TABLOURI BIBLICE

(Versuri de Abecedar)
De Tudor Arghezi
Adam si Eva
-analiza unui text liricTudor Arghezi(1880-1967) scriitor interbelic este poet,prozator si
jurnalist.Numele Tudor Arghezi e un pseudonim,adevaratul fiind Ion
Teodorescu.Abordeaza o varietate de teme printe care:joc si
joaca,creatia,copilaria,etc.Nu poate fi incadrat intr-un curent literar totusi
este considerat reprezentativ pentru poezia moderna mia ales prin volumul
Flori de mucigai .Printre numeroasele opere ale lui Tudor Aghezi se afla si
poezia Adam si Eva.Aceasta poezie apartine volumului Tablouri
BibliceTema volumului este creatia,geneza si aparitia omului.
Titlul operei Adam si Eva sugereaza aparitia primilor oameni.
Tema poeziei este creatia si jocul.Arghezi explicand intr o varianta
mai amuzanta si mai copilareasca cum a fost creata lumea.
Masura variaza,rima este imperecheata pe tot parcursul poeziei iar
numarul de strofe este alcatuit din cinci secvente lirice specifice liricii
moderne.Pentru pastrarea ritmului,autorul schimba accentul la cuvantul
ceva.
Poezia este structurata in trei secvente lirige,tematica lor fiind
aparitia primilor oameni.
Prima secventa lirica il prezinta pe Dumneazeu,plictisit Urandu-ise singur in stihii,realizand ca ar dori sa aiba si el copii pentru a nu mai fi
singur.Dupa ce se gandeste vrea sa ii faca pe copii Din borangic,argint sau
promoroaca ,acestea fiind materiale delicate si pretioase.Domnul vrea sa ii
creeze dupa chipul si asemanarea sa Frumosi,cinstiti,nevinovati.
A doua secventa lirica se refera la procesul de creatie.Dar primul
om,Adam, ii iese cam somnoros si cam/Trandav si naravas aceste insusiri
reflectand personalitatea acestuia,de copil.Domnul a ales sa il faca pe
AdamCu praf si nitelus scuipat.Aceste materiale .
In a treia secventa lirica este prezentat Adam,care Din pricina
aluatului, gresit a iesit si zbanghiu,trasastura dominanta pentru un
copil.Tot aici este prezentata si facerea Evei.Din cauza ca Adam era foarte
somnoros pentru a-l mai trezi I-a rupt un os din coaste,ceva,/Si-a zamislitoo si pe Eva.Accentul cuvantului ceva are rolul de a pastra muzicalitatea
poeziei si pentru a rima cu numele de Eva.Cei doi copii fara griji si foarte

fericiti s-au luat de maini si au cutreierat/Gradina toata-n lung si-n

lat.,pornind intr-o explorare a Paradisului.
In distihul din finalul poeziei autorul ii prezinta pe cei doi tovarasi
de joaca care se comporta foarte copilareste si de aceea ziceSa nu te miri
ca,soivand si mici,/Li se julea si nasul prin urziciexact ca unor copii
impiedicati,stangaci.
Secventele lirice cat si masura si ritmul sunt specifice poeziei
moderne.
Apar figuri de stil cum ar fi:metafore:Ca sa incerce daca un
altoi/De stea putea sa prinda pe noroisugerand ca Dumnezeu doreste sa
combine divinitatea cu pamantul.
Sunt prezente si imaginile artistice:imagini vizuale:Nici unda
lacului nu l-a pastrat,/In care se-oglindea la scapatat.,S-au luat de maini si
au cutreierat/Gradina toata-n lung si-n lat.
Limbajul este colocvial ,autorul exprimandu-si cu o deosebita
naturalete ideile: Dar iata ca l-a nimerit,somnoros,trandav si naravas ,cat si
un limbaj ludic(copilaresc):Sa nu te miri ca sovaind si mici,/Li se julea si
nasul prin urzici.
Fiind un text lirica,isi face totodata aparitia si eul liric,marcat prin
forme pronominale si verbale de persoana I :meu,am fostetc.
In text universul prezentat este ludic(copilaresc).
In opinia mea poezia Adam si Eva,scrisa de Tudor Arghezi este o
poezie de creatie si joaca,unde autorul ne arata cum au fost creati stramosii
nostri prin jocul lui de cuvinda,dand un aspect amuzant si totodata
respectand viziunea biblica.

Porunca, de Tudor Arghezi (comentariu literar / rezumat literar)

Poezia Porunca reprezint a treia secven a calendarului paradiziac din Tablourile biblice ale lui Tudor Arghezi.
Cea de a doua, Paradisul, apare ca o rememorare nostalgic a Evei, care evoc, dup izgonirea din rai, deliciile i
belugul trmului pierdut, un fel de ar a lui Mur-n Gur, mult dorit de copii: Un ru de miere i un ru de
lapte / Se-mpreunau n miaznoapte [...] // Ziceai n gnd i, tvi, nu mai iu minte, / Veneau pe fuga cu plcinte, /
Frigri cu pui intrau pe ui, / Aduse de biei i de ppui. // Petii ieeau, s ntrebai pe tata, / Din iazuri, la
dorin, copi de-a gata, / i alegeai, pe sus, orice friptur, / i se prjea, prin aer, pn la gur. / Orice ai vrut i
jinduit / Era de-ajuns s fi rvnit. / Tata mica numai sprnceana, / i vinul alerga cu damigeana.
n poezia Porunca, raiul devine un spaiu privilegiat, n care copiii biblici i animalele triesc ntr-o total armonie:
Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine, / Cum ar fi dus-o oriicine, / Jucndu-se cu gzele i iezii, / Care sreau pe
mugurii livezii. Aici nu exist interdicii, pe care poetul le raporteaz la programul unui copil obinuit: Nici: Culcte devreme! Nici: Te scoal!/ Nu era cine ine socoteal / C ntrzii, Adame, de la coal, / C lecia s-o spui
fr greeal, / C, Eva, nc nici te-ai pieptnat / i te gsete prnzul tot n pat.
Paradisul pare s exclud, ca ntr-o joac perpetu, existena colii i a oricror constrngeri: Nimic, nici tai, nici
mame, nici ddace, / Nici profesoar, rea ca o rgace, / Nici dasclul cu zgrci n beregat, / Care s scie
biatul i pe fat. / Totul era de glum i de joac / i ateptai doar pomii s se coac.
n aceast atmosfer de fericire total, Dumnezeu stabilete ns primele reguli i interdicii: Dar ce-i veni-ntr-o zi
lui Dumnezeu, / C se-art ncins n curcubeu / i dete-ntile porunci, / Anume ce-i iertat i nu e s mnnci. / Din pomul sta, Evo i Adame, / S nu v-atingei nicidecum de poame. / De unde nu, cunoatei c v-ateapt: /
Pedeapsa mea cea crncen i dreapt..
Porunca este ns dat ca s fie repede nclcat, Eva fiind atras nc de la nceput de roadele pomului: - Ai
auzit! / - Am auzit! / - Ce fel, / C se mnie Domnul, nsu el? / - Mi-e tare poft, dragul meu, s gust /
Tocmai din pomul la, plin de must.. Prin folosirea, cu efecte comice, a naraiunii i a dialogului, pcatul biblic
este redat sub form de parabol, ntr-un stil ludic, cele dou personaje angajndu-se ntr-un joc prestabilit, care i
va obliga n cele din urm s plece din Paradis.

In poezia Pacatul, Tudor Arghezi prezinta o alta parte a povestii

biblice: cea in care Adam si Eva sunt atrasi, de catre Sarpe, sa guste
din Pomul interzis. Insa marul simplu este transformat, prin prisma
gandirii celor mici, in pomul mult dorit; acesta oferindu-le tot ce-si
doreau: Fcea de toate, i caise, /Smochine, chitre, pere moi i
prune, /Cari de cari mai grase i mai bune. Cand apare si Sarpele,
care-i atrage sa guste, copiii nu mai rezista si uita de porunca data.
Astfel Argehzi reuseste sa ne demonstreze cat de maleabili pot fi
copiii si cat de usor pot fi atrasi catre pacat, atragandu-ne atentia
asupra consecintelor. Consider ca poetul foloseste simbolul ochi de
pisica: i ochii lui de m, aurii, /i mpingeau s guste pe copii,
deoarece in popor se zice ca pisica este simbolul necuratului, iar ochii
acesteia te pot vraji. De asemenea, mereu este mai simplu sa faci ceva
rau, decat ceva bun, iar atunci cand faci un pacat cu greu te mai
indrepti Destul c au czut n greu pcat. /Ba de abia atunci, mi se
pare, /Li s-a deschis mai bine pofta de mncare, de aceea nu trebuie
sa ne lasam prada ispitelor de orice fel. In concluzie, Arghezi ne ofera
o versiune originala, pe intelesul celor mici, pentru a invata de mici ce
este bine in viata.