Contractul de comision: aspecte juridice, fiscale i contabile

Raporturile juridice care apar n cadrul contractului de comision sunt reglementate de Codul Civil al Republici
Moldova capitolul XV (art. 1061 1074).
Conform art. 1061 al Codului Civil, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte juridice n
nume propriu, dar pe contul celeilalte pri (comitent), iar aceasta s plteasc o remuneraie (comision). Respectiv, comitentul
se oblig s transmit comisionarului marfa pentru ca acesta din urm, n schimbul unui comision, s o comercializeze la preul
stabilit prin comun acord. De asemenea, n baza contractul de comision comitentul l poate nsrcina pe comisionar, ca acesta
din urm s-i procure anumite bunuri din nume propriu, dar pe contul comitentului.
Este important de menionat c n ambele cazuri enumerate mai sus, drepturile de proprietate asupra bunurilor transmise
pentru vnzare n consignaie sau cerute pentru a fi procurate aparin comitentului.
Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n baza contractului i
prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii n legtur cu darea de seam, comitentul este obligat s-l informeze
pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac contractul nu prevede un alt termen.
Modul de documentare a operaiunilor legate de vnzarea mrfurilor n consignaie i de determinare a obligaiilor fiscale
este stabilit n Comunicatul Informativ al I.F.P.S., privind unele aspecte ce in de aplicarea TVA, eliberarea facturilor fiscale i
modalitatea de completare a Registrelor de procurri i vnzri la efectuarea livrrilor de mrfuri i servicii n cadrul contractelor
de comision sau administrare fiduciar nr. (26-2/2-02/1/880) 15 din 18.02.2010, intrat n vigoare la data de 26.03.2010
(Monitorul Oficial nr.41-43/176). Comunicatul respectiv vine s nlesneasc munca contabililor, n ceea ce privete metodologia
documentrii i stabilirii obligaiilor fiscale aferent livrrilor de mrfuri n cadrul contractului de comision.
n conformitate cu alineatul (1) al articolului 107 din Codul fiscal transmiterea mrfurilor de ctre comitent comisionarului i
invers, precum i transmiterea mrfurilor de ctre comisionar cumprtorului i de ctre furnizor comisionarului n cadrul
realizrii contractului de comision constituie livrri de mrfuri.
Reieind din cele menionate mai sus i potrivit prevederilor Comunicatului, mai jos vor fi expuse operaiunile realizate de prile
contractului de comision.

Contractul de mandant - Notiunea si conditile de validitate ale contractului de mandat, Forma

mandatului
CONTRACTUL DE MANDANT
~1.Notiunea si conditile de validitate ale contractului de mandat.
1.Notiune.Mandantul este un contract prin care o persoana , numita mandatar, se obliga sa incheie
acte juridice pe seama unei alte persoane ,numita mandant,care ii da aceas-ta imputernicire si pe
care il reprezinta.
2.Deosebirea intre mandant si alte contracte inrudite. Desi mandantul este, in principiu, un contract
cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca exista stipulatie expresa in
acest sens. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. Daca mandatarul este un
profesionist, prezumtia de gratuitate nu opereaza,cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de
catre instanta,avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate.
Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu
contractul de antrepriza. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu
indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului, in timp ce contractul de munca sau

de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul,respectiv antreprenorul, nu are

calitatea de reprezentant.
Precizam insa, ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii,in care caz
va avea calitatea de mandatar, cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant, precumsi intre
acesta din urma si mandant, chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui, datorita
raporturilor demunca,regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca.
3.Forma mandatului. Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul
acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste constatat
de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire.
Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se
enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile
redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului,
precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului.
Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in
forma solemna, atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma,deoarece mandatul formeaza un tot
indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat..Astfel, de exemplu ,mandatarul imputernicit sa
cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica.Tot astfel, mandatarul care solicita inscriptia sau
stergerea ipotecii .

Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea
prevede o asemenea forma pt. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar, nu
insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare
cerinta.
Pe de alta parte, pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent
de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. De
exemplu, unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar numai persoanelor
indicate in documente sau celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata,speciala
sau generala cu exceptia retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale,
premiilor si altor drepturi asimilate acestora, care pot fi platite membrului din familia titularului sau
altui salariat din aceeasi unitate, pe baza de imputernicire (procura) sub semnatura privata, vizata
de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti.
Cand manadatul este un contract consensual, consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres, dar
si in mod tacit. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia
partilor. Oferta de mandat special , in orice caz, trebuie sa fie expresa. In schimb, acceptarea ofertei
de mandat special, rezultand din executarea lui din partea mandatarului.
Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent;in acest caz desi lipseste vointa
mandantului de a fi reprezentat tertii contracteaza cu credinta scuzabila , legitima ca mandatarul
aparent are puteri de reprezentare. Astfel se intampla, de exemplu, in cazul revocarii mandatului a
fost ori nu in culpa.
4. Dovada mandatului. Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre
mandatar , problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului
neexecutat.

Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa regulile dreptului
comun, atat intre parti , cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul , deoarece validitatea
contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului , formand un tot unitar cu acesta.Prin
urmare , daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei ,
dovada se va face prin inscris , fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de
dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori
impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.Precizam insa, ca formalitatea prevazuta de art.1180 C.civ. nu
trebuie sa fie indeplinita , intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime
oarecare de lucruri; iar daca mandatul este un titlu oneros, fiind deci un contract sinalagmatic, regula
multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii, care nu cuprinde o conventie sinalagmatica, ci
constata numai oferta de mandat.

Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit , admis de legiuitorul nostru dupa modelul
C.civ.italian.Deoarece atat conferirea , cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari
de fapt care fac neindoielnica intentia partilor, dovada acestor fapte se poate face atat de catre carti
, cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti prin orice mijloc de proba admid
de lege, indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar.
Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit, caci mandatul scris este prin definitie,
expres; or,potrivit C.civ. , mandatul poate fi si tacit.
Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre parti urmeaza a fi
solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.
5. Capacitatea partilor. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui
indeplinire il insarcineaza pe mandatar.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de
natura actului juritic care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar
In privinta mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu. Numai trimisul ,
care este un simplu mesager , iar nu reprezentant , poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de
exercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis , fiin suficient sa aiba
iscernamantul strict necesar pentru activitatea sa .
In schimb mandatarul , care este un reprezentant ,trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, caci
in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil ,
lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului , dar si
in aceea a mandatarului. Aceasta solutie rezulta , per a contrario, si din art.1552 pct.3 C. civ.,care
prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. Daca mandatul incheiat
cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului , un contract de
mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi
recunoscut valabil.
Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil, acesta ar
raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor .
6.Obiectul si intinderea mandatului. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca
la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte
juritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu
caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar
In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci
cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand
mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului.

Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem;
mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei .
Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general.
Potrivit art. 1536 alin. C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru
actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari
restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putae fi
pagubit in cazul edactarii imprecise, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise , echivoce a
procurii.
In toate cazurile, mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau.Fie ca este special
sau general, mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. De exemplu,
mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. Iar
mandatul general circumscris la numite acte de administrare, nu indreptateste la savarsirea altora.
Spre deosebire de modelul sau francez, textul citat precizeaza insa, ca facultatea de a face o
tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au
consecinte cunoscute, iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile.
7. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun. In cazul in care mandatarul
incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care
tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre
mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul, respectiv
mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori
daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz
contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca
mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta.
Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun.
In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care
nu-l reprezinta, numai ca- alaturi de mandant este si el cointeresat in incheierea actului care
formeaza obiectul mandatului.
Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in primul caz,
mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel
de-a doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei,
chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata.
2. Efectele contractului mandat
8. Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu
numai intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul juritic ce formeaza obiectul
mandatului
Efecte intre parti
Obligatiile mandatarulu
9. Indeplinirea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul.
Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie
raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla.
Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat.
Dca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii
primite, raspunderea lui nu va fi angajata.

Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a
altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca
mandatul este cu titlu gratuit. In acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie
de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. Daca mandatul este cu titlu oneros,
raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget, adica dupa regula
generala aplicabila raspunderii contractuale.
Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut
salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1566 C.civ. nu este aplicabil in materia
mandatului.Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor.
10. Obligatia de a da socoteala. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea
mandatului.
In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in
puterea mandatului pe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece
tertul pagubit va cere - daca este cazul restituirea platii nedatorate de la mandant.
Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare
de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. Sumele nerestituite
de mandatar, dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai din ziua cand I s-au cerut acele sume.
Inseamna ca, prin derogare de la art. 1088 alin.2C.civ.,punerea in intarziere a mandatarului se poate
face printr-o simpla notificare.
Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de
mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii
contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr.
167/1958 de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a
raporturilor dintre parti.
In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune
problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei
clauze de imputernicire este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca
ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului
beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa
remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile
de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea
referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect
predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7
din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv
calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca
paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de
a da socoteala.
In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza,
evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de
mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale.
11. Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane. In principiu, mandatarul trebuie sa
execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul
mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt
conferite de mandant.

In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar
numai in urmatoarele doua cazuri:
daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ;
b)daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca
incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se
substituie, va putea acorda acest drept si substituitului.
In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate
actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei
actiuni directe derogatorii de la regulile generale nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii
exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca
substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are prin
intermediul mandatarului cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei actiuni
directe propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice
directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami face aceeasi distinctie fiind fara
relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit.
In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului.
12. Pluralitatea mandatarilor. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor
mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare
mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract.

II.Obligatiile mandantului
13.Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile
facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca
operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea
lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa.
Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara
punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata.
De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului,
daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de
exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii
mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea
ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de
mandatar fara culpa din partea sa- si care sunt ocazionate, adica in conexiune cu activitatile
desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu
executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va
suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului,
iar nu si alte pierderi.
14. Plata remuneratiei. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma
stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata.
Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei.
Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste
de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la
termenul stipulat.

15. Solidaritatea mandantilor. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie
comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in
acest caz legala.
16. Dreptul de retentie al mandatarului. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei
cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la
achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt
prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este
insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de
cazul cand dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta
sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile
contractului incheiat in astfel de conditii.
3.Incetarea contractului de mandat
17. Enumerarea cazurilor particulare de incetare. In afara de cauzele generale de stingere a
obligatiilor contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin
moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze
particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza
increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi
mentinut.
18. Revocarea mandatului. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul
oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de
pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor.
Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros;
legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate
cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes
comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la
despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina
sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a
prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana
in care si-a pierdut increderea.
Revocarea poate fi expresa sau tacita.
Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie
neindoielnica
Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la
notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres
contra mandatarului incorect.

CONTRACTUL DE ADMINISTRARE
FIDUCIAR1. Noiunea, particularitile i caracterele juridice ale contractului de
administrare fiduciar
Administrarea fiduciar reprezint un institut relativ nou pentru legislaia civil a
RepubliciiMoldova. Contractul de administrare fiduciar reglementeaz raporturile juridice de
administrare a patrimoniului strin n interesul proprietarului acestuia sau a terului indicat de
el.Deseori proprietarul unui patrimoniu sau persoana determinat de ctre acesta "nu dispun de
timp,calificare, ba chiar i competen n ceea ce privete administrarea proprietii. Anume din

acesteconsiderente este raional de a recurge la institutul administrrii fiduciare, deoarece acesta

permite proprie-tarului de a obine foloase nefiind implicat n procesul de administrare a
patrimoniului su.Institutul administrrii fiduciare este foarte util n ceea ce privete administrarea i
ngrijirea patrimoniului proprietarului, fapt ce ne determin s credem, fr ndoial, n succesul
acesteinovaii a legislaiei civile naionale.Administrarea fiduciar a patrimoniului fiduciantului
presupune nfptuirea de ctreadministratorul fiduciar att a actelor juridice, ct i a celor
materiale.Potrivit
art. 1053, alin. 1 CC,
prin contractul de administrare fiduciar o parte (fondator aladministrrii, fiduciant) pred bunuri
n administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s
administreze patrimoniul n interesul fondatoruluiadministrrii.Deosebirea contractului de
administrare fiduciar fa de alte contracte ce fac parte din familiacontractelor de prestri servicii
comport unele trsturi juridice specifice care-1 individualizeazdup cum urmeaz:1) contractul
de administrare fiduciar presupune svrirea de ctre administratorul fiduciar atta actelor juridice,
ct i actelor materiale n ceea ce privete bunurile transmise n administrarefiduciar;2) actele
ntreprinse de ctre fiduciar n ordinea administrrii bunurilor fiduciantului suntsvrite n numele
administratorului fiduciar, n-spe riscul i n interesul fondatoruluiadministrrii
fiduciare;3) contractul de administrare fiduciar poate fi executat att n interesul
fondatoruluiadministrrii fiduciare, ct i n interesul unei tere persoane desemnate de ctre
acesta;4) transmiterea bunurilor n administrare fiduciar este o form de realizare a
mputernicirilor proprietarului acestor bunuri, acesta determinnd scopul constituirii administrrii
fiduciare ivolumul mputernicirilor transmise administratorului fiduciar;5) transmiterea bunurilor n
administrare fiduciar nu comport trecerea dreptului de proprietateasupra acestor bunuri de la
fiduciant la fiduciar, deoarece nsi actul de transmitere constituiedoar o premis care-i ofer
fiduciarului posibilitatea de a-i executa obligaiile i a-i exercitadrepturile nscute din contractul
de administrare fiduciar.Respectiva trstur a contractului de administrare fiduciar l deosebete
pe acesta de contracteletranslative de bunuri (de proprietate sau de posesie i folosin), n care
transmiterea bunului esteechivalent executrii obligaiilor contractuale de ctre o parte contractant
3
. Cu toate acestea, proprietarul bunurilor transmise n administrare fiduciar (fiduciantul) nu-i poate
exercitadrepturile ce constituie des-membrmintele dreptului de proprietate atta timp ct este n
vigoarecontractul de administrare fiduciar.Contractul de administrare fiduciar este un contract
real, cu titlu gratuit sau oneros, i n funciede acesta - unilateral sau sinalagmatic.Fiind un contract
real, fapt ce rezult din definiia legal a acestuia
(art. 1053, alin. 1 CC),
contractul de administrare fiduciar se consider ncheiat n momentul predrii ctre fiduciar
a bunurilor n administrare fiduciar.Contractul de administrare fiduciar poate fi att cu titlu gratuit,
ct i cu titlu oneros, fapt cerezult din prevederile
art. 1057, alin. 1 CC,
potrivit cruia administratorul fiduciar nu esteremunerat pentru activitatea sa dac prile nu au
convenit altfel sau dac aceasta nu rezult dinlege. Astfel, caracterul oneros al contractului de
administrare fiduciar poate fi determinat att decontract, ct i rezulta din lege.Contractul de
administrare fiduciar cu titlu oneros este un contract sinalagmatic, deoarece fiecaredintre pri se
oblig reciproc i obligaiile prilor sunt corelative. Astfel, administratorul fiduciar se oblig s
administreze patrimoniul primit n interesul fondatorului administrrii, iar acesta dinurm se oblig

s-1 remunereze pentru serviciile de administrare. De altfel, contractul deadministrare fiduciar cu

titlu gratuit, de regul, este de asemenea sinalagmatic, deoarece potrivit
art. 1057, alin. 3 CC
cheltuielile de administrare fiduciar le suport fondatorul administrrii daclegea sau contractul nu
prevede altfel. n cazul n care ns legea sau contractul prevd faptul ccheltuielile de administrare
fiduciar le suport administratorul fiduciar, putem vorbi desprecaracterul unilateral al contractului
de administrare fiduciar. n acest caz fiduciantul se bucur dedrepturi i nu se oblig fa de
fiduciar, cum ar fi n cazul contractului de administrare fiduciar cutitlu oneros. Aadar, contractul
de administrare fiduciar cu titlu gratuit poate fi att sinalagmatic,ct i unilateral dac legea sau
contractul l determin ca atare.Contractul de administrare fiduciar este cu executare succesiv,
fiduciarul svrind acte juridicei materiale pe ntreg parcursul perioadei de aciune a contractului.
2. Elementele contractului de administrare fiduciar
Prile contractului de administrare fiduciar sunt fondatorul administrrii fiduciare fiduciantul(creditor) i administratorul fiduciar - fiduciarul (debitor).De regul, n calitate de
fondator al administrrii fiduciare apare proprietarul patrimoniului - o persoan fizic sau juridic n interesul cruia se instituie administrarea fiduciar. Titularul unuialt drept real dect dreptul de
proprietate asupra patrimoniului nu poate fi fondator al administrriifiduciare. Acesta nu
poate transmite administratorului fiduciar mputernicirea de a exercitaatributele dreptului de
proprietate, deoarece el singur nu o deine
5
.Astfel, n cazul instituirii administrrii fiduciare asupra patrimoniului de stat, fondator al
administrrii fiduciare va fi Departamentul Privatizrii
6
.Drept excepii de la regula general, potrivit creia n calitate de fondator al administrrii
fiduciareapare proprietarul patrimoniului n interesul cruia se instituie administrarea fiduciar,
suntcazurile cnd administrarea fiduciar se constituie pe motive prevzute de lege, de exemplu,
ninteresul minorului sau al persoanei declarate disprut fr veste. Astfel, n anumite
situaii,calitatea de fiduciant o ntrunete alt persoan dect proprietarul patrimoniului, n acest
sens, potrivit prevederilor
art. 1053, alin. 5 CC
n cazurile n care administrarea fiduciar a patrimoniului se constituie pe motive prevzute de lege,
drepturile fondatorului administrriiaparin autoritii tutelare sau unei alte persoane menionate n
lege.n calitate de administrator fiduciar poate fi orice persoan juridic sau fizic avnd capacitate
deexerciiu deplin, cu excepia autoritilor publice, care, n virtutea atribuiilor stabilite prin
lege,nu fot figura n calitate de administrator fiduciar. n acest sens, potrivit prevederilor
art. 1053,alin. 3 CC,
autoritile publice nu pot exercita funcia de administrator fiduciar. Dacadministrarea fiduciar se
instituie asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul statului,administratorul fiduciar urmeaz a fi
selectat prin concursul organizat de comisii speciale create deDepartamentul Privatizrii.Contractul
de administrare fiduciar ncheiat pe motive prevzute de lege se prezint ntotdeaunadrept contract
ncheiat n folosul unui ter

contract de depozit
Contractul prin care o persoana, numita deponent (depunator), incredinteaza un lucru mobil altei persoane, numita
depozitar, care se obliga sa-l pastreze si sa-l restituie in natura, la termenul convenit sau la cerere. Este un contract real,
unilateral, cand are caracter gratuit, si sinalagmatic, cand are caracter oneros. Conditiile sale de valabilitate sunt cele care
se cer, in general, pentru valabilitatea oricarui contract (acordul de vointa etc.). Contractul de depozit, natura lui,
indatoririle depozitarului si ale deponentului sunt reglementate in cartea III, t. XII, cap. II, C. civ. Astfel, depozitarul este

obligat sa ingrijeasca si sa pazeasca lucrul depozitat (ca propriul sau lucru) si sa restituie lucrul primit, el fiind raspunzator
pentru degradarile provocate din culpa sau neglijenta sa. Depozitul, in afara de cel voluntar (aratat mai sus), mai poate
fi depozitul necesar (naufragiu, forta majora, tot aici se incadreaza depozitul lucrurilor pe care calatorul il face in hotelul sau
in hanul unde trage) si depozitul neregulat (are ca obiect lucruri fungibile, ori care se consuma). Dovada depozitului se face,
de regula, printr-un act scris, afara doar de cazul cand valoarea bunului depus este sub 250 mii lei sau daca nu s-a putut
intocmi un act scris. Prin acest contract nu se transmite dreptul de proprietate si nici posesiunea lucrului, depozitarul fiind
un simplu detentor precar. Contractul de depozit, indiferent de variantele sale, poate avea ca obiect numai lucruri mobile.
O varietate a contractului de depozit neregulat este contractul de cont curent personal incheiat cu C.E.C. sau o banca
comerciala. Pentru perfectarea contractului se iau specimene de semnatura de la titular si de la persoana imputernicita de
aceasta sa dispuna de sumele din cont. Titularul contului curent este obligat sa faca depuneri in numerar, iar
institutia financiara este obligata sa restituie, la cerere, in limitele disponibilului existent in cont, sumele solicitate de
depunator. Totodata, depozitarul are obligatia de a executa ordinele de plata date de deponent catre terti si sa efectueze
plati ocazionale sau periodice (ex. plata intretinerii, a unor abonamente).

ART. 4. DREPTURILE SI OBLIGATIILE TURISTULUI

4.1.In cazul in care consumatorul reziliaza contractul in conditiile art. 5 sau agentia de turism anuleaza calatoria turistica,
inaintea datei de plecare, consumatorul are dreptul:
a sa accepte la acelasi pret un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalenta sau superioara, propus de agentia de
turism;
b sa accepte un pachet de servicii de calitate inferioara, propus de agentia de turism, cu rambursare imediata a diferentei de
pret;
c sa i se ramburseze imediat toate sumele achitate in virtutea contractului.
2 Consumatorul poate, in orice moment, sa rezilieze in totalitate sau in parte, contractul. In cazul in care consumatorul
reziliaza contractul pentru un motiv care ii este imputabil, el va despagubi agentia de turism pentru prejudiciul creat acesteia
ca urmare a rezilierii. Despagubirea se poate ridica la maxim pretul calatoriei turistice.
3 Conditii de retragere:
In cazul in care Turistul renunta la participarea la excursie, indiferent de motive, exceptie facand cazurile de forta majora, acesta
va suporta penalitatile calculate de agentie din valoarea excursiei, astfel:
a ) cel putin c/v avansului platit, indiferent de momentul renuntarii;
b ) pina cu 30 zile inainte de plecare, 50% din pretul pachetului de servicii;
c ) 100% din pret, pentru renuntare intr-un interval mai mic de 30 zile pina la plecare sau pentru neprezentare la program
Acestea sunt reguli generale care pot fi anulate de conditiile prevazute in programele turistice speciale si sunt valabile chiar daca
inscrierea are loc in perioada aplicarii penalizarilor.
4.4. Turistul are obligatia sa sesizeze si sa notifice in scris neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor prezentului
contract, astfel:
a prestatorului de servicii, in momentul constatarii acestora;
b agentiei, in termen de maxim 5 zile de la data incheierii programului turistic.
Agentia de turism se obliga sa raspunda in scris turistului in termen de maxim 30 de zile de la depunerea reclamatiei scrise ,
stabilind despagubirile care se impun si vinovatii in conditiile prezentului contract si al legilor in vigoare.
Reclamatiile nedepuse in termenul stabilit si care nu indeplinesc conditiile de la pct.4.4 nu se iau in considerare si nu
indreptatesc turistul la nici un fel de despagubiri.
4.5.Turistul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea programului excursiei, pierderea sau
nevalabilitatea actelor de identitate sau a documentelor de calatorie.
4.6. Fiecare turist este raspunzator personal pentru respectarea prevederilor Serviciilor Pasapoarte, vamale, sanitare, etc, ale tarii
in care se afla si in care calatoreste. Plata taxelor de statiune, de salubritate, de parcare si alte taxe conform prevederilor legale
neincluse in valoarea sejurului, intra in obligatia turistului de a se achita direct la receptia hotelului.
4.7.Solicitarile speciale ale turistului, la incheierea contractului si acceptate de agentie:

ART. 5. DREPTURILE SI OBLIGATIILE AGENTIEI

5.1.Agentia poate modifica una din prevederile esentiale ale contractului (ex. hotelul, restaurantul, mijlocul de transport, etc)
daca a informat consumatorul, cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii, iar acesta sa comunice agentiei de turism in termen de
5 zile de la primirea instiintarii hotararea sa de a opta pentru:
a rezilierea contractului fara plata de penalitati;
b acceptarea noilor conditii ale contractului.
5.2. Agentia poate anula excursia achitata de turisti fara a fi obligata la despagubiri in conditiile urmatoare:
a nu s-a realizat numarul minim de persoane mentionat in contract;
b in caz de forta majora;

c anularea se face din vina consumatorului.

5.3. In cazul in care, dupa inceperea calatoriei turistice, o parte importanta din serviciile prevazute in contract nu este realizata
sau agentia de turism organizatoare constata ca nu le va putea realiza, aceasta este obligata:
a sa ofere consumatorului alternative corespunzatoare in vederea continuarii calatoriei turistice, fara majorarea pretului;
b sa restituie consumatorului sumele ce reprezinta diferenta dintre serviciile achitate si cele prestate in timpul calatoriei
turistice;
c in cazul in care nu pot fi oferite consumatorului alternative corespunzatoare sau acesta nu le accepta din motive intemeiate,
sa asigure, fara costuri suplimentare, transportul retur al consumatorului la locul de plecare ori in alt loc agreat de acesta si,
dupa caz, despagubirea pentru serviciile neprestate.
5.4. In cadrul si pentru derularea prezentului contract, agentia asigura conditiile din prospectele publicitare anexate.:
ART. 6. MODIFICARI DE PRET
6.1. Preturile stabilite la incheierea contractului si achitarea avansului pot fi modificate ulterior semnarii numai ca urmare a
variatiilor:
a costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
b redeventelor si taxelor aferente serviciilor de aterizare, imbarcare/debarcare in porturi si aeroporturi si a taxelor de turist;
c cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice contract

6.2. Preturile stabilite la incheierea contractului nu pot fi majorate, in nici un caz, in cursul celor 20 de
zile calendaristice care preced data plecarii.
6.3. In cazul in care preturile stabilite in contract sunt majorate cu peste 10% indiferent de motivele
majorarii, consumatorul poate rezilia contractul fara nici o obligatie fata de agentia de turism, aceasta din
urma avand obligatia de a rambursa imediat consumatorului toate sumele aferente calatoriei turistice
platite de acesta.
ART. 7. TERMENE SI MODALITATI DE PLATA
Avans inscriere obligatoriu 50% din valoarea excursiei. Restul de plata pana la data de _____________.
Avansul platit este considerat arvuna si se supune prevederilor art. 1298 Cod Civil.
Plata se efectueaza in valuta in care este dat pretul serviciilor turistice sau in lei la curs BNR +2%
( coeficient de risc ).

ART . 8. MODIFICARI IN PACHETUL DE SERVICII, LA SOLICITAREA

TURISTULUI
1

Orice modificare a pachetului de servicii turistice confirmat de catre agentie si acceptat de catre turist, in
conditiile prezentului contract ex. numarul de turisti, structura turistica, unitati de cazare, destinatie,
perioada, etc presupune anularea din vina turistului a contractului, cu penalizarile aferente, prevazute in
art.4.3 si incheierea unui nou contract de comercializare pentru noul pachet de servicii solicitat.
Pentru modificarea numelui clientului, a hotelului sau a localitatii , se percepe o taxa
de :

10 EURO in termen de pana la 30 de zile inainte de plecare

20 EURO cu mai putin de 29 de zile inainte de plecare
Plata pentru schimbarea de nume se refera intotdeauna la o singura persoana, plata
pentru schimbarea hotelului, a termenului sau a localitatii este calculat o singura
data pe cererea de participare.
ART.9. TRANSFERAREA CONTRACTULUI
9.1. In cazul in care Turistul nu poate participa la calatorie acesta poate transfera contractul unei terte
persoane care indeplineste conditiile aplicabile excursiei respective, asa cum au fost stabilite de Agentie
in prezentul contract.
9.2. Transferul se poate realiza in conditiile:
a anuntarii Agentiei de turism in scris cu min. 20 de zile inaintea inceperii excursiei cu conditia
existentei timpului necesar obtinerii vizei turistice;
b platii integrale a intregului pachet de servicii;
c platii unor costuri suplimentare suportate de agentie, contravaloare taxa viza, penalizari, asigurari de
sanatate, bilete de avion, cazare etc.
9.3. Transferul se face in baza unei cereri scrise a titularului contractului care precede realizarea
contractului incheiat intre acesta si Agentie si incheierea altui contract intre Agentie si terta persoana.

ART.10. ASIGURAREA TURISTULUI

Turistul este asigurat pentru riscul de insolvabilitate si/sau faliment al agentiei de turism pana la
contravaloarea sumei achitate aferente produsului turistic cumparat. Polita de asigurare seria IF-i nr.
1657 a fost incheiata cu societatea de asigurare emitenta GERMAN ROMANIAN
ASSURANCE , Bucuresti, tel: 0213-217.428.
ART. 11. CLAUZE SPECIALE
11.1. Agentia este raspunzatoare fata de Turist pentru buna executare a obligatiilor asumate prin contract,
inclusiv in situatia in care o alta Agentie de turism sau un alt prestator de servicii turistice trebuie sa
indeplineasca aceste servicii.
11.2. Agentia nu este raspunzatoare fata de Turist in urmatoarele conditii:
a neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract din vina turistului;
b neindeplinirile sunt atribuite unui tert care nu este parte in contract iar cauzele nerealizarilor nu
puteau fi prevazute sau evitate;

neindeplinirile se datoreaza unor cauze de forta majora sau unor imprejurari pe care nici Agentia nici
prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita.
d in cazul in care prevederile contractuale nu pot fi indeplinite datorita refuzului autoritatilor de
la punctele de frontiera de a primi turistul pe teritoriul propriu sau de a-i permite sa
paraseasca teritoriul propriu.
In cazurile in care se face referire la punctele b si c, Agentia, parte in contract, este obligata sa acorde
asistenta prompta turistilor aflati in dificultate.
ART. 12. FORTA MAJORA
12.1. Forta majora exonereaza de raspundere partea care invoca sau probeaza. In caz de forta majora, in
contextul prezentului contract, se inteleg evenimentele intervenite dupa incheierea acestui contract,
independente de vointa partilor, imprevizibile si inevitabile si care impiedica partile sa-si indeplineasca
obligatiile asumate, partial sau total (greve, demonstratii, calamitati naturale, moratori ale bancilor sau
altor organisme financiare, decizii ale guvernelor si/sau altor institutii similare care afecteaza in
materialitatea lor activitatea partilor, schimbarea orarelor companiilor de transport, etc). Concediile
medicale nu reprezinta forta majora.
12.2. Partea care invoca si probeaza cazul de forta majora este exonerata de indeplinirea obligatiilor ce ii
revin conform clauzelor prezentului contract pe durata existentei acesteia. Partile convin ca in cazul
aparitiei fortei majore se vor lua toate masurile posibile pentru a preveni si diminua eventualele pierderi
ce pot apare pentru oricare dintre parti. Intervenirea si sfarsitul unui caz de forta majora trebuie sa fie
notificate de catre partea a carei obligatie este imposibil de executat in termen de 5 zile de la aparitie.
Notificarea trebuie sa fie atestata de organele in drept si va fi comunicata celeilalte parti in termen de 15
zile de la data incheierii acesteia (sarcina probei incuba partii care face comunicarea).
12.3. Absenta notificarii lipseste partea de dreptul de a invoca forta majora si de a fi exonerata de
raspundere.
12.4. Daca forta majora dureaza mai mult de 15 zile contractul inceteaza de drept.
ART. 13. Eventualele litigii survenite intre parti pe parcusul derularii prezentului contract se vor solutiona
pe cale amiabila. In caz de nerezolvare amiabila a litigiilor, acestea vor fi solutionate conform
prevederilor legale in vigoare, de catre instantele din Tirgu Mures.
ART. 14. Prin prezentul contract Agentia informeaza turistul ca poate semna asigurarea de asistenta
medicala in strainatate obligatorie la sediul agentiei.
Prezentul contract este incheiat in 2 (doua) exemplare cu continut identic, cate un exemplar pentru fiecare
parte contractanta.