Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
capacitii de a mai funciona profesional, de a mai comunica cu persoanele cele mai apropiate. Trebuie
difereniat de tristeea normal, mult mai puin intens, lipsit practic de consecine n viaa de zi cu zi a
individului, care o percepe ca atare, opunndu-i-se i depind-o n plan relaional i funcional. Depresia de
doliu, dup moartea unei persoane semnificative emoional pentru individ, este normal, chiar dac are, n
fapt, intensitatea depresiei patologice, cu condiia s se remit spontan n timp (limita maxim fiind de 3
luni).
2. anestezia psihic dureroas (sufer pentru c nu poate suferi). n faze tardive ale depresiilor, debut
schizofrenie, schizofrenie n faza de stare, schizofrenie preremisional
.
3. Anxietatea teama fr obiect, iraional, team difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ,
iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii. Anxietatea e desprins de concret i e proiectat
n viitor. Apare n nevroze, psihopatia psihastenic, melancolia anx., sevrajul toxicomanilor, debutul
psihozelor, afeciuni endocrine hipertiroidie, hipotiroidie, hipoovarie. Anxietatea este teama anticipat,
fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort
legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului. Bolnavul
anxios poate fi recunoscut dup starea de tensiune, care se exteriorizeaz prin nelinite psiho-motorie,
tensiune / ncordare muscular, transpiraie, privire mai mult sau mai puin fix, cu pupilele dilatate,
sprncenele ridicate, oftat.
4. Angoasa face trecerea spre fobie (teama cu obiect precizat). Prin disfuncie somatic ea devine mai
mult trit dect gndit.
4. fobia team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen,
fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare
i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul /
situaia fobic. Ea poate fi explicat / raionalizat i scap controlului voluntar.
5.Hipertimiile pozitive :
dispoziia expansiv (mai mic dect euforia, n sindromul hipomaniacal i sindromul maniacal la debut, cu
stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziie) i
euforia n PMD, sindroame maniacale din forma expansiv a PG, HTA, ASC, intoxicaii uoare (alcool,
cafea, cocain, morfin), demene senile, demene vasculare, demene posttraumatice, oligofrenii. Euforia
autentic trebuie difereniat de moria (lob frontal jovialitate expansiv, familiariti, calambururi,
puerilism, expansivitate srac, uor epuizabil), rs spasmodic al pseudobulbarilor, ntngia hebefrenicului.
Euforia este o tulburare de afectivitate, uor detectabil chiar i de un ochi neavizat, care const ntr-o stare
subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, stare n care individul devine indiferent fa de evenimentele
din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziie. Se ntlnete n faza maniacal a psihozei periodice
(bipolare), n perioada de nceput a intoxicaiei etilice, n toxicomania cu opiacee, sau alte substane psihoactive excitante, n complicaiile tardive ale traumatizailor cranio-cerebral. O variant mai puin intens este
hipomania (elaia) care const n creterea patologic a pragului strii subiective de bine, care este
exteriorizat prin uoara exaltare, creterea secundar a ritmului verbal i a gesticulaiei, ncrederea n sine
exagerat. Se ntlnete n faza incipient a fazei maniacale din psihoza bipolar.
6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj la
alcool, tulburri de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva.
Anxietatea= teama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de
pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii; teama anticipat, fr un obiect sau o situaie concrete,
resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninare necunoscut
care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului.
Fobia= Team patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen,
fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare
i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul /
situaia fobic.
7.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de
situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)
8.Disbuliile
MODIFICRI CANTITATIVE (tulburri predominante ale voinei pozitive, active)
1.HIPERBULIA este creterea forei voliionale. Se ntlnete n situaii normale la oameni fermi, tenace
(fiind caracteristic temperamental), mai rar n situaii patologice pentru c suferina psihic
dezorganizeaz suportul motivaional (toxicomanie - este o hiperbulie defensiv dar i o hiperbulie activ,
dar cu scopuri negative, i paranoia - este o hiperbulie ,,activ, pozitiv).
2. HIPOBULIA = e afectat precumpnitor voina ,,activ, pozitiv, cu indecizie, ezitare, ineficien sau
ineficacitatea capacitii de a aciona. Apare n stri nevrotice, manii, la toxicomani, psihopai, oligofreni.
3.
NEGATIVISMUL, OPOZIIONISMUL = scderea voinei active din schizofrenie (e mixt i de
comportament).
4.
ABULIA = scderea voinei active, pozitive, lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona. Se
ntlnete n catatonie, depresii profunde.
5. SUGESTIBILITATEA = scderea voinei active i a voinei defensive, lipsa atitudinii personale, a
consecvenei n anumite scopuri
MODIFICRI CALITATIVE (predominant ale voinei pasive, defensive) = hipobulia voinei negative,
defensive de reinere a impulsivitii.
1. Parabulia (scdere a voinei defensive): implicare voliional nsoit sau chiar determinat de anumite
dorine, pulsiuni sau acte paralele, parazite. Apare n nevroze motorii (insuficiena voliional din cadrul
nevrozei nsoit de ticuri i spasme), schizofrenie.
2. Impulsivitatea: implicarea voinei pasive, inhibitorii care are ca rezultat lipsa de frn i comportamentul
impulsiv, determinat de dezechilibrul dintre tendina impulsiv i controlul voluntar acte impulsive,
antisociale, interpretative, neadaptate. Apare la psihopaii impulsivi, la nevrotici.
3. Raptusul (scderea voinei defensive, deci o cretere extrem a impulsivitii) este un impuls
necontrolabil i brusc i paroxistic care pune subiectul n starea de a comite acte violente i grave.
(heteroagresive, violente chiar, suicid, crime). Subiectul este mobilizat de o irepresibil impulsivitate (sau
emergen) emoionala, afectiv astfel nct acioneaz exploziv, cu trecere brutal la un act adesea de mare
gravitate. Se poate ntlnii n:
intensitatea variabil, care poate atinge paroxisme coleroase, incoercibile, cu potenial hetero-/ autoagresiv
- polimorfismul simptomatologic face dificil, n majoritatea cazurilor, diagnosticul diferenial al agitaiei
psiho-motorii.
- variabilitatea perturbrii contiinei, care poate fi clar n agitaia dintr-o psihopatie, schizofrenie
paranoid, manie, reacia acut de stres, sau dimpotriv- confuz , cu dezorientare auto- i allo-psihic,
halucinaii i iluzii patologice vizuale, alterri calitative de tip oneiroid n cazul unei meningo-encefalite,
deliriumului tremens sau alte cauze organice/ toxico-infecioase n care se manifest sindromul psihoorganic acut.
Apare in : intoxicatii ( CO, eter, belladona, droguri, delirium tremens, medic.), infectii, epilepsie, acces
maniacal, schizo, sdr demential, psihopatie histrionica.
surmenaj.
anxietate.
oligofrenie.
deteriorri, demene.
schizofrenie.
CALITATIVE ( PARAPROSEXII)
Reprezint disocierea dintre atenia spontan i cea voluntar (de concentrare) ca n manie (creterea ateniei
spontane i scderea ateniei voluntare)
13. Tulb cantitative de perceptie
I.3.2.1. TULBURRI CANTITATIVE ALE PERCEPIEI
Hiperestezia = suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n: surmenaj,
boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de hiperestezie este cenestopatia
(Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor intero- i proprioceptive constnd din senzaii
penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice.
Hipoestezia = apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de
contiin.
iluzii
halucinaii
macropsii
dismegalopsii (deformate)
Sunt cele mai frecvent ntlnite n patologia psihotic organic (DT cel mai des).
A.2. Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiate
A.3. Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple (mai des la
copii - particulariti afective mari i caracter variabil al criticii). Sunt elemente de tranzit spre halucinaii
(Ey). Apar n epilepsie, DTs, schizofrenie, infecii, post TCC.
A.4. False recunoateri = identificarea eronat a unor persoane. Apar n manie, stri confuzionale,
sindrom Korsakov, demene. O variant aparte este: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu n care
s-ar combina i o tulburare a fazei de recunoatere a memoriei n sindromul de depersonalizare i derealizare
din patologia lobului temporal (strile secundare din epilepsia temporal i genuin).
Iluzia Fregoli
Iluzia sosiilor din sdr. Capgras: (persoana este identificat ca semnnd cu o alta din anturajul imediat
pacientului, care sunt multiplicate n chip identic pentru a fi luate drept altcineva de pacient). Deci persoane
familiare sunt nlocuite de impostori identici. n schizofrenia hebefrenic dup cum vedem exist i
interpretri delirante.
Iluzia Fregoli un persecutor unic ia mai multe chipuri ca i cum ar fi un actor. Este un impostor ce
apare sub diverse chipuri.
B. Auditive = impresia c diferite sunete sau zgomote sunt mai apropiate / deprtate / puternice /
estompate, sau diferite zgomote reale sunt percepute ca adresri de cuvinte injurioase.
C. Olfactive (paraosmii) i D. Gustative apar de obicei mpreun datorit: posibil- originii embriologice
comune a celor doi analizatori; perceperii eronate a gustului / mirosului diferitelor substane sapide /
odorifice. Se ntlnesc n intoxicaii cu psihodelice (unde au coninut plcut).
I.3.2.2.1.1.2. Iluziile patologice interoceptive (visceroceptive) i proprioceptive. Constau n:
perceperea eronat a funcionrii unor organe sau aparate;
modificarea schemei corporale adic perceperea denaturat a formei, mrimii, greutii i poziiei
propriului corp. Apar n schizofreniile paranoide, stri confuzionale (prin disocierea contiinei propriului
eu);
n patologia obsesional ca dismorfofobie i n debutul schizofreniei.
n toate modificrile de schem corporal trebuie suspectat existena unui substrat organic (leziuni
encefalitice parieto-occipitale).
Cenestopatia este o iluzie intern, cu senzaii corporale ce sugereaz afeciuni medicale, senzaiile
avnd o oarecare asemnare cu senzaiile ce ar avea substrat anatomo-fiziologic. Sunt tulburri ale percepiei
propriei cenestezii a individului (sensibilitatea corporal general) care, n mod normal, este resimit ca o
stare de confort. Ele constau n senzaii locale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi)
difuze, mobile, care nu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil, pe care
pacienii le descriu cu o participare afectiv important i penibil. Se ntlnete n sdr hipocondriac, unde
nsoete interpretri ideative cu coninut legat de starea de boal nchipuit de pacient, n tulburrile
somatoforme, cel mai frecvent, dar i n tablouri clinice anxioase, depresive, ca i n patologia psihiatric a
vrstei a III-a.
15. Halucinatiile psihosenzoriale
Halucinaiile sunt percepii false, aprute n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate n cap, n
corp, n snge) n absena stimulilor corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care
pacientul le percepe i le crede ca fiind reale.
Halucinaiile sunt simptome psihotice semnalnd tulburri de extrem gravitate, care necesit
ntotdeauna internarea de urgen ntr-o secie de psihiatrie pentru precizarea imediat a diagnosticului i
tratamentului adecvat.
I.3.2.2.2.1. CARACTERISTICILE HALUCINAIILOR
caracter de senzorialitate, mimnd o percepie exact (ca n cazul iluziilor patologice). Aceasta se
datoreaz faptului c descrierea pacientului respect instanele percepiei normale, avnd impresia c
excitantul este realmente perceput pe calea senzorial a analizatorului respectiv, dei nu este;
complexitate variabil;
claritate variabil;
durata continu/intermitent
comportament halucinator.
I.3.2.2.2.2. CLASIFICAREA HALUCINAIILOR
o H. exteroceptive
o H. interoceptive (viscerale)
o H. proprioceptive (motorii, kinestezice)
I.3.2.2.2.2.1. Halucinaiile exteroceptive
A.- vizuale
B.- auditive
C.- olfactive
D.- gustative
E.- tactile
F.- autoscopice
G.- transpuse
A. Vizuale: rar ntlnite i extrem de anxiogene.
A.1. Mono/policromatice
A.2. Microptice (liliputane)
A.3. Macroptice (gulliveriene)
A.4. Extra/Intracampine
A.5. Elementare (fosfene)
A.6. Complexe (figurate)
A.7. Scenice, statice/panoramice (n micare, cinematografice).
Apar n:
delirium tremens zoopsii
fumtori de opiu
mescalina
B. Auditive
B.1. Elementare (foneme)
B.2. Comune (sunete bine definite obinuite: pai, scrit, ltrat)
B.3. Verbale (complexe)
B.4. Favorabile/defavorabile/imperative
B.5. Comentative persoana II/III
Apar n:
afeciuni ORL (surditate, otite);
leziuni neurologice ale cilor de conducere, leziuni LT;
stri confuzionale onirice;
delirium tremens;
n formele de schizofrenie;
depresie psihotic;
aura epileptic.
C. Olfactive; D. Gustative: gusturi neplcute, mai rar plcute.
n crizele uncinate din epilepsie unde coexist cu H. vizuale + stri dj vu;
LT din rinencefal i uncusul hipocampului;
15. Pseudohalucinatiile:
PSEUDOHALUCINAIILE (H. PSIHICE). Se deosebesc de H. propriu-zise prin:
nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de
obiectualitate;
nu se proiecteaz n consecin n afar, ci se petrec n interiorul corpului;
le atribuie existena unor aciuni provocate din afar prin hipnoz etc.
PSEUDOHALUCINAIILE AUDITIVE: voci interioare asemenea unui ecou / sonorizarea
gndirii sau sonorizarea lecturii. Este nsoit de convingerea c ceilali aud i ei i i descoper propriile
gnduri (tranzitivism). Aceste voci sunt explicate de pacient ca fiind auzite cu urechile minii.
PSEUDOHALUCINAIILE VIZUALE: imagini neplcute / plcute ce apar n spaiul subiectiv i
sunt vzute cu ochii minii.
PSEUDOHALUCINAIILE TACTILE: senzaii penibile (iradiere, cureni) adesea n sfera genital
care le resimte ca viol, orgasm etc.
PSEUDOHALUCINAIILE INTEROCEPTIVE: de stpnire interioar (spirite ptrunse n diferite
organe, care acioneaz ca o persoan strin, uneori se ajunge ca pacientul s i se adreseze).
PSEUDOHALUCINAIILE MOTORII (KINESTEZICE, PROPRIOCEPTIVE): micri impuse.
Mecanismul intim al halucinaiilor este neelucidat. S-au elaborat modele experimentale diverse (stimulare
cortical, privare senzorial, psihoze experimentale). Se presupune existena unor disfuncii cerebrale +
tulburri cortico-subcorticale (cum demonstreaz modele psihoexperimentale psihedelice care acioneaz
mezencefalo-striat). Apariia n diferite modaliti senzoriale date condiionat de starea funcional
prealabil a analizatorilor respectivi. Astfel, la surzii i orbii din natere nu se ntlnesc halucinaii auditive i
respectiv vizuale.
-hipomnezii: Apar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie,
stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.
-amnezii:
Amnezia de fixare este incapacitatea de a integra informaii noi atunci cnd informaiile vechi sunt
pstrate. Lacuna de memorizare crete cu timpul, cel puin ct persist tulburarea de fixare e amnezia zis
anterograd.
Amnezia de evocare este incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Poate fi
vorba de o distrugere a stocului mnezic (leziune cortical), o simpl incapacitate de memorizare sau uitri
selective (de origine afectiv). Se calific drept amnezie retrograd imposibilitatea de a evoca amintiri
anterioare debutului bolii.
Amnezia de conservare descrie tergerea definitiv a amintirilor normal fixate; ar fi legat de cele dou
de mai sus.
Amnezia retroanterograd este o amnezie mixt, att de fixare ct i de evocare. Se remarc totui c
cele mai vechi amintiri sunt conservate cel mai mult (legea lui Ribot).
Amnezia lacunar se refer la o perioad net delimitat de timp. Examenul trebuie s precizeze dac
afectarea se refer la totalitatea funciilor cognitive i simbolice sau doar unele funcii sunt afectate limbaj,
gnozii, praxii. Se va aprecia i atitudinea bolnavului fa de simptomele sale.
18. Paramneziile
= dismnezii calitative; tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii.
1. confabulatia= halucinatii de memorie; semn cardinal in Korsakof, forme: fapte posibile/
fantastice/onirice;
2. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente);
3. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff;
4. anecforia= ridicarea valului amnezic (in demente, la normal- oboseala);
19. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ
1 I.4.1.1.1. TAHIPSIHIA = accelerarea ritmului ideativ (fuga de idei).Asociaz labilitatea ateniei i
exacerbarea evocrilor. Forma extrem e INCOERENA IDEATIV.
Apare n:
sindromul maniacal;
schizofrenie (agitaie, excitaie psihomotorie;
PGP (excitaie psihomotorie la debut);
intoxicaii uoare;
stare de surmenaj, epuizare;
stri nevrotice;
ebrietate.
I.4.1.1.1.1. MENTISMUL (e i o hipermnezie) = o form particular a accelerrii ritmului ideativ
caracterizat prin desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultoas a reprezentrilor i ideilor
(caracteristic automatismului mintal) fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneasc, fr s
reueasc.
Apare n:
oboseal;
tensiune nervoas;
intoxicaii uoare (cafein, alcool, tutun, psihotone, psihodisleptice);
automatism mintal schizofrenie.
I.4.1.1.1.2. INCOERENA GNDIRII = e forma extrem a pierderii legturii logice dintre idei. n forma sa
extrem ia aspectul:
Salatei de cuvinte = amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate;
Jargonofazia = nu mai este neles de nimeni, doar de cel care vorbete, care este un schizofren
disociat la extrem;
Verbigeraia = e o ataxie a limbajului - repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de
neles; uneori se degaj o oarecare tendin la rim (verbigerare - a trncni, a sporovi).
Incoerena apare n:
schizofrenie;
demene avansate;
tulburri de contiin.
20. Ideea obsedanta: IDEEA OBSEDANT / OBSESIV = e o idee dominant care asediaz gndirea,
irupe i se impune contiinei dei e n dezacord cu ea. Ea este strin, contradictorie situaiei i
personalitii bolnavului, care i recunoate caracterul parazitar, patologic, lupt pentru nlturarea ei, dar nu
reuete. Contiina pe care o are bolnavul despre caracterul patologic al obsesiei o difereniaz de ideea
delirant. Bolnavul tie c fenomenul eman din propria via psihic ceea ce l difereniaz de automatismul
mintal i fenomenele de influen exterioar. Aceste idei se nsoesc de anxietate.
IDEILE OBSESIVE = idei patologice, parazitare, care asediaz gndirea pacientului, n pofida
dorinei sale de a li se opune i care, datorit pstrrii caracterului critic, sunt nsoite de un mare grad de
anxietate. Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare, de
preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia / nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc. Se ntlnesc cel mai
frecvent n tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti psihiatrice (depresii, debutul
schizofreniei).
Apar n:
tulburarea obsesiv- compulsiv;
depresii;
stenici, reacii hetero i autoagresive - n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), cnd exprim o stare
delirant sau o impulsivitate iatrogen, alcoolism cronic ntr-o stare confuzional, oniric. Uneori las
amnezie lacunar (mai ales dup stri confuzionale).
3. STEREOTIPII- micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele
nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare), care subliniaz discursul sau
comportamentul pacientului. Aceste parakinezii apar n schizofrenie i exprima disocierea intrapsihic,
ambivalena i pierderea unitii persoanei i vieii sale psihice.
4. MANIERISME - gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei
respective i situaiei n care se afl.
5. BIZARERIA const n gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor chiar
i un ochi neavizat i apar n debutul sau n cursul evoluiei schizofreniei, uneori n mania cu factori
psihotici (delirani), n psihozele paranoide de involuie.
6. TICURILE categorie aparte de tulburri motorii micri intempestive, rapide, repetitive, fr
control voluntar dar sesizate de paceint. Sunt micri spasmodice parazite, uneori au aspect intenional.
7. PARAZITAREA UNEI MICRI PRIN ALTA = inutil, incomprehensibil, contradictorie, nu are
caracter repetitiv ca stereotipia.
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Renala, IH, coronaropatii, varstnici :
se impune diminuarea posologiei
28. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice; fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/
miorelaxante /anticomitiale; primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul
sedarii produse); ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj; si
ANTIHISTAMINICE= ineficiente;
BZD= efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce dependenta (fata de
Barb.); sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD; actioneaza prin potentarea alosterica a
actiunii GABA;
=au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica ;
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj;
Indicatii: -combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL),
delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse: alergii, efecte neuro ( somnolenta,
slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza timpul de reactie, oordonarea motorie, functia
intelectuala, provoaca amnezie anterograda), efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala,
ostilitate, furie, comportament distructiv, violenta). Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul
clinic al anxietatii. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu-se cu
antidepresive.
29. Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv (aciune timoanaleptic) pn la normalizarea
ei, fie chiar pn la inversiunea ei (excitaie maniacal). Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA
+/- SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor .
1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: supradozare+ fen
anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino
2. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic
prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Ef sec: agraveaza parkinsonismul, tremor, akatisie. In uz:
Fluoxentina, Fluvoxamina, Paroxetina, Sertralina. Indicate in: depresia unipolara, depresia din tulbularea bipolara,
depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile cu risc suicidar crescut, tulburarea obsesiv-compulsiva,
tulburarea de panica, bulimia, tricotilomania.
Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare; poate actiona in diferite parti ale
creierului in momente diferite. Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia GABAergica.
Ef sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor digital, tulburari sexuale. Este CI in sarcina(
=teratogen) . Indicat in: manie, tulbularea bipolara, tulburarea schizoafectiva, potenteaza AD in depresia rezistenta
la tratament, in agitatia psihotica.
30. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif
BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele
apar la al 3-lea soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica, depresia din Parkinson
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)
31. Betiile
1. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist
2. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica
3. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie, encefalopatie). La
scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara, epileptoida, insotita de confuzie mentala de tip oniroid,
halucinator- delirant, cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. Episoadele sunt
insotite de amnezie lacunara.
32. Caracteristici sdr demential: Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive organice i globale
n cadrul cruia sunt afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria
de fixare i de evocare, nvarea, gndirea i inteligenta-> pacientul pierde abilitile de rezolvare a problemelor
curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale cele mai uzuale. Funciile psihice elementare afectate major
de demen sunt memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepia i gndirea.
n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti profesionale i
eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai complex sau o
activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. Pe msur ce sindromul
demenial se accentueaz, aceast inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge s necesite supervizare
permanent.
Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demenial: precoce, iniial pentru evenimentele
recente. Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever (apraxie, agnozie). Orientarea
este afectat mai ales n formele corticale de demen i se manifest prin dezorientare de tip spaial.
Modificrile de limbaj includ att afazia ct i limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.
Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaqrea unor tulburari premorbide de
personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si tulburari de gandire (delir
paranoid nesistematizat). Caracteristic apar reactia catastrofica si sindromul apusului de soare.
Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
33. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si
corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand >50% din consultatiile de interne,
endocrino, neuro si chiar neurochir.Se cronicizeaza, se invalideaza, se pot decompensa psihotic si constituie
o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt
supusi la toate procedeele care "fac minuni"
In esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, o sfortare, un
fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare a compasiunii. Semiologia e
polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire.Nevroticul poate sa
ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore
propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o
dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.
Sdr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic,
iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o
reactie la stress ; intre 6L- 3ani =nevroza pp-zisa ; dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica.
Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si isteric, fact externi
psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta. De aceea la
acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice.De asemenea sdr
nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.
34. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intr-un caracter
dizarmonic. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter :
-in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti
-schizoizi =dificultatea de comunicare
-epileptoid =aderenta si impulsivitatea
-isteric = demonstrativitatea
-antisocial =agresiunea
-borderline = instabilitatea
-dependent = dependenta de altii
-evitant = insuportabilitatea implicarii
-fobic = frica de anumite situatii
-pasiv-agresiv= duplicitatea
Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun, fac rau si
celorlalti. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. O parte se pot decompensa psihotic
( schizoizii, distimicii). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali, determina totusi o poluare , un fel
de "totul e permis", o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite
obisnuite, nu ajung la aceeasi prosperitate. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala, biotipica cat
si printr-o anomalie castigata, printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. Pt a evita o etichetare
exagerata, dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si
posibilele acte savarsite.Deci psihopatul are un stil, un pattern , un model pervasiv, cu mici variatii de-a
lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive, oarecum marcate de destin, cu o vointa
centrata subetic.
35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva,
paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava calitativa a
realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, instrainarea, indepartarea
de gandirea comuna; colaborarea si dialogul devin distorsionate ; existenta sociala devine adesea dificila,
conflictuala, periculoasa, agresiva si chiar antisociala. Motivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e
compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva.
S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr
psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare
valoare prognostica).
Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Conteaza totusi sdr persistent,
dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi:
-disociativ sau delirul primar pt schizofrenii
-sdr de exaltare pt manie
-sdr de persecutie pt paranoia
Sdr psihotic reactiv contine un conflict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite
imprejurari (detentie).
36. Clasificarea dependentei medicamentoase
- categ 1 = opiacee
- categ 2 =barbiturice si tranchilizante
-categ 3 =cocaina
- categ 4 =marijuana
-categ 5 =amfetamine
-categ 6 =LSD
-categ 7 =Khat ??
-categ 8 =tutunul
-categ 9 = cafeaua
37. Delirium tremens : complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72 ore dup
ntreruperea consumului (sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine:
-febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;
-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;
-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h;
-mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicala- tratament in terapie
intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat;
-tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc
encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidro-electrolitica + tiamina+
tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+
supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata; uneori exista o criza
convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere, sub control neurologic.
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
38. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin
general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingrijire, mimand semnele incipiente din d. Alzheimer.
Spre deosebire
de aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbida este incompleta.
Tabloul clinic este de severitate medie, non-evolutiv sau usor progresiv incluzand deteriorare a
simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor, stereotipii, insotite de idei delirante
expansive ; aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice.
39. Dementa Alzheimer : este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila:
45-59 ani). Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea ventriculilor
(hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita,
caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie.
Debut lent progresiv, poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv;
perioada de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu
inteleaga mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului
potrivit, alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea progresiva a
indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la dezorganizarea completa a
comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda),
hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de
limbaj, ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou
clinic de dementa profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar
reflexele timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor
epileptic.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal / placi neuronale
senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei)
40. Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv progresiv
datorat leziunilor ischemice multiple. Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul cognitiv multiplu prin
obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde i afectarea i a altor funcii de cunoatere,
manifestate cel puin prin unul din urmtoarele tipuri de semne neurologice: afazia, apraxia, agnozia,
afectarea funciile executive(planificarea, organizarea, secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast
deteriorare grav trebuie s invalideze pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale
suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne
neurologice focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal,
dizartrie, voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu trunchiul flectat,
membrele superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu trsturi czute prin pareza
bilateral de tip central a nervului facial, rs-plns spasmodic, diminuarea forei musculare distale)
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze in
toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli, etc... Se pierde enorm,
dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune,
alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa ci
prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot
inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate
asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de
dementa multiinfarct.
Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat, moare prin
accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.
41. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata
pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si
pe plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie - ecomimie - mutism - amimie) si crize de
hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive
sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea afazie
amnestica.
Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie, rationament); tabloul
clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala:
frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv); atrofiile
lobului orbital -alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual), euforie de
aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive;
atrofiile temporale - modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si
perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte sexuale).
realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a
vazut fiecare). Oniricul e fragmentat, nu e o succesiune de imagini, scene de film cum e oneroidul. In
descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare,
dar nu comunica. El e prins, e hipnotizat, e iluzionat magic de visul la care asista. De aici rezulta ca boln.
nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua, o iluzionare sistematica, percepe delirant. Desi nu
trebuie confundat cu delirul primar, oneroidul apartine pato acute, dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea
episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat.
Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele.
50. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de invazia totala a
constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie proprie de obicei strilor psiho-organice
acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase (ex.meningo-encefalit, traumatisme cranio-cerebrale).
Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele realitii, el fiind
animat de visul lui dar acest vis este proiectat n realitate, substituie realitatea. Bolnavul halucineaz predominant
vizual, mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitat conform
acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci onirismul pune n pericol viaa bolnavului i a
celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c aa e i visul dar, spre deosebire de visul natural, visul
acesta patologic nu se memoreaz (dect excepional anumite fragmente). Deci acest sindrom este caracteristic
patologiei organice acute (infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul
maniacal sau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . Dup ace
trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva din aceste fragmente (onirism
residual).
51. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in
care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuzie mentala. Simptomatologia se
manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta, halucinatii.
52. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta, actioneaza pe o
perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste 6 luni). In deteriorare mentala, sdr demential,
oligofrenie. Reprezint o tulburare psihic datorat unei disfuncii cerebrale generale. Simptomele principale
sunt: slbirea memoriei, scdere ateniei, scdere capacitii de judecat, generalizare, abstractizare,
fatigabilitate, bradipsihie, srcirea nuanrii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modificri
evidente n personalitate subiectului, egoism. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociaz i
se condiioneaz reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional),
deteriorare (pe plan cognitiv).
53. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomofiziologica globala. Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un proces organic care favorizeaza si un
dezechilibru psihologic). Exista o involutie fiziologica, deci o scadere a performantelor insa cu o
compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta
care este corpul, dar nu sub aspect estetic. Problema care se pune este intretinerea, mentinerea corpului ,
lupta cu deformarea si suferinta corporala. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui, asta il
ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala, ajunge la probleme de filozofie, se pune deci problema
mortii de care suntem angoasati, nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. Exista in psihiatrie 2 cai mari
prin care se ajunge la acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu
deteriorari cerebrale, cardiace, renale cu/fara HTA). A2-a cale este cea degenerativa, globala sau in principal
cerebrala.
54. Cura de dezintoxicare
-detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Un tratament ce se doreste eficace
are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. Exista detoxifiere nonsubstitutiva:
se face cu CLONIDINA maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0.1-0.3 mg/zi; si substitutiva
cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). Desi exista riscul de
dependenta la Metadona, sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. Planul terapeutic in
detoxifierea substitutiva = 4tipuri:
a. detoxifiere pe termen scurt- reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin
b. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L
c. mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L
d. mentinere pe termen lung = >6L
Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. Se mai folosesc si
medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg ; VALPROAT DE NA
pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze mici + hipnotice la nevoie. Dupa o
perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua
si cura de dezobisnuire.
55. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung,
vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si
se continua si in afara spitalului. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. Pt tratamentul
psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare.
Modelul este cel pt heroina (Metadona, anxiolitice, antidepresive triciclice, anticonvulsivante). Un rol
important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv, de consiliere si pe prim plan la ora actuala
de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut- asistent social. De asemenea este
activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de
criza.
56. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamin)
provoac: activitate simpatic excesiv, midriaz, tremor, HTA, nelinite, hipertermie, tahipnee, tahicardie,
hiperactivitate. La doze mai mari apar anxietate, atacuri de panic, stare confuzional acompaniat de
diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA sever) i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia
cerebral reprezint dou dintre cele mai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu
metamfetamin. n cadrul aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive,
psihoz dificil de distins de forma paranoid a schizofreniei.
57. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simptome
asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par sedati si pe
acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala; BZD se acumuleaza,
ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile
isi pierd coordonarea si devin mai lente. Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool
sau alte sedative. Sevraj: anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala,
crampe musc, tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale
productive (halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.
58. Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea; alte semne: mioza, letargie, somnolenta,
dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rar insa insotita de agresivitate),
constipatie, greata, varsaturi, hTA, aritmii, hiperpirexie.
- se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa, depresie,
indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea); se poate ajunge chiar la somn, specific somnul cu
ochii deschisi
- un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie
igienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate fi trist, daca il trezesti te omoara pt ca i-ai
stricat visul
- se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima
luna de la abstinenta)
59. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-funcional al acestor tulburri rezid n componentele
motorii, oculo-motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferente cortico-striato- talamicocerebeloase care asigur conexiunea dintre regiunile corticale anterioare i talamus (via striai). Prezint o
gama larg de tulburri psihice: afective (depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante,
delirium), demen, asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor, tulburri specifice
de mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit depleiei de DA n neuronii
ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei i cogniiei, nucleul
accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali, hipocamp). Tulburrile
cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la subiecii control de aceeai vrst) sar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin perturbarea echilibrului DA-ergic. Pacienii
prezint vulnerabilitate mare la stri psihotice confuzive (delirium) n circumstane care le solicit
capacitatea de adaptare (intervenii chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de
asemenea ntlnite, pot fi accentuate de medicaia DA-ergic, de accentuarea tremorului la trezire, de
depresie sau de episoade scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe.
60. Tulb psihice in tumori cerebrale: n general, tulburrile psihice constau n schimbri inexplicabile ale
comportamentului i personalitii (la 1 din 5 pacieni), tulburri emoionale i cognitive.
Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare. Simptomatologia este global sau focal.
Simptomatologia global: deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz lent odat cu progresia formaiunii, la
care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme, schizoforme, pseudodemeniale,
confuzionale. Manifestri paroxistice posibile: crize uncinate, episoade halucinatorii sau de depersonalizare,
derealizare cudreamy states , absene. Simptomatologia focal depinde de localizare. Mai frecvente sunt
meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care comprim zone circumscrise corticale genernd
simptome focale, crizele epileptice fiind frecvente. Acestea mai apar n localizrile temporale, alturi de
episoade psihotice postcritice sau intercritice. O treime din pacienii cu tumori cerebrale prezint crize
comiiale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un moment dat n evoluie. n localizarea
temporal mai apar: amnezii, sindrom Korsakof, afazie, depresie, crize de tip complex parial, schimbri de
personalitate.
Tumorile frontale pot prezenta dezinhibiia comportamental moriatic, ce contrasteaz cu anozodiaforia i
indiferen fa de ambian, alteori alternane afective maniform-depresive (mai frecvente n localizarea din
girusul cingular), tulburri confuzionale de tip pseudo-demenial (dezorientare n locuri familiare, puerilism,
avoliie, pierderea spontaneitii gndirii, excentriciti), incontinen urinar. n localizarea orbitar apar
akinezie, pierderea iniiativei, apatie, pierderea spontaneitii. Mai pot aprea halucinaii vizuale, auditive,
olfactive.
Localizarea parietal este srac n simptome psihice. Dac se afl n lobul dominant asociaz afazia; tumora
de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i anozognozie. Mai pot aprea
hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.
Localizarea occipital poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate, luminoase,
geometrice. Jonciunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozia-nerecunoaterea figurii
umane).
Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alterri evidente de personalitate i afectivitate, tulburri
vizuale. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulburri cognitive, torpoare,
pierderea voinei, inactivitate. Tumorile talamice prezint hemipareze, deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin
secionarea funcional a conexiunilor buclei cortico-striato-palido-talamo-corticale care suprim aferenele
i eferenele frontale. De aceea simptomele psihice frontale sunt prezente.
Tumorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de slbiciune, mai rar vertij, grea, vom, stri
maniforme. Leziunea direct/indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal, exacerbat de micrile
capului, rezistent la analgezice, vrsturi n jet care acutizeaz cefaleea), bradicardie, crize de tip
comiial/hipertonice, staz papilar fie bilateral, cu scderea uoar a acuitii vizuale fie unilateral, cu
atrofie optic contro-lateral (sindromul Foster-Kennedy).
Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive, psihotice).
Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie psihiatric
anume. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.
61. Atacul de panica:
- episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta de moarte;
- apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara;
- are caracter crescator (in 10 min atinge maxim)
- debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal
- simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine
iniial de senzaii corporale pe care pacientul nu le poate controla. Comarurile sunt caracteristice, sunt
repetitive, att de vii i cvasi-reale, nct ntrerup somnul brutal, astfel nct bolnavului ajunge s-i fie team
s mai adoarm pentru a nu le mai avea din nou i din nou.
Halucinaiile, flash-back-urile dau senzaia pacientului c retriete evenimentul stresant.
Hiperreactivitatea sistemului vegetativ nsoete tensiunea emoional crescut n care triete cotidian
bolnavul (palpitaii, presiune toracic, respiraie precipitat, transpiraiile nsoesc de fiecare dat
rememorarea psiho-traumei).
Dizabilitarea pacientului se produce prin comportamentul de evitare a oricror situaii care ar putea readuce
trauma n prim-planul memoriei, pn la amnezia traumei ca atare. De asemenea, apar o stare de indiferena
afectiv manifestat prin detaare fa de realitate, de anturaj, de propriile motivaii anterioare, atenuarea
amplitudinii propriilor emoii, abandonarea activitilor pn atunci importante.
Iritabilitatea crescut apare pe fondul unei lipse constante a relaxrii n faa oricror stimuli (hyperarousal)
care se manifest prin:
dificultatea inducerii somnului
izbucniri de furie
dificulti de concentrare
hipervigilitate
reacii exagerate la stimuli anodini
- evolutie: acuta (1-3L), cronica (>3L), tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul), intermitenta,
reziduala
- alterarea functionarii normale
66. Caract clinice ale tulb de somatizare:
- stare de discomfort subiectiv +/- depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple si care
debuteaza inainte de 30 ani
- simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalent somatic
- simpt g-I: greata, varsaturi, intoleranta alimentara; c-v: palpitatii, precordalgii; neurologic: conversii,
pareze, parestezii; sexuale: menstruale, de dinamica sexuala
- simptomatologie refractara la tratament;
- evolutie cronica; pacient dificil fata de care medicul face contratratament
67. Hipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din D.S.M.-IV sunt urmtoarele:
A. Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o maladie sever,
bazat pe interpretarea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale;
B. Preocuparea persist n pofida evalurii medicale corespunztoare i a asigurrii de contrariu;
C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca n tulburarea delirant, de tip
somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca n tulburarea dismorfic corporal);
D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional ori n alte
domenii importante de funcionare;
E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni;
F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivo-compulsiv,
panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform.
Pacientul prezint anxietate i uneori chiar o uoar depresie secundare. Frica de prezena uneia / mai multor
boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Dac bolnavul citete ntr-o publicaie popular despre
simptomele unei boli ncepe s cread c o are i el (boala a mai fost denumit boala studenilor n
medicin). Simptomele hipocondriace sunt influenate de contextul cultural al pacientului care nu stabilete
o relaie bun cu medicul datorit solicitrilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume i
a frustrrii pacientului mereu nemulumit de atania insuficient care i se acord. Frustrarea pacientului
crete odat cu trimiterea sa la psihiatru.
Cnd aceast preocupare iese din sfera nevrozei, pierzndu-i caracterul critic, poate deveni idee prevalent /
delirant intrnd n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.
68. Schizofrenia paranoida: (halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)
- cel mai comun tip
- domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat n faza acut a bolii
- exist idei delirante de persecuie, urmrire, otrvire, control al gndurilor i ideilor de ctre ceilali,
grandoare, misticism, misiune special (reform, mesianic), schimbare corporal (delirante somatice),
gelozie, filiaie (natere ilustr), invenie, relaie / referin (la media, TV, oamenii pe strad privesc
pacientul cu ostilitate, suspiciune, ntr-un fel anume). Aceast aduce la modificri profunde ale perceperii
de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.
69. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic)
- tabloul e dominat de tulburrile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului
catatonic care poate fi ntrerupt de perioade de excitaie violent (raptusuri catatonice): negativism, atitudine
i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi rigide mpotriva eforturilor de a fi mobilizat),
flexibilitate ceroas (meninerea membrelor, corpului, n poziii impuse din exterior), sindrom: ecomimie
ecolalie ecopraxie, stupor (scderea marcat a reactivitii la ambian, cu reducerea micrilor i
activitii spontane, mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut, aparent fr
scop, neinfluenat de stimuli exteriori izbucnire brutal, irepresibil, de raptus)
70. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament, vorbire dezorganizat, aplatizarea i
inadecvarea afectului)
- debut precoce, insidios (15 25 ani)
- domin alterarea afectivitii (dispoziie superficial, inadecvat, rs prostesc, nemotivat, zmbete bizare
traducnd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat, ntng)
- halucinaii efemere, fragmentare
- tendine la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de rs, bufonerii prosteti
- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivitii i voinei.
71. Schizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active n absena criteriilor altor forme
clinice)
- se ntlnesc elemente ale tulburrii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nu sunt conforme
cu nici unul cu formele de mai sus, nu se difereniaz nici o clar predominan a unui set particular de
caracteristici diagnostice.
72. Schizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative; sunt absente semnele pozitive)
- corespunde stadiului tardiv, cronic, cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute, floride. - const n
predominan a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie, hipoactivitate, tocirea afectivitii
(complet aplatizat), slab comunicare non verbal prin srcire mimic cu privire indiferent i lipsa
modulrii vocii, postur pasiv, lipsa autongrijirii, izolare social, gndire srcit cu relaxarea asociaiilor,
alogie (gndire ilogic).
73. Ipoteze etiologice in schizofrenie:
1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti (14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta
mai mare decat la copiii mamelor normale
2. ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale
hipocampului (obstetrical); manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de
mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale, au facut mai rar boala decat
cei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive mediate
NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie
3.Ipoteza neuroendocrin. S-ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale). Se
asociaz diminuarea TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului.
77. Episodul hipomaniacal:
- dispozitie expansiva cel putin 4 zile, clar despartita de episodul depresiv;
- se intalnesc cel putin 3 din: grandiozitate/autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa
care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida, distractibilitate,
agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare, profesionale, sexuale), implicare excesiva in activit
placute cu mare potential prejudiciant
- episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii este caracteristica;
- schimbarea de dispozitie e observata de altii
78.Psihopatia paranoida:
Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c acetia sunt
ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. Acestea se manifest n variate circumstane i contexte. Au
tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat amenintoare (demeaning). Se ndoiesc de
loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s se izoleze.
Sunt resentimentari (fr motiv real), ranchiunoi fa de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt uor
atacai, tratai cu lips de respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr-o actiune
razbunatoare - pn la a pune la cale rzbunri exemplare. Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe partenerul
marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va fi utilizat
impotriva sa. Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea cu lips de consideratie este plin de
resentimente. Se consider obiectivi, raionali, justiiari. Persoanele din anturaj i consider lipsii de
flexibilitate emoional i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin excesiv de
ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al delirului de
relaie) care pot necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie.La examenul clinic
vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si
context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false, rationamentele sale sunt corecte si
binedirectionate. Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de prejudiciu, si idei ocazionale de
referin.
79. Psihopatia isterica:
- comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila, excesiv de
emotionala
- inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic
- comporament evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se
asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte
- histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin
intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze
80. Psihopatia antisociala:
- acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala,
fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori, cruzimi fata de animale, implicare in viol,
distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamare corporala, furturi;
- pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani
- ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu/fara arestari, ranirea altora
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
84. Personalitatea pasiv-agresiva:
Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv; caracterizata prin:
obstructionism+amanare, taraganare (procrastination)+incapatanare+ineficienta
Criterii:
-Un pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la performanta sociala
si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate contexte ca: amanarea,
taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un
termen precis, astfel incat acesta nu e respectat;
-Devine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva ce nu doreste
sa faca;
-Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca;
-Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile;
-Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (by climing) ca a uitat;
-Crede ca face mai multe decat cred altii ca face;
-Se simte ofensat, iritat, jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar putea deveni
mai eficient
-Obstructioneaza eforturile altora, sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar trebui de fapt
sa le sprijine acestora demersurile;
-Critica in mod nejustificat/batjocoresc, dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate;
85. Psihopatia borderline:
Se caracterizeaz prin instabilitate i schimbarea brusc a echilibrului emoional, impulsivitate, tulburri de
identitate (plictiseal cronic, senzaie de gol), comportament recurent suicidal / parasuicidal i idealizarea
primitiv sau identificarea proiectiv, splitting(clivaj) ca mecanisme defensive care perturb controlul
afectiv i stabilirea relaiilor cu ceilali. Instabilitatea relaiilor datorit incapacitii meninerii unui raport
afectiv constant constituie simptomul central care determin particularitile existenei individului
borderline: acting out periodic, cu triri intense de furie i anxietate, consecin a speranelor
negratificate, a ateptrilor mereu nelate de ceilali, a tririlor de abandon care pot lua forma clinic a unei
stri reactive psihotice (microepisoade psihotice - simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare,
circumscrise sau indoielnice) sau a unei stri disociative. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de
criza.
Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate, de ex.
sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti, pentru a-si exprima furia sau pentru a
stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. Se plng de lipsa unui sens real al propriei
identitati, de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). Prezint
impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor , sex,
uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
-pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe
supraidealizari si devalorizari;
-instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult cateva zile;
-furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive;
86. Deliriumul
Din punctul de vedere al semiologiei psihiatrice, acest sindrom se caracterizeaz prin: - tulburarea de
contiin (reducerea / dispariia capacitii de focalizare, fixare i mobilizare a ateniei); - tulburri
cognitive (atenie - orientare, memorie, raionament judecat - limbaj); -tulburri de percepie (iluzii
patologice, halucinaii vizuale, tactile); - tulburri de gndire (idei delirante fragmentare); - tulburri de
dispoziie; - tulburri psiho-motorii.
Simptome.