VESTEMEANU RALUCA

MANAGEMENT, AN I, SEM. II
2014

ANALIZA ECONOMICA A LEGII

PROTECTIEI CONSUMATORULUI

Principiul caveat emptor (Let buyears beware) nu se mai aplica in societatea moderna,
complexa, unde informatia nu mai este distribuita gratuit. Astfel cumparatorul devine victima si
trebuie protejat. Daca vanzatorii sunt pusi in pozitia de a raspunde in fata legii pentru neglijenta,
bunuri defecte sau practici neloiale, acestia vor lua masuri in cresterea si asigurarea calitatii
produselor, sau chiar la retragerea celor necorespunzatoare de pe piata.
Cu ajutorul educatiei, cresterii preturilor, media, varietatii bunurilor sau conceptului de
responsabilitate sociala a afacerilor, se incearca informarea cumparatorilor. In unele cazuri,
cumparatorii si-ai creat asociatii pentru a-si proteja drepturile in fata unor practici comerciale
obscure sau incorecte. Contractele standard, spre exemplu, pot promova concurenta la nivelul
preturilor prin reducerea diferentelor produsului si reducerea costurilor de negociere1 (atat intre
comercianti dar si intre consumatori si comercianti) si, prin urmare, pot creste eficienta.
Conform lui David Cravens si Gerard Hills consumerism is a social force within the
environment designed to aid and protect the consumer by exerting legal, moral and economic
pressure on business2. Oamenii de afaceri exploateaza consumatorii, oferindu-le bunuri de slaba
calitate la preturi mari sau prin adoptarea unor practici neloiale. Spre exemple, in India, guvernul
a luat diverse masuri pentru a promova o miscare larga si puternica a consumatorilor. Diverse
organizatii si alte institute nationale au fost deschise pentru protectia consumatorilor. Consumers
Welfare Funds Scheme, infiintata in 1992 ofera asistenta financiara pentru a proteja si promova
bunastarea consumatorilor.
In Romania, consumatorii sunt protejati prin Ordonanta 21/1992 privind protectia
consumatorilor, actualizata la data de 1 ianuarie 2012 si Legea nr. 449/2003 din 12/11/2003 versiune actualizata la data de 27/12/2008 privind vanzarea produselor si garantiile asociate
acestora. Aceastea doresc sa promoveze drepturile de baza ale consumatorilor si sa creeze un
mediu cvasi-judiciar pentru disputele intre consumatori si vanzatori. De asemenea, aceste legi si
ordonante doresc sa ofere consumatorilor putere in fata oamenilor de afaceri lipsiti de scupule.
1

Friedrich Keler, Contracts of Adhesion: Some Thoughts About Freedom of Contract

David Cravens si Gerard Hills, Marketing decision making : concepts and strategy, 1980 , pp. 338

Legea recunoaste consumatorilor urmatoarele drepturi:

1. Dreptul la siguranta impotriva bunurilor puse pe piata care sunt periculoase
2. Dreptul la informare cu privire la calitatea, cantitatea, puritatea, standardul si pretul
produselor
3. Dreptul la libera alegere sa aiba acces la o varietate de bunuri cu preturi competitive
4. Dreptul de a fi auzit interesele si solicitarile consumatorului sa primeasca atentia
cuvenita de la forumurile adecvate
5. Dreptul de a fi educat cu privire la folosirea produselor
6. Dreptul de a fi despagubit cu privire la practicile neloiale sau la exploatarea
consumatorilor3
Legea protectiei consumatorilor se aplica tuturor bunurilor si serviciilor puse pe piata in
scop comercial, fie ca acestea apartie sectorului privat, de stat, sau cooperativelor. Aceasta lege
se aplica si pentru servicii publice. Orice consumator sau asociatie inregistrata de consumatori,
Stat sau Guvern, poate formula o plangere in baza acestui act. Plangerea se poate referi la orice
defect de fabricatie, orice deficienta in folosire, variatie de pret sau practici comerciale neloiale.
Este insa discutabil dac un un corp de lege este intr-adevar in masura sa raspunda
diferitelor preferinte risc-beneficiu al consumatorilor. Mai mult decat atat, la fel ca i
consumatorii, autoritatile de reglementare sunt supuse greselilor si problemelor, si nu pot
promova bunastarea lor si a consumatorilor. Acest lucru ar putea duce la influentari sau presiuni
sociale.
Ce aceste legi si ordonante nu au luat in considerare sunt consecintele care apar pe piata.
Pe partea de oferta, se favorizeaza intreprinderi mari, cu cifre mari de afaceri si departamente
juridice proprii, in timp ce, pentru IMM-uri, patrunderea pe piata este foarte dificila. Pe partea de
cerere, nivelele de protectie sunt solicitate pentru a servi unui middle class cu aversiune fata de
risc, in timp ce consumatorii cu venit sub medie percep piata ca avand preturi prea mari si nu-si
pot permite anumite produse si servicii.

Stephen Weatherill, EC consumer law and policy, p. 60

BIBLIOGRAFIE:
1. Bill Merrilees and Nigel Cotman, An Economic Analysis of Consumer Protection Law,
Vol. 48, No. 1 (Mar., 1976), pp. 79-95
2. David Cravens si Gerard Hills, Marketing decision making: concepts and strategy, 1980 ,
pp. 50-70, p. 338
3. Friedrich Keler, Contracts of Adhesion: Some Thoughts About Freedom of Contract
(1943), 629, 632, 640
4. Stephen Weatherill, EC consumer law and policy, p. 60 (1997)
5. Thierry Bourgeoinee, Elements pour une theorie du droit de la consommation, pp 72-73,
128-129 (1988);
6. http://www.anpc.gov.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=73:legislatiegenerala&catid=29&Itemid=37
7. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Lege%20nr.%20449(r1)%20din%202003.html
8. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Ordonanta%20nr.%2021(r2)%20din
%201992.html