Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, Bucureti
d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor romn cunoscut pentru contribuia sa la dezvoltarea
liricii romneti sub influena baudelairianismului. Opera sa poetic, de o originalitate
exemplar, reprezint o alt vrst marcant a literaturii romne. A scris, ntre altele,
teatru, proz (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire i Ochii Maicii Domnului),
pamflete, precum i literatur pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestai din
ntreaga literatur romn. Pseudonimul Arghezi provine, explic nsui scriitorul,
din Argesis - vechiul nume al Argeului. Ovid S. Crohmlniceanu propunea n studiul
consacrat operei poetului din Istoria literaturii romne ntre cele dou rzboaie
mondiale o alt explicaie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri
eretici, Arie i Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura romn.

TABLOURI BIBLiCE
(Versuri de Abecedar)
Tablouri biblice (Versuride Abecedar) de Tudor Arghezi
cuprinde o gruparede cinci poezii:
1.Adam i Eva
2. Paradisul
3. Porunca
4.Pcatul
5.Pedeapsa
Ele au fost publicate publicat n august 1944 n Revista
Fundaiilor Regale. Inspirndu-se din Vechiul Testament,
Tudor Arghezi ofer cititorului n ciclul de poezii Tablouri
biblice(Versuri de Abecedar) o viziune personal,
necanonic, a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe
primii oameni: Adam i Eva. Pstrnd coordonatele textului
biblic, autorul construiete un univers diferit, marcat de
puternice accente ludice.

Adam si Eva
de Tudor Arghezi
(comentariu)
Tudor Arghezi(1880-1967) scriitor interbelic este poet,prozator si jurnalist.Numele
Tudor Arghezi e un pseudonim,adevaratul fiind Ion Teodorescu.Abordeaza o varietate de
teme printe care:joc si joaca,creatia,copilaria,etc.Nu poate fi incadrat intr-un curent literar
totusi este considerat reprezentativ pentru poezia moderna mia ales prin volumul Flori
de mucigai .Printre numeroasele opere ale lui Tudor Aghezi se afla si poezia Adam si
Eva.Aceasta poezie apartine volumului Tablouri BibliceTema volumului este
creatia,geneza si aparitia omului.
Titlul operei Adam si Eva sugereaza aparitia primilor oameni.
Tema poeziei este creatia si jocul.Arghezi explicand intr o varianta mai amuzanta si
mai copilareasca cum a fost creata lumea.
Masura variaza,rima este imperecheata pe tot parcursul poeziei iar numarul de strofe este
alcatuit din cinci secvente lirice specifice liricii moderne.Pentru pastrarea ritmului,autorul
schimba accentul la cuvantul ceva.
Poezia este structurata in trei secvente lirige,tematica lor fiind aparitia primilor
oameni.
Prima secventa lirica il prezinta pe Dumneazeu,plictisit Urandu-i-se singur in
stihii,realizand ca ar dori sa aiba si el copii pentru a nu mai fi singur.Dupa ce se gandeste
vrea sa ii faca pe copii Din borangic,argint sau promoroaca ,acestea fiind materiale
delicate si pretioase.Domnul vrea sa ii creeze dupa chipul si asemanarea sa
Frumosi,cinstiti,nevinovati.
A doua secventa lirica se refera la procesul de creatie.Dar primul om,Adam, ii iese
cam somnoros si cam/Trandav si naravas aceste insusiri reflectand personalitatea
acestuia,de copil.Domnul a ales sa il faca pe AdamCu praf si nitelus scuipat.Aceste
materiale .
In a treia secventa lirica este prezentat Adam,care Din pricina aluatului, gresit a iesit
si zbanghiu,trasastura dominanta pentru un copil.Tot aici este prezentata si facerea
Evei.Din cauza ca Adam era foarte somnoros pentru a-l mai trezi I-a rupt un os din
coaste,ceva,/Si-a zamislito-o si pe Eva.Accentul cuvantului ceva are rolul de a pastra
muzicalitatea poeziei si pentru a rima cu numele de Eva.Cei doi copii fara griji si foarte
fericiti s-au luat de maini si au cutreierat/Gradina toata-n lung si-n lat.,pornind intr-o
explorare a Paradisului.
In distihul din finalul poeziei autorul ii prezinta pe cei doi tovarasi de joaca care se
comporta foarte copilareste si de aceea ziceSa nu te miri ca,soivand si mici,/Li se julea
si nasul prin urziciexact ca unor copii impiedicati,stangaci.
Secventele lirice cat si masura si ritmul sunt specifice poeziei moderne.
Apar figuri de stil cum ar fi:metafore:Ca sa incerce daca un altoi/De stea putea sa prinda
pe noroisugerand ca Dumnezeu doreste sa combine divinitatea cu pamantul.
Sunt prezente si imaginile artistice:imagini vizuale:Nici unda lacului nu l-a pastrat,/In
care se-oglindea la scapatat.,S-au luat de maini si au cutreierat/Gradina toata-n lung sin lat.

Limbajul este colocvial ,autorul exprimandu-si cu o deosebita naturalete ideile: Dar

iata ca l-a nimerit,somnoros,trandav si naravas ,cat si un limbaj ludic(copilaresc):Sa nu
te miri ca sovaind si mici,/Li se julea si nasul prin urzici.
Fiind un text lirica,isi face totodata aparitia si eul liric,marcat prin forme pronominale
si verbale de persoana I :meu,am fostetc.
In text universul prezentat este ludic(copilaresc).
In opinia mea poezia Adam si Eva,scrisa de Tudor Arghezi este o poezie de creatie
si joaca,unde autorul ne arata cum au fost creati stramosii nostri prin jocul lui de
cuvinda,dand un aspect amuzant si totodata respectand viziunea biblica.

Porunca
de Tudor Arghezi
(comentariu literar )
Poezia Porunca reprezint a treia secven a calendarului paradiziac din Tablourile
biblice ale lui Tudor Arghezi. Cea de a doua, Paradisul, apare ca o rememorare
nostalgic a Evei, care evoc, dup izgonirea din rai, deliciile i belugul trmului
pierdut, un fel de ar a lui Mur-n Gur, mult dorit de copii: Un ru de miere i un
ru de lapte / Se-mpreunau n miaznoapte [...] // Ziceai n gnd i, tvi, nu mai iu minte,
/ Veneau pe fuga cu plcinte, / Frigri cu pui intrau pe ui, / Aduse de biei i de
ppui. // Petii ieeau, s ntrebai pe tata, / Din iazuri, la dorin, copi de-a gata, / i
alegeai, pe sus, orice friptur, / i se prjea, prin aer, pn la gur. / Orice ai vrut i jinduit
/ Era de-ajuns s fi rvnit. / Tata mica numai sprnceana, / i vinul alerga cu
damigeana.
n poezia Porunca, raiul devine un spaiu privilegiat, n care copiii biblici i animalele
triesc ntr-o total armonie: Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine, / Cum ar fi dus-o
oriicine, / Jucndu-se cu gzele i iezii, / Care sreau pe mugurii livezii. Aici nu exist
interdicii, pe care poetul le raporteaz la programul unui copil obinuit: Nici: Culc-te
devreme! Nici: Te scoal!/ Nu era cine ine socoteal / C ntrzii, Adame, de la
coal, / C lecia s-o spui fr greeal, / C, Eva, nc nici te-ai pieptnat / i te gsete
prnzul tot n pat.
Paradisul pare s exclud, ca ntr-o joac perpetu, existena colii i a oricror
constrngeri: Nimic, nici tai, nici mame, nici ddace, / Nici profesoar, rea ca o
rgace, / Nici dasclul cu zgrci n beregat, / Care s scie biatul i pe fat. / Totul era
de glum i de joac / i ateptai doar pomii s se coac.

n aceast atmosfer de fericire total, Dumnezeu stabilete ns primele reguli i

interdicii: Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu, / C se-art ncins n curcubeu / i
dete-ntile porunci, / Anume ce-i iertat i nu e s mnnci. / - Din pomul sta, Evo i
Adame, / S nu v-atingei nicidecum de poame. / De unde nu, cunoatei c v-ateapt: /
Pedeapsa mea cea crncen i dreapt..
Porunca este ns dat ca s fie repede nclcat, Eva fiind atras nc de la nceput de
roadele pomului: - Ai auzit! / - Am auzit! / - Ce fel, / C se mnie Domnul, nsu
el? / - Mi-e tare poft, dragul meu, s gust / Tocmai din pomul la, plin de must..
Prin folosirea, cu efecte comice, a naraiunii i a dialogului, pcatul biblic este redat sub
form de parabol, ntr-un stil ludic, cele dou personaje angajndu-se ntr-un joc
prestabilit, care i va obliga n cele din urm s plece din Paradis.

Pcatul
de Tudor Arghezi
(comentariu literar)
In poezia Pacatul, Tudor Arghezi prezinta o alta parte a povestii biblice: cea in care
Adam si Eva sunt atrasi, de catre Sarpe, sa guste din Pomul interzis. Insa marul simplu
este transformat, prin prisma gandirii celor mici, in pomul mult dorit; acesta oferindu-le
tot ce-si doreau: Fcea de toate, i caise, /Smochine, chitre, pere moi i prune, /Cari de
cari mai grase i mai bune. Cand apare si Sarpele, care-i atrage sa guste, copiii nu mai
rezista si uita de porunca data. Astfel Argehzi reuseste sa ne demonstreze cat de maleabili
pot fi copiii si cat de usor pot fi atrasi catre pacat, atragandu-ne atentia asupra
consecintelor.
Consider ca poetul foloseste simbolul ochi de pisica: i ochii lui de m, aurii, /i
mpingeau s guste pe copii, deoarece in popor se zice ca pisica este simbolul
necuratului, iar ochii acesteia te pot vraji.
De asemenea, mereu este mai simplu sa faci ceva rau, decat ceva bun, iar atunci cand
faci un pacat cu greu te mai indrepti Destul c au czut n greu pcat. /Ba de abia atunci,
mi se pare, /Li s-a deschis mai bine pofta de mncare, de aceea nu trebuie sa ne lasam
prada ispitelor de orice fel. In concluzie, Arghezi ne ofera o versiune originala, pe
intelesul celor mici, pentru a invata de mici ce este bine in viata.

Pedeapsa
de Tudor Arghezi
(comentariu literar)
Pedeapsa de Tudor Arghezi Poezia Pedeapsa face parte din ciclul Tablouri
biblice (Versuri de Abecedar) alaturi de Paradisul ,Adam si Eva , Porunca
,Pacatul. Titlul este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina
daca va incalca poruncile si randuielile biblice. Tema ilustreaza consecintele iremediabile
pe care le va indura omul din cauza incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor
prestabilite ale jocului , ca metafora pentru viata ori soarta individului. Structura ,
compozitie, semnificatii Tudor Arghezi si-a structurat poezia Pedeapsa in sase catrene
si un distih , ultimul cuprinzand decizia divina , ca urmare a incalcarii poruncilor de catre
Adam si Eva .
Poezia Pedeapsa, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza alungarea
din Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se
interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii:De aceea l-a scos Domnul
Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat .Pe
sarpele , care a indemnat-o pe Eva sa manance din rodul pomului celui din mijlocul
Raiului,Dumnezeu l-a blestemat sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii
tale! In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot
pacali pe Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul
interzis.Oamenii sunt superficiali si naivi-Ea cam neroada dansul cam netot-, de aceea
nu se asteptau ca Dumnezeu sa stie tot sis a fie prezent in orice loc:vede tot,ochiul lui
deschis, departarile le vede in raspar.
Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi oameni din Paradis , care, nu numai ca
au incalcat porunca divina ,dar , cu totul iresponsabili , voiau sa-si faca si provizii din
poamele interzise; Si cel putin nu apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau
sase.Mania Prea Sfintiei Sale s-a abatut naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au
dovedit lasi.La judecata divina , ei se dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca
vina (Nici-unul n-a voit s-aleaga ,/ Sa-si ia asupra-si vina intreaga ),ci se acuzau
reciproc :Adam pe Eva lui o a parat,/ Eva pe sarpe ,care s-a tarat.Dumnezeu s-a
infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci si din cauza miseliei dovedite de sarpe ,
care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat fapta neascultarii, cat mai ales minciuna a
fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a alungat din Rai pe cei vinovati , lipsindu-i
astfel de fericire si pace sufleteasca si aruncandu-i in valtoarea vietii efemere:Din Raiul
dulce si din tihna buna / Domnul i-a dat afara , in furtuna . Limbajul poetic se
particularizeaza prin termeni biblici:Dumnezeu , Prea Sfintiei Sale ,Adam,Eva,
Rai.Registrul popular si oralitatea stilului sunt reliefate prin cuvinte si expresii
specifice vorbirii:fistecare soi de roade, neroada, netot,vede in raspar, i-a luat
de scurt , sa puie poame-n san .

In poezia Pedeapsa se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente

marcile lexico-gramaticale ale eului liric.Se remarca insa , in mod cu totul neobisnuit
,topica verbului si a pronumelui personal o a parat, iar nu a parat-o , cum este ordinea
fireasca . De altfel , acest procedeu artistic , de a aseza pronumele personal in acuzativ
inaintea verbului , este specific versului arghezian , inscriindu-se in inovatiile stilistice ale
originalitatii sale: Cand mi s-a tocit unghia ingereasca Am lasat-o sa creasca Si nu a mai
crescut Sau nu o mai am cunoscut (Flori de mucigai) Si Dumnezeu ce vede toate, In
zori , la cinci si jumatate, Pandind , sa iasa , prin perdea, O a vazut din cer pre ea.
( Mahniri) Prozodia. Masura versurilor este de 8-10 silabe.Rima este imperecheata si
suprinzatoare prin potrivirea celor mai diverse categorii gramaticale: adverb cu substantiv
( ntotdeauna/minciuna) , verb cu numeral ( nu apucase/sase) sau verb cu adjectiv(
s-aleaga/intreaga).
La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care afirma :Renovarea
liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului
Luceafarului, este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi inca
din al doilea deceniu al secolului nostru

Tlharul pedepsit
de Tudor Arghezi
ntr-o zi, prin asfinit,
oaricele a-ndrznit
S se cread n putere
A prad stupul de miere.
El intrase pe furi,
Strecurat pe urdini,
Se gndea c o albin-i
Slab, mic i puin,
Pe cnd el, ho i borfa,
Lng ea-i un uria.
Nu tiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
i-i pusese-n cap minciuna
C d-n stup de cte una.
Roiul, cum de l-a zrit
C-a intrat, l-a copleit.
Socoteal s-i mai cear
Nu! L-au mbrcat cu cear,
De la bot pn la coad
Tbrate mii, grmad,
i l-au strns cu meteug,
ncuiat ca-ntr-un cociug.
Nu ajunge, vream s zic,
S fii mare cu cel mic,
C puterea se adun
Din toi micii mpreun.

Cntec de adormit Mitzura

de Tudor Arghezi
Doamne, f-i bordei n soare,
ntr-un col de ar veche,
Nu mai nalt dect o floare
i ngust ct o ureche.
i-n pridvor, un ochi de ap
Cu o luntre ct chibritul,
Ca-n crmpeiul lui sncap
Cerul tu i nesfritul.
D-i un fluture blajin
i o broasc de zmarald.
i-n pdurea de pelin
F s-i stea bordeiul cald.
i mai d-i, Doamne, vopsele
i hrtie chinezeasc,
Pentru ca, mnjind cu ele,
Slava ta s-o zmngleasc.
i cnd totul va fi gata
S-o muta la ea i tata.

Repere si aprecieri critice asupra creaiei lui Tudor

Arghezi
- Darie Voronca: ,,Tudor Arghezi, fierar al cuvntului (1925):
"... ntre dintii lui, cuvntul se sfarma precum smburii tari. Cuart, frazaloveste peretii
creierului. Sub lovitura de ciocan a lui Arghezi, bolti vuiesc,vorbe se trezesc serpi,
suieratul lor l simti n maduva >[...] Fraza Arghezi", n poem sau n proza, tsneste viril,
rasturnnd sertarele creierului."
- Eugen Lovinescu: "Istoria literaturii romne contemporane" (1937), Capitolul:
Sinteza poeziei moderniste si traditionale:Tudor Arghezi:
"S-a spus ca Tudor Arghezi aduce o limba noua; n realitate, limba lui estelimba
obisnuita, devenita nsa o noua limba poetica prin putinta scriitoruluide a da o functie
poetica unor cuvinte considerate pna la dnsul canepoetice. Meritul nu e de a o fi
ndraznit, ci de a o fi realizat, prin prezentaunei temperaturi suficiente pentru
o conversiune de valori."
- Constantin Ciopraga: "Personalitatea literaturii romne. Tudor Arghezi:modernitate
si suport popular" (1973):
"Luciditatea si lirismul sunt la Arghezi nu numai elemente compensatorii,stimulnduse pe undeva reciproc, ci coordonatele personalitatii nsesi.Suntem n prezenta unui
creator de natura faustica, proteic. Dintr-operspectiva iau fiinta psalmii, ntrebarile,
revolta existentiala, din alta, careactie antiintelectuala, poezia materiei, interesul pentru
formele primare,concilierea cu frumosul simplu de lnga pamnt."
- Tudor Vianu: ,,Eminescu si Arghezi (1960):
"Impresia generala lasata de lirica lui Arghezi este aceea a unei maritensiuni interne, a
unui dramatism esential, niciodata exprimate n formelesi cu accentele aceleiasi
intensitati, n tot trecutul poeziei noastre, si ncare se exprima vocatia revolutionara a unei
noi epoci [...]"
- Serban Cioculescu: ,,Introducere n poezia lui Tudor Arghezi (1925):
"Alchimia verbala argheziana nu este asadar numai un cliseu mprumutatdin lexicul
criticii simboliste contemporane, spre a acoperi un raport verbal nvechit, o realitate
literara curenta; ca nici un alt poet simbolist continental, Arghezi se distinge, n
procedeele lui, prin necontenitamaterializare a obiectelor lirice din domeniul
inefabilului."