Curs 4-28.10.

2014
Inlaturarea efectelor nedemnitatii
Potrivit art.961, alin.2 efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin:
reabilitarea nedemnului
amnistie intervenita dupa condamnare
gratiere
prescriptia executarii pedepsei penale.
Acestea inlatura numai pedeapsa. Cu privire la reabilitare, solutia
deroga de la dr comun, potrivit caruia, de regula, reabilitarea inlatura
interdictiile si decaderile antrenate de condamnare. Desi nedemnitatea
este
In schimb, efectele nedemnitatii pot fi inlaturate prin vointa celui
care lasa mostenire.
Potrivit art. 961, alin.1 teza 1, efectele nedemnitatii de drept sau judiciare
pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic
notarial de catre cel care lasa mostenirea. De aici rezulta ca inlaturarea
efectelor nedemnitatii trb sa fie expresa si solemna.
1.Expresa-in sensul ca ea nu se poate deduce pe cale de interpretare dintro manifestare de vointa a lui de cuius, care lasa sa se inteleaga intentia sa
de a-i lasa o mostenire nedemna. In special, potrivit tezei a 2-a fara o
declaratie expresa nu constituie inlaturarea nedemnitatii legatul lasat
nedemnului dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea.
Intrucat inlaturarea efectelor nedemnitatii trb sa pastreze un caracter cu
totul exceptional, legiuitorul a dorit sa se asigure prin mijloace juridice ca de
cuius-ul doreste intr-adevar producerea acestui efect si din acest motiv ptr
validitatea inlaturarii este necesara manifestarea de vointa a de cuius-ului.
In doctrina au aparut efecte adverse cu privire la efectele produse de
testamentul lasat ulterior savarsirii faptei de nedemnitate in favoarea
nedemnului, fara ca de cuius-ul sa fi prevazut expres iertarea sau
inlaturarea ef nedemnitatii.
Op1-daca un asemenea testament a fost facut, testatorul ignorand
savarsirea de catre beneficiarul testamentului a faptei de nedemnitate,
testamentul este anulabil ptr eroare. In schimb, daca a fost facut dupa
savarsirea faptei de nedemnitate, in cunostina de cauza el ar reprezenta o
manifestare de vointa expresa in sensul instituirii nedemnului ca mostenitor
testamentar, manifestare de vointa care va produce efecte depline la
deschiderea mostenirii.
Op. R. D.-fara o declaratie expresa de inlaturare a efectelor nedemnitatii,
testamentul lasat fie si in cunostinta de cauza ulterior savarsirii faptelor care
atrag nedemnitatea, nu poate produce efecte si este caduc. Un asemenea
1

testament poate conferi eventual o vocatie testamentara nedemnului, dar

ptr ca acesta sa poata mosteni nu e suficient ca acesta sa indeplineasca
conditia vocatiei, ci sa indeplineasca toate celelalte conditii, inclusiv aceea
de a nu fi nedemn, ori aceasta conditie nu poate fi indeplinita daca, desi
sunt indeplinite conditiile ptr ca nedemnitatea sa produca efecte, de cuius-ul
nu a inlaturat expres aceste efecte.
2. Solemn-caracterul solemn rezulta din cerinta legii cf careia inlaturarea
nedemnitatii poate interveni numai prin act solemn sa un act notarial.
Testamentul poate fi autentic sau olograf(nu e un simplu inscris sub
semnatura privata, ci este ad validitatem inscris, datat si semnat de
testator). Daca survine in forma testamentara inlaturarea efectelor
nedemnitatii este valabila. Ea este valabila sub aspect formal si daca
declaratia... In schimb, daca declaratia se da in fata altui ofiter al puterii
publice decat notarul, spre ex judecator, chiar daca incheierea in care a fost
consemnata ea este un act autentic, dar nu unul autentic notarial, atuncii
declaratia va fi nula sub efectul indepartarii nedemnitatii.

Vocatia succesorala
Potrivit art. 962 ptr a mosteni o pers trb sa aiba calitatea ceruta de
lege sau sa fi fost desemnata de defunct prin testament. Din acest text
rezulta cele 2 surse ale vocatiei de a mosteni:
LEGEA, care prevede acele calitati pe care o pers trb sa le aiba ptr a
deveni mostenitor legal al unei alte persoane
TESTAMENTUL, care prin intermediul legatelor instituie mostenitori
testamentari in persoana beneficiarilor acestor legate.
Vocatia la mostenire poate fi legala sau testamentara. Aceasta vocatie are 2
componente: pe de o parte cuprinde vocatia generala de a mosteni, pe de
alta parte vocatia concreta.
Vocatia generala o are orice persoana care indeplineste una din
calitatile cerute de lege sau de testament ptr a mosteni. Spre ex. au vocatie
generala toti descendentii si ascendentii fara limita in grad si colateralii
pana la gr 4, aceasta vocatie o au toti. Totusi, ei nu pot mosteni toti odata
fiindca legea stabileste o ordine. De ex. descendentii ii vor inlatura de la
mostenire pe verii primari. Verii au vocatie generala, dar nu au vocatie
concreta ptr ca sunt inlaturati de alti succesibili preferati de most.
Vocatia concreta pp ca titularul sau sa aiba vocatie generala si acest
titular sa nu fie inlaturat de la mostenire prin mostenitori in rang preferat.

Devolutiunea legala a mostenirii

2

Vocatia legala la mostenire-este acea conditie a dr de a veni la

mostenirea legala, cf careia persoana trb sa indeplineasca calitatea ceruta
de lege spre a culege o asemenea mostenire. Potrivit NCC exista 3 categorii
de calitati care pot permite unei persoane sa culeaga mostenirea:

calitatea de sot

calitatea de ruda in grad succesibil

calitatea de comuna, oras sau municipiu

In principiu, sotul concureaza in privinta dr la mostenire cu rudele in

grad succesibil ale defunctului, ceea ce inseamna ca el nu inlatura complet

si nici nu este inlaturat complet de aceste rude. In schimb, comuna, orasul
sau municipiul au vocatia de a culege numai mostenirile vacante, adica
acele mosteniri in legatura cu care nu exista mostenitori, in sensul ca nu
exista nici soti, nici alte rude in grad succesibil ale defunctului.
De regula, legea desemneaza componenta claselor de mostenitori in
functie de o prezumtie de vointa a defunctului, astfel, de regula, calitatea
ceruta de lege ptr a mosteni este o calitate de apropiat al defunctului, pe
care este probabil ca acesta l-ar fi tratat cu suficienta afectiune incat sa-i
lase patrimoniul acumulat in timpul vietii sale. De aceea, in dr roman,
mostenirea este o mostenire de familie, in sensul ca vocatia succesorala
legala se intemeiaza pe relatiile de familie. In cadrul mostenirii legale,
vocatia succesorala generala este guvernata de principiul reciprocitatii.
Latura pozitiva -daca in raport cu un anumit moment o persoana ar veni la
mostenirea unei alte persoane, atunci fata de acelasi moment si cea din
urma persoana ar veni la mostenirea celei dintai. Latura negativa - daca in
anumit moment o persoana nu are vocatie legala succesorala generala la
mostenirea unei alte persoane, atunci fata de acelasi moment, nici cea din
urma persoana nu are vocatie generala la mostenirea celei dintai.
De la principiul reciprocitatii vocatiei legale generale exista o sg excin ipoteza unei casatorii putative, adica a unei casatorii care este lovita de o
cauza de nulitate, pana la hotararea de constatare a nulitatii casatoriei,
sotul de buna-credinta are situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. Sotul
de buna-credinta il mosteneste pe sotul de rea-credinta, dar nu si invers.

Principiile devolutiunii legale a mostenirii

Sunt in numar de 3 si in orice speta de dr succesoral ele trb aplicate
in mod imperativ in ordine:
1. Principiul prioritatii claselor de mostenitori legali
Legea care prevede calitatea pe care o persoana trb sa o indeplineasca spre
a avea dr la mostenire imparte calitatile astfel determinate in mai multe
clase de mostenitori legali. Clasele de mostenitori legali se determina in
3

functie de calitatea de ruda a defunctului dupa cum urmeaza:

Clasa 1 de most legali: copii, nepoti de copii, stranepoti de copii, incluzand
toti descendentii defunctului fara limita in grad.
Clasa a 2-a e alcatuita din 2 subclase:
-ascendenti privilegiati-parintii defunctului
-frati si surori, nepoti de frati si surori, stranepoti de frati si surori, adica
colaterali privilegiati pana la gradul 4 inclusiv.
Ce inseamna gradul de rudenie?-nr de nasteri care in linie dreapta sau
ascendenta comuna despart 2 rude determinate. Ex schema 2.
Clasa a 3-a: ascendenti ordinari: bunici, strabunici s.a.m.d fara limita in
grad.
Clasa a 4-a: colaterali ordinari pana la gr al 4-lea inclusiv:fratii si surorile
parintilor defunctului, verii primari, precum si fratii si surorile bunicilor.
Observatii referitoare la enumerarea claselor de mostenitori:

fiecare succesibil este susceptibil de 2 desemnari-una prin intermediul

gradului de rudenie, cealalta prin calitatea succesorala...

Bunicii-ascendenti ordinari de gr 2
Strabunicii-ascendenti ordinari de gr 4
Unchii-colaterali ordinari de gr 3
Verii primari-colaterali dr gr 4
Unchii si matusile mari-colaterali ordinari de gr 4.

toate aceste calitati se determina in raport cu defunctul

rudele in linie directa sunt succesibili indiferent de gradul de rudenie,

au vocatie succesorala

rudele colaterale au vocatie generala numai pana la gr 4 inclusiv.

Aceasta regula e impusa din ratiunea de a preveni pulverizarea averilor
printr-un nr foarte mare de succesori si alta ratiune-prezumtia de
afectiune, care justifica toate regulile mostenirii legale. Pe cand rudele
colaterale, care indeplinesc conditia capacitatii succesorale sunt
potential nenumarate, rudele in linie directa care indeplinesc aceasta
conditie vor fi de regula, in nr determinat. De aceea, legiutorul a limitat
la gr al 4-lea vocatia generala a rudelor colaterale, in schimb nu a
prevazut nicio limitare cu privire la vocatia generala a rudelor in linie
directa.
Potrivit principiului prioritatii claselor, clasa cea mai apropiata

inlatura de la mostenire clasele mai indepartate. Daca fata de o anumite

mostenire au vocatie generala, spre ex. atat descendenti cat si ascendenti,
fie ei privilegiati sau ordinari, descendentii ii inlatura de la mostenire pe
ascendenti. Daca o anumita mostenire e acceptata atat de colateralii
privilegiati, cat si de colateralii ordinari sau ascendentii ordinari, colateralii
privilegiati ii vor inlatura de la mostenire pe cei 2.
4

sotul supravietuitor care nu e ruda cu defunctul nu face parte din nicio

clasa de mostenitori, de aceea el nu este inclus in principiul prioritatii
claselor si ca urmare, el nu inlatura complet, nu este inlaturat complet
de niciuna din clasele de mostenitori, concurand cu oricare dintre ele.

exista situatii in care in ciuda principiului prioritatii claselor, concureaza

la aceeasi mostenire mai multe clase de mostenitori, si anume, in
situatiile in care de cuius-ul a procedat la exheredari partiale. Schema
3. A existat in literatura un curent gresit, cf caruia 2 clase pot veni la
mostenire doar in cazul rezervei. Schema 4.

2. Principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul

aceleiasi clase de mostenitori
Potrivit acestui principiu, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, rudele mai
apropiate in grad, inlatura de la mostenire rudele mai indepartate. Schema
5

Exista 2 exceptii de la acest principiu:

1. In cadrul clasei a 2-a care are o componenta mixta ascendenti privilegiati
si colaterali privilegiati, desi ascendentii privilegiati sunt rude in grad mai
apropiat cu defunctul decat colateralii privilegiati, totusi, ascendentii
privilegiati nu-i inlatura de la mostenire pe colateralii privilegiati, ci vin in
concurs cu acestia. Schema 6
2. In ipoteza reprezentarii succesorale. Schema 7

3. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa, de

acelasi grad
Primele 2 principii erau exclusive, inlaturau oameni de la mostenire, cel deal 3-lea principiu spune ca ...fata de defunct, mostenirea se imparte in cote
egale.
De la acest principiu exista 2 exceptii importante:
1. Reprezentarea. Schema 8
5

2. Impartirea pe linii. Se aplica doar in clasa a 2-a.Schema 9

Reprezentarea succesorala
Potrivit art.965, prin reprezentare succesorala, un mostenitor legal
de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urca in virtutea legii, in
drepturile ascendentului sau, numit reprezentat, ptr a culege partea din
mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, daca nu ar fi fost nedemn fata de
defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.
Justificarea mostenirilor. Schema 10

Domeniul de aplicare...
Reprezentarea succesorala poate sa profite numai descendentilor de gr 2 si
urmatoarele, nepotilor din frati si surori, precum si stranepotilor din frati si
surori-numai acestia pot fi reprezentanti. Pe scurt, reprezentarea se aplica
doar in clasa 1 si clasa a 2-a, dar si in clasa a 2-a fratii si surorile nu vin la
mostenire prin reprezentare, ci numai in nume propriu.
Nu poate fi reprezentant sotul supravietuitor al defunctului sau al... Schema
10.
Nu pot veni la reprezentare ascendentii ordinari. Schema 10.
Reprezentarea nu opereaza nici in cazul clasei a 4-a.