesut, cutitele cu plasele, patul putilor artistic sapate, plosca de yin i bud*" de apa, vasele de
pin sau de stejar, pragul colibei sau al casei, etc. cioplituri ci podoabe ce aveau sa se exprime, mai tarziu, prin lucrari de arta
sculptura scaunelor imparateti si a catapetesmelor i, tot aid, au
inceput i pipairile in zugravirea de chipuri i de icoane, in baterea fierului i argintului, ce, incapute .pe mana marilor talente, aveau sa atinga desavarsiri de arta. Nastasi, retras la o manastire
din Tesalia, s'a dedat picturii bizantine i a lucrat multe biserici,
dupa care
prin 1864
a venit in Muntenia unde a cunoscut
pe pictorul Tatarascu. De aici, a lucrat in multe biserici din Albania li la catedrala din Corita 1.
Ghiorghi Anagnostu-Negovani, Stelian Zugrafu-Belcamen i
Manoil Ghiorghiu-Selita au lucrat frumoasele icoane dela biserica
Sf. Nicolae din Nevesca, ridicata, in 1867, in stil bizantin si bazilic. Iancu Rafte din Belcamen invatase sculptura in lemn dela unul
Duca Tegu i a lucrat prin multe biserici din Bulgaria.
Cum se face ca in lucrarea L'ancien art bulgare" a lui Bogdan D. Filov
foarte frumos ilustrata, dar putin obiectiva
nu
gasim macar o indicatie despre artitii aromani. El ne da pe unul
Tanga Samocov, creatorul uCristo Dimitrov din satul Dospey
nei coale bulgare i pe fiii Zakhari i Dimitri Cristov la Samocov,
intemeiandu-se numai pe simplul fapt ca Zakhari expressis verbis"
se declara bulgar 2. Adevarul poate sa fie i acesta, dar nu trebue
scapat din vededere ca, in acest Samocov, au fost vechi colonii
gopeene
negustori i argintari 3 i ca, astazi Inca, tarani, asimilati de mult, poarta costumele vechilor Gopeeni i Mulovisteni 4.
B. Filov mai vorbete despre coa!a din Razlog, Intemeiata, pela
Inceputul sec. XIX, de unul Dimitri Molera din Bansko
nnme
ce-I vom gasi i In Serbia 5. Cat privete marile opere de sculptura
ele s'ar datori colilor Miatilor de cari am vorbit deja : una la Dibra, originari din Galicinic c1 alta la Samocov, cari au lucrat la
manastirea din Rila, fapt caruia 1i datorete prosperitatea 3.
La catedrala Sf. Nicolae din Cruova, distrusa prin incendiu
in 1903, au lucrat sculptorii
oameni sit-11pH cari null dadeau
seama de originalitatea for
Petru Moca 7, cunoscut ca Petre
I Date cApItate dela d. Epaminonda t Nicuta Balamaci. 2 I/ea op. cit.,
56 i 63. 3. Vert C. I-a, Gopepla, 178 1 C. II-a, 404. 4 N. G. Cosmescu,
0 calatorfe in Macedonia* in ziarul Pen. BalcanicA*, IV, Sept. 1912.6 B. D.
Filov, o. c., 63. Vert It C. III-a. a Ibid, 1 c. 7 Dupi mitturille lut Telemac
Calutanf, negustor la Salonic.
517
www.dacoromanica.ro
sculptorilor ce au lucrat-o, aflat la o parte a ei si purtand costumul Aromanilor) dela biserica, foarte veche, gr. ortodoxd din Scopia 6 (astazi Sfeti (spas ?) bagata in tunel, la care a lucrat si
sculptorul pictor Tasu Zugrafu Turnaru, cu studii in Italia, cu multe
lucrdri la Crusova, Salonic si Constantinopol. Nicola Turnaru 7, ta01, cu scoald la Atena, lucra comenzi la Crusova si la Constantinopol; fiii lui Tasu : Vangheli
cu studii la Constantinopol si
Constantin, au lucrat, cu tatal lor, picturi qi scuipturi la biserica
Sf. Maria Bogorodita din Scopia, la biserica Sf. Dumitru si la cea
amAndoud din Bitolia. Au lucrat, deasemenea, la
bulgdreascd
multe biserici si mAndstiri din Peninsula si executau comenzi cari
veneau dela Ohrida si alte centre. Probabil ca B. Filov, vorbind de
o scoald de picturd dela Krouschevo ai carei adepti 10 exercitard arta
in parte in Macedonia, MCA a fi avut decal importanta locald, vrea
sd vorbeasca de aceasta Crusova si de acesti pictori 8. Crusovenii
Anastas Cuveci si fiii au lucrat la bisericile din Meglenia6.
Dintre pictorii produse ai scoalelor mentionam pe N. Durazzo,
C. $codreanu, Sterie Becu, Onciu $unda, Pericle Capidan. Primul
a lucrat mult in Romania 10 0, in ultimul timp, icoanele dela biserica aromaneascd din Corita, distrusa de cutremur in 1931, precum
toate pe cheltuiala negustorului
si acelea ale bisericii din Sofia
lorgu Steriu ; al doilea, icoanele dela paraclisul roman din Bitolia,
iar Pericle Capidan dela biserica Sf. loan Botezdtorul din Crusova 11.
1 Relatii date de preotul Setif Papasterfa, P.-Neamt. 2 Timia all Greaci
India. origfna din Pind sau Zagor. 2 Dr. C. I. Istrati a vazut pe female crusoplangand Tanga nepretuita tAmplI arsi a acestet
intocmal ca Ebreil
vene
minunate biserici, tampla care era o vestita podoaba* si pe care G. Weigand
in o. c., tabel II, p. 64.61, o are fotografiati. 4 A lost clidita de AromAni 0 cedati, in
1872, Bulgartlor. 5 Pe icoanele facute cu cheltuiala Soc. femeilor crusovene, era
ACtIS cu caractere grecesti in aromNnesti. 6 Yea Impresif de calatorli. 7 Unul din
strabunii kit Mihail Zugrafu-Bazargic. 8 Op. cit., 63.9 P. Pap. Mgl. Rom. I, 17
it 20. 10 Gasim in ,,Neg. de odinoari" de dr. N. 1. Angh., un pictor Clair Ilie
Mitt care a zugrivit toate podoabele dela Bfs. ,,Ador. P. Curatet Fecioare din
care chic Hie Mitt pare a fi Amman. 11 Sculptorfi
Deugestf-Ctsrtea de Arges
dela aceasta biserici au lost fratit Nestor, inci in Wag. 0 cart lucreaza prin ministfrile din turul Scopfef.
518
www.dacoromanica.ro
6.
Arta argintariei.
rivalizarA repede cu Venetienii, punand stapanire, cu industria tor, asupra intregii Peninsule 1.
W. M. Leake scria, in 1814, ca Aromanii exceleaza in montarea pistoalelor .si a pustilor dupa gustul albanez, in a face asa
zisele flisane sau cesti de cafea in argint sau in a broda costume
albaneze 2. Dela Pouqueville aflarn ca Calaru ajunsese, in sec. XVIII,
o cetate, prin excelentA, de industriasi, argintari in filigram si sculp-
au dat pe cei mai iscusiti artisti. Aromanii din Musachia erau renumiti armurieri si argintari
meserii foarte vechi la ei si cari
se transmiteau din tats in fiu 5. Din acesti Aromani se recrutau
armurierii, argintarii si croitorii, activand peste tot in Bosnia 8.
Exists date cu mult mai indepartate despre argintarii aromani, lucrand in tarile din fosta monarhie a.-ungarA. Deja in 1725, ei lucrau in imprejurimile Orsovei 7 ; in 1733, la Varset 8 ; in 1742, in
plasa Nova Palanca 9; in 1753, unul Costa Andronovici la Diacova 10
232-33
ap. D. Pop , 91. 8 Ibid, I, 511
ap. D. Pop., 1. c. 9 Ibid, II, 32
ap. D. Pop. 1. c. 31 Ibid, II, 551 ap.
ap. D. Pop., 1. c. 10 Ibid, I, 486
519
www.dacoromanica.ro
ei erau liberi sa circule 1.. Mai tarziu, alti scriltori i-au semnalat la
Nib si Vidin
cum a fost Kanitz 2, sau prin toata Bulgaria ca
C. Jirecek 3. Dar ei erau raspanditi peste toata Turcia, la Sf. Munte,
in Grecia, dela un hotar la altul, in Asia mica i in Egipt, in multe
orae din Italia, ca i la Venetia ; in toata Albania unde detineau
monopolul ; in Bosnia i Hertzegovina ; in Bucureti si Iasi, pe cand
balciurile din Muntenia erau des frecventate i bogat alimentate.
Argintarii din Albania Sf Pind.
Un centru vechiu de
prelucrare a metalelor pretioase a fost Moscopole, unde erau in
fiinta 14 corporatii de industriai i mii de ateliere de tot felul.
Dar orapl care
in traditia poporului aromanesc
a ilustrat
aceasta arta i a raspandit artisani iscusiti peste tot i in comunele aromaneVi rnai noui, in deosebi, a fost Niculita. Batranii GrAmosteni relateaza despre nite falsificatori de monede
de tot felul
ar fi fost din Niculita mai sigur, din Lintope, mai putin probabil
i lucrau aceasta calpuzanerie" banoasa Inlr'o anumita
epoca a anului, in7grotele dela Cataficlu". Dintre cei mai vechi
argintari Niculceni, mentionam pe lanachi Svolla, argintar chimist
care a lucrat i la Corita 4 pe Dimitri Fila 5, Nicola.. Ghiot ghi Geangu, Nicola Culuchita 6, Guru Ceace, etc., toti, in afara de primul,
stabiliti la Cruova. La Corita, mai lucrau Moscopoleni vechi, ca P.
Dimciu, Onciu gi altii, Prin 1850, au aparut Cruovenii, ca Mateu
Svolu, precum Si membri din familia Cingu
Pitu, Ghiorghi i
Lachiu, ace5tia prin 1870. Aici, a lucrat i un Farerot Nicola Hrisicu.
Alaturi de Calaru, Seracu
in afara de putina agriculture
i vii
lucrau land i argintarie, in gros i in filigram 7. Erau ras-
panditi peste tot in nrecia, din timpuri vechi Si mai noui, in Italia,
in tot districtul laninei, unde detineau monopolul, ca argintari, bijutieri i ceasornicari cu renume. Obiecte lucrate de acetia, in aezarile for de munte ca i in lanina, se desfaceau prin negustorii for
in Albania ca i in Italia, in orae ca : Bari, Neapole, Venetia, Triest,
etc. Erau negustori, ca V. Giumaca din Calaru cu doua magazine
la lanina i reprezentante la Corfu Si Venetia 8; deasemenea, i G.
Carachi din Seracu. Argintari i bijutieri cu renugie Ia lanina sunt
fratii loanides ; alt vestit meseriq a fost Chiriac 9, care a luat parte
i Ia expozitia din 1906 din Bucureti. Aici, in lanina, se varsau
i multe produse similare din Zagor, Pind Si Arta. Renumiti au fost
r Archly, V, 399
ap. D. Pop. 50. 2 Serbia 322-328. 3 Op. cit., I. C.
4 Fill luf au trecut la Crufova. 6 Taal celebruluf Gheorghe Ella. 6 Vezi mai
departe ,,V1dfaul. 7 Repauzatul prof. D. Abeleanu ne-a relatat c3 Calarfolif au
lucrat teat evanglaellf cu chipul luf Ifsus gravat in argint
toate lucrArfle de
ff ca una din ele ar ff existat la Calaru pans pela finale sec.
mare valoare
XIX. Blnainte de 1900, era, la lanfna, un mare negustor din Seracu care mergea,
regulat, In anumite epoce ale anului, Ia Roma, unde desficea oblecte lucrate in
aceste centre ft altele. ' Prfntre multe obfecte mult admfrate, a fost If portretul
Regeluf Carol 1, gravat in bronz, pentru care a fost medalfat.
520
www.dacoromanica.ro
Mihail Stain lucra la Liumnita 15 In Tracia erau la Drama : Mihali Jurcu si fiii 11, bijutieri, cei mai bogati ; la Cavala : Nicola Mergiu Cuiumgiu si fratii Danabasi, tot marl negustori de tutunuri ;
1. Vezf ,,ltalia cap. I 1 fit luf Bunt bffutierf la Roma, far la St. Moritz au
9 Afel, erau Ghiorghl Cu1ta, continuat f f acum de flul Steriu gi nepotul Glilorghf.
www.dacoromanica.ro
ghiu Sirdaru, Miqu lapi, Anton Biciola, Tanasi Dima Jurcu, nepotul lot fapf.
5 Din familille Bap : fratif Nicht, Penn ;f Nanu alt! 4 Pratt: Todoru, Naneca,
Gogu f Vasu a luf Mips Nastasi Cloctu Bap, Dimu Nanu Bap cu fit Nanu ;f
Nastasi ; TeituSterghtts Ciaca. 4 Veal art. Spirts Lambru de V. Diamandi in
ApIrateaw nr. 23 931. 5 Calendar aromanesc, 190r-1902. 8 Isvoare 0 popasurf,
p. 76. 7 Ibid.
522
www.dacoromanica.ro
a ramas doar Pavle Tanti a, bAtran de 80 ani, fost e'ev at lui Dimitri Fila dela Bitolia si vreme de peste 40 ani la Salonic. Batranii
argintari aduceau marfuri si dela Bitolia. Alaturi de acestia, lucrau
filigram si Arornani din Olimp si Ceariceani. Cativa tineri Nevesteni lucraza Inca argintaria : loan Tiza, G. Giugea, Petru Teodoru,
Mihail T. Nero
sculptor, gravor si desenator. Cativa bijutieri,
astazi Inca, N. Barzacu si Zisi Papu din Nijopole 4. Deasemenea,
au fost ceasornicari ca fratii Nicola si Pitu Petrasincu, Anton, fiul
celui dintaiu, Nicola Todu Petrasincu, astazi Inca, G. Zvolu ; Ohrideanul Costi Stoe Si fiii 5.
Dr. T. Sunda numara, pentru 1902, fara a da nume, 34 argintari, pe cari, dupa Indelungate si migaloase cercetari la fata locului, am reusit a-i indentifica. In fruntea tuturora au stat doua
nume : Fila si Pantazi 0. Fratii Dimitri Fila
Adam (Geamu), Nauni, Steriu, lancu, Nicola si Ghiorghi cari au lucrat filigramul cel
mai fin, cativa din ei si la Scopia, Salonic si Alexandria. Ghiorghi
1 Pe acest artist of fful sau, muritori de foame, f-am intalaft in 1913, Ia
Cruvova. Acevtia au lucrat, vreme de vase lunf, un minunat album in our atglut, cu figuri vi marci sarbevtf, facut in dar de Cruvoveni regeluf Alexandru at
Jugoslavief. 2 Dr. C. I. Istratf a cumpatat frumoase obiecte lucrate de fratii Argintaru. ' Dela acest Watran am capitat multe date despre Salonic f Bitolia. 4
La Salonfc, erau ',flutter! aromanf, armenf, albanezf, negustorf evref, etc. 5 Vert
C. I, cap. VIII, p. 254. 9 Nicole C. Culuchita, astazi Ia Bazargic ref fost argintar
la Vidin, ne relateaza ca Ffla lucra ffligramul cel mai fin, atingand or. 36, pe
1S1
.523
www.dacoromanica.ro
a avut printre
Fila - care a lucrat Si la Vidin Intre 1850-1860
calfe pe nu mai putin celebrul Nicolae Pantazi Crupveanul ; aezat
in acest oral, dupa 1860, a revolutionat metodele, tehnica Si conceptiile in aceasta atat de gingap arta i a raspandit in straturi
cat mai largi arta filigramului. Or. T. Sunda numara printre elevii
lui pe fratii maestrului : Steriu i Adam, pe fiii acestuia Dimitri i
Toma, pe Minciu Dimcu-Creasta maestt u Si in argintaria varsata,
pe Nap Psaricu-Nijopole 1 i altii. Pavle Tanti dela Salonic a fost
elevul aceluiq Fila.
Alti elevi ai marilor maeti : lanachi Culuchita (pana prin
1860), Dinu Moche i Cup Tape, Halciu Birberlu, Nicola Sofia
astazi singurul ramas din vechea pleiada, top din Crupva ; fratii
Sterie i Nicola, Zisi Baturi, Mitu Geamali, top din
Crastance
Nijopole ; Cup Gheru i Dinischiotu din Magarova. Din acel sat
mai erau fratii Caraliu
Dimu i Ghiorghi i lanachi lotta ; din
Mulovite : Hagi Anastasi Si Gh., Ciomu, Verianul Gioga-Zisi. In
sfarqit, un maestru in gros" era Costu lotta. Ultimul maestru din
marea familie Fila este Adam Dimitri Fila, care, Inca, mai lucreaza
in acest orq. Ceasornicaria o exercitau in buns parte tot Aromanii e.
Marii argintari primeau comenzi de peste tot. Marfuri frumoase expediau in Egipt, la lanina, Scopia, Salonic Si Constantinopol. Adam Fila, cu calfe numeroase, trimitea marfuri la Vidin, la
argintarii crupveni de acolo, marfuri pe cari caravanarii aromani
le introduceau prin contrabands prin Giumaia, mai ales in perioada
razboiului rusoturc din 1877, cand argintarii dela Vidin au facut
afaceri foarte frumoase cu RuOi 3. Faima argintarilor bitoleni starnea admirafie peste tot. Beii bogafi i paalele comandau vesela i
scule prefioase la ei. Insui Sultanul Abdul Aziz le-a incredintat
cele mai scumpe i grele lucrari, au fost onorafi cu inalte distincfiuni i decretafi furnisori ai Curtii imperiale Ottomane 4. La o expozitie din Viena din 1870, guvernul ottoman a expus lucrarile lui
G. Fila i N. Pantazi cari au obfiuut medalia de our 5. In 1911,
cand Sultanul Mohamed Read V a vizitat Bitolia, municipiul i-a
and Pantazi de-abia atingea 23-24 ; se mat deosebeau i in tehnica constructiei t
maestru] fucra cu 25 panze, elevul de-abia cu 14.1 Veal art. cit. in Calendar
aromanesc, 1902. 2 Aid, a lucrat Nicolae Todu PetraOncu, ventt dela Salonic
in 1911; Gh. M. Zvolu, azi Ia Salonic ; aid, acum 80 ant, lucra qi un ceasorgrec Ianaca dela care a invatat meseria cativa Aromani, printre cart Nicola-Cupu
Petrafincu. Un fits at lid Toma Fifa este ceasornicar. 3 Relatit luate dela fratii
Culuchita. 4 Sultanul Abdul Aziz comandase Ia Bitolia doui sfetnice de argint
in forma de curmal. Vallul Dervis Paf a s'a adresat lui G. Fila, care a desemnat
un .alt model pentru sfegnicile imparateOt in forma de platan, proect admit; fi de
Sultan. G. Fila, *tat de calfa sa N. Pantazi, au lucrat o in flltgram de argint,
lucrare care a costat 2600 lire turceti. Vezi art. cit. din Alm. Ir-roman 1902
uncle dr. T. Sunda descrie aceste admirabile lucrart, inalte fiecare de 6 m., cu
cite 31 lumaniri, cu colivii pentru cum!, cu bazin pentru peel 0 deasupra
fiecaruia cite un vultur, etc. 5 Ibid.
524
www.dacoromanica.ro
terie. Erau si Albanezi latini cari lucrau numai filigram, dupa cum
lucrau la Pristina, Prizrend, Ghiacova si alte centre de unde nu
lipseau Aromanii.
525
www.dacoromanica.ro
mas rani in 1907. 9 Fiul Tafcu Chiale, diplomat al facultAtii de medicini din
526
www.dacoromanica.ro
Rusii deasemenea. Tot aici, Ia Vidin, au invItat meseria MaraGusu si Petre dela Rasgrad.
i, totusi, B. D. Filov, in lucrarea citata, nici nu pomeneste
de acesti argintari si de lucrarile for ; constata numai ca arta avenii Doca
Bazargic, cu influenta tura, Stim ca, si in aceste orase, erau colonii numerease de Aromani din multe centre si mai stim ca, la
Saniocov, lucrau argintaria mult iscusiiii Gopeseni asezati de mult aci.
Bitolia, pe nume
Buctsieti, este medic maior la Prizrend. 1 Salbele de margean le aduceau catiguri fantastice. El cumparau cu 12 lei duzina dela Ovreii din Constanttnopol
fi le vindeau, Ia balciuri, /Ana Ia 1500. La aceste balciuri, veneats toll muff
argintari Culuchita, Fila, Geangu, Papateohari, Pantazi, etc. 2 La expozitia din
Sofia, bulgarli s'au prezentat cu lucrari artistice lucrate de argintarii dela Vidin,
dupa cum Ia aceea dela Viena cu ale acestora i ale mut Naum Geangu, i la
acelea din Chicago, Anvers, Hamburg. Firma C. Nicolov a capatat la aceasta
uncle, printre zamedalia de bronz, la Anvers una de argint, far la Chicago
rafuri de cafea, lingutite, brAtari, cercel, etc., an prezentat o superba tavi de
servit de argint, in relief, cu o cloca cu 12 pui, in valoare de 50000 Java
medalia de bronz. -La expozitia din Viena din 1873, frail! Costu i Ianachl Culuchita *I Iancu Fila an obtinut medalii de aur. PrimAria Tarnovei a Omit
pe Tarts1 Ferdinand cu o tava de servit cu- ase pahare, chisea de rlulceati re-
527
www.dacoromanica.ro
tefan Ciheorghe Cuimgiu argintarul, aezat in 1789 in Hanul ZIAtari, pe locul gradinii Bisericii Zlatari din partea strazii Lipscani,
unde lucra obiecte fine de filigran, dintre cari, o multime artistic
executate, intre altele, cruci i chivote, lucrate in filigran de argint
aurit se afla la Mitropolia din Bucureti 1. Acest meeter distins Si
cu o rams in filigran pentru portretele regelui Carol i reginei Elisabeta, pentru care a fost distins cu diploma de onoare. La expozitia din 1906, au participat cu lucrari argintarii Mateu Ciunca,
Costi Stoe Qrhideanul, Chiriac dela lanina, etc.
Argintarii aromani in Principate trebue sa fi fost numerog
iar lucrarile for destul de raspandite i apreciate. Distinsul arhitect
G. M. Cantacuzino, plecand dela policandrul de argint lucrat prin
sec. XVIII In Moscopole i aflator in paraclisul din parcul bunicilor din Moldova, constata ca, in materie de argintarie, erau doua
curente mari in aceasta provincie : unul exprimat In lucrari bogat
ornate de sinuozitati baroce datorite maetrilor rui ; al doilea, in
lucrari de arta mai grew, mai capricioasA i mai vioae, bogata in
motive
o sinteza de elemente siriace gi bizantine, cu reminiscenta renaterii italiene
intrebuintate cu very a generoasa i toate
datorite maetrilor aromani cari au tiut sa desvolte calitatile for
de fineta, de gust Si de inteligenta inventive B. Istoricul N. lorga,
vorbind de lucrarile in stil gotic de origina saso-germana i de acelea armeneti, masive i polichrome, frecvente in Principate, gasete ca lucrarile in filigran de origina venetiana sau aromaneascA
sunt aeriene, lucru de broderie care a putut atinge cele mai subtile
rafinari 7.
prezentati prin o rati, cu cfocul f picloarele de aur, avand sub Prfpl afumate,
cite 12 lingurl, lbagurite, cutfte f i furculfte
lucrare executati de Ghlorghl
Culuchfta. 1 D. Furnici, Din 1st. corn, roman, etc., 538 ft Dr. N. I. Angh.
o. c. 2 Ibld, ibid. 3 Nepotlf Glieorghe gf Petry stint marl proprietarl in Bucureti.
4 Buatcul frattlor Sterfe fi Anton Pettaincu..3 Flul acestula este fef de setvIciu la
ztarul sUniversuls. 6 Veal op. c., cap. (rArgintarif* if clasiffcarea obiectelor de
artA. ' Veal 4 Argiatirlile rornineti*, conferinti tfnuta la Fund. Dalles in 1933.
528
www.dacoromanica.ro
adaposteau pe celebrii argintari si bijutieri dela Vidin. Petrecui acolo destule ore ca sd ma odihnesc dupa lungile mele alergaturi,
incercand totodata de a surprinde secretul minunatelor lucrarl in filigran ale acestor modesti artisti, Cu cats arta si cu cats rabdare
infinitd, mana Aromanului incovoaie si Indoae firul de argint scos
dintr'o monedd veche ! Fir de fir, el dispune cercurile, stelele, nodurile arabescurilor sale tot asa de bizare pe cat de ritmate ; el
scoate la lumina, putin cate putin, inaintea noastrd, fermecatoarele
farfurioare de cesti in aur si in argint, in cari cei bogafi si pasafele ne oferd cafeaua moka cea par fumata, ciubucele de tigarete,
bijuteriile odaliscelor turce, inelele, brosele, colierele si agrafele frumoaselor Bulgaroaice 6.
9.
Amandoi
1 Charles Diehl, in luceirile asupra artet bizantine, intocmai ca fi cercetaloa! bulged i grect, nu pomene0e nicaleri de numele Valaque. 2 Turcia, etc.,
p. 24.3 Op. cit., II, p. 353.4 La Bulgarie, p. 63.. 5 Top lucrau *tin) v Kaleta de Trcfata Sf-tei Nicola. Relatiuni capatate dela frail Gh. i N. Culucbita. 0 Kanitz, o. c., 63. 2 Ibid. 8 Am aflat ca au executat in aur f i argint
doui frumoase tabachere pentru M. S. Regale Carol II. 9 Vezt art. Cei dot
1.
www.dacoromanica.ro
529
ttman printre
at Aromani.
530
www.dacoromanica.ro
CARTEA
111 -a
www.dacoromanica.ro
AROMANII
IN LUMINA CJVILJZATIEI
Onoarea natiunflor o vad in contributia pe care au adus-o clvilizatief umane.
B. Mussolini
I. B otez
CAP. I
CITEVA CONTRIBUTIUNI LA STABILIREA
PSINOLOGIEI POPORULUI AROMINESC.
www.dacoromanica.ro
sa se nasca si s se desvolte. Element latin, transplantat in Peninsula In perioada de glorie romans, la baza avand caracterele rasei
originare si altoit peste elementele helene si traco-ilirice, el a devenit
un suf!et nou ; pe de alta parte, traind sub regimul de transuhmanta
si nomadism, ca si sub acela de negustor, caravanar si industrias
prin orase si porturi, el a castigat mult din spontaneitatea eglatorului
si a mediteraneanului, alese insusiri specifice de echilibru trupesc si
sufletesc, ceeace a indulcit mult din asprimea vietii muntenesti.
Valuta
Sufletul Aromanului
luat ca putere de percepere, emotivise prezinta ca un organism echilibrat, ca o sintate si actiune
teza fericit inchegata, capabil sa prinda aspectele reale si ideale ale
vietii si sa le prelucreze potrivit structurii sale originare. Pentru
ochiul cel mai putin obisnuit cy analiza sufleteasca, rasare, totusi,
ca prima qi predominanta caracteristica a vietii psihice aromanesti,
facultatea vointei, mentinuta in echilibru de prudenta si de energie
aspra, dar exteriorizata prie reactiune hotarata si cu volum mare
in anumite cazuri, violenta. Aceasta vointa,
tot atat de energica
pe cat de tenace, rand pe rand stapanita si deslantuita, impulsive
caracteriza deptin pe,Romani si a facut forta
si stapana de sine
534
www.dacoromanica.ro
cu oroare
de sfortari sustinute, cu aplecare spre lenevire agitata i mereu ocupata, capabili de mult sgomot, dar de putina treaba, flecari mai
ales 2
Aromanii au facut impresia unor oameni tacuti, ba chiar
ursuzi, dar de actiune mereu treaza, ducand totul cu perseverenta
pans is capat. In lupta grea pentru existents, au fost condui de credinta cA sta, relativ, in puterea for sa faca Imprejurarile inofensive,
sa infranga cerbicia legilor naturii i piedicile omeneti, s domine
evenimentele de cari nu s'au lasat uor copleiti. De aceea, plecau
in lume cu incredere in fortele proprii i in biruinta. Tot astfel Si
avem incredere in ei i in soarta for s.
scria A. Foul Ilde
Romanii
Cu aceasta atitudine fats de viata i de manifestatile acesteia,
nu gasim nimic in structura sufleteasca a acestui popor care sa
semene cu spiritul contemplativ al Slavului sau cu ferocitatea Albanezului, nici cu uuratatea grandilocventa a Grecului sau cu lenevirea
fastuoasa a Turcului ; el n'a cunoscut atitudinea pasiva i filosofia
fatalists, a Orientalului, care, cu bratele Incrucipte, se lass biruit
de imprejurari. Suflet venic neastamparat i reactiv prin excelenta,
535
www.dacoromanica.ro
3.
lubirea de libertate.
Ca un atribut firesc at atitudinii fata de viata, a fost si instinctul national de iubire a vietii libere. Nici un alt popor in acest
colt de lume n'a fost atat de patruns de sentimentul neatarnarii in
viata lui politica si socials ca poporul aromanesc. Aceasta iubire de
1 Kit Gheras, 38
3
Acta% I, 261
www.dacoromanica.ro
biruilori, ei straluceau prin fapte de curaj si ferocitate, incat Europa crestina se infiora la vestea oribilelor evenimente si astfel
scrie Pouqueville
ce a fost Bizantul 8. Greet si Cruciatii Incetau de a mai rade inaintea Vlahilor, cum faceau cu Bulgarii 9.
1 Neque rex ullus domare potest* stria Ben de Tudela in Tafel : 4De
Thessalonica eusque agrow - ap. G. Murnu, o. c., 5 f I. Argint.. 188. 2 N. Iorga
in Hist Roum. Pen. Balk., p. lo, scrie ca singuta Icor oblfgatfe fag de Imp. bfzantin era de a plat' clftma turmelor 11, cu prfletul unei casatorff in familia fmperlala sau al altor solemnftatf, de a trimite darurf in nature. Atarnarea lot era
o ffctiune of toate declaratfile de creding aveau o valoare relativi. Fldelltatea citre Cesar, supunerea atre functionarlf acestufa erau mat mutt ca indoelnice, ft-
537
www.dacoromanica.ro
In aceasta situatie politica, i-au gasit Turcii in sec. XIV. Epirotii au disputat, la Inceput cu succes, lui Amurat II, intrarea
in defileele Pindului 1, unde erau aparati de pozitiuni redutabile,
dar avura intelepciunea, supunAndu-se Marelui Senior, sa-i stoarca
o capitulatiune confirmata si de Sultanii urmatori si care le-a fa-
cut lungs vreme conditia lor mai buns ca aceea a altor raiale 2.
Ca i sub Bizantini, ei nu plateau tributuri, ci simple peschesuri,
in semn de omagiu si nu tesaurului imperial, ci Mamei Sultanului
Valide-i Sultan, sub a carui protectie au trait Si, scutiti de amestecul cu Turcii, ei nu cunoscura nici storcatori, nici agenli ai
autoritatii centrale, ci ei singuri isi fixau impozitele S. Ca sa devina
stapAni pe munti, Sultanii au respectat si institutia armatolilor 4.
In raporturile lor politice, Valahii tratau cu Turcii dela egal la egal 5. Condusi de acela spirit de oportunitate, bucurAndu-se de
mare libertate de micare in impetlu si cu abilitatea lor, AromAnii
au reusit sa dobandeasca, in Turcia si in toate provinciile vasale
acesteia, importante privilegii comerciale, mai cu deosebire in exportui de marfuri turcesti 6.
Guvernati in burgurile si satele lor de un consiliu de batrAni
intelepti si traind sub legi tot asa de simple ca si moravurile patriarhale cari erau expresiunea acelora : liberi in cultul si in familiile
lot in Turcia. ' Mid, II, 337. 4 Dupa I. Car., pp. 107-108 s aceti capitani
domneau Independent de Turd, erau un fel de bet cretini at Sultanflor 0 erau
cunosculf sub numele de Vlah Bey, atAt la Matti Vlahi, cat f la Maniatii arodupl Aravantinos, Hron. Hs Ipfru, 186 gf
mAn! din Laconia ; pe cad vreme
87, vadat! acestora, Slav! gi Grecf, erau expugi la mit de nenorocfri din partea
vezi G. Murnu,
Turcflor. Dupi Pachymeres, I, 48a p. Romans, o. c., 43,
P. 12 fi passim
dinteun hrisov din 1236 al luf Mihail II, Despotul Epiruluf, se
vede ci acesta scutea de bit pe VIaliff Epiroti. Vezi despre armatoli, C. I-a,
cap. XII. Dupa I. Car., op. cftatA : Chiar in muntif Tayget, Chalcocondylas
er:A foarte veche ; Ina din sec. X, et apar ca un popor compact fi Independent. 5 Cyprien Robert, Les Slaves de Turquie, ed. II, 12.8 D. Pop., 51. 7 Pouq.'
It, 337.9 VeziKartea I-a, cap. XII, pp. 283 gi urn;. 9 Veal I. Botez, u. c.
p. 138.
93$
www.dacoromanica.ro
Munca al
Aromanilor.
0 alta latura sufleteasca isvorand din voinla tenace de a birui este munca pentru munca, munca creatoare dela cortul i coliba
ciobanului si munca in familia burgheza. Aceasta putere de munca
ipi avea radacinile adanc infipte in traditie - adevaratul conducator
al popoarelor, cum o numete Gustave le Bons. Casa aromaneasca
facea impresia unui stup de albine, unde femeea
singura preyteasa
radia peste tot pricepere i energie i propovaduia cultul
muncii producatoare. Batrana bunica, cu ciorapul in mans sail aplecata pe razboiu, cu privirea pierduta in larg, tragand mereu cu
urechea data curhva distinge clopotul calauzei din fruntea caravanei
fialui ei ; tanara flora, torcand lana sau brodand firul de matase pe
gherghef, cu gandul purtata peste tad qi mad la sotul ei plecat de
amar de ani ; nepotica iubita cu gandul la tatal, despre care a auzit doara vorbindu-se numai si Ingrijind de fratiorii ei fragezi, cad,
i el, ajuta femeilor la depanat tortul sau la scarmanatul lanei
iata un instantaneu dintr'un interior de casa aromaneasca. Sau, alaturea de toti ai easel, barbatii brodau costume albaneze, bateau
cum
aurul si argintul, ca sa scoata minunate obiecte de arta
atat de sugestiv ne-a zugravit Pouqueville o noapte la Calaru 4.
Adesea, femeile aromance ajutau pe sotul for in ocupatiunile negustoreei 5, ba, se ocupau de afaceri ce le fac de obiceiu barbatii 6,
iar prin Odle slavone din fosta monarhie a.-ungati se intalneau in
profesiuni de sine statatoare 7.
Viata de familie a fost o coalA active, un laborator de munca
practice
copiii invatau sa cunoasca 'bimul simt si puterea tainica a cartli, a solidaritatli active i conpiente, s munceasca, sa
conduce gospodaria, sa face exercilii de negot : cumparand de ale
casei sau marfuri si vanzand produsele ieite din atelierul domestic,
In Cartea I-a, cap. I, nota 5, p. 28. 5 Boise, II, 69--70. 6 D Pop., 35. 7 Sop-
539
www.dacoromanica.ro
5.
popoare bar bare si hrAparete, in conditiuni unde nimica nu era statornicit, cu bArbati ducandu-si viata in streindtAti grele si amare,
credinta vie intr'o putere supranaturala proteguitoare a fost un sprijin moral puternic in viata de toate zilele si aceasta credinta a tretwit sd coloreze toate manifestArile unei vieti sbuciumate. Femeile
aromance, intocmai ca femeile nordului din raffle de pescari, ramase
singure cu toate greutatile si copiii acasd, erau, in farnilie si la bisericd, i'ntr'o ruga perpetud de reculegere si inaltare sufleteascd,
pentru sufletele celor disparuti si sanatatea celor bolnavi sau ple-
tatea socials si era concretizat in acele biserici si mandstiri monumentale, lacauri scnnpe si frumoase, pline de fast si de strAlucire,
precum era exprimat si in acele paraclise Inchinaie Domnului si
Sfintei Fecioare, presarate.
dealungul drumului
ca la Calaru
caravanelor ! Urmarau ca, odatA in viata, sA facd un pelerinaj la
Sf. Mormant si sA poarte numele de Hagiu, atat de des intalnit la
ei '. Ei purtau cu sine aceastA credintA vie si scumpd peste tot
uncle peregrinau in activitatea lor. Este demn de retinut inaltul spirit de religiositate ce insufletea pe architectii si constructorii ambulanti peste tot cuprinsul Ungariei si al Serbiei. SambatA seara, dupd
ce se facea plata la sute de lucratori si zidari, unul stiutor de carte
din compania tratilor Ohisca din Ohrida unde lucrau si fratii Adin indemnul sefilor, citea in
nastasi Dimonie : Cove si Toli
prop, 465
540
www.dacoromanica.ro
cati de trilul pasarilor, de acel aer curat, apa proaspata Si confort" , de acele ape glaciate aspre ce stomacul for le poate usor
mistui" 10, alaturi de prieteni devotati i de rude iubitoare. Sau veneau ca sail traiasca ultimii ani ai vietii i sa moara ingropati in
cimitirele stramoeti, on cari ar fi fost situatiile matte ce le ocupau 11. Departe fiind, ei nu-i uitau aceasta mica patrie a for 12.
Ca sa intregim fisionomia sufleteasca a Aromanului, trebuie
sa mentionam Inca un caracter de rasa tot aa de imuabil i anume
marea sete de cultura
cu teluri totodata utilitariste i ideate.
Din cele mai vechi timpuri, au avut scoli elementare sau colegii
de malts cultura, ca la lanina, Moscopole, Metova, Cojani, Castoria i Larisa ; adesea trimiteau pe tineri la universitati stre'ne sau
in tarile apusene, ccsa invete o meserie 18 i arta de a face cox Erau scrise cu caractere grecefti ft au fost studfate pentru prima data de
G. Weigand. Aceste documente de nepretutta valoare documentary au fost Incredintate de regretatul prof esor M. Dimonie - dela care detinern aceste date
d-rului C. I. Istrati, care, la randul luf, le-a incredintat prof. I. Bianu, pe atunci
prefediate al Acad. Romine. ' Vezi : Erdelianovici, Nova Europa, 1924, 465;
J. Cvitic, Osnove, III, 1023, Grbicf, Karl. Vladiceanstvo, I, 125 ap. D. Pop.
32 34. 3 Osnove, III, 1028.4 D. Pop. 31. 5 Piese ca Kir Iani, Kir Gheras,
vezf cap.
Tvrdita-Avarul, etc. 6 D. Pop. 33.7 Ibid, 36 ft passim. 6 Ibid
sConflicte in societate*, 105 ft urm. 9 Weigand, I, 267,10 Pouq. II, 354. 11 Doc.
din Arch. Locumt. din Budapesta. 12 MilcevIcf, Paclatac Pomenicu, 148 - ap.
, D. Pop., 36. Vezi 1f cap. urm., C. III. 13 Vezi art cit. dr. T. unda, dupa care
Vnerif se duceau sa invete ceisornicarta la Geneva ; yea Val. Pap., st. cit. 44.
441
www.dacoromanica.ro
organizat in stat, ci un simplu popor ce se guverna prin sine insui. Ca i In Anglia, 4colile se infiinfau de entusiati ai culturii
i de suflete generoase i li se lasau inzestrari pentru a Ii se asigura existenta 2. Pouqueville, ca qi alti cercetatori, au gasit in casele for biblioteci cu carp franceze i italiene i cu bune editii de
clasici greci, cari, pentru strein, sunt o binefacere 8. Intr'o vreme cant(
in state organizate exista o problems gravy a analfabetismului, la acest
popor
scrie Weigand
n'a existat in ultimul timp analfabet, la
tinutul acesteia este, pe cat de bogat, pe atat de impunator. Personalitatea familiei o constitue un manunchiu de virtuti cardinale,
evoluate in puternice instincte de rasa i anume : autoritatea nediscutata a tatalui Si respectul sacru pentru tot ce ,Este batran ; cura-
542
www.dacoromanica.ro
$i traditia libertatii, niurICa organizata 0 continua, Oda de carkter, un spirit de initiativa ce n'a cunoscut infrangerea. Din toate
acestea, rasareau ca flori naturale : o supunere WA murmur fats de
eful familiei
pater laminas ; credinta vie intr'un tats a tot
puternic dela care cel dintaiu isi tragea puterile ; un simtimant de
demnitate i discretie aspra, oranduiala pstetica in gospodarie si
in munca savarqita, respectul pentru prolesiunea tatalui solidaritatea i devotamentul in raporturile dintre membrii el ; economia,
simtul de cumpatare, i de proprietate 1 cari ii asigurau libertatea qi independenta, ospitalitatea calda, bunql simt, curajul, increderea in sine 1 avantul in necunoscut dupa catig
cu un cuvant, o individualitate puternica i sigura de sine. Toate acestea
erau imperative categorice i nu porunci mecanice, pornite din
adancul sufletului care se exprima prin ele, fiindca ele erau Insu0
snfletul, iar prin practica de veacuri, au devenit deprinderi adanc'
sapate, s'au imbracat in carapacea solids a instinctelor, ca sa der
vina caractere imuabile de rasa.
7.
minfa clifar, aproape 850/a din cet apzati aunt ptoprietari urbani. 2 In Lea Roumain., Koutzovalaques, Tip. Romineascl, 1913, p. 18, colegul C. Noe re,niatci
Ifi of o rand furti de adaptare la exigentete formate ale medfultd, ceeace face ca
mice Aiomin, trifnd totcleodati moralmente in lumea sa aparte, si nu se strati
deloc tenat in medful strifn. a Aromunen, II, 255. Vezf ft telealul la Englezi,
in Iucrarea d. I. Botez, p. 24.
543
www.dacoromanica.ro
Poporul aromanesc n'a purtat multe rasboaie si nici n'a avut regi
sau imparati cart sa cucereasca, sa impileze si sa distruga tinuturi
si n'a avut cultura proprie in intelesul actual at cuvantului. A fost
in schimb
dupa cum vom vedea in capitolele urmatoare
un
popor care a umanizat conditiunile de viata in Peninsula si nu se
stie care ar fi fost, bunaoara, situafia politica si socials in acest colt
al Europei, data n'ar fi activat acest popor perseverent, insufletit
de atata initiativa si de atatea virtufi creatoare. Vom cita cateva
din creatiunile lui. A construit orasele cele mai frumoase si confortabile si a trait in case unde streinul gasea confort, biblioteci, bunastare, fericire si bogatie ; s'a inchinat in biserici monumentale,
impodobite cu odajdii de pref, cu sculpturi si pictiiri adesea de
1 Op. titan. 2 E. Ludwig, De vorba cu Mussolini*, p. 183. a Op.
cit., p. 12.
544
www.dacoromanica.ro
mare valoare artistica ; a invatat carte in cladiri fainice cu material didactic bogat, in epoce cand obligavitatea era un principiu
necunoscut ; a trait, Earn sguduiri, o viata democratica sinters, o
democratie aristocratica ; a infiintat comertul, institutii specifice de
credit i a organizat schimbul de bunuri pana in cele mai indepartate colturi din tarile balcanice, stabilind, intre acestea i Europa
relatiuni papice, i'ntr'o epoca, cand chiar aceasta traia in haos economic si politic ; a ridicat caritatea publics i munca la rangul
de cult religios i
in virtu tea spiritului de jertfa i a dorului de
libertate
a sprijinit popoarele slabe in lupta for de emancipare ;
a exercitat cu arta toate metequgurile frumoase i a creat poezia
specifics a eroismului i a instreinarii ; rasa viguroasa, n'a eunoscut
avocatul, nici divortul sau aduherul, nici crima sau analfabetismul, n'a
cunoscut alcolismul cu tot cortegiul de boli seceratoare, nici amestecul cu alte neamuri, ci, s'a pastrat intacta dealungul veacurilor,
conformandu-se, prin instinct national, principiilor ce, astazi, adeptii
teoriei eugeniei raselor cauta in zadar sa le aplice ; in sfarsit, a dat
cei mai buni organizatori ai finantelor i comertului, cei mai de
seams artiti i conducatori de popoare ; etc. lata atatea elemente
constituind cuprinsul unei civilizatii destul de inaintata. Mocles Kazasis scrie ca spiritul de intreprindere, atapmentul la ideile morale,
acest entusiasm ce se intalneVe la popoarele de esenta superioara,
caracterizeaza pe Cutovlahi 1; J. Cvijic spune ca Aromanii au fost
agentii principali ai vechii civilizatii bizantine printre popoarele din
Peninsula', iar in alt loc remarca ca regimul patriarhal de aici nu trebue
socotit ca o stare inferioara de civilizatie, ci, dimpotriva, sa vedem in el conceptii morale de mare nobleta, un fel original de a
intelege viata, o organizare socials i economics a institutiunilor
incercate, o arta qi o poezie de o valoare netagaduita 8.
Oricare ar fi teza adoptata i conceptiile despre viata i destinul
popoarelor, Aromanii si-au adus aportul la civilizatia umana ci onoarea i-au fost salvat-o, caci, data n'au putut cuceri lumea cu
sabia, au servit-o prin taria ideilor morale ci au cucerit-o prin banul for capigat prin mari straduinti, dar inzecit prin sfanta economie, ca, pe urma, s-I puns din nou in serviciul binelui, culturii i al artei.
2.
www.dacoromanica.ro
545
CAP. II
rale le aramanettl.
au o mare aplecare
ca si Turcii si Grecii
Aromanii
pentru intemeierea oraselor, scrie J. Cvijic 1, pe cand cei dintai au
o predispozitie speciald pentru a face, din sate, targuri si prase 2.
In ce priveste asezarile aromanesti, cloud consideratiuni una de dele-au impus alegerea afensive morald si alta de pazd military
sezarli for : foarte adesea pe urmele staliunilor fortificate de altadata
ale legionarilor rornani 8, grupate la trecatori de munti 4 1 cat mai
departe de vederea cuceritorilor 6. In general, situate la marl inaltimi, sunt construite pe pantele abrupte ale muntilor sf colinelor,
cu strAzi pe alocuri drepte, adeseori, rapoase 6; cu panorama in
amfitreatru, cu case impunatoare sf masive, adesea in cloud trei
randuri, cu gradini frumoase in laid si curti marl in fund ; ferestre
largi si multe, balcoane la fiecare etaj, ca lumea sa se bucure de
privelisti incantatoare, de lumina exuberantb, de aer curat si sandtate ; paduri bAtrane de pini st fagi Incoroneazd orasul, aparandu-I
de curenli si intemperii, cu cismele iantani" frumoase ridicate de
dArnicia locuitorilor ; in fiecare mahala sau in centru, scoli mgrete
si biserici mouumentale, impodobite cu buchet de tune inalte, de
unde orologiul si clopotele isi trimit ecoul la maxi departAri, vestind
prin glasul argintiu si solemn
satelor bulgare din campii sau
celor albanezesti sf turcesti, orele zilei si ale noptii si imparatestile
sarbatori. In jurul catedralei, piete relativ largi, unde tAranii din
Imprejurimi isi desfac produsele si-si procure cele necesare, intrebuintand, adesea, cu rost de limbs comercialA, dialectul aromanesc.
Lume rostita si bogat,A, forfotind imbracata in mAtasuri grele sf
scumpe, impodobita cu nestemate orbitoare, cid viata civilizatA orasului, unde streinul n'a putut banui, ca, acolo sus, in imparAtia
nourilor, se desfasoard atatea puteri de munca si atafa vioiciune si
grija de viata morals in familie.
se impun nu numai prin
scrie Weigand
Aceste orase
pozitia for splendita si intreaga for infatisare, cat mai adesea prin
maretia caselor si aranjamentul for lAuntrici si rAmane in extaz in
fata Crusovei, Nevestei, Clisurei, etc. 8 comoditate ce o constata, ca
1 Val Nas. Srp. Zetn., XCI vi XCII. 2 T. Fit., 100. 3 I. Nen., 230 If
I. Car., 112. 4 I. Car., I. c. 5 Pouq., II, 350. 6 I. Cvific, La Pen. Balk., 202-3.
Vezi qi Pouq., II, 850 i urm., despre Calaru vi Cartea I-a, cap. II, p. 58. 7 Die
Aromunen,t I, 266. 8 Vezi oraple respective din Cartea I-a.
546
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
547
un slat de batrani intelepti si priceputi, ale de popor si sanctiosingurul amestec al statului in ad_
nati de autoritatile turce5ti
ministrarea comunei 1. Tot din sanul poporului se alegeau organe
reprezentative, cari coordonau toate energiile cre5tine5ti : epitropii
pentru promovarea educatiei religioase 5i a asistentei sociale si eforii
toti ale5i dintre cei mai lumipentru acea a cultivarii masselor
nati, corecti, solvabili si doritori de binele ob5tesc, servind institupierd origina in noaptea timpurilor, inspirate
tiuni minunate
si hranite de spiritul democratic cel mai sincer si corect. DatoritA
acestei originale organizari, Aromanii au reu5it sA aibA, in Balcani
o cultura inaintata, o populatie fAra analfabeti si o via civilizatA
slave 5i
dela care au avui mult de ca5tigat si celelalte popoare
albaneze. Toate sumele fabuloase reclamate de construirea, in Mos-
548
www.dacoromanica.ro
mina in straturi cat mai largi 1. V. 136rard scria ca banul aromanesc este acela care platete toate ccaile helenice din Macedonia 9.
Negustorii arornani din Seres an trimis, pe cheltuiala lor, In Germa-
www.dacoromanica.ro
549
Oraul unde, la tot pasul, abunda dovezile concrete ale daniilor aromaneti, este Bitolia. Catedrala Sf. Dumitru, veche ca i
aceea din Cruova, a fost InzestratA cu mari fundatiuni de comunitatea formats din ce avea mai riobil i aristocratic poporul aromAnesc,
Inteo curte de mai de metri patrati, in mijlocul oraului, a fost inzestrat de un mare negustor aroman din Londra 4 cu cel mai modern laborator i cu cea mai bogatA salA de gimnastica ; etc.
DacA trecem in Albania, intalnim, in toate centrele mari i mica,
aceleai opere de caritate i adanca evlavie. La Corifa, unde a pastorit ca archiereu i Patriarhul loasaf i unde maim lui organizatoare a lasat urme adanci in viata culturalA religioas5, in acest ora,
gasim, pentru ultimul timp, o legiune de everghefi. Unul lovan Banca
a lAsat la Atena 70000 lire trc. pentru coli ; din fundafiunea lui
rului bucurepean lorgu C. Steriu 6, etc. etc. Tot Aroman din Albania a fost i Vanghele Zappa din Lavdani, cu imense latifundii
in lalomita i care, din considerabila lui avere de 20 mil. lei aur,
a intemeiat cunoscuta fundafie Zappion" dela Constantinopol, care
servete de expozitie permanents, o alts coala de fete i 20000
frc. pentru burse de studii 6. Aromanul a fost iubitor de glorie eterna i, numai pe calea acestor fundatiuni, a cAutat sa0 exprime
inaltele lui virtufi cretinesti.
1 Veal V. Berard La Macedoine* dupg Gaz. Macedonief, I, nr. 14/897.
' Informattuni dela negustorul egiptean Nicola Maimuca-Alexandria. 3 Veal V.
Berard, o. c. Dupi Cartea de aur, 18 -20: 2000 g. pt. clidirea pens. fete, cu 6000
intretinere ; 5000 gal. pt. fc. de baeff, cu 15000 intretinere. Blata s'a bucurat gi
de blnefacerile fam. Dumba, Gal*, Ghermanf, etc. 4 Veal acelag autor, fful
acestuf mare negustor redactor la ,,tViorning Post ". 5 Cu cheltufala acestuf everghet s'au ptctat icoanele de pictorul N. Duratzo tar sculptura s'a lucrat de firm.
Babic-Buc. Biserica s'a daramat in 1931, in urma unuf cutremur violent. 6 N.
Iorga, Hist. des etats balk., 463. Testamentul Zappa a provocat, in 1893 96,
ruptura relalillor romano-grecegtf, dar sentinta
550
www.dacoromanica.ro
la Turia muntele Ghtonf, etc. 4 Vezi Th. Sm. Hughes, dupa Rev. mr. II, nr.
1/930 gi V. Papac., o. c., 27 st N. Iorga, o. c., 43.6 Veal R. PAtirlageanul,
CalAtorit in Mac., Tiles., etc. pp. 39-40 si I. Car., nota 1, p. 116 : era sotfa
lei G. Castriotul. 6 Din "Peri ton en Ipito aghathoergh. 11, 258-68, ap. I.
Car., 115-16, dim cateva cifre impresionante. Panafoti Chid, Tr. Ciumaga, M.
Tusita gf Iancu Ciobanu depun 19200 lire ; Tr. Ctumaga, C. Peltecu, St. Terof,
M. Xida, D. Gadelu si M. Hatu 200450 monedA ruseasca ; Sofia Gras 10000 ruble aur ; C. Stamerof, El. N. Sturnari, Andrei Fardi, loan Condo Pascu f M.
Tusita 23480 fr. ; lard Costa 10080 fl. aur ; C. Tapecu gi D. Gadelu 36000
let; N. Sturnari 58000 ; T. Tuli g1 alit 1VIetoved 6240 thaleri. Penttu Metova
era depusa, inainte de 1880, suma de 128058 ruble argint la Moscova. Dupl 1.
Car. Steriu 1. Cociari avea depust 188586 fr. Dula C. 1. Cosmescu, com. cit.:
...Furninga a facet toate cisrnelele din Metova. ' Aravantinos, 1st. Epfrului, 11
ap. Th. Burada, o. c., 112-14. 8 Mare i-a fost bucuria dad un compatriot
541
www.dacoromanica.ro
de a se bucura toti cap respire aerul din Metova, Cutufleani, Ameru si Votunosu. Dupa el, tiica fratelui Nicolae, Evdocia JuanopolAverof
decedata in Noembrie, 1930
lass o mulfime de legate
peritru Mefoveni 1.
3.
Kanitz 5; au avut biserici la Rumi, dupa 1792, una micufa la Zagreb, la Osiek, etc., in orasele dalmatine, unde erau ceva mai multi
Aromani" : la Zadra-Zara, la $ebenico, etc. uncle au ajuns si la conflicte cu Sarbii ; la Triest, au avut capela, o biserica cu mult inainte de 1755 si) dupa 1782, a doua Sf. Nicolae ; in Novisad, tot
una Sf. Nicolae, la Vucovar, o capela la Dobravoda, la Slavonski
Brod, etc. Se pare ca an avut si la $abat. La aceea din Belgrad,
se canta greceste si sarbeste si domnea regula greceasca, iar Aromanii bogati ki aveau scaunele mostenite 6.
Acestia si-au avut si scolile for in mai multe centre, Cea mai
veche a fost aceea din Zeimun, de prin deceniul IV al sec. XVIII 7;
a doua, in mod cronologic, aceea din $abat, instalata prin casele
dascalilor si ale cetatenilor bogati 8. $coala din Novisad dateaza
'
pentru institutul de batrani 0 asilul din Ianina, pentru tined saraci f f distin0
din Epir, etc. Dupa acelq isvor. `1 Veal D. Pop., passim. 3 Soppron, 539- ap.
D. Pop., 113. Dupa ,,Sa ob0ente g. episcopa dr. Gh. Leticia ap. D. Pop,, 115,
aflam ca. Grecil 0 Aron:Anil sluteau grecete 0 la Malialaua Timi1oara, precum
552
www.dacoromanica.ro
Inca din 1782, prin initiativa unui negustor necunoscut, a lui Marcu
Serviiski i a altor cetateni cu vaza 1. Scoala greceasca exista neIndoios i la Timioara, iar coli particulare peste tot unde au existat Greci si Aromani, iar la Varet
cu prilejul revolufiei grecefti
au deschis-o in 18222. Se pomenea i la Negotin i pare
sa fi existat Si la Semendria 3, pe cand la Valjevo exista, din 1875,
coala particulars, greceasca 4.
In perioada cand cultura sarbeasca isi epuiza tot programul la
psaltire i pentru acela,care urmarea o clasificare pentru o situatie mo
exista la Belgrad o coala de valoare Inca
inalta in societate
din 1718, supravegheata de insui mitropolitu12. Dar un aezamant
de cultura care n'a avut numai caracter local, ci a jucat un rol
mai de seams in sec. XVIII si 'XIX pentru negustorii aromani, a
fost coala dela Zeimun, a comunitatii greceti i macedo-vlahe 6 ;
era intretinuta de negustorii locali cari isi impuneau, fiecare, ate
un procent din afacerile Incheiate 7. impunere benevola angajata
pentru toata viata omeneascr, inceputa cu un prim fond de 40000
fl. 8 si intretinuta si de negustorii din Salonic i Viena 9. Serbarea
330
nouei coli a fost intArit de-abia In 1816, dupa cererea semnati in 1793 de Rost
primul initiator, in casele drub s'a colectat o sums insemnati I de C. Darvar-der Darvar, Const. Durna i Const. Sigurt. (Bogosl. GI. 16, 108 I Soppron,
430); a atuns si aibi 4 invititort f I si fie frecventati de Aromani t alte neamutt din Zeimun, Belgrad f f Turcia ; aid, a to vatat Ilia Garapnin gt Sima MID. Pop., 118 II 119).7 P.
fIcevici, Pomenik, 94, 363
lititinovici Sarailla
ap. D. Pop. 118. 9 P. Marcovicl, I.
Marcovici, 111-112 ; Soppron, 545-6
ap. D. Pop. 119. 11 D.
c., 9 D. Pop., 118. 10 Srpski Novine din 1821, 439
ap. D. Pop., 96.
Pop., 118.12 Skerlici, Srps. Knit. u XVIII veka, 137-8
13 VI* unet =tame ctedincioasc, 7.
553
www.dacoromanica.ro
dr. V. L. Bologa). 8 P. Pap., Mem. cit. In ultimul limp, erau ca pre.* Joan
G. IVIurnti if Papa Sofronie-Clisura P. Pap., 1. c., nota 1, 19. 9 Enact Bfacon.,
III, 30 urm.1013r. G. Alexia. Con. lit., XXVVII/893, 11 A. IvIrf, Sarbif din Buda i
Pesta in sec. 18 If Inc. sec. 19ap. D. Pop., 117. is lath usimele soctetaalor t Marta
554
www.dacoromanica.ro
covici st Pahani din Brod, Kostici din Osiec, Pira din Becicherecul
Mare, etc.'.
La Viena, dupa lupte grele cu ;Arbil, au reuOt In 1766, prin
privilegiul acordat de Maria Tereza, s ridice biserica Sf. Gheorghe din Steyer-Hof, iar mai tarziu, sub losif II, Sf. Treime 2; au
mai avut si Sf. Sava
toate ridicate si reparate prin generozitatea Macedo-Romanilor, cum spune dr. I. Nistor s. Langa Sf. Gheor-
niseuta nobill de Zettlry, Maria Nicolics (prep. 1817), Irene Ralcovics, Iultana
lancovics, Elisabeth Koishor, Sophia Argiry, niscuta baroneasa de Horvath,
Rosalia Fetervary, Pelagic Nauno, Dionysia pi Sophia Wily, Anastasia Petrovics,
Anna Keptenar, Ittllana Stertozyssy, Marla Does, Ells. Mutowsky, Maria Schuttowsky, Ells. Lemberg, Helena Macsinca, Marla Alexovics, Johanna Teoclorovics
(sotta preatului roman Teodorovicf, ua om invItat), Catharina Lepora, Elisabeth
Czvitan, Ana Malagetz. Cath. Czaprazy, Sophia Mitso, Maria nobili de Paspoky din Or.-ara. (Dupl dr. G. Alcatel, I. c.). 1 D. Pop., 38. 2 M. Popescu, Rev. Atom., at. 2, I/929. 8 Com. la Acad. Rom., 1933, ' Idem. 6 Zelici, o. c., II, 34
ap. D. Pup. 67. s Vezi Cartea II-a, cap. II, p. 379 pi notele 10-13. 7 N. Iorga
Mem. sect. 1st., Serta III-a, Torn. II, Mem. II, Ac.
Rom., 1924. GIstm aceste flume, incepand cu 1745: librarul Szabelskl- Saci1ta,
Georgius ff An. Szabelski-ipisca ; Dem. Kalube-Cortta ; Ant. pi Toma Roza, Dem.
Grabowscki, Dem. Vretowshi, G. Dymszo Zupanski, Michael Dziemowski, toll din
Moscopole; Nicolaus Tanszanski-Grabovo, G. Lepory-P6pensztein, etc. toll greet* ( ?1)
161
www.dacoromanica.ro
555
tatea greceasca" organizatA i prezidatA, in ultimul timp, de bancherul Dina Bebi, are scoala i biserica ei bogata.
Ar fi sA se scrie volume intregi despre creatiunile in acest
domeniu ale Aromanilor activand In Tesalia qi Grecia ; la Atena, au
existat, Inca dela inceputul sec. XIX, cluburi si societati de ajutorare
mutuala a connationalilor din Macedonia 13. Frumoasa biserica grefoarte aproape de
ceasca San Giorgio dei Greci" din Venetia
San Provolo si de San Zaccaria 14, era frecventatA de Grecii i negustorii aroTriani in relatiuni cu capitala DDgilor sau stabiliti aci.
1 N. Iorga, Iat. Rom. din Ardeal f Ungarfa, 1915. 2 B. Bafulescu, 241-
Plosca (?), N. Percfa (?), Constantin de Stalls bancher, Iosef Baracu Erzpriester
in 1872, etc- ' Documente de dr. S. Sttnghe, passim. 4 Encfcl. *Minerva*, 872.
5 Encicl. 317. 6 V. Lazar 4cClutul*, 35.7 Veal *Tel. roman. nr. 6/930, art. prof.
V. Necia. 8 Veal Cartea II-a, p. 310 oaf nota 1. 9 N. Firu ,,Oradea Mare*, 56-8.
10 Vezi Car t e a I- a, cap. I, A. r b a naf fw. 11 V. N. Cristu, Grafts
torn., nr, 3-4, a. IV, 1934. " Sunt tref societatf t .cColonfa* cu pref. Ghfulainfla ; +(Soc. Femeflor romane*, din 1920, cu prey. Rafna Al. 'I Mon, vice-pref.
d-na Poposcu, casiera Domnfca D. Ghertcocfu ft Zoe Pelt, secretar d-ra Al. lonescu-Nacfu ; actualmente, prep d-na El. Gh. Ghega, vice-pref eel. d-na Fanca
Mustrfou, casfera d-na Fanca lonescu ; vice-pref. a fost d-na Leopoldfna N. Torbu
care A facut multe binefacerf ; deasemenea, cu multe donatfunt d-na Coast. H.
www.dacoromanica.ro
La Brindisi, o comunitate destul de bogata in Aromani tsi are biserica ei 1. In inima Muntenegrului, in Cetigne, se pomeneste, Inca
din sec. XIV, de cea mai v eche biserica, catedrala Vlasca Trcva"
Biserica Vlahilor 2. Etc.
care clidepe un spital de 120000 leg.; Ia liceul ,,Averoff" este profesor Meto
s Vezi caps
veanul Gbiorghi Psarovasitis, far insp. at fund.
557
www.dacoromanica.ro
bogatie imensa, etc. Unii atribue acest progres refugiatilor din Bizant,
Genovezilor din acelas mare centru bizantin, cari s'ar
fi retras aci dupa caderea sub Turci 1
toate simple hipoteze,
cand stim ca acesti celebri Fenicieni ai Balcanilor vorbeau limba
gramosteneasca cea mai curata i n'aveau nimic caracteristic cari
sa-i deosebeasca de Zaguriti $i Farseroti, ca insusiri de rasa, moravuri si celelalte. Piga acestui celebru oral era una din cele mai
bogate ; erau marl fabrici de land ce uimeau pe vizitatori si scoteau talagane, tambari, velinte, scoarte, postavuri pentru imbracaminte
multe din ele exportandu-se in streinatate, erau ateliere si magazine de blanuri, de produse textile, vase de arama,
opincarii, arme, cutitarie, argintarii, etc. a.
Traditia populara vorbeste de 72 biserici
unele din acestea fiind intrerup`e din lucru de navalirile turco-albaneze, allele
se vedeau, pans mai deunazi, cu urme de zugraveli netertninate.
Pans inainte de rasboiul mondial, au existat 24 biserici in mine,
dui:4 m'Arturii locale 8 i 20 dupa d. Th. Capidan 4. Cea mai veche
pare a fi fost Sf. Paraschiva, a card data de intemeiere nu se cunoaste ; apoi vin : Adormirea Maicii Domnului din 1715, Sf. Voevozi 1724, Sf. Atanasie 1721, Sf. Nicolae 1750, Sf. Ilia, etc. 5, deasemenea, Sf. Haralambie 6, Sf. Apostoli in 1752 ridicata i pictata
de breasla aramarilor 7, Sf. Petru, Metropola i manastiri : una Sf.
loan Prodromu, asezata ceva mai departe inteo pozitie incantatoare 8, precum i alte doua : Sf, Maria $i Sf. Nicolae 8.
Toate bisericile
scrie prof. Th. Capidan
au avut catapetesme artistic sculptate in lemn qi poleite cu aur. Astazi. aceste
catapelesme, ca si amvoanele, se mai pastreaza numai In bisericile Sf.
Nicolae, Sf. Petru si Sf. Atanasie. Celelalte cari erau si mai frumoase, au fast ridicate in timpui marelui rasboiu, impreuna cu o
buns parte din icoane si tot ce aveau tnai de valoare, de catre armatele aliate" 10. Cea mai mare ar fi fost Sf. Maria, Sf. Nicolae ar
fi fost ctitoxja negusforului moscopolean Ef. Ghida, al carui portret
copie de pe originalul fresca de Pe peretii bisericii
In uleiu
1 -am vazut la stranepotul Theofrast Gheorghiade-Ghida dela Castoria 11. In una din aceste numeroase biserici, pe scaunul imparttesc sustinut de doi lei fiorosi, era sapat Si numele Gojdu 12. In
Dnmineca ortodoxiei; se cants un imn in verstiri eupatrizilor'celor
VII, Cartea 11-a, ,,Egiptulig. 1 Vezf Hahn, Albanische Stud. 296, ci Condrignano
Jezuitul din Scodra
apud Evl. D. Lavrfotu, o. c. 2 Vezi Lavriotu, o. c. Un
capitol din acest scriltor tradus din 1. greaci ne-a fost pus la dispozIlle de distinsul prieten N. Tacit. ' Th. Gheorghtades -Ghida din Castoria dA 24, dintre
ap. Val.
cari 2 distruse. 4 ,,Far1eroill4 33-35. 5 Skenderis, o. c., 45-49
Grafts toPap., Grata romAnesc, nri 1-12/932. a Idem, Valaques du Pind
manesci 7 Skenderis ed. I, 25 8 Tfi. Cap., Farferotil, 35. s Steen. 18-19.
op.
d -Iui V. Cabana, lost consul general la Tirana i ,,Cronica" din ,,Boabe de grau,4
58
www.dacoromanica.ro
mai nobili 1 nemuritori cetaieni, priutre cari se pomeneau I neuitatul Cazangi, Ingrijitorul de coli
Mihail Copcea, prea maritul
Sina, neobositul muncitor Andrea Nicarui i altii 1 Y iar de pe amvonul acestor locapri bogate, predicau adevarurile morale i religioase personagii ilustre din istoria culturii si civitizatiei Moscopolei,
ca loasaf Patriahul, economul i predicatorul Daniil Mihail Hagi
Adami, autorul lucrarii Tetragloson", tanarul savant i predicator
al Primei Justiniane, T. A, Cavalioti, dela 1750 rector at Academiei Noui i Insarcinat de Patriarhie cu misidnea de a propovadui
triburilor Tosca, in limba albaneza, evanghelia. Manastirile erau mult
frecventate de credincioi, cari lasau ofrande pretioase, iar Sf. Prodromu 2 ii avea cronica unde s'au consemnat cateva evenimente
privind orasul ; Sf. Maria, deasernenea, Isi avea cronica sa B.
Prof. Th. Capidan descrie astfel situatia actuala Infioratoare
a orasului : Astazi, din vechea Moscopole, n'au camas deck fantanile si Vre-o 7-8 biserici din cele 20 cari s'au pastrat pans cu
vre-o 40 ani Inainte... Cum intri, (In biserica Metropola) la dreapta,
vezi urmele unui mare cuptor facut de Francezi pe timpul marelui
rasboiu. Peretii sunt atat de afumati, incat abia se vale o parte
din frigurile sfintilor. Catapeteasma, tronul metropolitan i am vonut sunt aproape distruse. Partite din sculpturi de pe acestea, mai
artistic lucrate, au fost toate jefuite' 4.
Podoaba cea mai ilustra a orwilui" ramane Noua Academie,
care, la Inceput, prin 1700, a fost un colegiu de Malta cultura condus de Hrisant din Zita-Zagor un bun cunoscator at clasicismului
greco-roman, iar dupa 1738, de Sevastos Leontiades, om de Malta
cultura apuseana i orator cu vaza. Dar o o podoaba atat de ilustra pu
putea lua fiinta fare un fundament cat mai Iarg de si mai vechiu de
559
www.dacoromanica.ro
Alaturi de Academie, era si o biblioteca vasty, puss la dispozitia publicului, dupa cate se poate vedea din cartile ramase si
cari poarta numarul dulapului si al ordinei de inregistrare 7. Ske_nderis scrie Ca ea a fost intemeiata ca sa fie la dispozitia Academiei
si ca era bogata in manuscrise si tiparituri 8. Printre marii donatori
figurau Mitropolitul Grigore al Duralului 9, preotul Gheorghe Sina 1.
dromu44, in Skenderis, 17-18 ap. V. Papacoste,a o. c., nota 4 p. 32. 9 V. Papacostea, o. c., 19.4 Aromunen, I, 99. 5 Vezi Evl. Lavriotu. 9, Ibid. v I. Arg.,
256. 8 D. G. Zverca, fost inspector politienesc la Ramadan f institutor roman
la Moscopole, ne relateaza ca, act= 40 ani, era, in biserica Sf. Mediae, o sail
destinata rimAtlfelor acestei biblioteci, dat ca, in 1916 a fost distrusi cu dadvattre de armatele beligerante. 9 Skend.
ap. V. Pap. 34, nota 1. 10 Ibid, 1. c.
11 Skenderis
din Cronica Sf. Marti, dupa V. Papacostea, o. c., nota 1. p. 34.
19. D. prof. M. Statu defa Cratova ne relateaza, dupa cartile vacute de d-sa la
Maul din Bitolia, ca, la aceasta tipografie, singura pe stood in imperiu, Ipsilanti qt
Mavrocordatif tipareau carti ce le raspandeau in peninsula. 18 Vezi Evl. Lavrfotu.
00
www.dacoromanica.ro
cu caractere grecesti, dar din cauza insuficientei acestora, s'a renuntat si, pe urma, s'au tiparit carti cu cuvinte neogrecesti apla 6.
Aid, si-au tiparit lucrarile for : Grigore al Duratului 7, Anastasios
Gordan, ler. Gr. Constantinidi si ler. Const. Moscopolitul aceqtia
doi din Moscopole si T. A. Cavaliotti 8 ; preotul Daniil ar fi tiparit
o evanghelie in dialect 9, etc. S'ar fi tiparit deasemenea, abecedare,
gramatici, lexicoane, liturghii, carti de filosofie si de inalta cultura 1.
In zidurile acestei cetati, Moscopolenii au trait o viata de aristrocrati si aceasta noblete o purtau cu titlul de seniori si baroni,
Inca inainte de venirea Turcilor 11. La acesti nobili originari , s'au
adaogat elemente bizantine refugiate in acest tinut la venirea Turcilor 12; dupa altii si Genovezi si Venetieni 13. Dar toata aceasta
bunastare materials si morala nu era cu putinta inteun tinut mereu
ameninfat de bandele distrugatoare, ci totul a fost cu putinta numai sub un regim de privilegii extraordinare, de libertafi si imunitali, ce au reusit sa le capete dela Sultani qi in virtutea carora se
bucurau de drepturi de alegeri ce nici macar Turcilor nu erau date 14,
1 N. Iorga, Hist. Roum. Pen. Balk., p. 42. 2 Una ar fi fost a luf Grigore Constantinidi Ieromonahul, care o dirt{ a in 1742-44 i alta a luf Theoftlax Naum Thamaturgul
Vezi o. c., 255-6 ;I 259 gi notele 1 ; vezi si N.
Iorga, o. c., 42. 3 Gudas, o. c., IV, 4 5
ap. P. Pap., 39.4 Sathas, Bibl.,
ap. P. Pap., 24 -25.6 Neoell. filologhia, II, 293
ap. P. Pap., 26 ; far
1
P. Lambru, in fr Pert Aria's tis tip. en Elladt* nu }tie dad G;igore a fost numaf
ap. P. Pap., 30. Dupa
director, ci 0 proprietar, nici de unde a fost adusi
acesta din urma, p. 26: intemeferea of se atribufe si Ierom. Const. Moscopolitul, om foarte invatat, pios, respectabil 0 virtuos, fost eftmeriu la biserica din
Micolt. Dimita asigura, in 1859, ca tipografia a exfstat fi in sec. XIX (Vreap. P. Pap. 26).6 G. Rosa, Unters, Pesta, ;808 ft P. Pop. 30.7 P.
tos, 100
Pap. 24-25. 8 I. Arg., nota 1, 256, sale ca ;1-a tipArit Isaghoght in tip. 1:11 N.
Thamuatorgal if cu cheltulala nobilului Anton Hagi Gbforghi Buia -- N. Iorga,
43. 8 D. Bolintineanu, CAlAtorii, 109. 10 Th. Ghiorghfade- Castoria ar poseda cinci
carp bisericepti Ind necunoscute nici Acad. Romane. 11 I. Arg., XIV. 12 Vezi
ap. I. Arg. 232. 18 I. Arg,, XIV, Introducere.
Hahn, Alb. Studien, 296
14 Vezi Doc. Arch. Locumt. Bpesta.
3.
www.dacoromanica.ro
561
Intrand sub privilegiul legii dela aiul Hane, cetatea era trecutA a
proprietate imperials sub protec(ia avezamantului Valide Sultan vi
era administrate de catre maresalul curtii, facand parte, astfel, din
clasa oravelor privilegiate car), se adresau direct Voevodului vi Curtii,
scapand, in modul acesta, de bunul plac at Spahiilor, ba Inca n'avea
vole nici tin musulman se se stabileasca in oral 1. Oravul era Impartit in vase mahalale 2, fiecare compusa din 2000 familii vi condusA de uu vef, care, la finele anului, dupe ce-vi prezenta darea de
seams, trecea altuia sefia. Toti acevtia alegeau pe un vef suprem Nazar (Voevod), propus de Seleandar vi recunoscut de Sultan. Era cunoscut, pare-se, de localnici sub numele de Japan 8. Corporatiile erau
conduse vi ele de protomaevtri, ca vi la lanina, toti la un loc constituind judecatoria de pace pentru afaceri vi diferende intre meseriavi, pe cand cele comerciale era deferite la un arbitru, iar cele penale
se judecau de catre Bulucbavi-aga, care, asigura ordinea vi, impreuna cu 300 oameni intretinuti de comunitate, locuia in turnurile ce
este vorba, credem, de acea militie nationalA de
aparau oravul 4
care vorbevte I. 'Arginteanu 5.
Datorita acestei organizatiuni democratice vi privilegiilor, dar,
nomai presus de toate, intelegerii desavarsite Intre cei de. sus
mevtevugarii 6, s'a ajuns ca Moscopolea se
bilii vi cei de jos
numere cele mai democratice asezaminte, deosebit de Academie vi
Orfelinatul vi Cassa ton
anexele ei, ca Orfanodhiikitirion"
casa saracilor 7, institutie ce am intalnit-o vi la CAlaru
ptohotl"
sub forma de depozite de alimente pentru saraci in sezon de iarnA8.
Moscopolea a Minas pentru Aromani ca un model clasic de
orav aristrocratic vi, pe oriunde au trecut si s'au stabilit, ei at purmandria neamului
tat mereu in suflet icoana acestei metropole
aromAnesc, in secolele trecute.
5. Difuzarea GmbH fi a spiritulul grecesc dincolo de lion
tarele Greciel a fost opera Aromanilor.
gi fiscului. Until din tupani a fost Teodor Vreta care, acuzat ca ar avea ascunse
12000 arms pentru revolutie, a fost ttsdecat Ia Constantinopol, achttat, dar a fost
expulzat la Castoria gi Ia Bitolia, unde a fost spanzurat. 4 Vezi E. D. Lavriotu.
5 Aravantinos, o. c., I, 267-70 -- ap. I. Arg., 232 -33, 6 Veal E. D. Lavriotu.
7 Veal Skenderia, o. c., ed. I, 19-20. 8 Veal Pouq., II, 355 gi Sletova* C. I.,
562
www.dacoromanica.ro
CAP. III
AROMINII *11 ROLUL MILITAR, POLITIC
*11 ;TIINTIFIC JUCAT IN ISTORIA GRECIEI.
1.
563
www.dacoromanica.ro
I oltu, Tocica, Dimociu. 9 Faptele for de arme pe intinsul mirflor au fost clasate de strain! ca remarcabfle, tar retragerea prin Peloponez pankin,Itao,
Caefonl pe mare, Andrutu pe uscat
a fost botezad de consulif streinf ca
retragerea xenofoniani).
I. Cat., 185. 10 Comanda o avea Ian! Stat. Nicu
Ceara din Alasona, dupa lupte grele pe uscat
pe Strumfla gf in Rodopf
a
capturat mat multe vase turcesti gf a devastat coastele egefce. Faurlel I, 95
ap. I. Arg., 245. Veal fl I. Glaica Scrisort. 11 I. Arg., 244. Veal Fauriel, I, 168.
564
www.dacoromanica.ro
Grecii au stiut sa imprime, caracterului de lupta pentru conservarea autonomies, unul de eliberare a Elladei. Si, dupa moartea lui
All Pasa, capitanii aromani
insurgenti si armatoli
isi muta
campul de lupta In Grecia si devin generali distinsi uimind lumea
prin strategia si curajul lor, pentru care au fost cantati ca eroi legendari 1. Mare le Coleti din Seracu
secretar, medic si ambasador al cumplitului Ali fuge dela curtea acestuia, trece ca fruntas
al Eteriei si, prin discursul pronnntat la conferinta din 1821 la
Ipidaur 2, el intra definitiv In viata politica a Greciei, ca sa devin
om de arme, barbat politic si intemeietor at acesteia.
Riga Fereos (Fereul sau Veleftineanul) fi revolulla.
Marea revolutie greceasca, scrie V. Berard, au inceput-o pastorii armatoli 3. Dar numai lui Riga se datoreste pregatirea spirituala
a acestei uriase miscari 4. Prin acesta si prin ceilalti Aromani, cari
au pregatit aceasta colosala miscare, vorbeau ideile de libertate ale
armatolilor, ca si acelea ale revolutiei franceze
exprimate prin
proclamatia poetului. Tirteu al Greciei moderne" 6, Pindarul modern" 6, Riga Fereul, poetul neastamparat, impetuos, turburator,
care a chemat, din Bucuresti, pe toti armatolii din Tesalia si Epir
si pe toti crestinii la lupta impotriva Semilunei, a fost Amman din
Velestin (Pherae la cei vechi)
dupa unii, fiu at Baiasei 7, dupa
altii, fiu al Perivolei 8.
Riga a intemeht societati literare helenice cu scop revolutionar la Viena si Triest, avand majoritatea membri de origins macedoneana 9. Prin insistentele lui, probabil, Baronul Sina a intemeiat
prima societate filo-helenica si incepu strangerea ofrandelor pentru
revolutie 10. Un alt conspirator, a fost medicul aroman din Viena,
Dimitrie Nicolide, originar din Zita-Zagor 11. Tot In acest oral,
fratii Marchizii Puliu (Puliu si Ghiorghi) au tiparit, pe ascuns, proclamatiile si cantecele patriotice ale lui Riga, fapt pentru care
in urma interventiei Sublimei Porti
au fost exilati din toate statele Austriei 12. Fost profesor de limba greaca in Bucuresti, secretar al boierului Brancoveanu, in 1786 si comandant al Craiovei, in
1788, sub domnia lui N. Mavrogheni, a reusit sa rataseze, la cauza
sa politica, barbati influenti din toate straturile : negustori, savanti,
eclesiastici, etc., precum si multe pasale, printre cari si pe celebrul
2.
1 I. Arg. 246. 2 Aid, Papa Flelea, cu lacrimf in oaf, I-a imbratifat, spunand : A gasit Filip pe Natanail 1. 3 Op. cit. p. 248. 4 I. Arg. 245.
5 Gt. Encicl. Larousse, v. 13, p. 1145. 6 Pouq., Hist. Reg. de la Grece, III, 137.
7 I. Car., 264. & Dupa Evelpitlies in Pays Balkaniques, 1930, unde sta scris ,,ormomenos ek Perivoliu". 9 Cl. Nicolaides, La Macedoines, Berlin, 1899, p. 42.
www.dacoromanica.ro
565
Peloponez, Garibaldi at Grecier, cantat cte popor ca Vlaho Vasileas sau Vasileas ton Viahon (Regele AromAnilor), fiindcA miezul
otirii sale era format din acetia i avea un corp de garda personals, din cei mai viteji farvroti, in numAr de 200 8; verii pi nepotii acestuia toti, in viata de Coate zilele, celnici, crescatori de oi,
cai i iepe 9 j garaiscachi, generalism al opirii in dart de Peloponez 10 ; Odiseu Andrutu Muceana, comandant al trupelor din Grecia
continentals 11 ; Licurg Lambru Cacioni ; viteazul Vlaho Cionga 12 ;
Papa Fleea din Puliana, archimanditul care a facut minuni de vipoetul Zalocosta din Seracu 14 alaturi de toti acetia i altii
tejie
1 Gr. Encicl. Larousse, 1. c.. 2 Prfn trXdarea Austriacilor (N. Iorga Hist.
Et. Balk. 187) el fu arestat Ia Triest, dus Ia Vtena, predat paf el din Belgrad
(dr. Gr. Enc. Larousse) gf in numir de 8 till au fost sugrumatf, in 28/4/1793,
ceeace a fost semnalul revolutief in Macedonia ft Grecla (Cl. Nicol., 42.) Murind, strigi in 1. tura : Aga mor gigantil, eu am semanat, yin altif si secere,
(I. Car., 266). Riga a avut retain ;1 cu Bonaparte, cu care s'a intalnit la Venetia (Cfr. Memofre bistorique sur l'emigration de la colon& grecque de la Moree
en Corse, Macao, 1820, chez Marc Marclaf
ap. I. Arg., nota I, p. 246.
3 Veal D. Pop., 12 ff 98. 4 Filimon, I, 345
ap. I. Car., 240.6 1. Car., 138
fi 139. 6 Mss. Ac. Rom., Dos- 2705, p. 3, din col. Erbiceanu
ap. V. Papac.,
Rev. m.-r., II, nr. 1/930.7 Rf zo, Les relations avec le prof. Bentamln, pp. 153,
ap. N. Iorga, o. c., iota 1, p. 201. 8 I. Car., 217-19 s Era ua glumet
93-455
Ears pereche, orator foarte distins, un genfu militar ft de-abia ftla sa semneze.
de versatil, scrie N. Iorga
9 I. Car., 217. 10 Ibid, 218. 11 S'a aratat tot af a
ca ft omonimul sau cantat de Homer. " Descendent dintr'o veo. c. 232-33
die famille din sec. XV ft dfn care se trXgeau Condoianf, Caciandont ff LeI. Car., iota 3 ft 139 ff 211. " Constanta, ffica tut CAp. Zalaarfa din
penfoti
Moreea, a ridicat_steagul in fruntea a 500 Oran' ft cherna 1a lupta pe femefle
din Laconia f1 pe vitetti Maufati. 14 I. Car., 196,
566
www.dacoromanica.ro
mata, Petru Mavro Mihali Bey stabilea senatul ca un organ dirigent at miscarii, in Tesalia, lexicograful Antim Gazis 2
amandol
Aromani
organiza o noun adunare nationalA 3.
Faptele de arme ale acestora au starnit admiratia si au castigat toate simpatiile Europei pentru cauza greceasca. Acesti capitani
au castigat marile batalii dela lstm, de langa Arahova de pe Parnas,
unde au prins mai multi pasi, au luat steaguri, munitii, arme, etc.
time si reusind sa scape cateva sute de femei printre cei 1800 aparatori. Toti luptatorif au fost Aromani : seful organizarii rezisten'lei a fost Sturnari, care preda conducerea lui Dimitri Macri 8, si
Suliotilor Noti Bociari si Chitu Geavela ; alti capitani si generali
la aceasta frumoasa aparare si iesire : Marcu Bociari, Gheorghe
Cionga, A. Scaltu, A. si C. Vahopulo, Gh. Dracu, lanusu PanuMare, A. Caraiani, G. Sultani si fiul, Hristodul Hagi Petru, Costa
adima, lanachi Buaivala, Nicola Zerva, Sotiru Gugiu-Mane, Andrei
Griva, T. Razu Cotea, S. Cataros, etc. 9. Alti doi capitani primafi
ai cetatii : loan Papa Diamandopol
nepot al lui Papadiamandi
din Plesea-Malacasii din Epir, care a cheltuit milioane pentru revolutie si a murit la iesire 10, prtcum si Hristu Capsali 11. Aici
printre acesti eroi, a murit, In 19/IV/1824 si lordul Byron
poetul englez.
man din Aspropotam 18 , dotat cu abilitate, cu simtul circumstan1 Veal I. Car., passion. 2 Ibid, 166, 3 N. Iorga, I. c. 4 I. 'Car., 203. 6 I.
Arg. 246. 8 Ibid. 7 1. Car., 245. 8 Armatol dinteun dtun firprol al Jugului
www.dacoromanica.ro
considerafi sau prea ambitiosi, pe de alta, un singur punct de reazam, sigur, neclintit, ramAsese acest barbat aparut pe scena revolufiei la timp potrivit 4. Ca general si comandant sef, a adus pe
revolutionari numai la izbanzi : la biruinta din golful Argolidei, in
lupta contra lui Cursid P4a cand a salvat nafiunea, printr'o strApungere eroica, dela un masacru general ; la Karytos, etc. Ca barbat politic, a tiut s-si ralieze toate elementele utile ; In 1828,
este fac-totum in guvernul lui Capodistria ; in 1831, dui:4 asasinarea acestuia, este bArbatul cel mai capabil
alAturi, avand pe
bravul militar Kolocotroni si pe incapabilul Viaro, fratele celui asasinat ; in 1832, antra triumfator in Nauplia, pe and, in aceiasi
zi, agenfii rusi si Augustin, pArAseau Grecia ; chemat de regenta
neputincioasa (Armansberg-Heidek-Maurer) infrangea revolta Maniatilor si pe rebelii lui Kritsails, and, numit ministru de interne,
i se acorda puteri dictatoriale ; regele, devenind major, el devinc
stapanul situatiei, pentru ca, in curand, sub inspiratia lui Amansberg,
sa fie trimis in exil deghizat, ca ambasador la Paris, de unde, insA,
intors, e Rrimit in triumf de popor si de armatoli si este ales, intre
cei patru ai adunarii nafionale dela Ipidaur, ca sa redacteze constitufia si este proclamat vicepresedinte al Constituantei 3; a contriI N. Iorga, o. c., 317 if I. Gbica, Scrisori catte V. Alexandti, 1887, ed.
II, p. 149-165, care 11 descrie t Om Malt, trupel, frumos, ltnbacat cu fustanelA, cu mintean alb cusut cu ggetanuri albastre, avea figura cea mai romaneascaw. 2 Fallmerayer, Neue Fragmente aus dem Orient, Leipzig, 1861, I, p.
ap. I. Arg., 272. 3 S. Vizantios, Ist. ton cata tin ellinikin epanas274-75
ap. I. Car., 123.4 NAscut, In 1783, la Setasin ekstration ke mahon, p. 102
racu ; Ufa Nicolae, mama Xanthi din familia Dimachi. Vorbea atomane0e in
familie si cu toll cipftanif (Vezi 0 Alb. m. -r., 1880, p. 81). A studiat la Psalida-Ianina si a fost trimis, cu Hui lot Vaia, de All Pap, la Pisa, unde li -a
lust doctoratul is medicinl. A murit In 1/IX/1847, tapus de o boala de ficat
ft, in ultimele clipe, a fredonat un cantec haiclucesc. I s'au facut funeral!' nationale li s'a pnut dolits tret zile. a cand regele s'a opus sa semneze, Colelli,
568
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
569
scrie co'egul C.
acest element latin a reuit sa inteleaga i sa activeze in-
Noe
ideea greceasca 2.
Inca
secolului al XVII-lea,
Prefata Ill-a. 4 I, Car., 166-67. 5 Ibid. 6 Ibid. 7 Veal M. Beza, Papers am the
rumanian people and literature, London, 1920, cap. IV 8 Ibid. 9 Opera. Ist.
tis Romunfas ke gheoghtafikon ifs Rumunfas. 10 Diva dr. V. -Bologa, st. cit. fi
tiparit in An. inst. de instr. nat. a. V, 1928 30, p. 505, nota 1 ; s'a niaCilt In
1754, in Sacifta f I a murit in Szabadszatlas in 1804. Vezi Cartes 111-a, cap.
II, p. 554. 11 Opera ',VII ParalliU
Vezi I. Car., 1, 12 Relaliuni date de d.
N. Diamandi care se intudea cu el.
570
www.dacoromanica.ro
neindentificati, stau : Pavlu Lambru, care a scris tratate despre numismatica medievala, traduse si in limbi streine, precum si alte
studii istorice si a avut colectii de monede si de cantece vechi,
inainte de 1850; Spiru, fiul acestuia, nascut, in 1851, la Corfu
savant, poet, publicist cu renume si prim ministru, in 1916, sub
Constantin 1; loan Pantazides, trimis de negustorii din Seres in Germania, a ajtms preceptor al odraslelor regale, erudit interpret at
lui Homer, autor a multe opere de valoare si rector at universitatii
ateniene 2; Dionisie Piru, profesor al aceleiasi inalte institutii, Gh.
Vafan- Mefova, director at Muzeului de antichitati, Mihail BotliBitolia, legist 5; Vlaho Mihali, actualmente director at aceluiasi
muzeu, etc. Astazi, doi mari savanti : Alexandru Zvolu-Crusova,
cel mai apreciat profesor de drept international, o autoritate ca jurisconsult sf Santu-Gopes, tot atat de apreciat profesor de economie politica 4.
pra a muntilor, poezia lui e o poezie de lupta in serviciul independentei Greciei 5. Alt poet era Vlahos. Dintre Avdeliatii colonizati in
Tesalia si in orasele Greciei, mentionam pe poetul Papa loachim 6.
Pe arena vietii politice, v om identifica, printre cei multi, prim
ministri : Colocotroni Gheneos-Viteazul, fiul lui Teodor, in 1862 ;
Zalocosta si Spiru Lambru, Gunaris, deasemenea, in 1922 ; ministri :
Vulpioti si Vlahos', Vlahopulos si Deliiani, Carapani-Negades, ina-
inte de 1912; Baltagi-Seracu, Paze din Masa, Zana din VI.-Livadia, ministru al aviatiei in cabinetul Venizelos ; credem si generalul
Vlahos Zavitzianos, arestat in revolutia venizelista din Martie, 1935 ;
etc. In conducerea armatei, numerosi generali si colonel, ca : Macriani, vechiu conducator de unitate, Rangu st Grijioti 8; Hristachi
Adamidi-Doliani general in aviatie ; Plastiras si Kondilis, originari
din Agrafa-Aspropotam, primul amestecat in miscarile revolutionare
1 Tatil a fost argfntar la Corfu 0 Halchfda. Fful a studlat la Corfu, ALlpsca, a audiat pe celebrif Curtfus, Mommsen, Droysen,
Sgt
Treftske, etc., far la Atena pe Filip Ioanu
pe alit dot cu nume caracterfstfc
aromanegtf ; t. Cumanudf 0 Sp Findfclls. Ca elev de liceu 0 In colaborare cu
fratele Mihail, a tntemetat, in 1861, rev. Parnassom., far in 1865, cu fratif
Lambru ei Mihail, cercul literar 17arnassosw
Veal pentru mvi ample atnanunte ; V. Diamand! Aparareaw nr. 23/931 . 2 S'a niscut la Crugova in 1928;
a fost frate cu argintarul ISTIcolae. s Veal com. la Acad. a luf C. I. Cosmescu.
4 Veal Apararea* nr. 24/931, art. de N. Batzarta. 6 Opere ; Ktra Frosinf,
tena, Berlin
prfn 18i8, prfn Revue de Deux Mondes. Veal Gr. Encfcl. Larousse, Supl. 2, p.
1968. Veal 0 I. Car., 2. 6 Relatfuni date de d. N. Tacit. 7 Veal Com. la Ac.
a lui C. 1. Cosmescu. a Ibid.
www.dacoromanica.ro
571
din 19221, 1934 ei 1935, nAscut in comuna Bahunistea din Tesalia ; at doilea, cunoscutul distrugator at miscarii venizeliste did 1935
si mort in Martie, 1936, nascut in satuletul Calive de langt Tricala-Tesalia ; 2 o multime de colonei, ca Zervas, l'arafesta din Samarina, Kotios-Avdela, Kristalis-Seraeu etc.
In administratia superioara, ca mari demnitari si guvernatori
ai Epirului pe Komninos Miliotis- Mefova si Gheorghe Modi-Bitolia 8,
Clisureanul C. Leccos, director al presei si afacerilor streine pe langa
loarea si imprtanta. Marile fundatiuni porneau toate din generozitatea everghetilor stabiliti in streinatate" 4 - scrie istoricul N.
lorga, pe cand V. 136rard precizeazA ca coloniile din Romania nu
dupa
572
www.dacoromanica.ro
mes 1. Unul din cei mai vechi evergheti a fost negusforui alexatiprin Mihail Tusita, despre care am mai vorbit si care a lasat culturii helene imensa lui avere de circa 200000 1. eg. Impreuna cu
Manachia, Sturnari si Averotf, a creat mareful institut Metzovion
Politechnion"
Scoala politechnica metoveana 2. G. Averoff, om
cu o avere de aproape 1 mil. 1. eg., mort in 1900 in Alexandria,
deosebit de marile acte cari au IMAM cultura helena in Egipt, a
lasat Greciei totul. In fata universitatii ateniene, se ridica doud status
colosale
a lui Rigas si a Patriarhului Grigorie, spanzurat de
Turci, la inceputul revolutiei 3. In viata fiind, a intemeiat : scoala
military cu iniretinere si inzestrare, scoala navala si orfelinatul de
fete ; mai tarziu, minunatul Stadion din marmora alba si dreadnought-ul ce-i poarta numele, muzeu sf altele. Si, totusi, auest mare
everghet a purtat o mare tragedie in sufletul lui : dupd marturiile
compatriotilor, niciodata n'a vrut sa se duty la Atena, pe care nici
n'a cunoscut-ct 4. Nepoata-sa Evdochia Juanopol-Averoff, la moartea
1 Fratele MifU a fost if el consul onorific. In 1848, ea si lie departe de micarile revolutionare, Nikolaus a fost trimis Ia Atena fi gazduit Ia ambasadorul Procker ;
a devenit favoritul reginel Amalia, cea mult ambitioad de a se vedea impArAteasa a Bizantuluf. Inter) ilustralie a timpului, se vede cu vioara in mans la picioarele reginel. Relatfuni capAtate dela d. Tache Caramicie-Bucurepi. 2 I. Car.
p. 116. 3 Ibid. 266.4 Am in fata mea ca pilda pe Thita, spunea Averoff prietenilor sal. Greciel si-i faceti bfoele de departe, dar pe Greci si nu -f vedeti de
aproape*. T upta =rise, cu multi ant in urma, in neagra mizerie, in parcul
Zappion din Atena, hand din pomana ce-i aruncau Morailfi ce nu puteau sufent pe Epiroti. In revolutia din 1881, a lui Arabi Pap. in Egipt, a refuzat pe
Rangabe care-f oferea un vas hejen ft s'a imbarcat pe un vapor austriac pentru
Taut. Si-ar ft exprimat dorinta sa reprezinte, cu WW1 onorific, interezele tomania, dar a fast refuzat f, astfel, neamul aromanesc a pierdut sufletul lui Averoff in favoarea Grecia. Despre aceasta yea art. ,,Metovas$ i doatiunile familial Averoft" in ,,ApArarea nr. 18 931. 6 Veal acelaf articol. 6 Veal o. c,, II, p.
225. 7 I. Car., 74.
573
www.dacoromanica.ro
CAP. IV
ROLUL MCAT DE AROMANI IN TARILE
574
www.dacoromanica.ro
poporul,, etc. toate acestea aveau darul sa trezeasca dorul de libertate la acest popor, cu traditii atat de pretioase sl vechi.
In aceasta ambianta morals, a iesit la suprafata, un om simplu,
negustor de porci si vechiu soldat imperial, fara pregatire politica
si culturala, dar entusiast, bray, cu bun simt si mare ambitie, Caragheorghe Petrovici, ales la Orasat, sef suprem al miscarii revolutionare isbucnita la Subnita, in Febr., 18041. La chemarea lui, au
raspuns si doi voevozi aromani ; Tintar lancu si Tintat, Marcu .
Toate insusirile de mai sus, precum si profesiunea, hotararea si urmarirea perseverenta a telului for dinastic vreme de aproape un
veac, intreaga fisionomia for sufleteasca si tipul brun, anumite marturii ale unor membri din familie, ca Arsenie Karagheorghevici, etc ,
toate acestea concurs in a recunoaste in acel erou al revolutiei pe
un Aroman din vechile colonii de negustori 3.
Ih cronicile sarbesti asupra ac,.lor sangeroase epoci care dadea nastere statului sarbesc, aflam ceva mai mult. Daca Riga a fost
mama revolutiei grecesti, iar Coletti a stiut sa-i canalizeze enetiile,
aici, initiatorul si factorul ideii, organizatorul spiritului revolutionar,
insasi ideea revolutiei a fost Petar Icico Tantarul 4, care a indeplinit,
in acei ani turburi si riscanti, o sums de misiuni diplomatice din cele
ca una in 1805, la Constantinopol, esuata 5
mai grele si delicate
i alta, in 1806, tot la Constantinopol, cand obtinea un mare castig
de cauza 6. Alti doi trap Ceardacliia au jucat rol de seams. Unul
din ei, Petre, un abil diplomat
in telatiuni cu Austriacii si cash"torit cu o rusoaica din anturajul unei mari ducese maritata la Viena
r- a fost in fruntea deputatiei solemne care s'a dus la Petersburg
ca s trateze cu guvernul imperial o interventie, dar au fost trimisi
la Inalta Poarta, unde s'au dus, in lunie 1805, dar n'au reusit, findca
Divanul, temandu-se de o Serbie prea puternica, 10 retragea concesiunile 7. In 1806, cand armatele ruse au ajuns la Bucuresti, iar
Petar Icico a denuntat conventia, Ceardacliia, cel dintaiu i, pe urma,
Dositei Obradovici, s'au nrezentat ca trimisi ai Serbiei libere B.
Printre primii voevozi cari au ridicat steagil revolutiei, au
prea
deosebit de lancu si Marcu :
lost si inca doi Aromani
1 Veal Gramoste* gi Furca* Cattea I-a, cart 11 revendlci ca pe fiul lor.
575
www.dacoromanica.ro
In momentele cele mai grele, seful Caragheorghe a avut, alaturi, pe credinciosul prieten Naum Carnaru din Moscopole amandoi ucii de oamenii lui Milo 4, tar alaturi, in mormant, a avut si
cadavrul lui Naumov 3. Primul medic a fost Aromanui Toma Costici
576
www.dacoromanica.ro
tiedunoscuti, ca ale fratilor Carja bancherii imperiali" a caror influenta, s'a resimtit mai cu deosebire intre 1790-1840
toti cati
au ajutat revolutia lui Caragheorghe i a lui Milos Obrenovici. Si,
ca sa scoata in lumina marele devotament al acestor financiari slaviti, conferentiarul face o paraleia cu imprumuturile acordate Serbiei,
Si
iul mondial.
www.dacoromanica.ro
577
Urmeazg, acum, o intreaga serie de nume ilustre in viata politica a Serbiei. lovan Ristici, socotit ca cel mai mare om de stat
sarb, de origins Moscopolean 1, ministru de externe sub printul Milan i prezident in locul lui Garaanin ; regent in timpul minoratului Milan, fiul lui Ifrim, pe urrna prim ministru pans in 11/4/1873,
cand este concediat prin intrigi, se impune din nou in 1876, ca sa
fie din nou indepartat in 1882 si sa fie rechemat dupa abdicarea
regelui, regent al lui Alexandru, indepar tat din nou in 1893, etc. 2.
Vladan Gheorghevici
Ipocrate Gheorghiade, fiul lui Ghiorghi
ciuleca din Furca 3, prim ministru prin 1896, este dat ca exemplu
de guveru mans de fier si de teroare, am de o cinste personificata,
care nu dormea *i nu ierta nici o abatere, aplicand pe loc sanctiuni ; era mereu in anchete inopinate ; raspundea personal i, adeseori, chiar la fata locului ; este socotit ca unul din cei mai marl
literati ai Serbiei si autor al monumentalei Istoria contimporana a
Balcanilor". General Tintar Marcovici, fost premier sub ultimul 0brenovici, cazuti amandoi in tragicul complot ofiteresc din 1903 4.
Nicola Paici, despre a carui aromanitate am vorbit si altadata,
formeaza, in 1882, in timpul regentei lui I. Ristici, un minister forte.
In 29 lunie, 1912, vine ca premier i conduce rasboiul balcanic cu
mult tact si precautinne, dupa aceea rasboiul de intregire a tariff
in cele mai grele vremuri prin cari, vreodata, a
sale, Mt ca
trecut o tars si un poporsa-si piarda cumpatul, iar,timp de patru ani
de evenimente pe cat de marete pe atat de sguduitoare, departe de
Cara pustiita, a reuit sa dea compatriotilor sai i Europei
prin
--
o mare tara a Jugoslaviei 5. In sfarit, printre cei mai bine identificati, este si Jifco Jifcovici, generalul care s'a distins in rgsboiul de intregire pe sectorul Bosnia
Adriatica, sfetnicul cel mai
curagios, bunul prieten al regelui asasinat, prim ministru din Ian.
1929 si pang la noua formatiune parlamentara, in ultimul timp, mi1 A fost fiul unui theqter constructor care lucra Ia conacul lui Miloq Ia
Potarevatz. Kneazul, indrAgostit de rnicul adita, 1-ar ft Iuat Ia el ft 1-ar fi Walls Ia. studli in Europa. Intellgenta pongeratA, yob* IndArltnici i admitabilul
instinct politic al list MtIog, ca 91 numele de Tego al tatAitsi, par a traria
un suflet arominesc. 2 Dupl Gr. Enc. Larousse, v. 13. p. 1231 S'a ascut
la Kraguevatz in 1831. La inceput, pf de divizie in ministerul de interne ; in
1860, ef al unel misfunf, and a regit sa evite un conflict cu Poarta, ceeace
I-a ficut foarte popular ; a fost ef al liberalilor, panslavist i mare dgman al
Austriel ; a reprezentat tara sa to congresul dela Berlin. Nu gtim daci a fost
In legaturt de tudenie cu Stefan Ristici, premier in 1875. 3 Pga dela Belgrad
at ft luat pe feldgerul Ciuleca ca medic la soldatit sal, ceeace i -a dat putinta
sa invete carte pe Ipocrate. Acesta a murit in 1820, in varsta de 90 ant. 4 Flu'
acestula a fost ministru al Jugoslavia la Sofia, 6 StrAmoii lui din Moscopole at
fl purtat numele de Pascu f, dupA ratacirf prin Rodopf, s'ar ft stabillt in Serbia. Vezi art. Rom. in Grecian in Trib, Rom. peste hotaren, I, Nr. 8-91924.
Despre aromAnitatea luf Pasta, Ristici, Gheorglievici, Stoianovici, etc. yea Conf.
578
www.dacoromanica.ro
Petre Aromanul 1.
Stefan Mihailovici, Hagi Toma, Zacu, Nicola Hristici, Antula, Bademlia, Gene, Lazar Marcovici, V. lancovici, Lascovici, Dusan Popovici, Mitu Dimitrievici, etc. 6. Alte personalitAfi in viata de stat :
Bodi, Foti, Dada, Liota, Dalenga, Chiriacu, Dunda, Vulcan, KarkaHera, Kozao (Cogeae ?), Vuci, Paligora, Ciomu, Kermele, Zisu, Mischia, Batut, Riza, Constantinovici, Gheorghevici, Dimovici, Simovici
si 806/0 din aceia cari se chiamA lancovici, Dimitrievici, Anastasievici, Atanasievici, Mihalovici, Manoilovici, etc.'.
Dam cateva nume de militari de frunte : Dota din Clisura 8;
Bodi, deasemenea, comandant al garnizoanei din Zagreb ; fratele
generalului Jifcovici, tot general si ofifer de stat major ; Zisici 9; colonel
9 Este unul din urmasif exploatatorilor de paclurf dela Ceaceac. 10 1 gen. Iancomand. sectorului din cam* Cosovel in rAsbolul balcanic if gen.
covici
Gruici, prim ministru in 1882 al 1893, reamintesc nume aromanesti t Iancu si
Grula. 11 I uoul cu care a luptat pe front acest sate mutilat poarta numele lui
www.dacoromanica.ro
57 9
Intemeietori ai teatrului sarbesc au fost : lovan Sterie Popovici, flu de negustor la Varlet, care, in 1842, a treat teatrul sarbesc 2
autor al operei Kir lani", cu subiect din moravurile Aromanilor 3 ; Aleco 'Branislav Nusici (Alcibiade Nua din Clisura
sau Pisuderi), fiu de ncgustor la Semendria 4, autor dramatic foarte
apreciat, care
prin operele lui parsifileazA starea de transitie a
poporului sarbesc catre civilizatie 6 ; alt dramaturg Dragoliub Sotirovici, tot in acela gen caragealesc, din familia Sotir Sunda din
Cruova.
fondurile cu inventar cu tot au trecut in patrimoniul sarbesc national 1. Aromanii interneiaza primele gimnazii sarbeti la Karlovatz
Metropola sarbeascA si la Novisad,-Atena Sarbilor. Ctitor al gimnaziului din primul oral a fost Dimitri Anastasievici-Sabov, Aro-
580
www.dacoromanica.ro
besti 7. La Soborul din Timisoara, toti nobilii, precum Si trei episcopi, erau Aromani ,Si tot acetia erau in fruntea adunarii, ca
Marcu Serviiski din .Kanija Turca, conducator al Aromanilor 1 expert In afacerile financiare i economice ale Soborului ; Const. Al.
Filipides de Gaia, fost secretar i talmaciu In 111iricis", in Deputatiunea Curtii 8. Pretutiodeni erau In fruntea miFarilor nationale,
iar in aceea din 1848-49, se gaseau la locuri de frunte : Grecul"
Pavel Morfi, in delegatia Zeimunului, a prezentat Imparatului adresa de devotament ; Atanasie Caramata, qef al comitetului financiar economic at Karlovatului Si dr. G. Pantelici ; iar Alex. Costici
a condus delegatia Novisadului 10 ; Petre Spirta era preedinte al comitetului national din Zeimun, far vicepreqedinte Dimitri Petrovici 11, etc.
unele prin
Odata cu disparitia acestor colonii aromaneti
plecare, altele prin asimilare
Si numarul binefacatorilor nationa i
ap. D. Pop., p. 128,
1 Vest C. II-a, cap. I, p. 338, nota 3 1 Spomenita
2 Program srb. vel. ghimn. Karl. 1890, I, 53 -- ap. D. Pop., I. c. 8 Boap. D. Pop., 120.4 P. Pap., Mem. cit. Altarul bfsegosl. Glas. XVI, 179
ticif Sf. Dumitru eta la f el cu acela al Sf. Dumitru din Clisura. Ambasadorul
grec a triads, prin 1904, la Atena, 6 lAsi de carts legate cu our gi argint toate
carfile donate de dr. Pindu din Gramoste, cu urma0 in Clisura. 5 Vest Tin.
Rom. XIV, 150-52 0 notA 1,151 art. de Lugotanu. 0 I. Arg., 275. 1 Patru nobili,
nota 1.
www.dacoromanica.ro
* *
in eApararea* nr. 18/931. 5 Aleco mai pregitea un roman din viata military
ceeace a grAbit asasinarea lui. 6 N. lorga, Hist. Et. Bak., 405, nota 1 11 nume0e
Mdeinfroumain*. 7 i 1 a chef 0 Ghenadief - ambit marl oratori - nu se tenau O.
m'arturistascl ca aunt iTintari*. Mama cella de al doilea
care a fost fluerat
adesea de studentime fi oviniti, tocmaf a era Aromin
nici nu 01a bulgare0e. 8 A ficut dreptul la Atena 0 ministru in mai multe rincluri.
582
www.dacoromanica.ro
riu. Cu toata deosebirea de religie, cultura si limbk au avut, totusi, pe unul Sava Pasa, mare vizir si ministru de externe in
1880; Vasilachi Bey Serachioti, deputat in parlamentul lui Abdul
Aziz si medic at lui Abdul Hamid, ca si colegul dr. Dosu din Magarova ; Naym Bey, presedinte at censurii la Constantinopol si fratele Sami Bey Fraschery, tot un mare invAtat, jurisconsult si lexicograf cu renume
amandoi turciti, din vechile colonii din Albania.
Printre multi reprezentanti aromani in Parlament alesi de partida
grecomank au avut, dupa 1910, pe deputatut dr. Filip Misea si pe
senatorul N. Batzaria, fost ministru de comunicatii si delegat at
guvernului ottoman la conferinta dela L ondra
amandoi curagiosi luptatori in miscarea junilor turci.
Dar pretutindeni, ei au fost bancheri, prieteni si sfetnici ai
guvernatorilor. Tiranul Gelladin Bey dela Ohrida avea multi consilieri printre Aromani
unul Nicola Zaru cu multa influents si un
bogat negustor 3. Ali Pasa, contimporan cu acesta, avea
dupa
cum am vazut si In alts parte 4
intreg consiliul format aproape
exclusiv din Aromani greci". Printre cei mai familiari, citAm pe
acel signor" Spiridon Colovos, prim ministru at Vizirului
dupa
altii dragoman al Palatului
faimosul Atanasi Vaia suflet afurisit al Nei', secretarul Costa Gramatico, literatul Psalida, Mantho
(Mantu, deja pomenit), Sakellarios si Kyrico. Acest sambure de
greci" culti intretineau focarul helenismului, cu mare aport la nasterea miscarii grecesti si ei erau oamenii dintre cari Ali isi alegea
agentii cu misiuni de incredere si pe cari ii trimitea in strainatate 5.
583.
www.dacoromanica.ro
CAP. V.
ROLUL JUCAT DE AROMANI IN A..UNGARIA.
gureascA cu predicatul de Hodos i Kisdia, iar in 1822, a fost ridicatA la rangul de baronie i primitA in randul senatorilor-magnati3.
Al doilea Sina i-a eternizat numele in istoria Ungariei pentru par-
on ca ajutator cu dArnicie 8. Pe langa marele rol in crearea institutiilor econonilce, lucru despre care am vorbit la time, acest Sina
s'a ingrijit de invatamantul i educatia poporului, creand Muzeul
National, Spitalul de copii qi alte spitaluri, leagAne, orfelinate, inlucrarea Gabriel de Remerand, Ali Tebelen, Pacha de Ianinal. (t744 1822),
p. 96-99. Vor-
2 Acegtia se recrutau din baroni, conti gi prink. 8 Numele Iuf, alituri de al regeluf gi al contelut, este sLpat cu litere de our in granit, pe unul din bratele
poelultst. ' I. Nagy, Fsmilii nubile in Ungaria. A stipinit domentile r Hodes,
Kizdia, Orticlotf, Kalitsa ; Rfttberg. Beszteres, Simonytornya, Rapolten
Kitchen; Mauerbach, WOW, Fatafeld ; Trencsin gi Bean ; Brumov, Misliborzit gi
Welehrad
tuate in Moravia ; Kevernes, Leopoldsdorf gf Podiebrao, Tolna,
Messen, SimongAt, Rossitz, Parsltz, Szentmilclos, Leiden, Ertsy, etc. etc.5 Pallas,
www.dacoromanica.ro
vom da cativa, ca Kis, Calay 7, Deak, Mocsonyi, Gojdu, etc. printre multi aftii neindentificati.
Inteleptul PaDeak Ferenc, supranumit A haza bolcze"
triei, clasat ca unul din cei mai maxi barbati de stat ai lumii, a
fost nepot at lui D6ak Peter, colonel de husari Si fiul lui Gabor 8,
111 gt 589.
585
www.dacoromanica.ro
A fost sef al partidului liberat moderat si autor al constitutiei dualiste, care a luat fiinta in primavara 1867 si a insemnat un succes
al moderatiunii dibace si prevazatoare a acestui spirit pacificator sl
o biruinta a politicii unguresti asupra celei austriace 1. Era in relatiuni de stima si de prietenie reciproca cu E. Gojdu, care avea
atras, astfel, o persecutiune fail cummare incredere in el si
pat' din partea jurnalisticei romane 2 ; era, deasemenea, prieten si
al familiei Grabowsky 3. Despre aromanitatea lui, vorbeste i V.
Maniu 4 i Valeriu Braniste S.
Mentionam ca om politic cu mare rasunet in Europa si pe
acel Ignatie Martinovici, descendent al unei familii de m.-romani
stabiliti In Banat. Prin contele Potocky, marele revolutionar polo_
nevi, cu care a facut ocolul Europei, a fost chemat sa is parte la
redactarea constitutiei franceze, dar a fost retinut de Francisc in
prin revocabinetul imperial politic. A luptat pentru infaptuirea
lutie care ar fi isbucnit din Timisoara-Arad si pentru reusita careia
a unei republici confedeisi asigurase aprobarea lui Roberspierre
rative, in cadrul monarhiei, avand ca unitati Valachica (Ardeal si
Banat) Ilirica si Slavonia, Ungaria urrnand a ramane doar la teritoriile exclusiv unguresti. Dar, denuntat laolalta cu patru tovarasi,
a fost judecat de un tribunal compus din grofi si cinci preoti jezuiti si decapitat in 20 Mai, 1795, iar operele lui arse pe rug. Ultimele lui cuvinte, ce reamintesc pe ale lui Galileu, au fost Tamen,
homo sum !". Despre personalitatea stiintifica a acestui urias al faptelor, vom vorbi in alts parte 6.
Aromanii au dat monarhiei si militari distinsi. Printre emigrantii aromani amestecati in convoaiele Patriaihului Arsenie Cernovici din 1690 si in altele din 1737, trebuie sa se fi angajat multi
ca militari'. Despre emigratiunile aromanesti ce an avut loc prin
mijlocul sec. XVI si s'au asezat in tinutul Pojega si Cernica, d.
St. Metes scrie ca ele erau un element indrasnet, viteaz si neastamparat, Intrebuintat, cu deosebire pentru aceste calitati, la razboiu
contra Turcilbr 8. Deak Peter, tatal lui Ferenc, era colonel de husari 9;
P. Mocioni si un alt frate, strabunii ilustrei familii, intrati in monarhie
in sec. XVII prin Valachia, s'au angajat sub Arsen VI, unul din ei a
murit ca preot militar, in 1697, in lupta dela Zenta 10; urmasii lui
1 Vezi 11 Dr. I. Lupa, *Andrei aguna", 35-36. 2 Encicl. Diaconoyici,
I. c. 8 \Ted art. de N. Batzaria in ,,Aparatea" nr. 18/931 - &spa matturii
dinfeo scrisoare a ayocatuluf dr. I. Dobrin dela Lugot. 4 Vezi Alm. m.-r. 1880
5 ,,Andrei Baron de aguna" in Cony. lit. nr, 9/923. 9 Toate aceste date le-am
imprumutat dintr'un articol din ,,Tara noastri" din 1932, scris de dr. Petre BAnAteanu, dui:4 reportaglile din marea gazeta ',Wiener Zeituog", nr. 9/793 ,ff 18
din Febr. 1794. Numele de Martfnoylci II Martin se intalnefte la Cruiova gt alte
centre. 7 Vezi i P. Pap., Mem. cit. 8 Vezi Cartea II-a, p. 320, nota I. 9 Encicl.
Reyai, V. V, 339-40. I V. Babes
Lez. Pallas, v. 12, p, 715 ysi Encic, Pta-
586
www.dacoromanica.ro
Andrei Mocioni dela Pesta, pentru merite militare si servicii financiare, au primit domeniul Ben din corn. Torontal-Banat ; Antonin
fiul lui loan de Foen, era un ofiter distins 1 ; tatal Eufrosinei, mama ilustrului Tache lonescu, refugiat in Ungaria pela inceputul sec.
XIX, s'a distins ca ofiter in 1814, in campania contra lui Napoleon 2 ; tatal lui Ignatie Martinovici era capitan, iar fratele acestuia
maior ; multi generali mai vechi, ca Doda st Sora 3, alti filed din
familia Manu st altele.
0 seams de barbati luminati au ajuns nobili, prin marile for
acte de binefacere. Un mare everghet Atanasie Bala, Moscopolean,
fost in serviciul diplomatic al Rusiei, a lasat, prin testamentul din
1/X11/1804, peste 400000 fl. in patru parti egale : colegiilor reformate din Debretin st Sarospatak, gimnaziului evanghelic din Pojon
si 1/4 pentru ajutorarea rudelor si coreligionarilor sai din Ungaria 4.
CAP. VI.
ROLUL JUCAT DE AROMANI IN PROVINCIILE DIN FOSTA NONARNIE 41 IN REGAL
fl
587
www.dacoromanica.ro
direct contact cu poporul, s'au pus in fruntea lui ci a bisericii in1 Vert N. Iorga, Scrisori de negustori, p. 96. Numele de Gust este frecvent Ia Aromint ; Sereslt at ft ic ortginar din Seres-Traciaw. /' N. Ftru, Oradea
Mare, 56-58. 8 Vert ,,Ist. bis. gt a vietit relfgloase a Ram. din Trans. gt
Ungattes. ha pe un negustor ,,grec44 Alexi din Bilgrad care diruegte o evanghelie ferecata in argint gi clopotul cel mare ; ,,grecul44 Saul Gh. Kith un pofir, un disc, un zveadaz de argint poleit gi un rand de pocrove de atlas rogiu ;
,,grecula Pantazt un anttnats de atlas rogu zugrivit cu our
toate pentru biserica Vlidtcll
aceasta in sec. XVII. Vezt pp. 256-57. La Oragtte, et contribue Ia toate mai mutt ca top. 4 N. Gologan, 64-65: A sprijinit cu toati Urfa
gt cildura in Bragov pe G. Barttiu, A. Mureglanu fl Emillan; era numtt de cei
pravoslavnict ,,Tata unfitting, Maria frecventau zilnic casa ILA unde s'a pus
Ia tale gt gazeta Transilvantet, a caret concestune pentru aparitte a obtInut -o el.
Diva V. Batulescu, o. c., 161 : In 1848, s'au intrunit la dansul : Kneazul G.
Cantacuzen, G. Sion, M. Balg, Alexandti, N. Ionescu, Carp, Britlanu, Negri, Stotca. Scurtu cu G. Baritiu, Jac Muregianu, etc. 5 N. Iorga, Ist. lit. romane in sec. 18, 1902, v, I. 6 Dr. N. I. Angla., o. c. 7 N. Gologan, 67-8.8 Din
discursul dela serbartle liceulut 9,A. aguna In 27 6/925. P, Pap., Mem. cit.
088
www.dacoromanica.ro
astazi
dela incep. sec. XIX, casa unde se abateau toti Romanii de bine,
citeau carti proaspete, Wean planuri culturale si politice, puneau
lumea la case; in acest mediu intelectual si politic si sub iubita si
priceputa protectie a unchiului Atanasie, si-a format o educatie
nationala corespunzatoare" viitorul mitropolit Saguna 3, personalita-
Poznan-Prusia. Vezt nota 7, p. 555 ff mai sus, p. 348-49. 4 Dr. I. Lupaf, "0
www.dacoromanica.ro
589
a unui intreg pnpor, slabit i dispretuit, ca, numai astfel, sa-1 duca
pe calea marilor biruinti ce aveau sa vina. Era un om care tia
In tumultul framantarilor i patimilor aprinse de inco0ienti, dar
sa aleaga ceeace era trecator i artificu orgoliu de conducere
cial de ceeace era cu putinta i etern ; olimpian prin temperament,
etia sa potoleasca totul numai prin realizari concrete i de interminabila durata i sa smulga imprejurarilor chiar peste ceeace se
calitatile unui om de afaceri i,
scria E. Picot
putea. Avea
de aceea, a intemeiat un fond perpetuu i inalienabil, destinat sa
mareasca resursele cletului, ale scoalei i tipografiei metropolitane,
fond la care i-a varsat el toate averile i la cari au contribuit Em.
Gojdu, Teodor Mutowsky i G. Grabowsky 2.
lata cum a fost caracterizat de cronicari acest mare om. Istoricul N. [orga it nume0e un majestuos batran care, de pe scaunul
de arhiereu, ca de pe un tron de rege, a fost carmuitor de oameni
0 un indreptar at vremilor, carora nu li s'a supus ca exemplarele
obinuite, ci le-a intors de pe povarniul for spre culmea lui 8;
suu altii : numele lui a insemnat c noun epoca in viata poporului
roman i a bisericii orientale 4; avea atata intelepciune cat o jumatate de tarn 6; era om politic din cre0et pans in talpi 6; era creerul
care concepea, mintea care combine, inima calda care insufletea,
parghia trecutului care punea totul in micare spre realizarea drepturilor Si nazuintelor neamului7. Octavian Goga it caracterizeaza ca
o rara energie rodnica, cheltuita pe de a intregul in slujba neamului, ca omul care a realizat cele mai marl binefaceri pe seama acestui colt de pamant j ca, dela groapa lui, ca de pe o culme de
Malta retrospattiune istorica, se vede desfaprandu-se unul din cele
mai luminoase capitole din insa0 existenta neamului ; ca, in vreman:a cre3incloasig, p. 10. 1 S'a niscut in 20/XII/808, in Migcolt, din corn.
Borgod. Era flu al treilea at luf Naum Evreta aguna, negustor de vinuri unguregti in Gallifa, scApItat in af aced ; irate au Avreta, mare negustor gi deputat
at Pestef ; nepot at celor dol Grabowski : Atanasie gi Constantin ;I at 1U1 S. E.
conomu, mare negustor ; var bun cu George Grabowski ,,sttsdiosus linguae
daco-romanae. gi cu George Muck, director at gcoalef grecegti gi librar in orag ;
nepot al luf Evreta aguna, bunk dinspre tats gi at list Mihail Muck dtnspre
mama. Vezf Dr. I. Lupag, o. c. 2 Vezf ,,Les Roam. Mac. en Autriche et en
Hongriew in Alb. m.-roman, 1880, p. 102 gi urm. 3 Vezf Dr. I. Lupag, o. c.
4 Episcopal istoric G. D. Teutschvezi o. c. 6 Ministrul ungur E8tv8s. lb. 6 M.
Eminescu. lb. ' Dr. C. Anghelesca la serbArile liceuluf ,,A. agunas4 din 27-29
lank 1925
dupi Rev. ,,Trib. Rom. de peste hotare,,, a. II, 7-8/925.
590
www.dacoromanica.ro
sfatul si cu fapta, in toata lupta grea pentru castigarea cauzei romanesti ; ca membru in casa Magnatilor, a tinut, in 19/V1/861, remarc,abila cuvantare, cand, cu marea lui autoritate, a acuzat pe
Unguri ca poarta in area viva de razboiul civil nenorocit din Ardeal si ca au exclus in mod barbar dela lucrarile dietei natiunea
romana pe care o iubeste fara margini ; ca avocat la Pesta si foispan al Caras Severinului, a ocupat toate posturile cu Romani ; a
1 La groapa lui aguna, in 28 I 6 I 923 din ,,Mustul cere fierbe$4. 2 Op.
dupa mIrturii date de d. Th.
cit. 330. 3 Mare demnitar bAngtean in Ungaria
Capfdan. 4 Gojdu sau Gozsdu (derivi oare dela Guvoldu, Gvotdu, Gotdu ?)
niscut in 9-21-11-802 in Oradea, mort in 22 3-1-870 in Pesta ; flu de negustor
aromas: Popoviciu sau Gozsdu Atanasie ; run de aproape cu familfile Mandrinu,
duva Vuipe gi Melania Dumcea. Stud!! la gimnaziul romano- catolfc din Oradea
f f la academille din Oradea gi Pojon. A fost membru in casa Magnatilor-Sena-
tului, ablegat al dietei Ungarie,f, septemvfr ,,ttsde la tudetul cel mai inalt, de
corat cu ordinul leopoldin in clasa de cavaler, asesor onorar utablabfrOi, la cele
mai multe comitate. 5 In una din biserfcile Moscopolef, numele stramogului sta
scris pe scaunul imparitesc sculptat gi spri(inft de dot lei bizantini. Vezi Cartea
591
www.dacoromanica.ro
luptand din rasputeri pentru neatarnarea bicericii rornaneti i intemeierea mitropoliei din Sibiu. Andrei, murind in 1880, este continuat de marele Alexandru, ultimul i cel mai ilustru dintre Mocioni, frunta printre oratorii cei mai de seams ai dietei ungare Si
cel mai distins din tabara minoritatilor. E. Picot scrie a membrii
acestei ilustre familii au dus la bun sfarit despartirea bisericii nationale, iar statutul agunian at acestei biserici a fost aproape in
intregime alcatui t de Inteleptul dr. Alexandru Mocioni 7. Spiritul larg
democratic ce sta la baza acestui statut i chiama la trebile obteti
II-a, cap. IX, p. 515 gi Cartea III-a, cap. II, p. 558. 1 Fncicl. Dr. C. Diaconovici, de uncle imprumutim multe date. 2 I. Popeea ,,Caractere morale", 315
nota I. 3 G. Murnu, Conferinti la radio, In ,,Apirarea44, nr. 2 I 1930, fofleton.
4 Despre acest mare mecenat, vezi Encicl. Diaconovici, I. Popeea o. e. Enc.
Minerva 0 dr. I. Lupag, Andrei agunali. In baza until tratat din 1929, s'a
previzet ca, o !tint dupi ratificarea conventlei dela Haga, si se inceapi trataInca, pini astAzi, nerezolvat. 5 Dtspa I.
tive pentru rezolvarea acestui diferend
Car., o. c., 184 familia s'ar trage din tribal Moctanilor-Motanilor din Aspro-
potam. 6 Cei dot fit at Jul Petru 2 until Andrei, a fost seniorul lintel de nen,
titlis acordat de impirat Ca donatfune mixti pentru servicille aduse monarbiel, far
Waal a intemelat ramura a data Tokay, Migcolt gi Pesta. Vezi &mid. Diacono-
vici, III, 303 gi urm. gi dr. At& Marienescu, Alb. m.-r. Joan era om cu multi
mama lug
;tang de carte 0 cunoscitor a 10-11 limbt ; tats at Ecaterinei
Alexandru gi a cinci feciori, cel trei de mai sus, George li Lucian. r Vezi art.
tit in Alb. m.- roman.
592
www.dacoromanica.ro
rontal in Meta din Poton in 1847 0 referent la Curtea de Casatie, era birbat de
mare curat gt, in 1852, a declarat pe fall guvernatorului Schwartzenberg el Romani' nu mat cred in promisfuntle acestuta st ski 3n guvern. Andrei, alt irate,
tot aa de rezolut, cu multe demnititi in monarlife, a trfmfs, in 1860, impiratuluf un memoriu cu 12000 semniturt, cerand sau alipfrea Banatulul la T ransilvaDia sau proclamarea luf ca provfncle aparte 1 far ca reprezentant in senatul imperial,
0-a desvoltat noul sistem de guvernare a monarhiet, spre marea stupefactie ft
indfgnare a Ung6rilor gf Austriacifor. A fost ales, in 1866, membru al Academia romine. A. Mocsonyi, actualul maestru at vanatorilor regale, este urmat at
acestora. 2 Gazeta Macedonia, nr. 16/1897. ' End
Diaconovicf, if, 230.
5.
www.dacoromanica.ro
593
knurne erati aceea. Multi invAtati veneau din Moscopole, untie Atik
tichitatea greaca era incaodatA reinviatA, altii veneau din Metova
1 Tesalia, din Zagor qi lanina, unde, deasemenea, erau marl colegii
greceti. Agezandu-se in Principate, ei isi imprumutau nume greceti
sau se serveau de numele grecizat al tatAlui ea nume de familie. In
felul acesta, pAtrundeau repede in pAtura conchicatoare i catigau
prestigiu i averi i, cu timpul, multe mime ilustre s'au asimilat in
massa romaneasca, cinstind istoria 1 pinacoteca marilor figuri.
NumArul acestor Aromani trebue sa fi fost, pe cat nici nu banuim,
important 1de aceea, o reluare a acestei probleme se impune imperios.
594
www.dacoromanica.ro
Nicolae Mavrocordat si invatator al lui Constantin, fiul 1; Riga Fereul despre care am mai Vorbit 2; doi Metoveni : unul D. Zaman,
paharnic pe langa Al. i.ttu si D. Cosacovici, cunoscut de ofiteri ca
Macedoneanul si Aurelianul, aghiotant domnesc sub Al. Ghica Vocla,
care 1-a ridicat la rangul de nobil 3. Adeseori, capitani si armatoli
Gasim multe nume activand pe un plan politic de rangul inMu. Dr. G. Arsachi, ministru sub regulamentul Organic 8, din VI.Livadia Olimpului ; D. Bolintineanu, ministru de instructie sub Cuza
Vocla 9 ; Gh. Chitu, comisar de propaganda in 1848, primar al
Craiovei gi ministru de instructie, finante, justitie si interne in cabinetele Epureanu si Bratianu 10 ; C. Esarcu, medic si profesor universitar, agent diplomatic la Roma si Atena, ministru de externe
in 1891 11; M. Ferechide, ilustru barbat de stat si prim ministru 12;
Menelas Ghermani, mare autoritate financiara si autor indrasnet al
multor legi financiare fundamentale 13; C Disescu, marele jurisconsuit si ministru in mai multe randuri 14, fiul unui negustor Dissi
Clinovescu, originar din C!inova, dupa altii din Velestin
amandoua in Tesalia 16 marele barbat de stat Take Ionescn simtea o
mandrie a se numara printre Aromani 16 ; Nicolae Misu, diplomatul
foarte fin sL capabil 17 si Filitti, amandoi din Zagor 18 ; C. Garoflid,
1
C. Erbiceanu, Comunicart. Zagoritif sustin d un oarecare
D. Cordas din DrIgat era cancelar gt sfetnic at unufa dintre Mavrocordatl. 2 Vert
mat sus, p. 565. 3 C. 1. Cosmescu, Comunicht. ' N. IOrgap Hist. Roum. Pen.
Balk., p. 49. 5 Mirturti ale d. N. Batzaria, dupa care strabunul CostineOilor at
descinde din acesta. 6 I. Car., p. 155: Armatolul Panu Meitani din Catuna A-
carnanic, p. 79, un alt vestit armatol Giuvad din Plod. N. Batz., .cApArareaw,
nt. 20/931. 8 N. Iorga, -list. Et. Balk., nota 1, p. 463. 9 Descindea din familia Kosmad. to S'a niscut in 24/V I11/828 in satul Obloga-Romanall, Hui until
Enact. Diacon., I, 813. Ca
negustor fugtt din Macedonia de teams Turcilor
s1-31 achite datoriile, r fost nevoit dit vindi mofia Mirila. 11 S'a niscut in
1836 in Bucurepi, mort in 10/VI/1898. Ibid, II, p. 320. 19 Vert mat sus, p. 124.
Cal. arominesc, 1901-1902 gi lucrarea de
13 Vert mai sus, p. 503. 14 Vert
fail, p. 141 gi nota 2. 15 Dupa L. T. Boga, satul Clinovo cu 1380 Amman' gf
dupa mIrturil ale d. N. Tacit. 16 DupA R. Sefeanu, o. c., 8-9. Temperamentul autorftar gi impulstv al tatalut Gheorghe Ioan, un adevarat .pater fan:alias*,
tip roman, pare a tracla un adevarat tats aroman. 17 Dr. 1. Ghtulamila, att. in
ApArarear nr. 16/931 fl M. Sera, Mem. Acad. Rom., tom. 6, Serta 3. 18 S.
Tovaru, 4..1n ilustru medic vieneAo in Revista macedo-rominA, nr. 1-2 din
7
anul 1931.
595
www.dacoromanica.ro
cu ingratitudine neglijat de critica romans; 0. Goga i St. Or losif_7; A. Drume 8, poate i Carageale 9' Si Maiorescu 10, etc. Marele
Theodor Aman, fiul Serdarului Dimitrie, premergator lui Grigorescu,
intemeietor al coalei artelor frumoase, al pinacotecei i primului salon, al Muzeului Aman" 11; Kimon Loghi, fiul unui mare negustor
Falciu 14; Mihail Adjirolu, lasa In 1896, 5000 lei pentru cladirea
unei coli pe moia Nanov 15 ; I. Hagiade a cladit biserica Maica
Domnului i Sf. loan pe proprietatea Simnicul cu numeroase fuzestrari 16; V4le Paapa a construit, pe moia Valea Boului-Prahova,
coala model i biserica cu tnzestrare Intreaga moie Si o avere
1 Trib. Rom. de peste hotare, a. IV, nr. 1-2/927. I N. Batzarfa, art. in
4.Adevirubo, 1930 (?). 5 Yea mat sus, p. 472 ft nota JO. 5 Marturif ale d. N.
Batzarfa. 5 Veal mai sus, p. 484 cu notele 2 fi 3 fi p. 494. 6 N. Batz., idipirareaw nr. 12/920. Dupi acesta, ar ff din colonifle din Bulgaria, tar dupi V.
Hrisicu, atapt de presi la Sofia . (Boabe de grits*, III, nr. 3-4,-- din coIonia data iftov refugiati in 1798 dela Arbina0 din cauza Cirtaliflor. ?St. 0.
Josif descinde din Arominul loaf Omu alezat, prin pirtile Cohalmului, prin 1775.
Vezf studfu de P. I. Papadopol ,,Complectiri despre St. 0. losif" in ,,Preocupiri literare ", a. I, v. I, nr. 2 936. 8 N. Bata., art. cit., nota 2. 9 In lucrarea
"I. L. Carageale ", v. I, 0. Maar (VII VIII) .ne di un grec (?) macedonean
venit In 1780 la Gfurgiu, pe flume Vlidfco Caragealf, tatil lot Naffs, bunicul
mareluf dramaturg, niscut in acelq an. 10 Veal nota 7
st. cltat. li Veal A.
Maniu art. in ,,Adeviruli, nr. 11856 932 *I Adev. art. if lit. din 3/V/921. 19 D.
T. Caramtciu, run i prfeten, posedi o colectie frumoasi de II buciti ale ace stul pictot. Vezf despre origina tut, mat sus, p. 261. 13 Cartea de aur, p. 80.
14 Ibid, 239. 15 ibid. 295. 16 Ibid.
596
www.dacoromanica.ro
mobile de lei 837700 i a dispus construirea unui internat de 134eti si o coala profesionala, Cu fond de Inzestrare de lei 4000 x ;
Mihail i Nicolae Dumba au zontribuit cu sume mari la promovarea culturii i educatiei religioase a taranimii
Nicolae Cugeae a
c1Adit biserica i koala in comuna Hinova 8. Dintre Clisurenii aezati In Oltenia, mentionam : lancu Dabuleanu (lancu Gheorghiu Coqoveanu-Candea) a terminat biserica din Coovenii de sus Adormirea Maicii Domnului" 4 ; Dim. Coculescu, tatal profesorului, mari
donatiuni la biserica Sf. loan Hera din Craiova i, in 1915, toate
averea soc. Basarab" 5 ; Garletenii Ota, marl donatiuni 1 legate
bisericii din mahala 6. Aid, mai intalnim Inca doua fundatiuni :
tati ; Tache P. Anastasia (1836-1900) i-a lasat toate averile Academiei pentru cloud coli : una in casele de pe moia Calmatuiu
i alta de convert, de agriculture sau de meserii In casele de pe
moia Tiganeti
avAnd totul un venit de 130000 lei anual 11;
Dimitri Muicu Vlahul din Blata, 4000 galbeni pentru desavarsirea
181. 2 Pen. Bak., nr. 11/912. 3 Ibid, 924. Este foarte interesantA lista de binefacerf a acestor dol frail i Heracle Dumba a donat, acum In urmA, 300000 let
pentru tcoala de pe conacul luf. 4 G. Orman, Arch. Oltenia, nr. 37-38, a.
a. VII, p. 218 -2t9. 6 Ibis, 222. 6 Ibid, 223. 7 Arch. Olt. a. VIII,161. ',Testamente cralovene p. 161. 8 I. Car., o. e., VI. 9 Au subscrls peste 10000 let.
Cartea de aur, 1901, p. 137. 10 Dupa tabloul comemorativ din Aula Ateneulut.
Cartea de aur, 239. Despre aromanitatea luf, vezi I. Valaorf, arts in ApArareal. nr. 12/930 0 Dr. C. I. Istrati, Impresie de cllAtorle. Dupa Zagoriii, atat
Tache, eat 0 fratit Alecu gi Iancu acesta incasa o pensfe funarA de lef 800
ar ft fost adu0, Hind dant, de un unchtu al for din Negades-Zagor 0 se chemau Anastasinf. it Cartea de aur, 18-20. Fondul atinsese in 1900 901, effra
de lei 67924. Vezi gf alte opere ale 14 mai sus, 550, nota 3. 13 Vezi art. ,,La mot-
www.dacoromanica.ro
597
pitalei
mormintat la man. Cerntca. Vezi Cartea de aur, 48. Portretul lui in stampl se
vede la Academie. Am vazut in sale bibllotecli Cameral de Convert ft Industrie
din Buc., o lists a butsferilor pia in 1909, cu tome ilustru, ca M. janculescu,
t. G. Longinescu, Sc. G. Arlon, D. Serafim, dr. D. Gerota, 0. Band% Em.
N. Antonescu, C. umuleanu, D. G. Danielopol, S. NJ ehedloff, S. C. Mandrescu,
t. D. Popescu, 01. Gr. loan, d-ra Sofia Mihillescu, C. Petrescu, Iosefina Stanescu, Dim. Popescu, Dan Raducanu, d-ra C-ta Lucasievici, C. G. Ionescu, Em.
Flavian, N. Binescu, Al. Iacobeanu, C. D. Fortunescu, V. Dimftrescu, Ch. Drouhet. 6 Vezt mat sus, p. 473 f testamentul in *Untversuls din 5/111/936.
598
www.dacoromanica.ro
Tagraf nu este de a urmari evolutia acestei miscari si nici principiile calauzitoare sau marile greseli sAvarsite in conducerea ei, ci
vom atinge, In treacat doar, numai ceva din fortele sufletesti ce au
sustinut o parte din AromAni in aceastA rbzboire cu milenara organizatie greceascA, ca si felul onorabil cu care s'au achitat de
greaua misiune ce si-au luat-o asupra-si Intru difuzarea civilizatiei
romAnesti in palcani 9. Ar fi gresit sA se creada, iarAsi, doua lucruri deodatA ca Aromanii au cunoscut scoala sau ca ar fi inceput
o culturA nationals numai datorita acestei miscari.
Acest popor era familiarizat
dupe cate stim
cu cartea
Inca Odin vremuri vechi : era, la el, o pornire instinctive pentru invAtaturA si o traditfe nobi A a cultivarii masselor ; vechile colegii
erau opere curat aromanesti, cu limba de predare in mod fatal greceasca. Totusi, dialectul
din pornire spontand sau din necesitati
'i -a avert locul, mai mare sau mai redus, in scolile
pedagogice
elementare din tinutul Moscopolei, din Ohrida, Clisura, etc. 3. Daniil
leromonahul isj final-ea evanghelia si Tetraghlosson"
vocabular
in patru limbi 4; C. Ucuta nemuritoarea Nea Pedaghoghia"
abecedarul, iar T. A. Cavaliotti Protopiria"
Prima invatatura,
toate de nature sa ajute citirea in limba maternA ; G. Rosa vorbea
de tiparituri aromanesti la Moscopole si tot el scria MAestria ghiuvasirii"
arta cetitului, cu caractere latinesti si o incercare de
1 Vezi art. La mormantul unui ctitorw in Curentub. din 1930. " Penttu
cunoalterea istorlei i evolutief acestei miFAri, a se vedea t Istoria Romanilor
599
www.dacoromanica.ro
crete, repede inabuite, Insa, de catastroafa ce a lovit linutul moscopolitan. iar mai tarziu, de prigoana deslantuita i bine organizata
de organele bisericeti i politice ale helenismului.
Prin micarea noun inceputa in 1864, daca pierderile Aromanilor In sange, in averi i in linite au fost considerabile, Romania
pe cari atatea consideraliuni morale i materiale o obligau la
aceasta
avea de realizat numai catiguri : diplomatice, economice
i culturale. Preponderenta i pretentiunile ei in Balcani ii gaseau
un temeiu concret i moral numai prin aceasta expansiune culturala, purtata de un popor de misionari aprigi qi capabili de once
jertfe. i daca, totui, catigurile n'au fost cele ateptate, aceasta
s'a datorat numai unei defectuoase intelegeri a situatiilor dela fata
locului, fapt de care n'ar putea fi fact* vinovati in nici un caz
oamenii de acolo.
600
www.dacoromanica.ro
ganizate de archierei i consuli deveneau tot mai dese i mai sangeroase, numarul orfanilor i vAduvelor creteau in amandoua tai una Si alta deopotrivA de fanatizate : un imens zAbraberele
nic de doliu InvAluia casele i apasa sufletul unui Tntreg popor.
Numai curajul individual i entusiasmul 1ndArAtnic au putut
rezista furiei distrugAtoare ; deabia cAtiva tineri inrolati in bande
de aparare au reuit sA sAvareasca fapte de arme remarcabile Impotriva antartilor Si sa evite multe dezastre 2.
Preotii i InvAtAtorii nouei idei s'au dovedit adevarati misionari. FAra coalA adaptata nevoilor poporului, fArA biserica cu prestigiu Si iipsiti de locapri de Inchinaciune, cu conducere centrals
In flagranta contradictie cu traditia, lipsiti de organizarea economica
la un popor de negustori i economi de vite, fArA sprijin diplomatic
serios i continuu, Invatatorii Si profesorii
adui prin surprindere
din patria lor, pregatiti repede In Bucureti, zvarliti tot atat de rei-au distribuit activitatea
pede In valtoarea luptelor de acasa
Intre catedra qi frontul de luptat inarmati doar cu un entusiasm
cald i un spirit de misionarism vii i activ 3. Un al doilea factor a
fost Si educatia primitA in internatele coalelor secundare: prin viata
In
de sincerA fratietate dust' in comun
vreme de eapte ani
focul luptelor, s'a creat un singur suflet i aceiai energie neinfrAntA,
acela entusiasm nepotolit i aceiai perseverenta de a iei din coin Greciag4 de A. Hiciu in tTrib. Rom. de peste hotare*, nr. 8- 9/1924.1 N.
Papahagi, p. lost-2 eff de bande au fort: Mitre Vlahul Pangearu 0 Ap. Cadcona, Frigeroth AL Co}ca-Gope}, L. C/tinescu-Perivole, Apostol-Lfumnita, Gh.
Ctu}ova, atutat de multi tined entuziati, matoritatea citind
1Viiicitane Casapu
pe dmpul de lupla. In toad aceasii epod de slags, acel Pindar care a tinut
incordate inimile tuturota, a fost Mulovi}teanui C. Michael cu avantatul tut mar}
www.dacoromanica.ro
.,
602
www.dacoromanica.ro
avand o intuitie limpede despre natura raporturilor Intre conducatort i condui, au tinut 'sa practice aceasta conceptie politica i in
noua patrie, fapt care a avut darul s contagieze i pasivitatea catorva mii de coloniti regateni s, dar, data cu aceasta, s'a popularizat i calomnia ca n'ar cunoate simtul de ordine i nici respectul de autoritate.
Totui, cea mai grandioasa opera savarita de aceti coloniti
deveniti, in cativa ani, primii agricultori ai tarii" cum obcerva
N. lorga, ramane autocolonizarea for model. Fiindca, propriu zis, bunavointele autoritatilor nu numai ca au lipsit, dar ele s'au exprimat,
adesea, prin sabotari i calomniari sistematice ; fiindca aceVi colo1 In afari de cei citati, p. 503, Ceagani, C. luffu, Tanaoca, Ciocu, V. Ben, P.
Chirata, T. Biciola, Tuns, A. Cornet% G. alp, Fiala, At. Papahagi, P. Zega etc,
2 Aceasta afirmare a fost susttnuta pf de o mesa modestat aCuvantul*, Buciumull,
avand ca director pe C. Ciumetti i cateva altele
gat icLegionarliw din Baz argic
Ia Sitistra gi 4Aparareaw at Soc. de cult. m. romans. Pentru initierea in aceasta problemi, a se cerceta toate aceste organe, precum t ,,Un decenlu de colonizare in Dobrogea nouaif (1925 935) de V. Muff, lucrare -cu must adevar, dar
i cu multe omistuni, mai ales in ce prive0e inceputurile, dela care se exclude
cu desivarfire tolul organelor pcalare din Macedonia, reprezentate, intre 19241926, de A. Haciu ca administrator gi ca revizori: S. Ghizarl f P. Cunia, prfmul ca unul care a dat alarms (Vac! ,,Romanismul in Grecia", st. cit.) 0 tot'
tret ca unit cart au propovaduit Ideea if s'au asociat la toate actele inceputuluf.
Iati ce stria d. C. Noe d -lut A. Hacks in 1925: ,,A1 fost printre cei cars au
603
www.dacoromanica.ro
mans, o ghirlanda de peste 30 asezAri romanesti , model de ordine, de contort si de voe buns, care de care intrecandu-se in feJul de a se gospodAri a. In fruntea . tuturora, stau, WA indoialA :
Salman-Caliacra, iar in Durostor : Haidodu-Dragalina, Sarsanlar i
cloud nume simbolice i atat de evocatoare Gramoste i Fraari! 8.
604
www.dacoromanica.ro
din Zagor, !titre 1815-21, profesor foarte reputat, care avea peste
400 studenti, initiat in ale Eteriei 7 ; Gh. Ghenadie din DolianaZagor, mentor al fiilor boierilor romani, t oti acestia activand
la Academia din Bucuresti 8 ; la aceea din Iasi, mentionam pe ace!
Nicolae Cercel, cunoscAtor al tuturor limbilor, cei mai renumit Mint al timpului, fost profesor Ia scoala dela Sf. Munte, de unde a
venit Ia conducerea Academiei Si a gimnaziului si a colaborat la
marele dictionar Thesaurus linguae graecae" 9 ; Gheorghe Sacisteanul 1 : etc. Stefan Comity din Cofi-Tesalia era profesor la scoala
Cron. grad, XVVII If I. Car. o. c., 167.7 Cron. grad, XXXI. 8 Ibfd, XXX.
9 C. Erb., Com., 36. 18 Cron. greet, 226. 11 W. M. Leake, o. co 83 gl N. lorga,
605
www.dacoromanica.ro
606
www.dacoromanica.ro
si altii ; ca scriitori pe I. Caragiani, G. Murnu, Per. Papahagi, Th. Capidan, I, Arginteanu, Nicolae i Valeriu. Papahagi, V.
Papacostea, M. Beza, C. Noe, S. Tovaru, L. Boga, etc.
cu cunoscutele opere atat de des citate ; pe I. Grills
geografuJ, cu
cercetari inedite foarte apreciate 4; un manunchiu de poeti, cu Incercari frumoase in I. literara sau In dialect 5-; etc.
Aromanii, dornici de Inalta cultura, s'au dedat, din vremuri
foarte indepartate, i studiului medicinei, indeletnicire nobila atat de
apreciata la Turd. Ei au practicat-o intotdeauna i sub forma em-
607
www.dacoromanica.ro
Am vAzut In Cartea I-a ca aproape toti medicii cu pregatire specials din marile orae ale Macedoniei erau Aromani. La Corita, ei
erau cei mai bine vAzuti, Ia Inceputul sec. XIX, gasim pe Moscopolenii Balauri i Anastase Economu ; In timpurile noastre, majoritatea medicilor din Tirana sunt Aromani 1. Medicul ultimului Obrenovici era d-r Cumaudi 2. In monarhia a.-ungara, putem cita pe
primul medic de
cativa : celebrul d-r Nicolide Nobilis de Pindo
originA romanb promovat In 1780 i primul sifiligraf roman cu multe
lucrAri de tiintA, pentru cari, apreciat in deajuns de losif II i Leo-
originari din Gramoste 8; alt medic a fost dr. G. C. Rosa, cunoscutul InvAtat, care a practicat la Spitalul Universal O. Institutul de
alienati din Viena, dupa care e trecut ca fisicus" onorar al comitatului Timioara i al districtului banato-muntean Oravi(a 4. In Principatele Romane, 'MA rolul for este dela Inceput covaritor. Distinsul dr. V. Bologa revizueste complect conceptia asupra inceputurilor
medicinei romaneti care Incepea de obiceiu cu Episcopescu i grupul
dela la0 pela 1820-30 i fixeaza aceste Inceputuri cu binior o
608
www.dacoromanica.ro
vestru C. Filitti din Zita-Epir, C. Darvari-Clisura si Dum. CaracasSacista, cu studii la Halle, Goettingen si Viena, toti formand ,trinitatea medicala care a dominat timp de patru decenii (1785-1825),
cum scrie dr. S. Tovaru 9. In epoca
medicina in Principate"
1719-1850, medicii aromani cu cativa Greci erau stapanii medicinei in Principate 3. Inca din 1732', intalnim pe unul dr. lanache
din Perivole ca medic at spitalului Coltea, zidit in 1706 ; la spitalul Pantelimon intalnim, la inceput, cativa . medici aromani, unul din
ei fiind D. Caracas ; intemeierea spitalelor se face prin influenta pe
langA domni si boieri a medicilor aromani; in 1815, C. Caracas, interneiaza Filantropia; C. I. Darvare este humit, in 1802, in fruntea unei comisiun care sa supravegheze farmaciile si este ales sa controleze tit-
In vremurile mai noui, intalnim pe C. Esarcu st M. Obedenaru, medici si oameni de stat 11; pe Toma lonescu si pe fratiii Minovici : Mina, Stefan si Nicolae, organizatori ai celor mai de seams
originari din Tetova 19 ; pe A. Leonte
institute medicale din Cara
1 N. Iorga, conf. cit. 2 Dr. S. Tovaru, Medici aromani in trecutul tifflot Routine in Trfb. Rom., 7- 8/925. is Ibid. 4 Ibid. 5 Ibid. Pe- unul ,,Scendu ""
it gisfm in prefata Gramaticel luf N. Boiagt. Dr. S. Tovaru di fi o sante de
medic' de Mena nesfguri, ca Arsachi gf C. A. Platt (?), A. Carazeze-Tesalla, Pan tat' Exarhu-Epfr, D. SakeIlarlus-Macedonia, Dem. P. Vartfade-Macedonia, etc.
&spa Gfon, ,,Portrete fatoricess
6 S. Tovaru, at. cft. ' Encfcl. Dfacon., I, 714
1894. Dui:4 N. Iorga, Al. Odobescu datoregte toall genfalltatea mama sale, fata
acestuf Constandaclal. 8 Vezi at. cit. 9 Vezl Encfcl. Mac., I, 271. 10 S. Tovaru,
st. cit. u Obedenaru a scris sated asupra medicinal gf dialectuful arom*nesc. 12 Vezt
O.
www.dacoromanica.ro
609
din Lanca, fost presedinte al Soc. de cultura m.- romans 1; Dudumitofi din Magarova ; Leca-CliBuc., A. Corina si T. A. 'Duce 2
sura, fost medic primar la T.-Severin ; Sterie Bechis si Al. Pisca.
la Pitesti, Tuliu la Calarasi, etc.
Ca produse ale miscarii culturale, in afara de cei cari- au activat in Macedonia : P. Pucerea, T. Sunda, F. Misea, T. Trifon si
G. Badralexi, vom cita pe I. Ghiulamila, marele ortoped si presedinte at Soc. I. 0. V.3; Petre Topa, presedinte al Soc. de culturg,
m.- romans si medic primar al Spitalului de chirurgie al Asigurarilor
sociale ; St. Petrasincu, 1. Zamani, S. Tovaru, Tache A. Tanasocasi J. Th. Dinischiotu
tofi medici secunzi la diferite asezarninte
spitalicesti din Bucuresti ; ortopedul V. Caracotta, G. Papagoga,
At. Zega, Naum lonescu; C. Dimitriu, P. T. Trifon, tofi in capitals;
C. Sulferi medic sef al judo C.-Alba ; G. Baludima, P. Atanasescu,
C. Mihutu-Braila, P. Tofa-Silistra, I. Carangiu-Turtucaia, V. Apostolescu gi lancu Mihail-Constanta, D. Zeana-12.-Valcea, C. Busulenga-Calafat, T. Pentifrangai etc. 4.
Aceasta ar fi, in linii generale, contribufia elementului aromanesc la viafa social-culturala si politica a provinciilor constituind
Har. Prossi-Tirana, gi Fundi-Metova. Au activat oaf activead in Serbia s S.Berbell 0 A. Chfale ; in Grecla : P. Mfleancu, G. Dan, N. Vasilache, etc. ; la Pads d-r Nica-Perlepe, etc.
610
www.dacoromanica.ro
CUVANT DE INCHIDERE
Ajuns
dupa indelungi stortari
la capatu 1 lucrArii, credem ca, macar in parte, ne-am achitat de greaua sarcina ce ne-am
luat asupra-ne. C.',Aci nu este lucru tocmai upor sa sintetizezi viata
unui intreg popor in retrospectiva veacurilor si sub toate ale lui
infAtisari, atunci cand este vorba mai cu deosebire de un popor care
n'a avut cultura lui proprie prin care sa se fixeze, in tipar obiectiv
pi cm dragoste de scriitor baptinas, evenimentele trecute si and
este, iarasi, vorba de un popor care a fost, dintotdeauna
cu in-tentie sau buns credinta confundat cand cu Grecii, cand cu Albanezii. In toate domeniile
in acela al comertului si al culturii, ca
am cautat sa dam doar
i In acela al artelor mari si minore
-teriza viata ()raptor aromanesti si mai ales pe acele cetati din tinutul moscopolitan cari se intreceau, fiecare, cu puteri unite, sa
lac& din Moscopole o mare cetate a culturii pi a marilor creatiuni,
precum si ca sunt datori sa se patrunda de adevarta ca misiunea
lor
este ca sa-si atinteasca privipotrivit traditieI de acasa
rile spre domenii fecunde si practice, ferindu-se, ca de foc, de acele atitudini istovitoare si de acele framantad sterile si aducatoare
de pagubd ,morala in tam unde este atat de mutt de construit si
nimica de surpat, in Cara pentru al caret prestigiu si civilizatie neamul aromanesc s'a desfacut in doua, ca, inteo hartuiala sangeroasa
i inutill, sa dispara de pe harta Balcanilor. Steaua polara sa be fie
frumoasefe virtuti creatoare ale parintilor si strabunilor lor, cari au pu-tut sa raspandeasca binefacerile prin munca, economie si perseverenta.
Pe de alts parte, sa nu se uite doua lucruri : poporul roma611
www.dacoromanica.ro
nese si conducatorii lui sa fie siguri ca Tara Romaneasca a beneficiat mai putin ca oricare alta de virtutile acestui popor si Ca
este imperios necesar sa se canalizeze, numai spre bine, toate energiile acestor fii oramasi orfani in tari mastere si sovine $i Inca
ceva : un element ca acesta, care nu cere decat sa i se deschida
porfile, trebuia, chiar dad nu exista, s fie inventat asa cum s'a
exprimat un mare om de stat roman.
Acel sistem de straduinte adoptat de barbatii monal hiei a.ungare si urmarit cu tenacitate vreme de doua veacuxi ; sumele considerabile si energiile cheltuite pe taram politic cu nemiluita de tarile
balcanice ca sa gastige pe Aromani in sfera for de influenta culturala
insuseasca etniceste, toate acestea trebue
si politica si, astfel, sa
Czi= 6=3
b12
www.dacoromanica.ro
Se va ceti in loc de :
Pag.
rag - rang
21 :
3;
26: creatiunen
5,
15,
35
au cantat
cele - celei
3,
3: Perioada II
creatiunea
25,
46,
47,
ca avangarda
25: port modern cu avangarda
dupe rd. 10, urmeaza : Sexes, Belgrad, Zeimun,
etc. unde coloniile de negustori aromani au lost
un factor de importanta nepretuita
41 : Vardali
83,
91,
95,
95,
140,
154,
154,
158,
Varduli
Sisanion
a fost
197,
201,
203,
209,
211,
212,
216,
13
Vranic - Vrania
8: Kalkandeleu
Kalkandelen
www.dacoromanica.ro
pielarie
261,
282,
287,
0
0
0
0
0
0
n
,
P
,
0
11
0
*
0
0
0
291,
292,
294,
333,
333,
333,
351,
353,
354,
361,
363,
365,
372,
377,
378,
379,
384,
2: Vasotti
N. Caragea
7: se omite Bacica
17: artisce
artistice
, 21 ? companiile de... - companiile de negot ale
26 : Barloghi - Barboglit
Babus
, 7: Babas
41 : Hohn
Hahn
23 : Nicle Dima
Nicle Dumba
ChilitA
familia Papari
387,
36: Erustva - DrUstva
393,
20: statiuni - statiuni nationale
394, " 8 : Sumadriei - Sumadiei
394, ,, 17 : cele de porci - cel de porci
399, ult. rd.: Ciumandis
Ciumandra
407,
: Nicolae Urseanu se refers la nota 8
411,
11 : Mal'tu se va ceti Gramata
413, , 19 : MagarAvenii originari : - Magaravean originar ;
413,
23: trecute
trecut
I : nAscut Torbu se refers la Milescu, nu la Caraja
418,
419, , 14: Malinof se omite
427,
34 : Cociu Muloviste, etc. - Cociu Ciomu-Muloviste
431,
448,
456,
,,
614
www.dacoromanica.ro
463,
474,
474,
23 : C. Leonte -- A. Leonte
28: peste 1000 pogoane
cateva sute de pogoane
in jud Braila si Putna
477, nota 4 se omite ; rd. 28 100 ha. padure - ,peste 1000
3: Hagiaad - Hagiad
479,
,,
,,
,,
,,
IS
494,
494,
39 : Simuleanu
G. Simuleanu
--
1,
79
511,
15: cladita prin 1840, avea - : avea
514, . 17 : Simuleanu
I). Simuleanu
517,
34: de cari
despre cari
518, . 29 : se adauga Ary Murnu, Teodor Zarma
529,
2 : Cusu Tape - Nicola Condu
520,
16: Coconaeu - Coconacu
530, alit]. ultim, cap. IX se va. considera penultimul, iar penultirnul se va considera ca ultimul
535, rd. 43: en europeeny
europ6ens
,,
615
www.dacoromanica.ro
ADAUGIRI.
.I..:_.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro