Curs 2 penal 04.03.

2014

Furtul :

Situatia premisa: este data de apartenenta bunului unui patrimoniu si
existenta bunului in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul.
=>Elementele situatiei premisa trebuie avute impreuna.

De ce trebuie sa apartina unui patrimoniu? pentru ca :
- bunurile res nulius nu pot fi sustrase, nu creeaza situatia premisa
pentru infractiunea de furt.
- nu realizeaza situatia premisa bunurile abandonate ( res derelicte )
- nici bunul gasit nu realizeaza situatia premisa, ci voi avea, daca
sunt intrunite conditiile elementelor necesare ptr bunul gasit.

*Pierderea vremelnica a contactului cu bunul nu inseamna pierderea
posesiei ci vom avea tot furt.

Latura obiectiva:
Elementul material este reprezentat de luarea bunului mobil din
posesia sau detentia altuia.

Actiunea de luare cuprinde 2 componente:
- deposedarea, scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului,
detentorului.
- imposedarea , trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului.
=> Ambele componente realizeaza elementul material.

=>Deposedarea nu inseamna ca victima trebuie sa aiba contact fizic
cu bunul. Se poate intampla ca faptuitorul sa aiba un acces limitat si tot
va fi vorba despre deposedare.

Aceasta conceptie a elementului material este sustinuta de teoria
apropriatiunii.
- Teoria contractatiunii: cand atingi bunul, deja e luare
- Teoria amovarii: ai miscat bunul, e luare
- Teoria ablatiunii : cand il transporti la loc sigur
- Teoria ....

De regula, elementul material se realizeaza prin actiune.
In doctrina, exista si ideea ca elementul material al furtului se poate
realiza si prin inactiune => Ipotezile sunt mai mult teoretice si se pot
confunda cu inselaciune.
Ex: Cand agentul da o masa de bunuri si opreste unul dintre bunuri.

Exista posibilitatea comiterii infractiunii chiar si in masura in care
persoana nu cunoastea ca bunul i-a intrat in posesie.

*Pentru existenta laturii obiective este necesara indeplinirea unei
conditii esentiale : ca luarea sa se faca fara consimtamantul persoanei
care are in stapanire bunul.

Cu privire la aceasta conditie, au existat mai multe opinii,
in principal , au existat 2 opinii:
1.Intr-o prima opinie s- a spus ca aceasta conditie este de fapt atasata
laturii subiective.
2.Cea de-a doua opinie spune ca nu, este o conditie a laturii obiective,
dar este inutila atat timp cat pe latura subiectiva se vorbeste despre
insusirea fara drept.

Opinie prof. Cioclei: -prima opinie este gresita, pentru ca lipsa
consimtamantului se referea la pozitia pasiva a subiectului pasiv, a
victimei, si nu a subiectului activ.
-si a doua opinie e gresita, ea nu este inutila pentru
ca ea caracterizeaza actiunea de luare, ne indica un caracter particular al
actiunii de luare in cazul furtului.
=> Acest caracter particular presupune : luarea nu poate fi decat
ascunsa, vicleana, sau abuziva.
Ascuns faptuitorul sa actioneze fara stiinta persoanei
vatamate si fara prezenta ei la locul faptei.
Viclean - profitand de neatentia victimei, executand o manevra
abila .
La aceste 2 ipoteze lipsa consimtamantului se prezuma.

Dar mai este o ipoteza cand luarea are un caracter abuziv. Si aici
apare conditia existentei sau nu a consimtamantului pentru ca
atunci cand fapta se realizeaza cu stiinta partii vatamate avem 2
ipoteze:
- grigore ii spune maricicai ca iti iau telefonul si ti-l dau inapoi daca bei
o cafea - daca accepta, nu e vb de furt.
- daca nu accepta, e furt.

Urmarea imediata : in cazul infractiunii de furt, urmarea imediata o
reprezinta schimbarea ilicita a starii de fapt a bunului, prin scoaterea
acestuia din sfera de dispozitie a persoanei vatamate si prin lipsirea
acesteia de posibilitatea de a dispune de bun.

Am urmare imediata de indata ce bunul nu se mai afla sub stapanirea
persoanei vatamate.

Sunt niste situatii de granita in care am deposedare de bun, dar din
diferite motive imposedarea este vremelnica => In aceste situatii, teoretic
se produce o paguba, dar paguba ar fi imposibil de evaluat. Dar, din
cauza acestor situatii de granita e clar ca este impropriu sa spun ca
urmarea imediata este crearea unei pagube.


Latura subiectiva:

-Opinie prof. Cioclei : Infractiunea de furt se comite cu intentie directa,
calificata prin scop: scopul insusirii pe nedrept a bunului.

-In doctrina, opinia majoritara este ca furtul se comite in ambele
modalitati , atat directa cat si indirecta.
-Intr-o alta opinie, se spune ca furtul se comite cu intentie directa, dar in
mod exceptional poate sa apara si un dol eventual .

Existenta sau inexistenta scopului insusirii pe nedrept duce in final la
existenta sau inexistenta infractiunii.
Aici, problema controversata se refera in principiu la
ipoteza in care faptuitorul ia bunul de la victima in scopul
de a o determina pe aceasta la o anumita conduita. De
regula, la regula asta este vorba despre actiunea
creditorului care ia un bun de la debitor pentru a-l
determina sa si realizeze obligatia.

Aici au exista 2 pareri:
1.Intr-o prima opinie majoritara, s-a spus ca nu avem furt pentru ca nu se
realizeaza latura subiectiva, pentru ca nu avem insusire pe nedrept.

2.Intr-o a doua opinie se spune ca exista infractiune, pentru ca se
realizeaza latura subiectiva , pentru ca exista scopul insusirii pe nedrept,
fie numai si prin simplul fapt ca faptuitorul isi propune sa dispuna de bun
in momentul si in masura in care victima nu se achita de obligatii.
=> Legiuitorul imi cere ca luarea sa se faca in scopul insusirii pe
nedrept.

Prof. Cioclei considera ca cea de-a doua solutie e corecta.
Argumente : art.. : atat timp cat legiuitorul sanctioneaza fapta
proprietarului care ia un bun din posesia legitima a altcuiva e furt, cu
atat mai mult, cand intr-o posesie legitima vine cineva sa ia un bun
pretinzand in mod justificat sau nu ca ar avea o creanta neachitata.

Simplul fapt ca autorul isi aroga dreptul de a dispune de bun in cazul in
care victima nu se conformeaza, in mod evident scopul insurii pe nedrept
este realizat.

In cazul furtului de folosinta, art. 208(4) avem tot intentie directa, dar
avem scop difereit : scopul folosirii pe nedrept a vehiculului respectiv.

Formele infractiunii:

-Infractiunea se consuma in momentul in care au loc cele doua
componente ale actiunii de luare: deposedarea si imposedarea.
=>Nu trebuie neaparat ca bunul respectiv sa fie scos din incinta
imobilului, sa depaseasca paza.
-Tentativa este pedepsita si are loc in momentul in care se incepe
actiunea de luare, dar nu este finalizata .
Cazul clasic: ii baga mana in buzunar dar nu reuseste sa ia bunul, este
prins.

-Furtul se poate realiza si in forma continua : ex : furt de energie electrica

-Poate fi realizat si in forma continuata: s-a pus problema :
de a delimita infractiunea continuata de unitatea naturala de
infractiune :
Pentru prima ipoteza : grigore intra in interval de 24 de
ore in casa maricicai de mai multe ori - aici avem de a
face cu o infractiune de furt in forma continuata.
Dar daca grogore s-a dus la maricica la etajul 4 si i-a
fost imposibil sa transporte toate bunurile intr-un
singur drum- avem unitate de infractiuni, furt simplu ,
pentru ca fapta s-a produs in aceeasi imprejurare iar
intervalul de timp nu justifica infractiunea continuata.

si de a delimita infractiunea continuata de concursul de infractiuni.

A doua problema : grigore fura timp de 3 ani din diferite
apartamente din acelasi cartier sau cartiere diferite,
utilizand in mare acelasi mod de operare, dar poate fi si
diferit. (Inainte de 89 se spunea ca e infractiune continuata ,
din teama de a nu lua achitare.) => au existat 2 curente :
Intr-o prima etapa regula a fost in masura in care se lucreaza in
mare cu aceleasi instrumente, acelasi mod de operare s-a spus ca
e infractiune continuata.
Alta opinie spune ca avem de-a face cu concurs. Pentru ca nu
putem vorbi de o singura rezolutie infractionala, intr un interval
de timp atat de mare.


Sanctiuni:

In VCP- limite de la 1-12 ani inchisoare.
- NCP nu aduce modificari in ceea ce priveste furtul simplu, doar
ca pedeapsa e de la 1-3 ani alternativ cu pedeapsa.
- O alta noutate e ca furtul de folosinta e incriminat separat in
art.231.
- Marea noutate- art. 231 NCP : plangerea prealabila si impacarea
:Impacarea partilor in cazul furtului , ca si in cazul furtului de
folosinta si partial in cazul furtului calificat inlatura raspunderea penala.


Furtul calificat - art. 209 VCP . (Art. 229 NCP )

-Art. 209 continea 20 de elemente circumstantiale - Un furt comis in
anumite imprejurari pe care legiuitorul le considera mai grave.
-In NCP, avem 16 elemente circumstantiale.
Art. 209 VCP:
Lit. (a): fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna.

Nu se mai regaseste in NCP ca atare, ci este circumstanta agaravanta din
partea generala.
Nu se poate retine acest element circumstantial, decat in
masura in care persoanele care sunt prezente au cunostinta
sau participa in vreun fel la fapta respectiva.
Se retine acest element chiar daca unele persoane nu
raspund penal. Se va retine furt calificat fara instigare,
pentru ca instigarea se absoarbe in autorat.

Lit (b): o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta
narcotica.
NCP retine acest element numai in masura in care e vorba de o arma, si
arma respectiva se afla la purtator, dar nu o foloseste.
=>Daca o am la vedere, si e prezenta o persoana la fata locului, se
prezuma ca e amenintare, deci devine talharie.

Lit (c): de catre o persoana mascata sau travestita.

Si in NCP se regaseste la lit (c ). In principiu este vorba despre o
incercare a faptuitorului de a-si ascunde sau falsifica identitatea.

In principiu, mascarea se refera la acea impiedicare a
observarii figurii respective in diferite forme. Se acopera
fata pur si simplu. Se refera la chip.
Deghizarea presupune o schimbare a intregii infatisari.
Poate sa insemne si portul unei unei uniforme, etc.
Travestirea se refera la falsificarea identitatii sexuale.

Lit (d): fapta comisa asupra unei persoane aflate in imposibilitate
de a-si exprima vointa si de a se apara.

Nu se mai regaseste in NCP la 209, ci printre circumstantele agravante
generale.
*Victima trebuie sa se afle in aceasta situatie, nu trebuie ca faptuitorul sa
o aduca in aceasta situatie, pentru ca aici e talharie.

Lit (e): fapta comisa intr-un loc public.
Dispare in NCP.

Lit (f): intr-un mijloc de transport in comun.

Ramane acest element circumstantial in NCP.
Mijlocul de transport trebuie sa fie in functiune, pe traseu, la lucru.
Daca e in garaj, in service, nu retinem acest element.
Daca e pe traseu, nu mai are importanta daca era in statie,
daca era doar soferul etc, se va retine.

In VCP daca se retine asta, nu se mai retine si elementul circumstantial
in public.


Lit g: in timpul noptii.

Ramane in NCP.
- Criteriul realitatii, trebuie sa folosim si un rationament realist .
Criteriul realitatii: zi, noapte, vara iarna.
=>Dar trebuie sa vedem ce se intampla in realitate in spatiul
respectiv. Legiuitorul s-a gandit sa protejeze niste situatii de
vulnerabilitate. La ora 10 in mall unde toata lumea e activa nu e
considerat furt in timpul moptii.

Lit (h) : in timpul unei calamitati
Dispare de la 229 NCP, dar o regasim la partea generala la circumstante
agravante.

Lit (i): prin efractie, escaladare, sau prin folosirea fara drept a unei
chei adevarate ori a unei chei mincinoase.

Apare si la art.229 NCP lit( d), numai ca pentru a inlatura o controversa,
legiuitorul adauga un element circumstantial prin violare de domiciliu
sau sediu profesional.

Escaladare: depasirea unui obstacol. Se retine numai in
masura in care se ajunge la bun.
Efractie: smulgi incuietoarea, spargi un geam. Trebuie ca
obiectul respectiv sa protejeze bunul.
Cheie adevarata: cheie originala si copii facute cu drept.
Cele mincinoase: orice instrument
Problema a fost legata de suprapunerea furtului prin efractie cu
violare de domiciliu.
1. Furtul prin efractie absoarbe violarea de domiciliu.
2 A doua opinie, minoritara dar corecta, se pastreaza caracterul autonom
al violarii de domiciliu.

ICCJ printr-un recurs in interesul legii a validat asta.
In NCP nu mai exista problema asta.