Contractul de locatiune

Definitie. Locatiunea este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane,
numita locatar (chirias), folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte
prestatii, numita chirie.
Caracterele juridice ale contractului de locatiune.1 Locatiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intrucat
da nastere la obligatii reciproce intre parti. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inchiriat, iar locatarul
se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii.
2. Locatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu
patrimonial. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat), care este un contract esentialmente gratuit, locatiunea este
dimpotriva, prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit, contractul este
nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta, daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si
daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate.
3. Locatiunea este un contracl comutativ, in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu
exista sanse de castig si pierdere pentru parti.
4. Locatiunea este un contract consensual, care se incheie prin acordul - fie si tacit al partilor (solo consensu), fara
vreo formalitate.
5. Locatiunea este un contract cu executare succesiva, in timp. Elemen-tul 'timp'' este de esenta locatiunii. Locatorul
asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii, iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere
chiar daca pretul s-a fixat in mod global.In ceea ce priveste durata contractului, ea poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi
perpetua, vesnica. Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare, locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, ci
numai dreptul de folosinta temporara a lucrului inchiriat. Astfel fiind, riscul pieirii fortuite, este suportat de locator.
Conditiile de validitate ale contractului de locatiune
A. Capacitatea partilor. Capacitatea de exercitiu. Titlul locatorului. Atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba
capacitatea, respectiv, sa indeplineasca conditiile cerute pentru a face acte de administrare, caci locatiunea este, in
principiu, un act de administrare'.
B. Obiectul contractului. Lucrul inchiriat - tolal sau partial - poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal
(de exemplu, dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin
folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. Inseamna ca
obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partil or. Un lucru
viitor poate forma obiectul contractului, cu exceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (art. 965 C.civ.). In caz de
nerealizare a lucrului viitor se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale.
2. Contractul de locaiune. Felurile locaiunii, bunurile ce pot face obiectul locaiunii preul locaiunii
Locaiunea bunurilor imobile i aceea a bunurilor mobile se numete nchiriere, iar locaiunea bunurilor agricole poart
denumirea de arendare. Dispoziiile sunt aplicabile, n mod corespunztor, nchirierii locuinelor i arendrii, dac sunt
compatibile cu regulile particulare prevzute pentru aceste contracte.
Locaiunea spaiilor destinate exercitrii activitii unui profesionist este supus prevederilor aplicabile la nchirierea
locuinei privind durata nedeterminata cu aplicarea dreptului de preferin la ncheierea unui nou contract i folosina
spaiilor comune.
Bunurile ce pot face obiectul locaiunii. Toate bunurile, att mobile ct i imobile, pot face obiectul locaiunii, dac dintr-o
prevedere legal sau din natura lor nu rezult contrariul.
Preul locaiunii. Chiria poate consta ntr-o sum de bani sau n orice alte bunuri sau prestaii. Dispoziiile privitoare la
stabilirea preului vnzrii sunt aplicabile, n mod corespunztor, i chiriei.
3. Contractul de locaiune. Obligaiile principale ale locatorului
Locatorul este inut, chiar fr vreo stipulaie expres:
a) s predea locatarului bunul dat n locaiune;
b) s menin bunul n stare corespunztoare de folosin pe toat durata locaiunii;
c) s asigure locatarului linitita i utila folosin a bunului pe tot timpul locaiunii.
Predarea bunului. Locatorul este obligat s predea bunul mpreun cu toate accesoriile sale n stare corespunztoare
utilizrii acestuia.
Sarcina reparaiilor. Locatorul este obligat s efectueze toate reparaiile care sunt necesare pentru a menine bunul n stare
corespunztoare de ntrebuinare pe toat durata locaiunii, conform destinaiei stabilite prin contract. (2) Sunt n sarcina
locatarului reparaiile locative, a cror necesitate rezult din folosina obinuit a bunului.

Asigurarea folosinei. Locatorul este obligat s ntreprind tot ceea ce este necesar pentru a asigura n mod constant
locatarului folosina linitit i util a bunului, fiind dator s se abin de la orice fapt care ar mpiedica, diminua sau stnjeni
o asemenea folosin.
Garania contra viciilor. Locatorul garanteaz contra tuturor viciilor lucrului care mpiedic sau micoreaz folosirea lui, chiar
dac nu le-a cunoscut la ncheierea contractului i fr a ine seama dac ele existau dinainte ori au survenit n cursul
locaiunii. Locatorul nu rspunde pentru viciile care erau aparente la data ncheierii contractului i pe care locatarul nu le-a
reclamat. Locatorul poate fi obligat la despgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaz vieii, sntii sau
integritii corporale a locatarului.
4. Contractul de locaiune. Obligaiile locatarului
Locatarul are urmtoarele obligaii principale:
a) s ia n primire bunul dat n locaiune;
b) s plteasc chiria n cuantumul i la termenul stabilite prin contract;
c) s foloseasc bunul cu pruden i diligen;
d) s restituie bunul la ncetarea, din orice cauz, a contractului de locaiune.
Caracterul executoriu. Contractele de locaiune ncheiate prin nscris sub semntur privat care au fost nregistrate la
organele fiscale, precum i cele ncheiate n form autentic constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele i n
modalitile stabilite n contract sau, n lipsa acestora, prin lege.
Obligaiile privind folosirea bunului. Locatarul este obligat s foloseasc bunul luat n locaiune cu pruden i diligen,
potrivit destinaiei stabilite prin contract sau, n lips, potrivit celei prezumate dup anumite mprejurri, cum ar fi natura
bunului, destinaia sa anterioar ori cea potrivit creia locatarul l folosete.
Schimbarea formei ori destinaiei bunului. Folosirea abuziv Dac locatarul modific bunul ori i schimb destinaia sau
dac l ntrebuineaz astfel nct l prejudiciaz pe locator, acesta din urm poate cere daune-interese i, dup caz,
rezilierea contractului.
5. Contractul de locaiune. Sublocaiunea i cesiunea contractului de locaiune
Locatarul poate s ncheie o sublocaiune, total sau parial, ori chiar s cedeze locaiunea, n tot sau n parte, unei alte
persoane, dac aceast facultate nu i-a fost interzis n mod expres. Cu toate acestea, dac bunul este mobil, sublocaiunea
ori cesiunea nu este permis dect cu acordul scris al locatorului.
I nterdicia sublocaiunii i a cesiunii. Interdicia de a ncheia o sublocaiune o include i pe aceea de a ceda locaiunea.
Interdicia de a ceda locaiunea nu o include pe aceea de a ncheia o sublocaiune. Interdicia de a ncheia o sublocaiune
privete att sublocaiunea total, ct i pe cea parial. Interdicia de a ceda locaiunea privete att cesiunea total, ct i
pe cea parial.
Efectele sublocaiunii. Aciuni mpotriva sublocatarului. n caz de neplat a chiriei cuvenite n temeiul locaiunii, locatorul l
poate urmri pe sublocatar pn la concurena chiriei pe care acesta din urm o datoreaz locatarului principal. Plata
anticipat a chiriei ctre locatarul principal nu poate fi opus locatorului. Locatorul i pstreaz dreptul prevzut anterior
atunci cnd creana avnd ca obiect chiria datorat n temeiul sublocaiunii a fost cedat. Locatorul poate, de asemenea, s
se ndrepte direct mpotriva sublocatarului pentru a-l constrnge la
executarea celorlalte obligaii asumate prin contractul de sublocaiune.
Efectele cesiunii locaiunii. Prin cesiunea contractului de locaiune de ctre locatar, cesionarul dobndete drepturile i este
inut de obligaiile locatarului izvorte din contractul de locaiune. Dispoziiile privind cesiunea contractului se aplic n mod
corespunztor.
6. Contractul de locaiune. Cauze legale de ncetare a contractului ncetarea contractului
Denunarea contractului. Dac locaiunea a fost fcut fr determinarea duratei, oricare dintre pri poate denuna
contractul prin notificare. Notificarea fcut cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau, n lips, de uzane
nu produce efecte dect de la mplinirea acelui termen.
Rezilierea locaiunii. Atunci cnd, fr justificare, una dintre prile contractului de locaiune nu i execut obligaiile nscute
din acest contract, cealalt parte are dreptul de a rezilia locaiunea, cu daune-interese, dac este cazul, potrivit legii.
Imposibilitatea folosirii bunului. Dac bunul este distrus n ntregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinaiei stabilite,
locaiunea nceteaz de drept. Dac imposibilitatea folosirii bunului este numai parial, locatarul poate, dup mprejurri, s
cear fie rezilierea locaiunii, fie reducerea proporional a chiriei.
Desfiinarea titlului locatorului. Desfiinarea dreptului care permitea locatorului s asigure folosina bunului nchiriat
determin ncetarea de drept a contractului de locaiune. Cu toate acestea, locaiunea va continua s produc efecte i dup
desfiinarea titlului locatorului pe durata stipulat de pri, fr a se depi un an de la data desfiinrii titlului locatorului,
ns numai dac locatarul a fost de bun-credin la ncheierea locaiunii.
Moartea locatorului sau a locatarului. Locaiunea nu nceteaz prin moartea locatorului sau a locatarului. Cu toate acestea, n
cazul locaiunii cu durat determinat, motenitorii locatarului pot denuna contractul n termen de 60 de zile de la data la
care au luat cunotin de moartea locatarului i existena locaiunii.

Contractul de tranzactie
1. Tranzacia. Noiune, caractere juridice i domeniu de aplicare
Tranzacia este contractul prin care prile previn sau sting un litigiu, inclusiv n faza
executrii silite, prin
concesii sau renunri reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la
cealalt. Prin tranzacie se pot nate, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele
ce fac obiectul litigiului dintre pri.
Tranzactia poate fi:
- judiciara (atunci cand se incheie in fata instantei de judecata, care ia cunostinta de
motivele contractului si verifica indeplinirea conditiilor cerute de lege);
- extrajudiciara (incheiata de parti fara stiinta instantei de judecata si fara verificarea de
catre aceasta a conditiilor cerute de lege pentru incheierea conventiei).
Tranzactia extrajudiciara trebuie facuta in forma scrisa
Caractere juridice
- Caracter consensual. Condiiile de form - Pentru a putea fi
dovedit, tranzacia trebuie s fie ncheiat n scris se ajunge la concluzia c, dac
legiuitorul sub aspectul
formei a impus numai o cerin ad probationem tranzacia are caracter consensual.
- Sinalagmatic deoarece prile tranzaciei tind la stingerea litigiului prin concesii reciproce.
- Comutativ deoarece prile tranzaciei i cunosc ntinderea obligaiilor de la ncheierea
contractului
- Produce de regula efecte declarative adic prile i recunosc cu caracter ex tunc
existena anumitor
drepturi
Domeniul de aplicare. Nu se poate tranzaciona asupra capacitii sau strii civile a
persoanelor i nici cu privire
la drepturi de care prile nu pot s dispun potrivit legii. Se poate ns tranzaciona asupra
aciunii civile derivnd
din svrirea unei infraciuni.
3. Conditiile de validitate ale contractului de tranzactie
A. Capacitatea partilor
Deoarece prin tranzactie partile renunta la un drept, ele trebuie sa aiba capacitate
de exercitiu deplina. Prin urmare, atunci cand una dintre partile tranzactiei este un
incapabil, pentru validitatea contractului se cere si incuviintarea autoritatii tutelare.
In cazul in care tranzactia se incheie prin mandatar, procura trebuie sa fie speciala.
B. Consimtamantul partilor trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate, fiind
necesara exprimarea sa libera, neafectata de vicii.
C. Obiectul tranzactiei

Bunurile la care se refera tranzactia trebuie sa fie in circuitul civil, sa fiedeterminate sau,
cel putin, determinabile, sa fie posibile, licite si morale.
D. Cauza tranzactiei
Daca partile urmaresc prin incheierea contractului realizarea unui scop ilicit (de exemplu,
obtinerea cu titlu de despagubire a unor sume de bani mult prea mari fata de paguba
efectiv produsa), tranzactia este nula absolut.
EFECTELE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE
1 . Efectele extinctive ale tranzactiei
In ceea ce priveste drepturile la care partile renunta in mod reciproc, contractul de
tranzactie produce efecte extinctive. Prin urmare, pentru viitor, partile nu vor mai putea
formula pretentii legate de drepturile care au format obiectul tranzactiei. Daca, totusi,
vreuna dintre parti va promova o actiune in legatura cu drepturile tranzactionate, cealalta
parte va putea invoca intelegerea definitiva intervenita intre parti, consemnata prin
tranzactie.
2. Efectele declarative ale tranzactiei
In situatia in care, prin tranzactie, partile se rezuma la a recunoaste drepturi existente,
efectele contractului sunt declarative. Datorita acestui caracter al lor, efectele tranzactiei
sunt retroactive, operand din chiar momentul nasterii drepturilor respective.
3. Efectele translative si constitutive ale tranzactiei
Prin intermediul contractului de tranzactie, in vederea stingerii litigiului existent intre ele ori
a preintampinarii unui litigiu, partile pot chiar sa promita si o anumita prestatie (de
exemplu, sa transfere dreptul de proprietate asupra unui bun ori sa plateasca o anumita
suma de bani), in schimbul renuntarii de catre cealalta la pretentiile sale. In astfel de cazuri,
contractul de tranzactie genereaza efecte translative de drepturi.

Contractul de arenda
Dispoziii generale cu privire la arend
(1) Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri i de
alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat determinat i
la un pre stabilit de pri.
(2) Prin acordul prilor, dispoziiile cu privire la arend se aplic i la locaiunea altor imobile.
(3) Contractului de arend se aplic n modul corespunztor dispoziiilor cu privire la locaiune n msura n care
prezentul capitol nu prevede altfel.
Caracterele juridice ale contractului de arendare
Arendarea se face prin contract scris, incheiat intre arendator pe de o parte , si arendas pe
de alta parte. Partile contractante pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Contractul de arendare fiind o specie a contractlui de locatiune prezinta in general aceleasi
caractere juridice.
De aici rezulta ca arendarea are urmatoarele caractere juridice:
1. Contract sinalagmatic da nastere la obligatii reciproce intre parti, in schimbul
transmiterii folosintei bunurilor agricole, arendasul va plati arendatorului un pret numit
arenda.
2. Contract cu executare succesiva obligatiile partilor se executa in timp, pe durata
stabilita in contract (durata arendarii se stabileste in contract de catre parti, iar in cazul
omiterii acestei reglementari perioada va fi cea necesara unui ciclu de cultura sau unui
ciclu complet stabilit de destinatia contractului de arendare).
3. Contract comutativ partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce inca din momentul
incheierii contractului.
4. Contract oneros - ambele parti urmaresc dobandirea unui folos patrimonial in schimbul
propriei prestatii. Pentru prestatia arendatorului, de a transmite folosinta bunurilor agricole
ii corespune contraprestatia arendasului de a plati arenda.
5. Contract solemn contractul de arendare trebuie incheiat in forma scrisa sub santiunea
nulitatii absolute .
6. Contract netranslativ de proprietate,ci doar translativ al dreptului de folosinta.
7. Contract intuitu personae, cel putin pentru persoana arendasului care trebuie sa prezinte
anumite calitati si calificari.
CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDARE
1. Partile contractante
A. Arendatorul
Poate avea calitatea de arendator proprietarul, uzufructuarul sau orice alt detinator legal al
bunurilor care formeaza obiectul contractului si care are dreptul de exploatare agricola a
acestora si are capacitatea ceruta de lege pentru incheierea unui astfel de contract.
B. Arendasul
Pot avea calitatea de arendas una sau mai multe persoane fizice (membrii unei familii), insa
numai persoane care sunt cetateni romani, indiferent ca au domiciliul in Romania sau in
strainatate (dar care au pregatire de specialitate agricola, practica agricola ori atestat de
cunostinte agricole si prezinta garantiile solicitate de arendator), sau persoane juridice
romane, cu sediul in Romania (inclusiv cu capital partial sau integral strain), care are ca

obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si prezinta garantiile cerute de

arendatori.
2. Obiectul contractului de arendare
a. Lucrul arendat. Legea arendarii enumera bunurile agricole care pot fi arendate. Acestea
sunt imobile fie prin natura lor, cum sunt terenurile si constructiile, fie prin destinatie, cum
sunt masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.
b. Arenda (pretul contractului) poate sa fie stabilita sub forma unor cantitati de produse
agricole, care vor fi predate in natura sau sub forma echivalentului lor in lei, la preturile
practicate pe piata locala la data platii ori poate fi exprimata intr-o cantitate de produse
agricole si bani. Nimic nu se opune ca arenda sa fie stabilita direct in bani.
3. Termenul arendarii durata arendarii nu poate fi mai mica de 1 an, aceasta fiind
necesara pentru consumarea unui ciclu de productie, pentru ca arendasul sa poata culege
fructele. Cu 3 luni nainte de expirarea arendei, arendatorul informeaz printr-un preaviz
arendaul despre nedorina de a prelungi contractul de arend.
(3) Dac termenul arendei expir, iar arendatorul nu cere s i se predea terenul i
arendaul continu exploatarea lui, contractul de arend se consider prelungit cu un an.
EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDARE
1. Problema suportarii riscurilor
A. Riscul pieirii lucrului
Riscul pieirii fortuite, in tot sau in parte, a bunurilor arendate (constructii, masini, utilaje,
animale etc.), este suportat de catre arendator, potrivit regulii res perit domino.
In cazul in care lucrul arendat a pierit in totalitate, contractul inceteaza, iar daca
lucrul arendat a pierit numai in parte, arendasul va putea sa ceara fie o scadere de pret
proportionala cu deteriorarea lucrului si timpul utilizat, fie desfiintarea contractului, daca
partea pierita din lucrul arendat este atat de insemnata incat se poate prezuma ca, fara
acea parte, persoana nu ar fi consimtit la arendare.
B. Riscul neexecutarii contractului
In caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul neexecutarii contractului este suportat
de arendator in calitate de debitor al obligatiei imposibil de executat.
Daca arenda a fost stabilita de catre parti sub forma unei cote-parti din recolta, pierderea
recoltei se suporta proportional de arendator si arendas (art. 1469-1467 C. civ.).
In cazul in care arenda se plateste prin echivalentul in lei al produselor, arendatorul nu
suporta riscul pierii lor dupa recoltare, el nefiind proprietar al produselor culese, ci
creditorul unei creante banesti.
Daca arenda a fost prevazuta de parti intr-o cantitate determinata de produse agricole, care
urmeaza a fi prestata de arendas in natura sub forma echivalentului in bani, riscul pieirii
fortuite a recoltei este suportat, de regula, de arendas, deoarece cuantumul arendei nu
depinde de marimea recoltei.
2. Obligatiile partilor
A. Obligatiile arendatorului
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea arendarii, arendatorul este obligat sa predea bunurile
arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas contra evictiunii
totale sau partiale si pentru viciile ascunse ale lucrului arendat, precum si sa execute toate
celelalte obligatii asumate prin contract.
Arendatorul trebuie sa predea bunurile arendate in stare corespunzatoare folosintei
(exploatarii agricole), iar pe durata arendarii sa execute reparatiile capitale care sunt de
natura a mentine bunul in stare de exploatare.
In fine, potrivit art. 10 din Legea arendarii, impozitele si taxele datorate, potrivit legii,
pentru bunurile agricole arendate, cad in sarcina arendatorului.
B. Obligatiile arendasului
arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in conditiile
stabilite, de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la

incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si

de a executa toate obligatiile contractuale.
Arendasul mai are si obligatia de a plati taxele de redactare si inregistrare a contractului de
arendare, precum si a impozitelor datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor
agricole arendate.
In caz de neexecutare culpabila a obligatiilor de catre una din parti, cealalta poate cere in
justitie rezilierea contractului in conditiile legii
3. Incetarea contractului de arendare
Principala cauza de incetare a contractului de arendare o constituie expirarea termenului
contractual, daca contractul nu a fost reinnoit.
Contractul poate inceta si in caz de pieire a bunurilor arendate, in cazul desfiintarii titlului
arendatorului, precum si in cazul neexecutarii obligatiilor de catre oricare din parti, cand se
poate cere prin justitie rezilierea contractului.
Decesul uneia dintre parti nu duce la incetarea contractului, mostenitorii acesteia preluand
drepturile si obligatiile din contract, daca partile nu au stabilit altfel

Contractul de leasing
Sectiunea 1 Societatile, operatiunile contractului de leasing
contractul de leasing este contractul n a cruia baz o parte (locator) se oblig, la cererea
unei alte pri (locatar), s i asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun, contra
unei pli periodice (rat de leasing), achiziionat sau produs de locator, iar la expirarea
contractului s respecte dreptul de opiune al locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi
contractul de leasing ori de a face s nceteze raporturile contractuale
. 4. Elementele contractului de leasing
Prile contractului de leasing sunt locatorul i locatarul. Locatorul este persoana fizic sau
juridic ce practic activitatea de ntreprinztor i transmite, n condiiile contractului de
leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumit perioad, dreptul de posesiune
i folosin asupra unui bun al crui proprietar este, cu sau fr transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunului la expirarea .
Locatarul este persoana fizic sau juridic ce primete n posesiune i folosin bunul
specificat n contract, pentru o anumit perioad, n schimbul achitrii ratelor de leasing.
Locatarului i revine un rol activ n raportul de leasing, fiindc el alegea vnztorul sau
bunul care urmeaz a fi cumprat de ctre locator. Dac locatar este o persoan fizic ce
nu desfoar activitate de ntreprinztor, relaiile de leasing cad sub incidena legislaiei
privind protecia consumatorilor
Obiectal contractului de leasing poate fi orice bun mobil sau imobil, cu excepia: a)
bunurilor scoase din circuitul civil sau a cror circulaie este limitat prin lege; b) terenurile
agricole; c) bunurile consumptibile i c) obiectele proprietii intelectuale care nu pot fi
cesionate .Aadar, obiect al leasingului pot fi bunuri foarte diferite, precum utilaje, case de
locuit, terenuri, calculatoare, autovehicule, nave maritime, aeronave etc.
Caracterele juridice. Contractul de leasing este un contract consensual, sinalagmatic, cu
titlu oneros, negociat i cu executare succesiv.
n primul rnd, contractul este unul consensual. Manifestarea voinei prilor n forma
cerut de lege (forma scris) este suficient pentru ca contractul s poat fi considerat
ncheiat. n cazul n care obiect al contractului de leasing l constituie unul sau mai multe
bunuri imobile (case, terenuri, construcii etc.), alturi de respectarea formei scrise,
contractul va trebui nregistrat la oficiul cadastral n a crui raz de activitate se afl bunul.
Contractul de leasing este un contract sinalagmatic, pentru c ambele pri se oblig
reciproc i cu titlu oneros, fiindc ambele pri urmresc realizarea unui profit propriu, profit
evaluat n bani. Locatorul primete ratele de leasing pltite periodic de ctre locatar, din

care obine i un venit, iar locatarul beneficiaz de folosina bunului pe perioada derulrii
contractului i la sfrit, dac dorete, poate rscumpra bunul. n aa mod, contractul de
leasing este i un contractcu executare succesiv, deoarece efectele sale se produc pe tot
parcursul derulrii contractului (inclusiv, periodicitatea achitrii ratelor de leasing).
n principiu, textul contractului de leasing se negociaz. Cel mai frecvent, prile negociaz
asupra elementelor acestuia, cum sunt: obiectul, termenul, modalitatea achitrii ratelor de
leasing etc.
Forma i coninutul contractului de leasing
(1) Contractul de leasing se ncheie n scris.
(2) Contractul de leasing trebuie s conin ndeosebi:
a) preul bunului;
b) suma total, numrul i scadena ratelor;
c) plata final i metodele calculrii ei n cazul rezilierii contractului.
Sectiunea 4. Incetarea contractului de leasing
la expirarea contractului prin plata si prin preluare;
prin reziliere, daca beneficiarul nu plateste ratele la termenele si in conditiile stipulate in
contract societatea de leasing.
Delimitarea contractului de leasing de contractele de comision i agenie. Dei sar prea c exist careva asemnri, aceste contracte sunt diferite. n cazul contractului de
comision dreptul de proprietatea asupra obiectului contractului apare la comitent, pe cnd
n contractul de leasing dreptul de proprietate asupra bunului rmne la locator. n baza
contractului de comision comisionarul se oblig s ncheie acte juridice cu terii pe contul
comitentului, pe cnd locatorul procur obiectul leasingului din banii proprii sau din banii
instituiilor financiare primii n nume propriu. Mai mult ca att, locatarul recepioneaz n
nume propriu bunul cumprat pentru leasing, pe cnd n contractul de comision aceast
funcie este exercitat de comisionar[23].
Delimitarea contractului de leasing de contractul de antrepriz. Leasingul se
confund cu antrepriza n situaia n care locatorul nu cumpr bunul de la productor, ci
ncearc, cu fore personale, s produc acel bun, apoi s-l dea locatarului n leasing. Dei
legea permite acest lucru, producerea de ctre locator a bunului pentru a fi transmis
locatarului n baza unui contract de leasing reprezint o obligaie improprie leasingului i
transform acest raport ntr-un contract de antrepriz.
Delimitarea contractului de leasing de vnzarea-cumprarea n rate. n cazul
vnzrii cu plata preului n rate transmiterea dreptului de proprietate i a riscurilor se face
de la momentul ncheierii contractului, cu unele restricii ce pot reveni cumprtorului de a
nu nstrina bunul. n cazul leasingului locatorul pstreaz proprietatea asupra bunului, iar
toate celelalte obligaii, inclusiv riscurile, revin locatarului

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA SI PRESTARI DE SERVICII

1. Notiunea, clasificarea si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza
si
prestari de servicii
Definitia. Articolul 946 Cod civil defineste contractul de antrepriza ca fiind acel contract in
baza caruia o parte numita antreprenor se obliga sa efectueze pe riscul sau o anumita
lucrare celeilalte parti numite client, iar clientul se obliga sa receptioneze lucrarea si sa
plateasca pretul convenit. "
"1.2Clasificarea. Pornind de la regimul juridic al contractului de antrepriza putem realiza
clasificarea contractului de antrepriza dupa cum urmeaza:
- in functie de natura lucrarilor efectuate la executarea contractului de antrepriza, deosebim
antrepriza privind producerea bunurilor si antrepriza privind modificarea bunurilor si
prestarea de servicii.
- in functie de tipul antreprizei, deosebim, antrepriza simpla si contractul de prestari de
servicii.
1.3. Caracterele juridice ale contractului de antrepriza si prestari de servicii.
"a. Caracterul sinalagmatic al contractului de antrepriza si de prestari de servicii este
relevat prin faptul, ca la incheierea contractului partile se obliga reciproc, iar obligatiile de
regula sunt cora-portate. Astfel, antreprenorul este obligat sa efectueze lucrarea, iar
clientul este obligat sa plateasca valoarea acesteia; antreprenorul este obligat sa inlature
neajunsurile sau viciile bunului creat, iar clientul este obligat sa instiinteze antreprenorul in
termen despre viciile depistate, iar la inlaturarea lor de catre antreprenor, sa confirme acest
fapt; prestatorul ofera serviciul, iar beneficiarul achita plata pentru serviciul acordat
b. Caracterul oneros al contractului de antrepriza este de principiu, astfel, cum articolul 946
Cod civil stabileste in mod expres, ca la receptionarea lucrarilor clientul este obligat sa le
plateasca.
c. Este un contract constitutiv de drepturi. in contractul de antrepriza prin efectul sau are
loc de regula constituirea unui drept. Acest caracter este esential in deosebirea antreprizei
la confectionarea unui bun cu materialele antreprenorului de vanzarea-cumpararea bunului
confectionat de vanzator, unde ultimul contract apare drept unul translativ de drepturi
d. Este un contract cu continut patrimonial. Rezulta acest caracter din situatia generala, ca
prestatiile cu privire la care se obliga antreprenorul fata de client sunt cu continut
patrimonial.

e. Este un contract consensual. Dupa prevederile Codului civil acest contract este unul cu
caracter consensual, unde atat antreprenorul, cat si clientul isi asuma obligatii la momentul
realizarii consimtamantului,
g. Este un contract numit, tipic si reglementat. Legislatorul confera la capitolul contractul de
antrepriza un regim expres de reglementare, fiind stabilite conditiile si efectele specifice
contractului.
h. Este un contract ce presupune prestatii de executare succesiva. Avand in vedere ca
lucrarile se executa de catre antreprenor sau prestator o anumita perioada de timp,
contractul de
antrepriza apare drept unul de executare succesiva.
j. Este un contract negociabil. Deseori, insa, acest contract apare drept unul de adeziune,
avand in vedere faptul, ca serviciile prestate si lucrarile realizate au un caracter de
activitate
comerciala exercitata in baza unor tarife stabilite.
k. Este un contract irevocabil, unde partile dupa incheierea contractului nu pot inceta sau
refuza unilateral de la executarea contractului, astfel cum executarea acestuia fiecare din
parti poate
cere executarea silita a obligatiei.
" 2. Conditiile de validitate a contractului de antrepriza
2.1. Capacitatea partilor de a incheia contractul. Calitatea de parti in contractul de
antrepriza
a) Antreprenorul, care poate fi orice persoana fizica sau juridica.
De asemenea legislatorul poate stabili si conditii suplimentare in ce priveste calitatea de
antreprenor, unde in cazul in care persoana cefigureaza in contractul de antrepriza in
calitate de antreprenor, practica activitate de
antreprenoriat, aceasta pentru calitatea de aparte la contract trebuie sa posede autorizatie
speciala (patenta, licenta etc.)
b) Cumparatorul, care de asemenea poate fi orice persoana fizica sau juridica, careia dupa
tipul contractului de antrepriza in conditiile articolelor 20-22 Cod civil le este admisa
aceasta calitate.
2.2. Consimtamantul partilor. consimtamantul in contractul de vanzare-cumparare este
realizat atunci cand partile au convenit asupra conditiilor esentiale ale contractului. Prin
urmare, se va considera ca partile au realizat consimtamantul atunci cand ele au convenit
asupra urmatoarelor momente: asupra bunul ce urmeaza a fi confectionat sau serviciului ce
urmeaza a fi prestat, asupra valorii lucrarilor ce urmeaza a fi achitate, asupra termenului de
executare a lucrarii sau prestarii serviciului, asupra modului de transmitere a bunului,
termenului si modului de transmitere a platii pentru lucrari sau servicii si asupra termenului
de garantare a viciilor bunului creat.
2.3. Obiectul contractului. Pornind de la regula generala prin care determinam obiectul
contractului, si anume obiect al contractului constituie totul ceia cu privire la ce partile
dobandesc
drepturi si obligatii, determinam:
" 3 Efectele in contractul de antrepriza si prestari de servicii
Ca orisicare alta categorie de contracte si contractele de antrepriza si prestari de servicii
produce urmatoarele categorii de efecte:
a) efecte ale incheierii contractului;
b) efecte ale executarii necorespunzatoare sau neexecutarii contractului si;
c) efecte ale executarii contractului;
3.1. Efectele incheierii contractului. Principalul efect al incheierii contractului constituie
dobandirea de catre parti a drepturilor si obligatiilor contractuale. Astfel, prin incheierea
contractului de antrepriza partile dobandesc urmatoarele drepturi si obligatii:
- de predare a materialelor cu care urmeaza a fi confectionat bunul;
- de a asigura transmisiunea dreptului de proprietate;
- de a transmite bunul in termenul stabilit de contract sau in alt termen ce reiese din
contract;

- de a preda si accesoriile bunului odata cu predarea acestuia;

- de a garanta calitatea bunului sau lucrarii;
- de a preda plata pentru lucrari;
- de a preda bunul fara defecte;
- de a inlatura defectele bunului sau lucrarii efectuate;
- de a conserva bunul in cazul in care clientul intarzie sa preia bunul cumparat;
- de a confirma antreprenorului faptul receptionarii bunului si corespunderea acestuia
prevederilor contractului;
- de a respecta termenele contractuale.
3.2. Efectele ce rezulta din executarea necorespunzatoare sau neexecutarea contractului.
Ca si la alte contracte, la cel de antrepriza se poate de aplicat regula generala, dupa care
drept efect a executarii necorespunzatoare sau neexecutarii conditiilor contractului poate fi
ceruta de catre parti fie executarea silita a obligatiei contractuale, fie rezolutiunea
contractului, fie alte efecte specifice obligatiei neexecutate cu sau fara cererea despagubirii
din partea debitorului obligatiei.
Totodata, drept efect al neexecutarii obligatiei de a inlatura defectul, clientul poate sa-1
inlature din cont propriu si prin urmare antreprenorul va despagubi daunele cauzate
datorate acestor defecte.
3.3. Efecte ce rezulta din executarea contractului. Principalul efect al executarii clauzelor
contractului de antrepriza constituie constituirea dreptului clientului asupra bunului
confectionat, si obtinerea platii pentru aceasta de catre antreprenor. " priveste conditiile de
incheiere, cat si in ce priveste conditiile de executare. Astfel, la incheierea contractului de
antrepriza in constructii, care poate sa presupuna atat constructia, cat si reconstructia unor
cladiri, incaperi sau instalatii, este necesara prezenta autorizatiei de constructie sau
reconstructie. Autorizatia de constructie sau reconstructie este eliberata in baza proiectului
de constructie sau reconstructie aprobat in modul stabilit de legislatia cu privire la
urbanism si calitate in constructii. Orice demolare cu ulterioara constructie a cladirilor este
necesar sa fie acompaniata de autorizatie de demolare si de constructie. insasi lucrarile de
constructie si reconstructie sunt executate atat conform prevederilor contractului cat si
conform conditiilor de calitate in constructii. Chiar daca contractul de antrepriza in
constructii prevede altceva decat cerintele de calitate in constructie, superioritate in
respectare au cerintele de calitate in constructie. La finele executarii lucrarilor constructia
urmeaza a fi receptionata. Receptionarea lucrarilor de constructie se face de catre o
comisie mixta compusa din specialisti din diferite domenii: tehnic, ecologic, antiincendiar
etc. Drept rezultat al receptionarii se intocmeste proces-verbal de receptie, unde pe langa
mentiunea despre corespunderea lucrarilor cerintelor de calitate se face referinta si la
documentele in baza carora a fost efectuata constructia - proiectul aprobat, autorizatia de
constructie sau reconstructie.

Contractul de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesiv n timp, o parte
(franchiser) i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s
promoveze comercializarea de bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din ele, a
unor prestaii specifice.
Articolul 1172. Forma i clauzele contractului de franchising
(1) Contractul de franchising se ncheie n scris sub sanciunea nulitii.
(2) n contractul de franchising, pe lng obligaiile reciproce clar precizate ale prilor,
durata contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i pe lng alte
elemente importante, se face i o descriere complet a programului de prestare a
franchisei.
. Obligaiile franchiserului
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri
incorporale, de drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente, decoraii, de
concepte asupra aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i alte date sau cunotine
utile promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze programul comun de prestare a
franchisei mpotriva interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs i s sprijine
franchiseeul n activitatea acestuia prin ndrumare, informare i perfecionare profesional.
. Obligaiile franchiseeului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se calculeaz, n
principiu, ca o fraciune din volumul de vnzri care s corespund cu contribuia
programului de prestare a franchisei la volumul de vnzri. El mai este obligat s utilizeze
programul de prestare a franchisei n mod activ i cu diligena unui bun ntreprinztor,
precum i s procure bunuri i servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane
desemnate de acesta dac msura respectiv are legtur nemijlocit cu scopul
contractului.
Caracterele juridice ale contractului de franchising. Contractului de franchising ii sunt
proprii urmatoarele caractere juridice:

a) Este un contract sinalagmatic. Ambele parti in contractul de franchising dobindesc

drepturi si obligatii in baza contractului de franchising.
b) Este un contract cu titlu oneros. in contractul de franchising atit franchiseeul cit si
franchiserul urmaresc avantaje reciproce de natura materiala. Totodata apare de regula
drept un contract aleatoriu, deoarece franchiserul, de regula, pretinde de la franchisee plati
care se calculeaza pornind de la veniturile obtinute de catre franchisee, iar acestea nu pot fi
determinate cu certitudine la momentul incheierii contractului.
c) Este un contract translativ de drepturi. in contractul de franchising are loc transmisiunea
drepturilor patrimoniale si nepatrimoniale, cum ar fi dreptul de a utiliza numele, dreptul de
a folosi tehnologia originala a franchiserului, dreptul asupra unor utilaje etc.
d) Este un contract formal. Articolul 1172 Cod civil stabileste in mod expres forma scrisa a
contractului de franchising si obligatia inregistrarii acestuia.
e) Este un contract ce poate fi incheiat atit persoanl cit si prin reprezentant. Pornind de la
faptul, ca Codul civil nu stabileste ingradiri in ce priveste posibilitatea incheierii prin
reprezentare a contractului de franchising, ajungem la concluzia, ca contractul de
franchising poate fi incheiat atit persoanal cit si prin reprezentant.
f) Este un contract numit, tipic si reglementat. Astfel ititreg regimul de reglementare,
continutul, conditiile si efectele specifice contractului de franchising sunt prevazute de
legislatia in vigoare.
g) Este un contract de executare succesiva. Executarea succesiva a contractului de
franchising presupune existenta unor relatii contractuale pe durata lunga. Arrticolul 1176
Cod civil stabileste regula generala, dupa care durata contractului este stabilita in functie
de posibilitatea desfacerii bunurilor sau serviciilor, iar daca termenul nu este stipulat in
contract, perioada minima in care contractul va fi pus in executare nu va fi mai mica de un
an.
i) Este un contract negociabil. Toate clauzele contractului sunt detaliat negociate de catre
parti. Atit franchiserul cit si franchiseeul stabilesc in mod detaliat limitele drepturilor si
obligatiilor reciproce. Aceasta este conditionat de cele mai dese ori de natura raporturilor in
care se incadreaza partile
j) Este un contract irevocabil. Din continutul legii, contractul de franchising apare drept unul
irevocabil. Partile nu sunt in drept sa stabileasca o careva clauza a revocabilitatii
contractului. Fiind stabilita o asemenea clauza, ea va fi lovita de nulitate.
2. Conditiile de validitate ale contractului de franchising.
Ca orisice contract, pentru considerarea validitatii lui este necesara respectarea conditiilor
ce
priveste legalitatea, consintamintul, capacitatea de a incheia contractul, obiectul, cauza si
forma
contractului.
2.1. Legalitatea. Legalitatea la incheierea contractului de franchising ca si la alte contracte
presupune realizarea tuturor actelor neinterzise prin lege. Astfel, din categoria actelor
interzise de a
fi realizate in baza contractului de franchising fac parte acele care presupun incalcarea
drepturilor proprietatii industriale.
2.2. Capacitatea de a incheia contractul de franchising. Calitatea de parti la contractul de
franchising o are franchiserul si franchisee. Franchiserul este partea care dispune de un
nume si reputatie in producerea anumitor bunuri sau prestarea anumitor servicii, li care
pune la dispozitia franchisee drepturi, materiale, instruire, precum si informatii cu privire la
producerea si desfacerea bunurilor sau serviciilor. Franchisee este partea care beneficiaza
de drepturile, materialele, instruirea etc. transmisa de catre franchiser, asigura producerea
si/sau
comercializarea bunurilor sau serviciilor si achita franchiserului plata pentru acestea. Pentru
calitatea de parti in contractul de franchising este necesar ca acestea sa aiba statut de
intreprindere si sa fie autonome una de cealalta.

2.3. Consintamintul la incheierea contractului de franchising este realizat arunci cind partile
au convenit asupra conditiilor esentiale ale contractului. Din categoria conditiilor esentiale
ale
contractului de franchising fac parte: tipul activitatii de franchising, termenul
franchisingului,
marimea si natura platilor de frasnchising, limitele realizarii franchisingului, tipul
franchisingului
(corporativ sau comercial), conditiile de pastrare a secretului comercial etc.
2.4. Obiectul contractului de franchising. Obiectul intrinsec al contractului de franchising il
formeaza:
a) Promovarea comercializarii de bunuri
b) Executarea unor prestatii specifice franchisingului.
Efectele contractului de franciza
Francizorul se obliga:
- sa furnizeze informatii experienta dobandita si transferabila;
- redeventa initiala, redevente periodice, redevente din publicitate; taxa de intrare in retea,
tarifele;
Beneficiarul se obliga:
- sa dezvolte reteaua de franciza si sa protejeze reputatia acesteia;
- sa furnizeze francizorului orice relatie pentu a asigura o gestiune eficienta in legatura cu
franciza;
- respecte clauza de neconcurenta si sa protejeze caracterul confidential al afacerii,
resspectiv, sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, pe
durata contractului de franciza si ulterior.
Sectiunea 3.Durata contactului, conditiile reinnoirii , rezilierii, cesiunii
durata se fixeaza astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor;
francizorul va notifica beneficiarul inainte de data expirarii contractului, asupra
intentiei de a-l reinnoi;
prin clauze se stabilesc conditiile care pot determina o reziliere fara preaviz;
prin clauze se stabilesc conditiile in care opereaza cesiuninea drepturilor decurgand din
contract, in special conditii de desemnare a unui succesor.

Contractul de concesiune
Contractul de concesiune de bunuri proprietate public este acel contract ncheiat n form
scris prin care o autoritate public, denumit concedent, transmite, pe o perioad
determinat, unei persoane, denumit concesionar, care acioneaz pe riscul i
rspunderea sa, dreptul i obligaia de exploatare a unui bun proprietate public n
schimbul unei redevene.
Obiectul contractului de concesiune
Obiectul juridic const n transmiterea de drepturi i obligaii de exploatare a unui bun
proprietate public, a unei lucrri publice sau a unui serviciu public.
Echilibrul financiar al concesiunii
Contractul de concesiune este guvernat de principiul echilibrului financiar al concesiunii,
stipulat n art.54 alin.1 din OUG nr. 54/2006. Acest principiu semnific faptul c ntre
drepturile i obligaiile de natur contractual ale celor dou pri trebuie s existe un
echilibru perfect. Mai mult chiar, concesionarul nu va fi obligat s suporte creterea
sarcinilor legate de execuia obliogaiilor sale, n cazul n care aceast cretere rezult n
urma: a) unei msuri dispuse de o autoritate public; b) a unui caz de for major
(imprevizibil i insurmontabil) sau unui caz fortuit (de ex. calamitile naturale, greva,
embargoul, rechiziiile publice, rzboiul, epidemiile, lipsa mijloacelor de transport / a
energiei electrice, cnd lipsa nu se datoreaz culpei unei pri). Apariia i efectele cazurilor
de for major trebuie notificate de partea care se afl n imposibilitate de a-i ndeplini

obligaiile n timp util i trebuie dovedite cu acte eliberate de organele competente.

Cazurile de for major pot avea ca efect fie suspendarea executrii contractului, fie
ncetarea contractului.
ncetarea contractului de concesiune
1. prin ajungerea la termen, dac prile nu convin n scris cu privire la prelungirea
contractului.
2. prin denunarea unilateral de ctre concedent, dar numai n situaiile n care interesul
naional sau local o impune i numai cu plata unei prealabile i juste despgubiri n sarcina
concedentului (rscumprarea concesiunii); dac prile nu se neleg cu privire la
cuantumul despgubirii, va decide instana de judecat competent.
3. prin dispariia din orice cauz a concesionarului.
4. prin dispariia bunurilor concesionate datorit unei cauze de for major.
5. prin renunarea unilateral a concesionarului, n situaiile n care acesta se afl n
imposibilitatea obiectiv de a-l exploata, fr plata unei despgubiri pentru concedent.
6. prin reziliere de ctre concesionar, care intervine atunci cnd concedentul nu- i
ndeplinete obligaiile contractuale, cu plata unei despgubiri n favoarea concesionarului.
Prile n contractul de concesiune
n contractul de concesiune de bunuri proprietate public pot avea calitatea de concedent:
- ministerele sau alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, pentru
bunurile proprietate public a statului;
- consiliile judeene, consiliile locale, Consiliul General al mun. Bucureti sau instituiile
publice de interes local pentru bunurile proprietate public a judeului, oraului sau
comunei.
Calitatea de concesionar o poate avea orice persoane fizic sau juridic de drept privat,
romn sau strin, cu condiia de a deine capacitate juridic de a contracta.
Concedentul are obligaia de a atribui contractul de concesiune, adic de a-i selecta
concesionarul, prin aplicarea procedurii licitaiei - regula, ori prin negociere direct
excepia. n mod derogator de la regulile enunate, bunurile proprietate public pot fi
concesionate prin atribuire direct companiilor naionale, societilor naionale sau
societilor comerciale aflate n subordinea ministerelor, altor organe de specialitate ale
administraiei publice centrale, consiliilor judeene ori consiliilor locale.
Caracterele juridice ale contractului de concesiune sunt urmtoarele:
1. D natere la drepturi i obligaii n sarcina ambelor pri (sinalagmatic).
2. Se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii absolute (solemn).
3. Este cu titlu oneros i cu executare succesiv n timp.
4. Este constitutiv de drepturi reale.
5. Este ncheiat pe o perioad determinat (cel mult 49 de ani, putnd fi prelungit pentru o
perioad de cel mult jumtate din cea iniial) i are caracter intuitu personae, fapt care are
dou consecine juridice directe: subconcesionarea este interzis, iar dispariia
concesionarului duce la ncetarea contractului.