Ale Cee a! c : PROIECT NA.: 41.099 / 021 _ BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNE! RECAS‘SOCIETATE CONERGALA DE PROEETARE, CONSULTANTR, ARMITECTURK ‘rincinere IN CONSTRICTH 7 S.C. IPROTIM S.A. Sir Parsnr2A, 1900 Timer, Roma Teli) 36-201228, Fax 40e86-190297 Ihe GENERALA = FOAIE DE CAPAT 7 Pr. Nr. 41099/ 021 VOL. 1» MEMORIU GENERAL Denumirea proiectului: PLAN URBANSTIC GENERAL COMUNA RECAS - JUD. TIMIS L Faza PUG. Beneficiar : PRIMARIA COMUNE! RECAS Proiectant : S.C. IPROTIMSA. TIMISOARA Sir, Paris n.21A _ Contract nr: 41099 1021 fs \ DIRECTOR TEHNIC : arh. Mircea BELEIU a - SEF PROIECT: af. Aina ANASTASESCU ay - Proiectul este conceptia SC IPROTIM SA. Nu se poate muttipica sau refolosi ‘hatte scopuri decal cal pentru care a fost elabcral, fara acceptul dat in sors ‘do SC IPROTIM SA lulie 2001P.U.G.comuna RECAS Prmcte: 4080021 | Fars: PUG ear Pini Ray COLECTIV DE ELABORARE SEF PROIECT: ath, ANASTASESCU ALINA. 20 URBANISM: ah. ANASTASESCU ALINA 226° teh, MARCUS GEORGETAt— CIRCULATII SI ‘TRANSPORTURI: ing, FLORESCU MARCELA a ALIMENTARE CU APA I CANALIZARE ing. ru aun AY Jeg, orxcomin Perronea Af / ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA, TELEFONIE: ing, TELEAGA PETRU a { ALIMENTARE CU GAZE, . ENERGIE TERMICA: teh. COTARCA GHEORGHE «© prezentare grafic’, proiectare asista gi tehnoredactare ath, ANASTASESCU ALINA Noth Aces oan ase sf eur) sa ropetea SC. IPROTANSA 9 po fein aera acest sul soa tra com ovat contac Ex poe ep Fa uate su gal resume. ma expr pees read bch ROTM acre ns.P.U.G.comuna RECAS Prlcor 4109021 Fas: Pua. mete Pare Rag BORDEROU |. PIESE SCRISE: FONIE DE CAPT 1 COLECTIV DE ELABORARE 2 BORDEROU 3 ‘A MEMORIU GENERAL é SINTRODUGERE ‘ 14. Date de eenoapteeo dorurenal 5 12 Obs ues 8 13. Suse documentre 7 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARIIURBANISTICE 8 21. Broo 8 2.2 Etmente ae cot rata 0 23, Rolain tetova rn 24, ett econonice 6 25, Populata Elmansdemogratie sociale 20 26 Creuse 4 27 lnralon mstet 200 tuncforal, Bln eri Fa 28 Zane cect nature «0 29, Eenigareateico-edita a 20, Peione de neds “ 2.1. Disncjnalta 53 212 Neco op’ pops! i 2. PROPUNERI DE ORGANZARE URBANISTICA o 211, Se de undanentare a 5.2 Evalue pos. Pron. 1 433 Ophmaarea reli inert e 34 Dozvotiaea avr 82 3.5. Evolva pope! 8 36, Oxgazarea ciel 6 317. Invavian pops. Zanfcaeaurconal. Br eta 6% 548 Masur in zoel caf naturel 8 34. Denvtara oxi eta 7% 310, Pretec mei 85 2141 Rogement urate ts 5312. Obecve deta pubicd st 4, coNcLUZI 928. ANEXA "AVE OBTIWTE ‘oleae Repanla CF TAGOARA MePTL-CNCER DROP. lrepctontl doe av. Tin ROMTELECOM SA SS ELECTRICA SA (azvest-ARAd SKF CCN. "APALE ROMANE” Trapt pet Protects Wed ‘recta de Sint Pubic ud Tin lnepectortl Sie. Tig Winsor de rene Mins apr tional ‘evil omdnc lorna ‘eres PTANA SA Il. PIESE DESENATI 4. INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNE! seara 1:50 000 pln. 410990024 -01 -UAT. 2, ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE, OISFUNCTIONALITATI/ “LOCALITATEA RECAS scara 15000 plone, 41098021 -02-UAT. 4 REGLEMENTAR! URGANISTICE-ZONFICARE TLOCALITATEA RECAS sara 1:5 00 Ben. 41099021 -08-UAT, 4, REGLEMENTARI-ECHIPARE EDILITARA * LOGALITATEA RECAS scara 5 000 lc. 41090021 -04 - UAT. 5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR = LOCALITATEA RECAS, seara 15000 Dlr, 410901021 -05 UAT. 6. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE, DISFUNCTIONALITAT! “LOCALITATATILE BAZOSU VECHI $I ZVIN- seara 5000 lc, 41089/024 - 06 - UAT. REGLEMENTARI URBANISTICE -ZONIFICARE LOCALITATATILE BAZOSU VEGH! $i IZVIN ‘cara 1:5 000 pln. 41099/021-07 UAT.8, REGLEMENTAR-ECHIPARE EDILITARA LOCALITATATILE BAZOSU VECHI SLIZVIN. ‘cara 1:5 000 ln, 41099/021-08- UAT. 9, PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR LOGALITATATILE BAZOSU VECHI $IIZVIN ‘cara 15 000 ln, 41099/021 -09-UAT. 10, ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE, DISFUNCTIONALITATI LOGALITATATILE STANCIOVA SI PETROVASELO scare 1:5 000 pl ne. 410900021 -10-UAT. 11, REGLEMENTARI URBANISTICE - ZONIFICARE LOCALITATATILE STANCIOVA SI PETROVASELO seara 15.000 lr, 41098/021 -11 UAT. 42, REGLEMENTARI-ECHIPARE EDILITARA “ LOCALITATATILE STANCIOVA S| PETROVASELO seara 1:5 000 Dlcnr, 41099/021-12-UAL. 43, PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR LOCALITATATILE STANCIOVA S| PETROVASELO seara 15 000 len. 41080024 - 13 -UAT. 14, ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE, DISFUNCTONALITAT! LOCALITATATILE HERNEACOVA S| NADAS scara 15 000 pl nr. 41099)021-14-UAT. 15, REGLEMENTARI URBANISTICE -ZONIFICARE LOCALITATATILE HERNEACOVA $I NADAS scara 15 000 lene. 41080024 - 15 -UAT. 46, REGLEMENTAR!-ECHIPARE EDILTARA STOCALITATATILE HERNEACOVA $1 NADAS cara 15000 plone, 41099024 -16-UAT. 47, PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR EN LOCALITATATILE HERNEACOVA SI NADAS scara 1:5 000 ler, 41099021 - 17 -UAT. 48. COMUNA RECAS — TERITORIUL ADMINISTRATIV e TTOCALIZAREA TRUPURILOR Cc CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS cara 1:20 000 ly, 41099/340-18- UAT.PUG. RECAS ‘Nr. proect 41090021 Benefiar. Penaia Recas C. MEMORIU GENERAL 4, INTRODUCERE 414. Date de recunoastere a documenta DDENUMIREA LUCRARIL P.U.G, comuna RECAS Localijle RECAS, BAZOSU VECHI, HERNEACOVA, IZVIN, PETRO\ASELO, STANCIOVA, NADAS. BENEFICIAR, Primatia RECAS PROIECTANT: SG, PROTIN SA (CONTRACT NR 1099 /021, DATA ELABORARI: ‘ui 2001 412, Obiectl luerait UG pentru calle Recas, Bazogu Veci, vn, Herreacov, Slanciova,Pevovasel i Nadas ‘est nto in conforitat a F Legea 4532001 pent mocifcarea si competaea Legi 50/1991 privnd autorizarea execu constr gunele masur pei reazarealcuintlor Lagea 350720" pivrd amenajaea tro urbarismul Logea 10/1996 prin caltata In construct Logea 33/1994 pind exyropietea peru caueb do iit publck Legea 71986 prvndcadastul publicatea imi Legea 137/985 pv protecia meduut Legea 18/191 republical afonduli funciar Logea r, 107/996 aapeor {ega rr, 12000. Zone protejate Legea nr 422200 prvndpoejarea monumenieloistorce Legea nr. 26/1996: Cod Sivic Legea T1996 pv apobarea Pla de arenaare atetoru naonal ~ Sectunea |~ Cai de comunicaje Tegea 171/197 pind aprobarea Panu de arengjare ateroculi natjnal ~Secfunes a I-a-Apa [e3ee 351/200 pind aprobarea Panui de arengjare atertruliinajonal~SerjuneaaV-2- Refeaua de lecalt (Ondinul MLPAT 91/804 ‘adil Minister Stine. 536097 pentru aprobarea Normekr de igi prvind modu de wel al populate HGR nr 52511996 pentru aprobarea Reguiamentuui Genew de Urbanism Cott Cl SeSnur MLPAT ar 13 /1008.198 pent aprobarea Regent tence: hid prind metodologia de elaborate ¢connutul-cadr a Planli Urbanisie Cenzraindicay GPO 3899 vvvvvyyyyy vy vy7 ‘> Ghid penta elaborates aprobarea Regulamentul local de Urbanism, aprobat cu Orsinl MLPAT nr 2uN000 > Ordinal Mins Trensportutlr ar. 48/1998 pentu aprotares Nomelorteice prvind stabitea cas tebnio a umuriorpublce > Ordinal 34N/34224221 de 1995 al MLPAT, Ml, MAPN, SRI penu aprobarea Precizarior prvnd ‘avzarea documenta de urbanism si amerejarea fertori,precum sia documenta tetnice penty autores constuction > Grins comun nr, Z1RT/I869 al MAP. gi nt 1BRN/9SO al MLPAT. pentru aproberea ppocadutlor de promovare a documertajic: si de emits @ acordul de medi la planurle de ‘anengiare ater g de urbanism, > Gaid melodoogic prhnd elaborarea analzle de evalare a impactluiasupra medi ca parte integral a plenuor de amendjare a terri gi de urbana indcativ GM CO8-2000, apobat cu (rsa oman nr, 214RTIT909 al MAP.PM. giv. TONNIIE09 al MLPA, > Ordonanta de vgen{& nv, 22872000 privnd protjarea monunenelaistorco CCiecullucriri est labile obiecveor sia masuio de deze @localiiipe baza anaize! liza a sue existente, Panu urbanstc general este nsoft de Regulamentul de Urbanism al locale componente Docureniaa P.U.G. este compusd din dua volume: = Vol 1: Planul Utanistc General al Comune Resas 1 YoL2; Regulamentu Local de Urbanism alent Planubi Urbarisie General al Comune Recap 4.3, Surge documentaro Cole mamta insu furizoare de date au fost oY praia comune Recas | Dreciaudeleand de Statistic Timig + OCAOTA Tinig Agena de Protecia Meiuui~ Tmigoara 1 Sositatea National pt. buna Funciore Dine proietl gi studi elaborate anterior cae au stata baz ntoomiti PUG Recas anti: “Fran de ameter udoan Ti pole! IPROTIM 4 148/010 “hnuar jadelgan pind slareafectorior de mediu~ 1997", elabocet de Agena de Protect Medi Tmioara Studi gestenc al comune Recay-proect ROTM or. 14456/1970, Planur cadasrale 15000 OCAOTA Plenur cadastale 1:20 000 GCAOTA Pian cadasal 150.000 IGECOT Date planar tapograte :5000 IPROTIM Cabo au ost constate st: ae jr sll Tic ae dn ploa 19621968 “Nonoyaa Santa dan Loveans “Nonfat conel Rca” ce Veronica Andon “Tos Tig 6 Vicor res on Zvi |= "Monografia Judetului Timis” - Gheorghe Drinovan “Tins Moncyaie’ oar Marca, dca Marteans2, STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 24, EVOLUTIE lavoareleistrce nese tet existent unl agezr pe terri cent de comund, ined din ‘input romani. “Rosas agezsee rman ese pasa In seco lV Tot pe raza cemune, a avi, sa descoperit un momma care cu pte rtunde de grant dn epoca benz. Prmele ght cise apar despre Recag In epoca feuds cu ocaia unor dai facute de regele Ungaiei uno obit care au slut cu cred, Ast la 1218 Donink de Saarceereinorea dona sale pe care a pani i 1311, mosiaRygechtkue(Recas) Sern decic& agezarea eit de mai mula ere. Fr drumul sau spre Tara Romaneascs, Carl Robert de Anjou, se oprege a sud de Recep, inte rt aie, pe actuala poe a saul Bazogul Veoh Tn 18 este poment numele de Fykas(Lukich E.~ Budapesta 1941) in istle decimal dela Roma ina Rykas (ode Recagu) nu ete aint, dovad 28 popula nu era de rege catoc, c crtodors, roménoascd ‘nistora Recagulu ext citvapeioade dst: "i318 ~ 1852 —comeni feudal, cea, ig (de car aparineau cincsprezece sate). 1882 -1716 administra tutceascdperioada in care gine ne Ipesc nefind reducer, 17161778 administra austiacd. © 4778=1921 ~cumiat do Timi, - administra maghia in 1890 Recapul cea parte din comtatl Timi, distil Recs, or regains de comund gi avea 357 tout: din 192 ace parte dn ude Timi-Tornta piesa Rec: cin 1958 face parte din egiunea Bona rion Tiigoaa, ere resedina de comund aparixndu 5 sail lain; dn 1968 face parte dn jd Tmigsparinandv sale Bazogu Vec, ln, Petovase, tanciova, Hemeacova Nad, formal in cae se pezint i st. Din anal 1784-1788 se meijoneacé verrea popualt germane la Recas, dn parte Obes, Regensbur, Scwaben fa, Ter, Manz, Dante, Wurzbwg, Hessen Kahn 77735 au aiuns In Recas bulgari cae fugeau dn caea uci, dar cae utero au continual rum spre Ving, Lava Dudogt-Vech. In 1763 se colnze2z3 rar a rate Ades. In 1800 thoope coorizteamapharer tBrdse 2500 igre de ple, fear fale do maahan pind 2) luge 90 ase de ocutColorizarea masivé a maghiaror a av ne 1905 ~ 1907 In Recas au fost danza 9 cosh dupa anul 1744, Aa format un nucle cont In area centalé a acualel vere & Satu, ups co sau strémutat de ing Beg. rmele fai de Figen apar rire ani 1026 ~ 1830 {nant 1902 apart pimul Zar german “Temescekaser Zeng cu apaiie septamanala cre costa 10 fo. “Gate America au plecat in 1906 un sumér de 7E persoane urndnd vail de migrant din Transvania g Banat ‘fh aiul 1886 Recagul devine resedinla de pretur;jidecttora ava ins In 1872, boul cat uncie 6a coat in 1834, pecepia Reeag ii Incope activates in 1695, it fabrca de carmisd 5-3 ‘constult in 1894 cu 100 de munctor angio. Hn primi r&zboi mondial a cBzit 110 recgeni pe cimpure de hpta din Gal ta, Frona Seria. DopS wrmiarea roid, Adunrea electra a ceri electoral Ting Recap din cont ‘Timi, Gna la 2 nolembre 1918 la Invin lage ca delegl pena area Adunae dela Nb. lula pe Teta! Novas Costa Vuia din iv, pe Dr. Sever Bugaru dela Recas, Do la BazoguVeehiaparicipat 0 depot fomata i los Bei, Tra Bel, Pun Buna, los Sp, ost ugar, Pun Jagr Fa ta20 anmata romana ni in Recas, lala 20 une 1920 funciona dn comand au depus juramant pent Coroana Romie (Gejan A, Opora cata 1995) care a fost gst obiete de bones8 ‘in aul 1914s cnstut sec rancor in 1928 a fost eiicaabiserca orodoxa rumana. in pata nebo clea Roca spunea de son xmas coal coiesonalé catia, {FBdh, cathe, reunune a palo, cr dec cb sper, cote aga garman in vera ‘civitoreconorice, inser de fakice de cirmids,exstu 0 moar, 0 fbi de slo, dere Sell comacle gun fel posal ‘Anu 1846 marcheazs in comundinfinjrea GospodeiAgtcale de Stat, arn 1952 a fink Gospodtia Arca Colect Bazogu Vechi.Lcaltatea ose mentionat pe hartaconelui Mercy din 1723-25 ca find loci at in arta din 1761 ese notta ca find nloeu. In 1867 wece In propraatea afl Ambrozy, La 1783 se rumeste Bassoch, Tn pevioada inert saul avea cca 1600 lcutr romani ccodocs gi 400 case. Locatatea spunea de 0 bisecd orodoxé remind (const in 1901), de o gooai, 0 casd cultural, gi de un ‘monument al ror. Hemneacova, Este atestt isto In prima jumatate a sec al XIVea sub numele de Aranyas. in tinpul ui Huriade a fost ocuth de roméni gi siti, care Lau schimbat numele ia Haranag. Pe hata con Merey se numea Arancoselo iain cea dn 1761 se numea Hemyakovo, ‘in pima jumdtate a soc al XD fanilia Bydeskuty (h propvetatea cela inrase apezarea) a celonzat ungur gsovairomano-caoc dn Hanusava. Tn paroada rte localiatea dispunea de deo tise otadoxd romana (consul i 1872), 0 bisercdromano-calal (const In 1825), scald primar8, moar, feb de spit, posta post de anda, tevin, Locaitatea este aint In evidenete papale de dm dn 1332-37 cand ars paohie se umegte Een Ezin, Dupo scrisoare din 1361, aveasi aos propretatea familie Pose Blase Hata lui Mery 0 numest les, ia aria cial din 176% o arta ndocuit La 1783 este dn nou popula cu roméni La 13 nov, 1923, aceasta comun8 funtaa este vzlta de Regele Ferdinand | Tn pehivada intel (1939) lcafateaevea 1499 ocaton (oman onodocg I greco-caoic 3 ispunea de un fond ce lecult de 407 case, de obisricd unit (constr in 1822), 0 biserea otodoxd (construtain 1878), o goal primar, 0 grin, casé natond, ou posal gun menument al ror. Tot tunel estan vino fanfargun cor mi. Petrovaseo. A fost menfonaté prima data In evl medu, sub numele de Pevova-Sella In 1447 2 fost propriate i Neolae i laoob Ban Hara contelui Mercy o numeste Petrova Selo. In aveasta ‘peroad a fost loci de rom, Loci sbi suntcolanzal acl din Muntonegru rin ani 1780-1770. ‘a periada interbeli ocalttea avea coa 690 louis, In mjoale sabi ortodecsi. Fondul de ‘ocut era oompus din 102 case §lcatatea dspunea de o biseicd (tind din 1901), 0 soalé confesionala sara, un ou posal un pst de jndarm: Stanciova, Ese mnjonall nant 1458 cai popitta ui loan Canin, dea care oe a 1462 propretata i Wate Pa. in 223s pct se uel Sancho, Inve ani 171-172 se agoaz 9 populate sla cn Vareregs Ie ani 105-1807 aeazé cont ungu fy a2 sal ar 1968 cut 434 case. In aconappenadécispune de 3 sere seca ctodoxd roménd (1923), biseria 88 (188), seria romaro-catle (1810), deo scoal pars, 0 {o88confesenal sb oboe pbic, in of pogo moar Nadig. Saul este locult dup’ plecare tucior,avnd 17 case. In arta i Merey la 1723-25 est ‘eupcnsd cu name de BuboxNatsch, ar In hata mia cr 1761 est prezentala cu numele Dubs Nadeseh, ca apaindnd disticulu Lipova, In 1804 sunt cobrizai ungus, care contuese o capes romanocatlc.0 Th peroada iterbeica comuna are ca 660 loc romani si maghir. In acceasporiada localatea are 154 de case, oDisred otadoxa romdnd (conta in 1901), bisercacaibicd, 0 casi talonal,o seal para un monument lexi. nal 1971 popula nega era de 218 oct, ‘in 1977 tia 42 eur, arn 198 stu era lout de 31 persoane. a hotarul comune este un ‘avr, denut ‘zvrul ee", despre care se redea care cal ‘emsdulare. Tn decenil al Vilea al se. XX, atl afost depopult Locate comunei au cunosoutn prada regimulucomunist un dedin sub aspect economic, saci, cla spitua. Populaia din Rees a crescu alt grin spor nua, prin ragerea foe de muncd din alle regis mal strace al ann acl agricole seuindustae fabica do cia), In cll oat {de comune! insé, populaja a sclzut fea de peroada inerbelicl, cu o scédere spectacuoasd in Ferreacova, unde a uml, in Bazopu Vech i Staciove, n timp oe saul Nadas a fost depopulat debt eseniale au aut le yin prvntasticur pe nafonalta a popula, otat cu emigrarea nao: populabel gemare ininte de 1980 si iediat dupa 1990 g reveniea dup 1204-1805 Tocaicioe gai. ‘in pct de vedere al voli pail alcalttlor, epoca regimulu comin $a pus amrenta in sensu esvéngeritavlanet satel comune. Aceast penoada a marca i streafnduli const toe in isa lero de reparai renvar gi consol seal in mare parte in stare medic sau rea, Thine evenmenle dn 1989, vaja exenomicosodald a comunel a cunoscut 0 profunda ransiomale ¢ resvuchrae ca umare © modfisrlor legislative, @ procesiui de pivaizar, @ ‘schembaiorinstrctra popula pe nana, afore de munca, ec Livaitatea Recap g-a menfnut foul polarizator in zona, cre8ndu-sepreizee tensormari ein vas in prezent, comuna Recap are o suprolaté administatva de 22008.21 ha si 7 local componeno, din care una esta depopults. Esle siualé i partea cenvabnordica a jel gi {rwosneaz8 ou testo administrative ae comunclr = nord Bogda Sid ~ Cheverewu Mare, Racovta 1 Gat = Tepoovats Mare, Bresovet 1 est Remetea Maro, ghia ‘Supraejelintavanear altar componente sunt = Recag: 306,75 ha * Bazogu Vechi: 160,73 ha Hemeacova: 92,53 ha + Petrovasolo: 98,56 ha Slancova: 95922 Nadi 5274ha 22. ELEMENTE ALE CADRULUL NATURAL Poriia geoorafic a este caraclerzata pin umatosele coordonate: 45148 laitutine nocd 21°31 longitudne esicdif " Reliatul Zona terial ce cupid lealtates Recag se caracerzeazprn-un teen de colne (cate ‘sorte, favorable agrulan), ce fac wecorea de a deal a pie. ‘in prtea novd a comune ell ese format in propre de 45% dn dealurle Lipo, care fac racordl dine pemontl Banat si Cpa de vest, Aczast 2nd (Starciove, Hemeacova, Nad) are tn aspect piemontan, ce se arartezeaza psn ncinar general dela nord-nordest pre sud sud-est cu attuin cuprns’ ve 280-17ém. ‘Sub acjunea proceselor de erezune area g Iniara in cadrulpatixmel terest de sri revene, torent spa, sau realzato serie de element ale former de reli, care se grupeaza ate! ee uimie in general prelugh, angus, cu imi de pnd la 400-S00m, sunt ugorincinete spre perf, eeoedandu-se nb 2 ivle cu cpa na. Versenti cu 0 inelnare a pantlor co variazd de la 3.8% la 25% si recvet peste 25%Versanti ner sunt mai abr, in timp ce aceia cu exporije suded au pante ma emcale. Fore de vesan de aunecare, versal dept reciini,concavi, sau convecs precum gi cel amiteary de alunecar. Profil ntrepte de alunecae ese rezutatl unot Sunocds de tetenastzi relat stablizte lca, cuzone de reacvare. In cadtul after de alnecare se inidnesc alunecacve mit. Aunecrie acive inant pe trerur sunt flunecdi in brazde of in valu gafecteazA supe reduse,propagandu-se pe adncimi mich Vale inracolnar, 2 larginicupinge tne ceva zci de mets 180460. Sonsl lor de crgre este h general dea NE-S gi SV Se Intlnesc incl pAraeiorBicn si Ghertearo, CCarpia Banat - Cigna este o contnuare spre vest desuror, ia marginea mari Depresun annonce. fernfrleto-pedo-cimatce permit sepaares a éoud subunit 2) Campi nat = b) Campi joasé ‘campiaiaté "aprox. 18% dn supafalé se af In sartea Ina a cdmpieisubcoinare (zona Recay- Pevovasea), cu 0 atadure ce oscleaz& ine 135-180, Cémpia de erase (Recas = avi) se ‘pga pe un pinto in mall Beg cma asda Tigi Apare ca un plu inns stat inte 100 ‘60m, teresa fr limite exterioareexpimate in reli ‘Campia asd ete fiat dn dous divin (lpia joes inert canal Bega ~Timig 1 Gampia joas joas situa la nord de cana Bega Ccimiajoasé de la nored de Canaul Bega face racoul ne cimpia de acum g ubsidenta fio veered cdmpa nat a glacisuli subeolnar pe Inia sateorivin si Recap. Crp joasdintrtuvi isveaz’ caracteru de campie recent de subsdenf, divagare sl nundare deg raute ce au formato unt indigule sau canalzate. Cota minima ese de $6. considera gomorfologice ‘Terteul comune se incadreaz’ geomortoiagic In cia Timig- Begala sud gi in plaoul ders al [ipove!epe nod. La trocorea dao frmafue la ata apae > tras inlemeda eu cote cups ine 100-150m, CConsiderati geologice Depresunea Panovicd, respec Campa de Vest, at naiee pn scufundarea unui vec rmasv Heroic cae seitindea ine Carpal, Al Api Dinars. Fundamental trcepia ia peste 1 S00 m adn, ctu in git cist iol eruptive @ tos ragmenat pic de metre epogeretice ula, Gnd lett deo sre de ali permanent Teajente, geeratoare de setome reverts careuneo sunt ntnsite mare (ex an 1881-1882)2 Peste fundament sunt dspuse depositele Laculs Panonic, careterzate geologe pn predominarea sedmenteor mamo-agicase In mocen gl oor nisipcase In pfocen, In pocen, ‘temania mare a depozteler (spur cu runeroaseInerali de argl8s pieigur) igi un regi Inconstant de depunee. este depozizle Lau Panonic, colmatarea depress -a contnuat cu sedimentele rduror ge concen fomonc un i cm do cf nae ened i. ‘Depoctele conurlor de delete sunt acopeile fa ranul lor fe dealin prop zise, fe de aluviunremaniate pin vnt (spur de dur, ess) fe aluvun > un caractr loess ‘in coea ce privst oesl si depoatcle oessoie, dn studieexecutle pnd in prezent, reso cd se intinesoincémpile nai (cia nalts nite Murs i Bec. Depoziele terre gi cualemare nu au feu 88 colnateze complet depresiunea vet lac noni, at evdenfiat in special n mpi joas, unde in bung pare mai exit un exces de apa Con a hidrogratie Hidografe, zona ceretta se Incadreaz8 in bazinlTini- Bega, ‘pele curgatoare au av curs atctoare prezentandn umercase bre gi meandre care formauy co sete de bat szne miagtnoase. (Cu tinpul pin utr de reguizare s asani dn ora oor doud rau (Timi Bega aoestea ‘au clpitat abi xe ar bral gzonee maginase au fost mut reduse, Considerai hidrageotogice ‘pele sublerane Structure hidrogenlogic a aizontlu atc este determina de caractonl Hologic tgat de paricalatle mertogenetes, care funcje de permeabitiates depoztelr si de pana tbat do sediment feniteaza acumularea apeocsubtetane la dere nivel. Din analiza potielor itboge a fost pus In evden un ofzont acer dezvota, ltl In general dn pitigu, bolovanisu si isp Orzontl acer ret e neste la adancmi deren funcle de moroiogi tren. fn zona (Ge lunes orzontul reais apare la oa. 1.5-60m gi are grosini mari de 18-20m uneod jung fa 40m (Gazogu Vechi Roca). Cu cresteea aitucns, oizonull ret se adanceste la 15:20m fa do so, cu ‘gosin eduse(2 Sn), consult dn granuomex e-med (Len), CCugetea subierand.esle NNE-SSV pe parea doar a raluiBoga-Tiig. Drenu este ma puernic spre Timi, dato abi cae este mai cohort, In partea de nord furu subleran este tirecjonatN-S spre zona cpa jase ‘Covent de ae der une de granuiometia depocter aver: zona de une eneficent KF= 1358 mii 2 zona de clio: KF = Smal ‘Agel de supatls Jeet comunel Recap foce pane dn gupa sister idogafee sudvestice,.baxna rirgraf Tg. Soge. Curate de ap cae ral porn sunt rue Tn, Boga parr Bc, tpn, Valea Paani, Curata, Gnereamg, Bares arog asec Bega até la tel kan de oralaea Recag sre sud. In anu 1728 a ineput requafznea empl Beg pin siparea uni canal pe seer Faget Chiat, Inte 1757-1780 se CiSeiune cade de aimentae Cose-Chzathu i de descreae Topoovau Mae. vite Relates earl Boga pent debi ma (i uma undo dn 1859 i187, 5a fet pesoada 1200-812 anu! Ghereanos curge In pastes cenal-nordct 2 comune! pe tthm tee pin stu siancova unde pmexe pele paral Bacay, Pe acest pcb se af&acurulre love, pe triton comune’ vee,o 3 Paral laos este un vec bral Rau ini, care srabateiterfuvul Bega Tin, de ia est lo vst, peo distant de 9k, vlrsinduse apo Tn rl Tim, lima Comuna Races , prin agezarea sa geografcd se Incareazé (ptr raat de geografe a Fomariel din anu) 1863) In secorul de cim temperat continental, cu 0 ujoara infuena sud- rmedieranian, cu erin genera blnde, ver cacurease, toarme ung! cer bust ela iama la vara = primaverscut, ‘aclia solar: valor medi de 118kcaen?, din care 18Okcalon?n semestul cal Temperatura ae: temperatura made aruald este de 10,78. Temperatura medic anualé A color tel ln de ia este poaivs de 02°C, Luna cea mai rece are temperatura de metie -1.5, ‘eet du’ lun avdnd temperatu pov. ‘aver: sunt mal mpi ded in alte rgiun, mea tems este de 180, = Veile sunt ini clduoase, media temic’ a color tei lnidepaseste 20°. * Tearnele: sunt ma unl deed primavere, ca temperatura constane, media temic a celr elu “epagest 11%. Pm nghet de earnest In jun dal de 'Scctombe. Temperature exreme au caratr continental maxima absolut de 419 a fost negisrat in august 1962 iat minima absolut de ~35 5% a fos imegistat In 29 an 1963, = Numazul ler de iam este de 20 ale. Numarul zea de nghet: sub 100 ale * Numézullelr topical este de 40 le. Regina! eolan. Sunt dominant vinuflein E,SENV. Congurafa reli in zona deus inpune vant deci ce coin cu axl valor sau al culoaclr respective. Vileza medieanualé este cupid Inve 25s, cae mai mari vteze medi lurae nregitranduse in intervaee februari, apres ‘oclombe, in noiembris de 3-4mi, fain interaelemal-seplti, viteza scAzand la 2-25mis. Numdrul Tiler cu viez vn mal mare sau eglécu 1 mis este de 268, aru wieza mai mare sau egal cu ‘ombseste de 26. ‘Num ota a bor cu soare pean: 292. Fegimulplavomet.comuna Recag este Incatrats in iohista de 606mm. Cant mai mor lcat media "840mm ~ in 1971. Cant mai mil dec&t madi : 00mm, Cele rai mar cant 92 Inregisteaz8 in semestrulcal- peste 55% Ccaractarstil geotehnice Conform raion ltbogce, in zona locator Staciova, Hemeacova gi Nats predomina pimantuerglase cu caacerisic geotenice mei (c= 0.540,9 gin, 38-36%) In zona Recay staticaa a frjeleexecual se prez ate de a 0,00n-0,60m so vogetah negra aging, iar de e060 la 800 m ala anu: = panala 160m agile cafeni 2 4.60m-3,70m galbena 370m 5:70m cafenio ‘570m 800m galend, plastic vistoasS, cv conzeluni calcaroase si mangandase, unecd calcar disemina, umeda foarte ned Nivel hidrstats este la n= 400m, ‘Adancimea de inghe| = 070m. Sub aspect seismic, in confit cu Normal P 10082, comana Rera se ncadreaz in zona seismicdE caractnzal pinto perioada de col Tc=0, secs un coefcent seismic Ks = 0,12 CConcuzi Geoteni etal se carectrizeazs prin pedominrea p&ménturoragjoase in siaur groase gi compact pe terse i dealur instatu subi allemand cu rispur pietigurin zona de cémie4 In zona Recagadncmea minima de fundare este h m= 1,00m. Pesinea recomandaté pentru sarchi fundamental adcinea de bazd este: Pa = 180-22) ken? ‘Apa sublrandprezota 0 80.20 scade a 3-4 min seroadele secotcase, ‘Spe nod oat conde geolhnice sunt mal bure pentu deze, Spe sud, In zona de ‘al, se impun condi speciale de fundare Resursle naturale ale soul subsolulu, modul ce valoifcare Solue Prin gruparea uniir de tren dn carograma slurlorrezlté umatoarle pur dominare de sou: ‘Solurbruneargio-luvare, (vere, peeudorencence,pseudoglzaa, oda), co se Intlnese pe 33.4% cn uprataa comune! ‘Solu bru nie (verce,pseudogeizae erode) pe 74% din een Solu brunesumezabazioe (verte, glezae, pe 22.4% din terenun Solur glce pseudogece gi nage cinchidomorepe 4,7% dn terenu Veriselur(pseudogeizate, erode, lee, amigltate) pe 7.4% Solur alae (ice, gla, mol ice), pe 8.0% din terenun ‘Solu erodatescoluvonae, pe 7% in suprafee Solu destundato(vertic, pseudoglzat) pe 8, 1% dn tren Asociafi de slur, pe 0,3% Resursele do apa Calttea pelo subterane. In confomiate cu STAS 134271, apele sunt n general nepotbile sau mediocre, deteminae in special de caitatea rdcaté de Fe, care depsgese limita admisbilé de ‘03mg fnd cups ine 0.51 5ngl. De asemenea so consatdlasubstanjle organic, care ajung la ‘bsingl i fel arena NHe = O7mgh (adm, = 0, ng. Anaizele fico cimice 1 bactrologce ale apeor canna n general in cmplexle de medic adncine, ara in gonoral apa este potabl. Sunt ‘excepfi cum ese frajl dea Forman, 22 a SC RECATI, unde sustanale ganze ajungla 18.9 mg $forajul Crame Reoog unde Fo jungo la 08m Caltatea apelor de suprfef. Confer PATN- Secfunea APE, cusuile de apa ale canal Bega si ale ruli Tig, n zona comune Recas, sunt Incadrae in Categoria |: ape oe pot f utlizate in toa sectoarele de anvil Debiolemultianuale scuse pe canal Bega n perioads 1858-1960 au fost de 20meis. Vegeta ‘Comuna Recs ispune de pdr pe cca 8% din teil conune.(Vezicap, 2.10: Probleme do me). 23, RELATHN TERITORIU ‘Comuna Rec este una din cele mal mar comune a udu Tis lat cn punt de vedere al uc de locut “Accesitlea pe cle rutere este asguaté de ON 6 (Tinioare-Bucurest) care traverseaza tertoul comune de a esta vest pin calle Recag i lin Distnle ruere af de locale mai importante din zo fa do satle componente: ‘= Recap—Tinigoara -22km ‘= Recap Luge) -37km = Recap—Buriag — -28km= 5 Tavin— Recap ~ 4m HemeacovaRecas— 8 lm ‘Slanciva Recs" 14km Petrovaclo-Rocag ~ 104m ‘Bazopu Veehi-Recap- 9 im Nadag—Recag 15k Comune este traversal de magistrala de cae ferata Bucurest ~Timigoara. Legatura cu calea {erat esi asiguata prin inermedil ste’ CF Recas i ahatel vin. Tn vederea imbunaaia rela in eons aa ne sale componente ale comune! cl ine aceasia comuneleInvecnale sun necesae ura de modemizare ale drumuror cmunal. Aprecete care urmeaza sunt fSeuto In confomitate cu proveder Planuui de Amenajare a ‘estou Nana (PATN) gcu PATS Tn. Seounie PATN apnbate prin lege sunt "=> Seofunea | ~C3i de comunicatia Fe terior comune! Racas sunt cuprase propuner prin dezvetsre reise nan ‘comuniaie nite i anume reaizarea aos secunes Deva ~ Lug) - Nala Ti prvi clr de comurieajefroviara se provee ransfomarea ine exstnte Tiisoare- robeta Tum Severn inne cu vez sport fe o8 do =, Sectunea Apa in prntasmenajrir de imbundtii funcia, pe teu comune! se af sistem hieoiohnioe ce dosecare $1 dena care necests urs de esbiiare. Se prevede prin PATN rebiitaea sistem Seg-Topoiodt in privet supaffloramenajate cur de iia nsistme de peste 1000 ha, PATN popune reabitarea pe terme sc medi asst Sap-Topovat- val Topoioval i amonte Tinigora in pinta apel_ pert revlle pooulje, comuna Recap este cupnnsa ini-o zona ou istanonaltt Ih akentare cu 2p8 gi canelzae, cae nicest luc hidroeditare de reabitre denoltae, = _ Secfunea I~ Zone prota naturale 9 consi Pe terorul comune Racas exsth su aheologice, datnd in diverse etape ae istorelantce gi rmedievae, Dive acesteaeAleva sur sunt clasicate gi cuptise insta menumentlr, ansamtluror§ ‘tutor arhecogice find de teres lca, dar nu sun mena in PAT = Seefunee Vi-Rojeaus de locait ‘fr irartizare locator e rengus, lacalfatea Recisat regen de comund se ncadreaxs tang Var tocaaie componente ale comune s anume Bazosu Vech, Hemeacova evn ‘sneova i Pevovaselo, se inadreaza in rangl\ (onfomm PATN). (Rangu este exgresia impotnfe nei cata In cada refed purk de vedere administra, po, social rename, cultural in raport cu dimensunie ar! deinfuont plazate i curve de dec pe care imped in vealzaea funeir abut, Fatt care infuerieaz@ rangu une lca int importa istored, amplasaea local In repent cu eBle de comunicai, ound Teowtoror, grout sutra de ocupace a popula. esusee naturale, nivel de dezvotare toonomi, social de dolre 5 echipareeditar-gosodéreasc, fondu const) atu de comnd dispune de elementelegrivll de doare crac cata ang NV Tovatstea Recas ese sit invecnlaea une zcneipste de orage pe orazd de 25-0 kn, ond oe necesta aun orate penru dezwiarea de oct curl deserve intercomunala {conform Logic 251/2001- PATN —Secjunea a2: Rejeava de lca).os 24, ACTIVITATI ECONOMICE Locaitatea Recas se Incadeaz8 in tplagialocltr rural cu activi mise, ar locale tevin, Bazogu Vech, Hemeacova, Perovaselo gi Slaciova sun locale cu acti preponderent syn Shar ator cd es bn (NE, sor ck pra deca te In comuna Recas se desligoaré ac qrupate pe secoare deactivate dupa cum umeaza ‘+ Sectorl primar: agreultud (cultura plate, cegtera arimaelr, sivieutr ‘Sectoral secundar indus prelucratoare (aimentare),consrut, depoztare Sector tear (servi): adnate pubic Invatamant, snatate, cutura, cute, comer, activi fanciar-bancae, pos tlesemanicai Activity agricole Conlon daeiorprvtoae la fondulfundar ofete de O.CAO.TA. (, supratataagrcol do pe teftol administra al Conunel Recap este de 18205,45 ha (exavian),reprezentnd cca. 7 % din fprafja flea. Din total supraleel agrole, 60,8 % este ocupata de terenur arable (extavian), iar £3.2% este ocupatacu vi, lez comunal ar 275886 ha, pagunea comunlé existent avand 2185.45 ha in penta cat etenuror arole se remarca prepondeenfateenuror in casa a ila de calle, speci o suprtata de 8785 ha. Cla a Ika de cals cupinde 2983 ha, In timp ce S865 ha ‘Sunt ncaa n casa a IV-a de caltat gi 2313 ha nclasaa Via. areal ese principal ramura de acvtate ce se desgoar in comuna Recap, dtindnd ca. 30% dia eure de munca ale comunel (sla). Activites agcoa de baz8 o constuie poductia ‘ogetl, Tevenurle arable sunt culate In special cu cereale (pom, gr8u, or, oad, ovéz) legume, Noarea soareu, fei de zane. ‘0 remurd ropreentava pent produc agicl a oxmunel este veut. uta vit de vie pe acest tetris aro radi secular, find maninat nun document dn anul 1447. numa peroads Fcutara se destgura In cada soii SC. RECATIM, iar in prezent activate a fost preluata de SC VITNERS TRANSILVANIA. Soisle cuivale sunt urmétoale Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Cada, Pinot Noi Mert, Rising, Feteasca egal tc. Vin de Recay a cuceit umoroase meds in compel naonalesnteajonae: {968 —Catarea ~medale de agnt Butoposta 1860 Pinot No = meal de a Budapects 1961 - Pint Not — medal de aur \ublena 4962 ~Cabemet — medate de aur Budajesta 1965 — Cabemet - medale de aur udapesia 1968 Burgund. — meciae de arint Bucungt 1985 - Pinot Noir~ medal de argnt cust Untaiea posucatoae do vn dipune 6 o cram cuo capecitate de 800 vagoane de vin deo staf deimbutler a vou, sual nor de locaitaten Recs. ‘Vincutra se mai praca si de cre producstor dhidual din sale tevin, Perovaslo, si Hemeacova, car in cauza castro aeate ae lucrlor agricole, aceasta activate pezint.un regres in secon prvatindvdul Jrothnia este o ramur® sab reprezentaté tn ulima peroad8, dup dezafetarea feel oclenice 2 8¢ RECATIM cae dispunea de numeroase adapostur cu o ire capactale de cazare oni boue, De asemenea fea COMTIM, cae se ocupa wu celereasuneor sa inctat aces servtate soctetniee se destsard cu omalmicdamploare ia pezent, in expoalable private individual ‘Atte agricole se destgoara in umatoarle ferme de organizre Soci comercial agicole ou captal de stat 1 Societcomercale priate 1 Societj agree private cot Leg 361881)tt social famiale 1 Exploatat individale Societe agriol cu capital prependeren de stat sunt: + SC.RECATINSA Sevistaiea, rensformaté din fostl LAS. re ca cect de activate corer, prestai de ‘inifeate si acta da mgor-expor. Nu dspune de terenu agricole, dup ce ecestea au fost dle in lssing frei Vines Tansivaia. Are in grezent cca, 20 ange 16 SN. Herghelia avin Obit de actvcte a! sociti 11 constiuie preducja animal (cabaline de asi), find Conentat pe prof exclu hii:hergholo g depozt de armasan, Utizeazé baza hip din tmunispul Tingoara.Untlea dspune de 358 ha tren aabl (peny product vegetal ele fat in evidenta Cosi Local re de tur, analiza ce S© pezintd pe fecare “TRUPHR, ‘DENUWIREA [ SUPRAFATA (a) TRUPL {LOCALITATEAPROPRIUZISI 239,12 Ha TRUP2.__|__FERMA COMTI - 1100 Ha TRUP3. | ZONATANCULEASA. T1s0Ha | Cocunte +ctivran economics __ _| TRUPA__|__CANTON SiLVIC [1a TRUPS. TABRTOR + FERIA ZOOTEHNIA FOST IAS) — 1520Ka | TRUE6 | FERMA ZOOTEHNIGA (FOST CAP] + MOARA | 28,60 Ha si [TOTAL GENERAL: EXISTENTLOGALITATEA BAZOSU VECHI 28 TROP DENUNIREA SUPRAFATA Ha] TRUPLL LOCALITATER PROPRIUZISK 073K TOTAL GENERAL EXISTENT "6073 Ha LOCALITATEA HERNEACOVA TRUP NR. | DENUIREA “| SUPRAFATA a. | (Ree LOCALITATEA PROPRIUZIS e25Ka TOTAL. GENERAL = EXSTENT LOCALITATEA (VIN (vee penoMRe Saar) (reve LOCALTATER PROBRIUZS | 10353 Ha TRUP2 HERGHELIAZVIN - 210K TRUP 3 | FERWA ZOOTESINICK FOST CAP) [1300 "TOTAL GENERAL ENISTENT 136.0 LOCALITATEA NADAS (TRUPNR | DENUIRER SUPRAFATA a TRUE A TOCALITATEAPROPRIZK aa0Ke TRIP? FERIUA ZOOTEHNGR (FOST OP oat ha “TOTAL. GENERAL EXISTENT LOCALITATEA PETROVASELO (RUPne_[——SeNUREA 7 SURAFATAH. uP (| LOcALTATEA PROPAIUZSR | Poe TOTAL GENERAL-BXISTENT I s568Ha LOCALITATEA STANCIOVA TRIP DENUMIREA SUPRAFATAa.__| TRU. LOCALTATEA PROPRIUZ Tea TRUP.Z LOCUNTE: 1600 Ha TRUP.3. LOCUNTE: 250Ha | TRUP 4 tocut 10a | TOTAL GENERAL-EXISTENT = ‘s5ezHe | Zoneefunctionale. ‘Terr comunei Recag~ca rel preznta dou8 unit isincte pare de nord a comune! ~ zona de colin parea de sud - zona de camge. Localtie comunel sunt stuae in func de reli asel: RECAS,I2VIN, BAZOSU VECHI in zona de canpi, cu de iver i neti inti2 HERNEACOVA, NADAS, STANCIOVA, PETROVASELO ~ In zona enna Refeiul a detemina configura gdevolarea urbaist a acesor cata Locltat Recaps un len general lan cu o usar deriveare n pata suc Aspetl gone oat Rca esc! al unl loca compact zona de camp Locaatea 2 env njrul unui nce central ce cupind o parte cin inst servlepublcenecesar. Tama Sratl esl relent find consul dn stax pnp secndae. Taso ONS. ravesescd irate constund un ax exes cn case despind rest dao. “Tnele SATU NOU 9) COLONIA de 48 mal recend au un aspect cronat cu prospetle slr goeroase (300m) Tune indviduale avind 0 supa de cca 150 mp cuptnd casa do out, anexele spies i grina de gure. ire cure sunt snlsae lita alriamentii. Regul de indine dominant ete pare. nerd drat, econstuce sau ad nol aed ein inline ~ Po, Pr16M upd 198 steal de constr s-aampliet sub asec athlecua suai, saurealzat ule consi no care pn anpisre, dimansine, volume, orzo alreafladlr, deta — au iat bln stan cu rhea locals Waibna. Zova apes de aces ect esterase! {DNB delinzarea pn a sea cin cali zona cena. Zona de eu cp 550% dn ncaa. Fond 6 ect exsient lalzeazéo sural ocub de 67050,00 mp, puns cas de lout find de E90 in mode pe cde rezut 0 supa de 42,00 mp oa. nel de cuba tated 131m loot. Num de persoaepeocuiBest de 3,2 persone Densiaea in zona de lett ete de 30S oat a ‘Stare fe a dadior de lout exe tn gnerl meio. Grpul de lc sian ona laeseas este in tre isa. in zona de lot na sunt tur bere recone. Sons de activi economice cu pol dust seu agrozottnic neste const intro ond xpact "Prvetcalti alacentzonel de loc sunt stuae: COMCEREALUL pi RVR INTERPRISE Lis, iad pani. “sual atin tp ill sunt: Ferma CONTH 2 Fema oatenca + noaaost CAP) 1 Fema zotenica +SC RECOSEM TRACT( es AS) CONREC; AGROMEC. Insti service de interes public sunt concerate in zona cen aca. Irestahanalprescolr Fucioneac 0 radi ca program romain local specific, stat n zona cena Trtmdntl primer, gman leu! se desfgow in local eu, stat In prope centuoaty In vec is fa sala de spo coma. ‘Dispenseru Roca eto anplasatin cotati pier tte extent pe inctun urbane se prez In tbe 1 Localtaea Bazosu Vechi Lovaitatoa Bazogu Vech’ est sitet Tn sud terol administra al comune! REGAS in zona une a ruli Tini ate localat tic de ciple, reef plan detamindnd o dezvolare ubaristic ordonas “rama svadla este retangular,prospectl sti este cups ine 200 ~ 300 m. Jona de icles organiza info individu ce coping ciea de lacie, aneele gospodegt's. rina de legume, Regul de indie al ir do oul exe — pater dominant seep find amplarae la ila aiamenti, Zora de locuccupa 769% dn tert intravlan,Fondul30 Ge loainje existent se compune dn case unfailil. Numdulcaseor de loci este de 355 cbs totaednd 0 supratajancubia de 1.380.000 mp. Indicator carat alu sunt = Inmede pe elidea de oul zu supraal§ de, 3 mp loci ndiele de locust este de 14,8 mp lcubifocutor * Numarul de perseanelocuin este de 26 prsoane = Densttea n ona de lcut este de 75 locutoriha Stareafizica a clirior de cuit este medio, In zonade oct exit terenu bere neconstite ce pot preua aceast uncfune de oui. ona do stv economize — untatea agrzootehich este sual in zona vest a local unde funcjoneaz& un depozt de oaeale, moara 0 fern vegeta In zona de nord pn prvaizares 'AGROMEG 5-2 infin SC O > TEANICO .EDLITARE | |[GOSPODIRIE COMUNALK i : 7 : comin. TERENURILBERE Fi i HE 5 F - "TERENDRNEPRODUGTIVE 5 a 5 5 TOTALINTRAVILAN 103.83 3250 198,33 100,00 : 7371 54,10% “Fabelul nr4E BILANT TERITORIAL EXISTENT LOCALITATEA HERNEATOVA 'SUPRAFATA (ha) estate ZONE FUNCTIONALE ‘dntaal Locate] Trt | TOTAL inovian ‘alate TOCUINTE SIFUNCTIONT OEE McNTARE e740 : 67,10 m0 | ‘UNTTAT INOUSTRILE ST DEPOUTE e ‘ONTAT UT oreshace 610 : 80 sa | INSTITUTI SI SERVICIDE INTERES PUBLIC 153 183 170 | ‘CAIDE COMUNCATIESI 1635 > i535 |r TRANSPORT Dincare = Rute 1635 : 1 Feoviar ‘SPATIVERZ, SPORT, 7 T is [AGREMENT, PROTECTIE CONSTRUCTI i TeyANCO-EDUTARE ‘GOSPODARIE COMINAL coon 020 020 020 ‘TERENJATLBERE 1 5 1B i a Fi - F "TERENURINEPRODUCTIVE : z TOTALINTRAVILAN as | ass | tnoBILANT TERITORIAL EXISTENT LOCALITATEA NADAS. | ‘SUPRAFATA. (ha) ne nica Loceitte | True | TOTAL rawtan ‘elt TOUTE STFINCTIONT } Sn srare. are |: wre 875 ‘UNTAT NDUSTAALE S| Dero, UNTAT ‘AGRO: ZOOTEHNIGE on) INSTITUT $1 SERVICTOE INTERES PUBLIC | cA DE coMuNICaTIE | 006 5 O08 “TRANSPORT Dinca: - Rater 008 : Fava ‘ | SPATIVERZL, SPORT, "TTT F [AGREMENT, PROTECTIE : CONSTRUCT - - . - ‘TEHNICO- EDLITARE, “GOSPODKRIE COMI i = core "TERENURILBERE 7 oa BH 30 BEE : TEREWUR REPRODUCTIVE = 3 2 TOTALINTRAVILAN 4330 sae 274 +0000 ‘ZONE FUNCTIONALErm 8 Tabolul nr 6E BILANT TERITORIAL EXISTENT LOCALITATEA PETROVASELO | ] SUPRAFATA (ha) | 20NE —__— — too | eed Tecate] toms | TOTAL invanan | ‘eae | [OCURTEG FONCTION EEA 69% 696 70 OMTATROUSTRINE - Deronne : UNTAT RO. 20OTEHNICE 1870 wr | 8 IRSTTUTIS SERVICIO : INTERES PUBL 190 en) ‘AIDE COMINICATIEG 32 : wa} 8x Sranseoat | Dinca» Rar a0 . | Feroae PATI VERZ, SPORT, 1 AGREVENT, PROTECT ap 120 CONSTRUCT 7 7 - - Sic eOUTARE - OBPODIRIE COMUNE . unre ‘ERENUATLBERE = 3 5 a [are 5 : : [TERENUR NEPROOUCTNE = : : : TOTAL INTRAVILAN 866 : oss | ‘000039 BILANT TERITORIAL EXISTENT LOCALITATEA STANCICVA f 7 ZONE FUNCTIONALE | SUPRAFATA (ha) ocala Trp | TOTAL ‘date Tabelul nr.7E Proven ‘nto invavian | LocuTE siFUNCTIONT (COMPLEWENTARE 4946 1970 616 72.10 joan NOUSTRIALE ST DEPORTE. UNTATL ‘AGRO -Z0OTEHNICE INSTTUTI S| SERVICE INTERES PUBLIC 630 650 10 z 140 140 ‘CAIDE COMUNICATIES! ‘TRANSPORT Dineare Fuser 1 Ferovar Tore 074 ‘07e Te ‘SPATIVERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE CONSTRUCT TEHINICO. EDILTARE. ‘GOSPODRRIE COMUNALE, coun "TERENURILBERE aa BE TEREWORINEPRODUCTIVE TOTAL INTRAVILAN, a7 95,92 100,0040 28, ZONE DE RISCURI NATURALE Potenjalul seismic al nel ‘Sub aspect seismic in conforiata cu Nomatvul P 10082, comuna Recs se ncareaz in zona seismicd“E*caractrizata pinto peiaada de co Te= 0,7 sac siun coefcint seismic Ks = 0,12 Zone cu alunecérideteren ‘Sau serait de-a ungl timp alunecst de teren in zona sau Stanciova, pe dealu dn preajna bserci ortodoxe sérbe, Aces fenomene nu s-au dovedt af ecvente. Sunt necesare masu fe sabizare a terenurot in pane mai accentuate, alt la Stanciova ct gn ale zone din terior ‘comunel unde a pula sa apara ast de fnomene, Zone supuse inundailor seu excesull de umiditate cate Recas evn sunt tavrsao do oretea de canale de desecare, care in pefoadele cd preci abundent provoacdinundal pe terenurle cnr. Thundafilin stele Pevovaseo§Stancova sunt provccate de loreni ce ceectoaza apee de pe versangi in zon inconjuttoare Zone supuseriscuiorantropice Pe terrul comune! nu se semnieaz in pezent zone supuse riscurtor anropce. Untate agfozootetnice dn comuné, care a funcfnat pind In prima jumatale 4 deceiui recut, sunt az dezaecat. La infnjare uno a] uit se vor ua tote masurle pentru protec medi Inconjrtor. Unie industrial existente nu prez unis pein tone inconjuratoare 29, ECHIPARE EDILITARA 29,4. Gospodirirea apeor: Reza exist 2sistome do canal de desecare: Pe eto comur toma Reeop chat car cuninds zona locator Lain, Recas, = rd de B93, Petrovasel. . = lasud de Bega, - sister Sag ~ Topcovl n care este curns ola Bazoqu Vech Pattea de nod a terol comune (zona satelorHerreacova, Stanciov, Nadi) au ispune de un sistem de desecare esursele de ap: Fercberand dn Saul reat cantonal n agile rispose, risus itp almentat in precipi pote asgura, dn punc de vedere conta imentarea ou apa locator de pe terol ‘comune! Recap. ‘parte de sud alerts comunei Recay se af free care fac: pat din fonul de capa, cate sigur apa peru Uzina de Apa nr Timisoara ipa de eupafl eoezeriad pon canal Beg, state lor comune, e pate fo sus de ‘apd, dar dail cali ifeioae a apei, pent potaiizarea acestea find necesare inves considerable, se prefer flesirea ape din adancime pen almentarea cu 2p. Pe iavianul localtio: Recas,levin, Stanciova, Petrovaseho exist zone inundable, cae neces eqularizarea cusutioc de ap8 ce strabe acest local. 292, Alimentarea cu apa inprezen atta Recs dpe dou tm coral de alent ap campus de neta dnd put fora 90- 120m aimea cei ese dance oleae gata caps de 300 me fiecare ; we a. Shalt ples cpa de rmeparte =m co ntine, H= 8 n. 1 Sefa compre on anor ae Geman ens ap {fie darbus accu donc go 12 am pe ogee do 178 kn, eit ca 4 ifn cyl pc stale yap ee eat il STAS 142 gen eine st can arene cu pk compus di un fora neexpoalat «captare dnt-un fr echipatcuoelcroporp& subnersibi8 sae de pompare cu hirofor conduct de aducjune de a orl staa de pompae efea de dstrnue in lurgine de 4 km relat din oe Locate Hereacovadspune de un sstem cenvaizaldeaimertare cu apf compusdin capa int ora) un ezervo de inmagazinare Ganduct de aducfne for: rezervor cu lungime, = 400m, felea de dstibute ia lurgime de 25 km relat dn oe Locatalea Bazosu Vechlalpune de un sistem ical dealimentare cu ap format dn 7 capa cintr-un fora echipt cu 0 pompa submersibia, frat lao adéncme de 90 m ‘Sie de pompare cu hirofr car alimeteaz& cu 28 soon generale cin calle Localtatea Petrovaselo nu cspune de un sistem centazat de alimertre ca apd, dar dipure deo fntandareian frat lao ed8ncimede 110m. 293, Canalizre In przent ocalatea Recasdspune de un sistem cetralzat de canalzare pe o lungime de 4.5 ko, iar entravia cat ext o stale de epurre est din uz. Locate vin, Hemescova, Bazogu Vee, Pevovaelo nu dipun de un sistem cenalzat de rejea de canalzare mendjert 294, Almantarea cu energie electrics Localtates Recas [BesitaieaRecas est almenta din eaua aeand de 20kVracodat la stl 110720 Padurea Verde Pe terior lcatlipropi-zse ext 9 postr de tansfomare aerlene si unl in cabin de zid vectnate consul casne err 93 postu de ransformae arin destnateunor age eonomc (Gilat postr de Vanstormare sunt arplasale pe terol sn preajna loci i almenleard agen ‘Conon cu excep postl de arsformare arian cre alivetoazalcsinle IAS tspgena nr serene de 20k dep tere loalti ete de aproxiat 3,7km air in abl este de aproximat 250m, ‘erate energie lotic po oas8tensiune se fac rin ini selene cu stip de belon arma cu excepfa zone! bccurlor de lacie unde exist sin cabl, Line sunt comune dstibu! de2 ‘energe $i lumintuul publ, At releaua de alimentare cu energie eect cat gi cea de dstrbute satisfac n general onrinjle de consum al cata Localtatea fin Locale lvin este alimentat print-0 Ini aviand de 20k racordatlastaia 180K0KV Padurea Verde. eter eal proprvaise exist 4 postur de ransformae aeine destinateconsumulu asc teriar iar pe terra invecinat 3 pstu de ransormare aerenedestnae unor agent economic (un la Hertel, unl a fostl CAP si unul fost sector aval). Langinea lor aerine de medi enslune de pe tear lncallii est de aproximatv2,75km, Distiouja energie elctice pe oasa ensure se face yin ini arene pe stp de beton arma comune dstbuyel de energie luminauu pubic. Lungimea ior aerene de joasd tensiue este de ‘proxmaiv “Ail releaua de aimentare cu energie ected cea de cstribue satan general caitle é consum le local Localtatea Bazogu Vechi Loesitata este alimentat pintro rejea aevand de 20LV racodat la staia 110/20KV Pdurea Verde. Pe terol loca prophu-ise exit 3 postu de ransfomete arene destinate consurul casnic {etiar iar pe terol ivecinat 3 patur de transfrmare aeene dena unor agen economic (unl & fecul CAP - post care in prezemt este soos de sub tnsiune j dou8 post pent forge din nord lala. Llangmealinior arene de medi tensiune de petro ea este de aproxima km Distibua energiel elective pe ose eniune se face anni aerene pe stp de beton arma, comune dstbute! do energie uminatui puble. Lungimea lniloreerene do joast tensiune este de aprosimatv 128k. “xt oteava de almentare cu energie lectic8 ct cea de distribute sasac In genera corifele 6 consum ale local Localtatea Petrovaselo {ocaltatea este almentta prni-o tne aerana ue 201V records e satin 110/20KV Padurea Verde Pe twirl lca propuzse ext un post de transfomare aeran destnatconsumuicasi¢ $i tea arn aproierea local exit un post arian a fostl CAP sun ost arian la cram. [ingimea tier aerene de made tensine de pe tril ocala ete de aproximai 1 Skm Dstibuja enegeselectice pe jas lensune se faceprin in arene pe sp de beton amat comune ditt! de energies lumintu public. Lunginea indor aerene de joa tensiune este de sgroximaly 4.9 “At refeava de almentae cu enemgi letra ct cea de dstrbue satstac in genera cernfle le consum local Localtatea Stanciova eeSiatv este mental pinto rejaa arand de ZOKV racordat la sain 110/20kV Padurea Verte. etoiriltcaltipropu2se exists dovd postr de transfomare aeene destnateconsumubi casic 4 teria gun post avian afostl CAP. TungmeaInieraarene de medi ensiune de pe teorilocaitai este de aproximat 1 7Skn, Distibuja energie eectie pe joasé lensune se face prin in arene pe stp de Beton arma comune stipe! do energies lumnatiuipulc. Lung ine aeiene de joa tensune este do ‘aproxnatv 62kn,3 ‘at rojeaua de aimentare cu energie electric ct sicea de cstrbufle salt in genera cerinfle ‘de consum ale local Localtatoa Hormescova rg nines EN pn esti de 207 ew esa TOZDKY Pen Pe tritoriulocaltai ropruzse exist un post de tansfomare aetan destinatconsumulicasnic gi teriar lar in exter local, la nord de aceasta, exist un pst aan a fema 1 Sim LLingimea llr aeriene de madi tensiune de pe terol ical este de aproximat0 8m, Distrbitia energie electice pe oasdterslune se face ai in aene pe slap de beton arma, comune ditibule! de energe g lumina publ, Lungiea inl arene de joasétensune este de ‘2proximalv 6 5k, "Aa refeava de aimentave cu energie eecicd ca ce de dtu salistac in general ernie e consum ae local Localtatea Nadig Locaitatea este debcangat de a relgaua de alentare cx energie electica nu males insaai e alimntae side ditibuie 295. Telecomunicatii Teletonie CComuna Recas.dispune de o unitate de tlefore gta avnd capecttea de 1000 tin care air ‘cee abel [a oteua interband gi nleatonal. In alta eit aproximatv 600 abonab 5 postu publce Lecaltaoa lava dspune deo unitate de telefoie dita cu ocapactat de 250 ni, asiguénd aeleasi servic si untatea dn Rca In oalate exis apcoximatv 710 bona} sdoud postu pubice Locaitatea Bazogu Vechie conectala la canzala dn Recagpci-un cab tlfoic cao capactate de 200 Ini, existand 200 abona. Locaitalea Hemeaoova este conectat a cenvala dn Recag pint ne sean cu capaciate do dou Create (Un abonat gun post pubic). Pevovesela Stancova sin conectate la Recag pin intermedi te unui cuit Lin tlfonice in cata st In majo aerione gi sartanplaste pe stlpicomuni ou tile de energie lect, Televiziune in cablu Locatatoa Recas dispue deo relea de televizun prin cabl, propriate a frei tigoene TIMSAT Slaja central a acest reel este anolasat in cadres Primark Llocataea evn ispune sea de o atl de rejea,propiette«aclegifime, 296, Aimentarea cu cildurd it com erp. lot pop pe cae maj 0 ca a ee ects co pn vate omer eas (a # 6 imo al aed oes ar ape cae mango fn knoe ole sseav'f sieeve dope see eas eae se See ens ny cosa rhe ean ions p Sova sooenemtosaee“4 Sole dh Reca9 cade panto gblocure a avt Cu prori pent ncazte pe combust cbs ug darn moment deff ru mal functioneacd 297. Alimentareacu gaze natural ‘Comuna Recas jmpreundculocaltie aparnstare a fs pins n Hotrérea de Guver pentru Infinjare de ol istibui de gaze- HG 386/28.05 1996 Deoarece prin imedata apropire a lcaltti Recap i a local ivin trece conducta de transport - nal presiune-car almenteaza municpulTnigoare,s- facut propunere de aimentare din acest condul a locltilrcae fac obietu acest documenta ‘in aul 2000 fost ralzala acest solule de aimenre cu gaze , care s-a concetizat prin rmontatea nel Stade Reglare Misuare- SRI -langS oclttea Reca sain urea lang locatatoa rain, Zona de protects a unei SRM este de minim 12x 6 m iar dstana de pote fade cele mai propia obstacole este de minim $m Bea acesta pe toate ste local Recas au fos mona rele de distibule gaze naturale presine Feds in ngime de oca 1 km. La fl au fost morta gi In alata levi rele de gaze pe strizie ‘ocala n ungime de cea 8k. "Zona de protect pen rejeaua de gaze de Inala prasune este de 35m, fla de drumurile nana ‘Sistomele de aimertare cu gaze naturale a local au fost concepute i realzate conform Nort 68 Peni lcatatea Recag a fost propus g aprobat un debit de 1268 Nh, 2.10, PROBLEME DE MEDIU lorentele cadruli natural pivoar a rele, geomarobgie,geclogie,hidrograe, hiepeclogie cla earacterisi geotehnice sunt pezentate n cap. 22. ~ Elemente al cru natura, \VEGETATIASI FAUNA \Vegetaia natural specifica este cea a padurior de camp ideal. Padureocupaosuprtat de ‘oa 8% di Torin comune’ gi sunt repezenate de padure de seau de la Bazogu Vech i padure de fg oamia de la Stancova, Hereacova si Nadas. Acestea din urma cuptind umatoarle spect ‘Guero varie, Quercus peraela, Quercus febur, uercus pubescens, In asocali cu Acer tlarcum, ‘mus proera, Comus mas, Prunus spinosa Tn zonele de lund si vai 36 intiesc el, plop ab gi negra, aria neg, sain, andar state, De-a lunglepeo In zone mginoase eit slice, plop ul, acm "Sopa, varsfomatd doom in terenuriclivaie se maiintneste Tn nrdu tro ub forma de noe naturale Vegolaja iertoass @ kncior este formata din: soe, pig, sfnjenel,picirul coooquhi, branduge gens, resi, papura Pincipalle plane cutive sunt insu, porunbul, Soares sere, soa, fale, seca iol, cera, doviacul Som fuctfen: rund, marl regu vgn cls, gt, suc ‘Fauna de pédure est eprezentat de maniere cum sunt up, vulpes, purl, cebu ope, anor, caproara, vezwee, matrelul. Dine psi aminim: mista, Tazanul. prvighetoaea, bua, ‘g@ngunl,cvewveaa, ul, cucu, stra! eenugi, pig coda.Fauna de stepd este caracierzaté pin rozoare ca: popandaul, harciogl, goarecele de cimp.da. Pas inte sunt: aba, itpaacu, raul, cara de semndtu, ull gine, coofona, far in medil lacus sunt: le, tcl, g8scasSbatics,rala sates, rénduica, Tn aly si pe marginea scumrlor de ap8 se Intnesctional (baile larcoquu),salamandra broasca de bat, broasca ions, broscafsioasd dolor, bossa estos de usc, barza vide. Fauna cnegetid pu, azan, ge gre slbtice, apiarele 5 mise, RESURSELE CADRULUI NATURAL Soluile Pan gupareauntjor de tren dn carograma slur rezuté umatoarle pur Gominane de slur ‘Sot brune argio-wvare, (erice, pseudorencince, pseudoglizat, erode), co se Innes pe 3.4% dn suprefoa comune Soli brune uve (verze, psoudalezate erode), pe 74% din terenun Soluribrunesumezabazios (vere, gezate), pe 224% dn tenant Solutiglce pseudoglece sinagre cinchdromoriepe 4.7% dn trenur Verso (pseudogazate, erodate, lice amfigleale) pe 7.4% Soli aluva nice, gz, molc ice), pe 8.0% din tronun Soli erodate 5 cluvonate, pe 73% dn supraete ‘Sout destundate (verte, pseudogleizae), pe 6, 1% cin trenur Asai de slur, pe 0,3% Resursele de api Coltetee apeorsubterane. In confemiate cu STAS 1342/71 apele sunt in general epotbile sau mediocre, delaminate in specal de cantlatea ica de Fe, care depdgepe lita adisibi de 1 3ngh find cuptns ‘nv 0.5-165mg De asemenea so condaté ia substan oxgarice, cae ung la {B.Tmgh a fel amon NHe = 07m (adm. = O,1mal). Analzele ico chimice $1 baceroiogice ale peor artnet In general a complxee de mediead8ncine, ara cin general apa este poll. Sunt rcp cum et oral dea Fema nr. 2 a SC RECATIM ude substanfle ganic aun la 18,9mgh §forjul Grama Recap unde Fe unge le 0,8 CCaltatea apobr de sual. Conform PATN- Secfunea APE, cusurle de ap ale canal toga i ale rau Tm, n zona comunel Recas, sont inca in Categoria |: ape ce pot fuze in toate sectoarele de activate, ‘Debiflemulanuae scuse pe cara Boga in perioads 1968-1990 a fost de 20m Vogettia camains Recas dispune de piu pe cca, 8 dn terorul conuna. Ver cap. Vegeta foun). “i modu do explolae al padi se an vedere necestates permanent Go rgenerare naturals piu ‘trea “sintai" puri este destul de sensi, abctata de diverse suse de poluare, de © ‘expocare a earocter degrada Piurea manfestéfnomenul de stepizae, ca wmare a despaduior fi distrugesperdeeier de protect RISCURI NATURALE eure naturale sunt prezntae fa cap. 28, ~ Zone cu iseurnatrae.46 MONUMENTE ALE NATURI! ISTORICE Tettorulcomunel Recap nu cuptinde speci valoroase Je plane sau ale elemente ale cau natural clasifeate ea monuments ae rat. CComuna este ins® bogat In stu ateoloic, dated din diverse etape ae store ante 91 rmedievale. Dinte aoestea umatcarle sisi sunt casficae si cuprnse in Ista monumenter, ansanblulrgsturloraheoogice * ‘Celt’. Asezae foriicaté din prima epoca @ fel - mil | tem, (la Nord de sat Hemeacova) * "Dupa vir-Agezae pelea’ — mi. V1 Ten, (la kn Nord de satu vn) * “Grads Agezate paleitcd- mil VI Len. (1a 3kn Nord de stu Stanciova) “esol eomunei nu cuprnde obectveclsifcal In Legea nr 6/2000-PATN ~Zone poet CComuna Recas dispune de 0 sere de constucti vdoroase. care nu sunt cuprnse in lsta ‘monumentsor storie, de ated sau art plasie8, dar sunt dd Ge interes pent evluja ait {ntond, macate de nfuene sie ale cuenilr dominant a secolele XIX XX, constuci ca valoare “anblnila sau austrnd prottul casei Yadfonale liza de popula ocala de colon german ‘Clie de ores aiecurl- ambiental ce cenfraspeciftatealoaltor pret cava atiteturae ce justia prteaea lr, se ncadresz in citova catego site: 2). Clddir traiional specie perioadel de sfarit de seco! XVI gi seeXIK, tice pera medi rural dn zona de cdnpie a Banat, ceractrsice colostlor gem (Caraclerstic-_ casa cu plan seplunghilar cu laura scurt sire sted, cu prise lature lung cu Broperis in dou ape, cu pinion in general de fcturdbarcizan spre sada Feresrledispun de regula de decorai simple in stwcati, cu element eclocce de fact’ casi, Pispa esi reaizat pe tpt elem saudi Exemple de cd valroase dn aeast categorie 2 Recap ne 1071 fav” 07-193 Bazogu Vechi—0. 178 Bazopu Vechi rr. 88 B ‘azopu Veehi—nr 1880 ‘Bazop Veehi nr. 115, Bazogu Vocti~mr. 138 . Cldiiconstrute sau refacute n a doua jumatatoa sec, al XICea Caractere Cli cu carat uban, cu lanl n forma de", avand un og deine parte un rect parte secu eatin). Decora fads sur de actu elec clean angi et ou capil compoztcornamente de eras, iz, gifande,ancacramente de insole clas) Fala sunt in genera smetion cu ora coil reat | marca de un acs poart ss ‘feast emplaraa in axl de set’, Constuce de interes din aceas categorie sunt: Recast. 131 + Recas nr. 133 2 Recap ar. 137-sedul BRD Recap —n. 897 — sedilRecatim wenn > ante Dene > Ann tre ie et eet > sana cevainn meeuntie ssutorens [> Hote 675s: Pera) le enon err ~ | pono construrr |>zsinnant tines > Ane mnie pn no SSIUTILIZAREA |» zocor. gta coecivan [> agupnvarn ves a TERENURILOR |” sntrtccpntar entra mm Se kore ‘Sada ta tne - Foto tae failrn span ane Sere antes tepees amt scucmummrecceaemme | ace ‘sPATI PLANTATE, | "me avencimte Sate [AGREMENT, SPORT > Pculcnnl atta spd |> Mer iat ptt ee can se core ‘eee > ove povn ha noni eeceona ang rece tem! ‘imu aa DEMEDIU. — |>cmanncouna uta pinannn, | fats oan, nema > Dears score eur ma > nar tanec cia PROTEJAREA "ZONELOR: -CUVALOARE pmaresioeynbn ecm De PATRON Sind emma ‘Stal ata pin PEBAZANORMELOR |» amjonmnanie dio eer > cease epee in,Corne Sea ctor, em ‘SANTARE INVIGOARE oe ga‘ou eeepen ound je eoypen eon ‘euogue mone inownsiva 30 Hvrumsos cere tee ea «| usgea rasp em apa bs | BUVOTYA NO ‘¢OTNOZ vauyraloud soupy menos eueodia < qiaaw 3a AW 1E0Nd Luods ‘INaWauOV “ALVINVTd IldvaS. yoTUNNALAL vauvarilin is 4IMILSNOD NOS aULWINOwID sine ba ee eH lyarsordd LVLIMWNOLLONNASIC lNawoa IHO3A NSOZVE IS NIAZI FULVLIIVIOTraoeouoH 29 ona “asfevu ones e gponvoreu eemyaodea ‘ua eyemn ade epejanuoaou esieoeny < alas 3a aINa1aOud -exaceouoy u yods sp usr ehoaeswoy meio] mana yUeE es ‘ib w junou 9 pode orn AdOdS ‘LNSW3HOV ‘wods |$ Puypo op (ZiBA au2 jou ap EVEL) < wowasbe |s euyypo nuuad ayefeuowe mar neds <| “SIWINW Td ILLWdS- rooney eee 8 _yeryequao woysis - azeyipa ivediyDs eaveyoAzaq < | “weoyezundsasooeveyNpe axediysa 9p aySol| UNDO] ap BUC < MOTINNNAWAL WaeVZIULA IS sgpeyu onasioa uemonaeszuopow'aeyées | opamp uns ininaunana sepenieeiooeusi, | LIMYSNOD ANOS ou sowors mento compen sezundeg «| nmopirsene pe no ORAsie> OUNEHSIES < (seany-tszenun 00 UPON < aunuor unum apna grea roped ona eee nes sojunuup © oxonaundsnsnou SINR SSIS alvanowlo oor wae aseNUSpON < ‘on op dod emuopousu ens < ILy.LIdOrdd LLWLITVNOLLONNASIC liNaWOG SVQVN IS VAOOWANYSH STLYLIMV9O1“(ules op unpre exoaueg ej vase op oeSHune ‘ofevou soynesap = eons exyzodep op dues un eI < ous me ‘apfevou onasopepponone eaeyzodea < ‘ofeueusjezn jade osucosuesenzeng <| niga 3a aa 1a0ud (uewasbe ap evoe proved) yods ‘ws uae ‘guype ep oA auozjou sp eaEaN) 1uOdS ‘INSWIHOV "SLVINV Td ILLWdS “gaodatod op ede u adeno suru senjenseo une ‘pepunuy govonud 0 Jopeueo esezvenba “unonase‘uezwopow qede> neredey spe tugpfoevon compan OeehndsS MOTUNNANAL vaXVZiIlLn IS ALIMYLSNOD ONOS (oresenonag -se00y) 51-90 eMUHBON < noes nud rauysyeeumop is easfeuswy | nee soysnuiup aLWINowIo mens amuspon < ‘i00) ap auoded y pewopowou wes < Ley.Lrsord LLVLITVNOLLONNASIG lNaWwod OTASVAONLAd IS VAOIONVLS JTLYLIIVSOTZona centralé Recas -z0n8 cu valoare attitectura - ambientala interventile din utimi ani au alteratcaltatea gi coerenta ansambluli = construrea clini dispensarulul fri respectarea regimului de ainiere al constructitor din piata central = demolarea unor construcfi cu 0 arhitecturd tadiionala si constiuirea pe aceste amplasamente a unor cladri care prin volumetre , scars, aliniere, gi caracteristich frhecturale int n distonanfa cu fondul construt existent interventi operate pe fatada imobitulu n-130 din Recas, care s-au soldat cu pierderea ‘valor arhiecturale, prin eiminarea decorator de pe fatada, modificarea arbitra ‘golurlor pentru ferestre, modifi ale frontonuul, deteriorarea compozttel fatade.Disfunctionalitati Recas: Edifici supradimensionate, intr-o arhitectura straina de spiritul locului, pastise miniaturale si deformate ale unor castele frantuzesti. Se remarca volumetria framintata, folosirea pana la satietate a ornamentelor, retragerea de la frontul stradal, cu dezgolirea calcanelor cladirilor invecinate.Disfunctionalitati Recas: Imaginea strazii este tulburata de silueta constructilor din planul al l-lea, construct’ masive, amplasaie fara controlarea procentului de ‘ocupare a terenului, amplasate la mica distanta fata de cladirie din frontul stradal.6 232, NECESITATI $1 OPTIUNI ALE POPULATIEI Curie popula cae, cA ¢ punctle de vedere a Cons Local Recas prvinddezvolarea ‘general a agezii cupid mates intavlanler locator Recas, izvin, Bazosu Vechi,Petovaseo, Stanciova si Hemeacova, cu zone de acu gi senicipublee, one de produee In special in cent de comund ‘modemizareadrumutlor comunale, par OC 75 spre Petovas rare Sl cnt Ge aero cara oan at eas silzvin ; Sistem centralaat de almentare cu pd n BazoguYech iHemescova slajie de epurare peta apele uzte 3, PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA ‘34, STUDII DE FUNDAMENTARE ‘vind tn vedere complextatea redush @ problomelr comunel, no a fost necesare stud de ‘undamentae 132. EVOLUTIE POSIBLA I PRIORITAT! Locate componente ale comune Recap evolveaza or: => Waive supateleintavisneer, pn exinderea acesioracu terenus bere, ce vr cpa funetun de zone de ocut,zane de agrerent sau funcjuni econcrice, <> Jeburaresinasiuclr necesare cic cata Veli inven x! extovlan. Se provid mau viaid: rmodernizarea sor, intersect amenajale ‘modemzarea drumutior eomunale, | Gitinetea rfl do alimentre cu ap8 i canazae safe de epurare, *extindreatelfoizii = Rezervarea tereurior din entravian necesarerealizsi error mar de inrastucura prevzute la rive! nana i udefean: oe odemiza de deumur comune fuostreda~ scjunea Ndlac~Lugo| Cova Prone de Intervene vzea73 rievenfie dn carl intravianui, cu efece de aigurare & bundstilacuerlor din zo: ‘einderea rfl de alimantare cu ap la Rca ‘finorea cle unl sii de rate a ape la Recas gi tain a unor ezeroare si stale de pompare eu hiofor -_Brlnderea rfl de canalizare cu §9 km in zonacental a loaltti Recag Consruea. une tai de epufare dnensionat2eiru 2000 de loc din Reca in pri ‘ap uma a dase inelaa a doua Inreagalocalitat sist zn, “nfinfarea rfl de simentare cu 2p8laBazoguVechi si Herneocova, moderna de sin zanee cenvale ae cater comune!«2 ~modemizi de drumuri comune: DC 75 spe Pervaselo, OC 147 spre Bazogu Veoh giDC 148 spre Basu Nov. 33, OPTIMIZAREA REALTILOR IN TERITORIU In prezentreailetertoale ale popula! autsttone cu comune vecine gi restul juceuui sunt reatvbune:releaua de cB de comunicbe este bine dezvata, lncaltjie Recas si ain vind acces Great la ONS 5 la magistala de cae feraté Tingoara- Bucur Nal pun dic este rela cere ceil de comund gi locale componente Steciova, Peroasen, Hemeacova, din cauza crumurior ‘omunele nemodemizae, sa chiar neimplatute, precum gi dincauza sibel dezvot in eceast8 zon a reel de eleceunicai Dezvotarea tetova posi dari apc uno’ priecte de infastucturs, avénd ca eect sporteavtezeideplsior pe oie de comunicaje,creaea donot ci rte (autostad) facitarea ‘agate dine satele comune, pocumdnrecomund gi toae zoel jude gchar ca externa, ‘Se inregisvaz4 muti in foseateenuror, in Speci in vecnélatea vere! lcaltior 0 parte inbunatsea sti terice a rumurior comunate (modem, impituir) LocatateaRecas eae stat n vecinlatea une ore Ips de orage pe oraz de 25:30 km, _zon8 ce nevesi ani proftare penta dezvotaea do local} cu rel de serie inireomunal (conform itoginr 351200%- PATI Sechunea a V- a: Rofeaua de oat). Aste Zona nr. 8 cupinde 18 comune ‘isudotle Arad i Timi, cle din jude Timi find urmdtoarete: Bara, Bogda, Sesto, Grizea, Masloe Seem, Locaiaea Reces indepinesle conde pentu dezwotarea sa ca cen urban urmand 88 randa roll polazator intern. Planul de Amengjare a. Tertorului Judeean Timig propune ttanfornarea cali Recas in locate rural derangu IV Tecatato urban de rangut 34, DELVOLATREA ACTVITATILOR In vederea dezvtii acto sau facut propunes axe pe valrficarea resuslr soli, ‘capacitor existent gi liz ore de muncd cin terior Zonfeare funcional ropust in cad PUG. 2 brut seama de necestatea rezervarunor terenu di locate comunel sau din fara lr {exter Ge tear), terenut deste atvtlorecononice ce vr aparea sau se vor dezvla pe coos eto. Acesta fren vor futllzate pentru active econamice Indust, de depoatar, de ‘consti pecum si peu unitate agate oele de. agement propuse vor pulea contribu dezvoltea tuismului Acwasté ramurd economic aun polenta de dezvtare in zona pin posite ceri unarrasce pe terior communes floom at esarale comune imecnae. Stuara comune rapt cu muck Tmoara, recun i Fea Hae oblectve tris care af putea arage tur Herghelia ln, Parcul dendroiogic de la azoge Nou, nomereasle sir afhesbgice, Mizeul Porperee din Recas,crama Recs, lcaitate Buzal ql zone do agrement ce se vr infil), coniule agumerte suciente perry o preocupare & muri local legal de dezvolarea acest sector de acta. Prezenta pe terol comune ear (fous curgur de apd canll Sega gi ul Tims poate contbu la dezvotarea actor de agrement aeost ening ete usin doo preg ainasuctr naoasare unl bune dest 2 cvaior tise, Loclttie da nx comunel at pueadeota oc de ageism, avand in serene acivialea peisalul dn zond. Dezvotarea acestor actviat va conduce la crearea a umeroase cur de munca In sector teas.63 ‘Consnarea autos NadlacLugo}-Deva,precum i tanstomarea ocala Recas int-un ras dott u init servile necesare, va contra sporteaaractivsi acestei zoe pen investi, Peni 0 buna desfguree a aetvior economize ess necesar in vitor Incheirea process e prvatzare, clarifcarea siuaje juriice a unoe uni gi estucurarea capacifior de producti, ‘hctrizarea agenjlr economic pan masuri de modomizare,rthnologizae sau repctare products jrecum 9iimplementareaunor ati ecoromice no ce vor ocepa ota de munck disponbi, tr Umatori ani 0 deniotare 2 agricul ar putea contribu la deziotarea industel agro- iment. Moderzatea cr de comunicafi- autostrada Nélac-Lugo,-Deva gntnsticarea traicul iniemafonal vor putea conta tlansareaecanomicl a zoos implict a dezvotarea si dversifcarea acivtlrindustale gd depoatae. 35. EVOLUTIA POPULATIEL 354, Estimarea evolutiei populate Evoluja popula comunei Recap a fost anata pe bazadateor state furizate de Deca de Slatsicd adel Timi i dalele furzate de Pistia comure, fend aspeciu unui comportament de “aid comograc, deteminat de scimbére police sociae si economize ce au taversatinvega scat tn uli ani “Tanzfa la econonia de plath este caracterzat rin mari modifica nivel stuctrlor economia. In aceasta peroadl creserea popula este lnta. pum infuenata de factor econo, ‘voli acestora find posi en rergaizatehnologie gi mai pune investi no Pentru estmarea evolel popula au stat labaz8 cee dous mde de cll i anume: + modolul de crestretilogic8 care ae la bazbposibiltaa de cresere natural. Analza sperit Talural pe pera anaizaa (tml 5 ai) a evdenjatvalo\ negative, media find de -5,234/an (la 1000 lc), Calellconduce lao prognaza matematcd ce nue cnt de factrl soc gi economic ce pot inivenga evolta vitor a mar popula. modell de creslretendenjala gin uarea in consierere a spond modiy anal (spor natal i Triton) permis © apreciere opis pentru evalua ponulfel comunei Recas, Pencada analiza {3 stos in evidentlveloarea sper modi otal de +3 82%elan (a 1000 onto. Pent stone de poropecivd dapigind condiia ana, factori deci find dervotarea economies, creer vont 9) Imbunsea condilor sole se prograzeazb nin nul 2015 la thvll comune Recaso variant minima de €960 lout i vrianta opis de £300 cuit. [— PopuLaTia PROBNOZA POPULATIA-ANUL 2015 EXISTENTA VARIN TAR MAE TOTAL COMRECAS wh co 300 RECA 5100 5280 450 3AZ0S0 VECHT 310 20 60 HERNEAGOVA 400 “480 00 iv 7400 59 1500 NADK a e PETROVASELO 0 wo | STANCIOVA I 0 480 a5 135.2. Estimaresresurselor de munca, ‘stu actual fra de munca comunelreprezn 150% din total populate, Lourie de muncé exslente sunt concent In oatates Recareseini de comund