BANII SI FUNCTIILE LOR

Banul a existat inca din cele mai vechi timpuri, evoluand in timp
in mai multe etape si ajungand astfel in forma pe care o
cunoastem astazi. Forma cea mai veche a banilor a fost bunulmarfa, utilizat in cadrul trocurilor. Sub aceasta forma, banii au
fost utilizati atat ca etalon, cat si ca mijloc de plata sau in calitate
de marfa. Rolul de bani il indeplinea o marfa care putea fi
schimbata foarte usor cu celelalte marfuri, adica o marfa foarte
cautata,deoarece avea un grad mare de intrebuintare. Aceste
marfuri difereau de la un popor la altul. De exemplu, popoarele
din mediul oceanic, foloseau scoicile, pestii sau alte vietuitoate
din ocean ca mijloc de schimb, iar cele din zonele de campie,
foloseau cerealele.

Trocul in zonele oceanice.

Trocul in zona de campie.

Treptat au fost alese metele rare, precum aurul, argintul, cuprul,

plumbul sau fierul, ca baza materiala a banilor, acestea
indeplinind criteriile de durabilitate, divizibilitate, raritate si
uniformitate. Astfel au aparul monedele, dezvoltarea acestora
constituind un progres remarcabil in evolutia banilor. Dupa ce
monedele au fost batute si garantate de stat, acesteau au fost
acceptate tot mai mult, procesul de schimb fiind simplifac
considerabil, deoarece metalele nu mai trebuiau cantarite
(monede numarate) . In trcerea de la banii corporali, la baniisemn, s-a recurs la folosirea unui metal comun (cuprul sau fierul)
pentru realizarea monedelor divizionare. Biletele de hartie, a
caror valoare putea fi echivalata in metal pretios, au condus la
aparitia bancnotelor. O diferenta considerabila intre banul-marfa
si banul semn este aceea ca materialul din care sunt
confectionati banii-semn nu are nici o intrebuintare directa sau
aceasta intrebuintare este nesemnificativa. Valoarea de schimb
fiind garantata de emitent. Banul-semn se intalneste sub doua
forme pure : monedele si bancnotele emise de catre stat. Pentru
ca in operatiunile bancare au fost utilizate tot mai mult
calculatoare, s-a ajuns la aparitia monedelor electronice,
tranzactii de credit reaizandu-se prin intermediul cardurilor
electromagnetice.

Primele monede in Imperiul Grec

Functiile banilor
In perspectiva economistilor contemporani se pune accentul pe
rolul banului in ansamblul mecanismului de reglare a conturilor si
in procesul de schimb al marfurilor. Astfel sunt intalnite trei
functii ale banilor :
1. Mijloc de schimb,
2. Masura a valorii,
3. Conservare a valorii.

1. Functia de mijloc de schimb elimina, in primul rand,

problema trocului, adica cea a dublei coincidente a
dorintelor si in al doilea rand se poate separa in timp
cumpararea de vanzare. Banul este general acceptat ca
mijloc de plata, nu pentru ca au valoare intrinseca, ci pentru
ca pot fi utilizati in achizitia altor bunuri sau servicii dorite.
2. Functia de masura a valorii. Asa cum greutatea este
masurata cu ajutorul altor greutati, si valoarea
bunurilor/serviciilor se masoara prin intermediul altor valori.

Banii au rolul unei oglinzi ce reflecta valoarea acestora in

societate. In conceptia economistilor contemporani, banii
sunt ca un instrument general de masura a valorii
marfurilor, asa cum voltmetrul este utilizat pentru
masurarea intensitatii curentului. Functia de mijloc de
schimb si cea de masura a valorii se completeaza reciproc,
nici una dine le nu este posibila fara cealalta, realizandu-se
simultan.
3. Functia de conservare a valorii determina transferarea
puterii de cumparare, din prezent, in viitor, realizanduse
procesul de economisire. Intre momentul vanzarii si
momentul cumpararii, banii trebuie sa isi pastreze valoarea,
deci puterea de cumparare in timp. Totusi, banii nu resusesc
sa isi pastreze mereu valoarea in timp din cauza inflatiei sau
fenomenului de dolarizare , astfel, acestia reprezinta un
mijloc acceptabil de rezerva.
Vnzare
Bunuri/Servicii

(n schimbul bunurilor/serviciilor este

primit o anumit sum de bani
echivalent valorii celor dinti)

Bani

Conservarea Valorii
Cumparare
Bani

(n schimbul banilor sunt

achizitionate bunuri/servicii
echivalenta valorii intrinseci a banilor)

Bunuri/Servicii

ANALIZA FUNTIILOR BANILOR PE

EXEMPLUL MONEDEI NATIONALE

Aparitia leului pe teritoriul romanesc:

Dupa formarea statelor nationale s-a putut permite bateria
monedei de catre stat. Pe teritoriul tarii noastre, primele monede
autohtone au fost folosite inca din secolele V-VI i.Hr. Acestea erau
denumite drahme si era alcatuite din argint si batute in orasul
pontic

Drahme batute la Histria

Geto-dacii au emis propriile monede imitandu-le pe cele
macedonene. Documentele istorice atesta faptul ca statele
feudale romanesti au avut sisteme monetare proprii.
Primele emisiuni monetare s-au realizat in:
Tara Romaneasca, pe timpul lui Vladislav Vlaicu (13641377);
Moldova, pe timpul lui Petru Musat (1374-1392);
Transilvania, in perioada cat a stapanit Ion Zapadie (15331540) si in timpul autonomiei (1541-1590).

In zilele noastre, unitatea monetara a Romaniei este leul, cu

subdiviziunea banul (1 leu = 100 bani). Se stie ca denumirea
unitatii monetare leu provine de la talerul olandez (leeuwendale),
pe teritoriul nostru fiind denumit leu, datorita imaginii care era
imprimata pe aceasta moneda. Talerul oladez a circulat in Tarile
Romane din secolul XVI pana in secolul XVIII, comertul in crestere
al Olandei cu Imperiul Otoman, determinand cresterea
importantei acestuia. In Moldova si in Tara Romaneasca, talerul e
fost moneda predominanta pentru 50 de ani (1650-1700).
La 4 mai 1867 se aproba legea prin care este adoptat primul
sistem monetar national al Romaniei, leul devenind unitate
monetara a tarii noastre. In acest sistem bimetalist, leul era
definit printr-o cantitate de 5 gr. de argint cu titlul 835/1000 si
0.32258 gr. aur cu titlul 900/1000.
Prima monetarie a fost infiintata pe 24 februarie 1870, pe
Soseaua Kisselef, in perioada domnitorului Carol I. Prima
moneda de 1 Leu a fost batuta in aceasta monetarie, avand
inscriptionat, pe avers, portretul domnitorului Carol I.

Sediul Monetarie de pe Soseaua Kisselef

Prima moneda de 1 Leu

Sistemul monetar este alcatuit din mai multe institutii si norme
adoptate de autoritatile nationale, cu scopul indeplinirii functiilor
banilor pe teritoriul sau. Astfel un sistem monetar trebuie sa
cuprinda rmatoarele reglementari:
1. Metalul monetar: Daca la inceput au fost folosite metale
pretioase in confectionarea monedelor, astazi , in tara
noastra,banii sunt alcatuiti dintr-un polimer special ( in cazul
bancnotelor), fie din otel placat cu alama, cupru sau nichel,
fie din alama ( in cazul monedelor)

2. Unitatea monetar. Daca pe vremea cand monedele erau

confectionate din metale pretioase, valoarea acestora era
data de cantiatea si valoarea metalului din care erau
cinfectionate, astazi, etalonul monetar este reprezentat de
puterea de cumparare.In zilele noastre, criza economica
consta si in faptul ca stabilirea acestuia este foarte greu de
realizat, ajungandu-se in momente critice, in care economia

globala este data peste cap. Anumite tari, care sunt in curs
de dezvoltare, ca si Romania, au foarte mult de pierdut, iar
marile puteri ale lumii isi asuma riscuri pe care nu le pot
rezolva.
3. Baterea monedei fara valoare deplina: monedele nationale
romanesti sunt confectionate din metale nepretioase.
Sistemele monetare din zilele noastre nu mai sunt
reglementate in functie de metalul pretios echivalent
monedei batute,decat in situatii exceptionale.
4. Emisiunea si circulatia bancnotelor convertibile, respectiv a
banilor de hartie. In fiecare tara, cat si in
Romania,monopolul emisiunii bancnotelor este acordat unui
singur emitent ( Banca Nationala Romana). Primele
bancnote (bilete ipotecare) romanesti au fost emise in anul
1877 de catre Ministerul de Finante, avand valori nominale
de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei si 500lei.

Bilet ipotecar de 10 Lei

Astazi,dupa dedominarea din 2005, bancnotele romanesti

sunt alcatuite sintr-un polimer si valoreaza 1leu, 5 lei, 10 lei,
50 lei, 100 lei, 200 lei sau 500 lei.

Moneda nationala romaneasca indeplineste cele trei functii

ale monedei:
Este un mijloc de schimb, acceptat pe teritoriul
Romaniei. Si poate fi convertita in monedele celorlalte
tari, asigurand puterea de realizare a schimbului.
Este etalon al valorii. Foecare bun din tara noastra are o
valoare proprie care poate fi exprimata in moneda

nationala.
Este un mijloc de conservare a valorii. Leul ofera
asigurarea preturilor in timp.