Relatiile sistemelor tehnico - economice

Activitatea S.T.E se desfasoara pe baza unor sisteme de relatii, de natura

diversa, n functie de specificul domeniului, dimensiunea afacerii si partenerii
din interiorul si exteriorul spatiului national.
Relatiile principale se pot grupa dupa mai multe criterii, n functie de scopul
clasificarii, cele mai importante tipuri fiind: relatiile de concurenta, relatiile de
piata si relatiile de colaborare si subordonare. Complexitatea mediului extern
determina diverse tipuri de relatii ntre acesta si sistemul tehnico - economic.
Relatiile dintre S.T.E. si componentele mediului sunt prin natura si continutul
lor relatii de piata si relatii de concurenta.
Structura relatiilor dintre S.T.E. si principalii participanti la procesele
economice poate fi schematizata grafic dupa cum urmeaza.

Relatiile de piata au ca obiect vnzarea si cumpararea de marfuri /

servicii, schimburi de informatii, capital, forta de munca si se realizeaza, n
principal, cu furnizorii si prestatorii de servicii, organismele bancare si furnizorii
de forta de munca.
Dimensiunea si fizionomia relatiilor S.T.E. cu piata depind de o serie de factori
generali, specifici, obiectivi sau subiectivi. Dintre acestia se evidentiaza cadrul
economico-social, ce poate stimula sau limita dezvoltarea relatiilor,
caracteristica pietei n cadrul careia S.T.E. si desfasoara activitatea precum si
caracteristicile sistemului legate de profilul, dimensiunile, amplasamentul si aria
teritoriala de actiune.

Ansamblul raporturilor de interactiune, n care intra S.T.E. n atingerea

obiectivelor legate de asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de
desfacere, constituie sistemul relatiilor de concurenta.
Relatiile de concurenta constituie pentru S.T.E. factori perturbatori si n
acelasi timp stimulatori pentru activitatea economica desfasurata. Din acest
punct de vedere se poate afirma ca n economia de piata, concurenta este
considerata o necesitate obiectiva, ea constituind stimulul pentru preocuparile de
crestere, diversificare si mbunatatire a ofertei de produse si servicii.
O categorie aparte de relatii ale S.T.E. o reprezinta si relatiile de colaborare de
natura etico-sociala, cu factorii participanti la activitatea economica. Acesti
factori sunt inclusi n macromediul sistemului, nsa natura si specificul relatiilor
impun o abordare distincta.
In schema alaturata sunt prezentati o parte din factorii cu care S.T.E.
mentine si dezvolta relatii de colaborare.

Cu fiecare din categoriile mentionate, S.T.E. realizeaza o serie de relatii,

concepute si definite n mod particular, ce au mai mult un caracter de parteneriat
social, etic, cu rol n orientarea activitatii pentru prezent si mai ales pentru viitor.
Acest tip de relatii sunt determinante pentru dezvoltarea activitatii si pentru
ncadrarea ei n coordonatele impuse de globalizare, extinderea pietelor si
cresterea rapida a concurentei pe plan european si mondial.
Un rol important este cel al autoritatilor locale n conditionarea si
coordonarea activitatilor pe pla n local, apoi oficialitatile guvernamentale, ca si
parteneri de afaceri sau de orientare n ceea ce priveste dezvoltarea la nivel
national, n final activitatea internationala fiind reglementata de autoritatile si
institutiile europene. Societatea civila, reprezinta poate cel mai intransigent
partener, greu de influentat si controlat, dar totodata si cel mai bun responsabil
cu privire la reusita sau insuccesul unei activitati.

Protectia mediului reprezinta una dintre prioritatile la nivel mondial, fapt

ce nu fi poate neglijat de nici un S.T.E., iar de acesta trebuie tinut cont nca din
faza de proiectare a activitatii, orice abatere sau neadaptare nefiind permisa.
Orict de bine am cunoaste o anumita activitate, permanent ea suporta
mbunatatiri si perfectionari, din acest punct de vedere, trebuie sa se tina seama
de opinia consultantilor pe diferite domenii, care pot oferi solutii operationale si
strategice pentru succesul unei afaceri.
Un alt tip de relatii ce sunt specifice S.T.E. sunt acelea care vizeaza
dezvoltarea activitatii n baza unor cerinte legate de ncadrarea n politicile si
reglementarile macroeconomice. n acest sens se poate vorbi de existenta unei
categorii de relatii de subordonare