Prof. univ. dr. ION VERBONCU - coordonator - Prof. univ. dr. C. BAGU Prof. univ. dr. I. RATIU SUCIU Prof. univ. dr. E. BURDUS Prof. univ. dr. I, URSACHT Prof. univ. dr. M. PRICOP Prof. univ. dr. T, ZORLENTAN Cereetator st. prine. gr. II dr, F. M. PAVELESCU MANAGEMENTUL SOCIETA TH COMERCIALE PROJECT ECONOMIC Editana Privteck Bucuresti ~ 2003,CUPRINS Introducere setnninnnnnnsnnnnn I. Situatia economico-financiara si managerial’ a firmei 1. Caracteristicile tipologice 2. Situatia economic& si financiar’ (an bazA) 2.2. Cifra de afaceri seo . 2.3. Consumurile specifice de materii prime, manoperk directa si energie tehnologici 2.4. Resursele umane 2.4.1. Balanta timpului de lueru pentru un, angajat direct productiv 2.4.2. Numirul si structura personalutui folosit in anul de bazi 2.5. Dotarea tehnict 2.6. Situatia financiard 3. Piata firmei 3.1 Informatit privind produsele, plata #1 competitort 3.2. Informatii privind preturile materitlor prime, combustibilului gi tariful pentru energia electric’ 3.3. Informatii privind preturile produselor finite 4. Sistemul de management * II, Strategia gi politica firmei 1. Aspecte teoretico-metodologice privind fundamentares, elaborarea si aplicareu strategiei si politicii firmel .... 2. Misiunea firmei_.... 3. Obiective 13 14 15 15 26 26 28 29 29 34 34 39 403.1, Produc 3.2, Rentabilitatea firmei sn - 4, Modalitati strategico-tactice de realizare a obiectivelor 4.1, Factori modelatori ai dimensionfrii resurselor umane si materiale necesare realizarii obiectivelor strategice 4.1.1, Estimarea necesarului de personal 4.1.2, Balante timpului de munca pentru un lucrator direct producti “ 4.15. Timpul maxim disponiil pe grupe de utilje 4.2, Asimilarea in fabvicatie a produsului D in sectie T 4.2.1, Tebnologia de fabricatie 4.2.2, Organizarea liniei de productie in flux 4.2.3, Numirul maxim de lucratori productivi care Iucreaza simultan la linia ee fabricatie 4.2.4. Antecalculatia costului unitar 4.5. Analiza posibilit&tilor de realizare a obiectivelor in Sect AM eenrarninrnnninnncnnnn 4.3.1, Analiza previzionalé a posibilitatilor de realizare a cbiectivului privind productia fizick 4.3.2, Analiza incedrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi fizicd si cifra de afaceri 4.3.3, Analiza incadririi in nivelul previzionat al costurilor de produetie 4.4, Retehnologizarea firmei 4.5, Reorganizarea unor procese tehnologice 4.5.1. Reorganizarea liniei tehnologice la reperele R4 si Rs prin reamplasarea utilajelor pe flux . 4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentere cu materie prima a masinilor “a” prin trecerea de la sisternul “pasiv” Ia sistemul “activ” 4.5.5, Introducerea unui dispozitiv "DXI" la maginile de tip “Y 4.6. Modernizarea managerialé a firmei a 44 45, 46 46 46 47 48 48 51 53 34 58 38 59 63 65 68 68 1 13 44.6.1, Implementarea si utilizarea manage- mentului prin obiective si a manage mentului prin bugete . 4.6.2, Organizares ergonomick a muncit 7. Bficienta economica a modalitatilor de vealizare a obiectivelor 4.7.1, Caleulut econom: cu amortizarea 4.7.2. Bficienta economic a schimbérilor tehnotogice si economice preconizate in sectia a Ifa so 5. Dimensfonarea resurselor necesare realizirii obiectivelor ) @| ©@OO®@ e CQOOO® C ODL ODO 2) Montaj]L2 [Montaj] L2 RD B c (__[wfontaj]L1 A Suprafata scetici - 800 m* ‘Supratata sectict - 5.700 n Fig. 1. Tehnologia si structura de productie 2.2, Cifva de atacert in anul de baz’ intreprinderea a fabricat si a windut produsele in cantititile si la preturile prezentate in tabelul 1 10Sinuatia ceonamica:financiard si manageriald a firme’ ‘Tabelul ni Citra de afae anul de baz’ Pret de tient Valoare Produ: vinzare | fabricate si | (mii UV) UA] vindute (hue CaS a 21.000 35.000 S25. B 3.000 75.000) BiN.0007 c 56.000 10.000 560.0007 Fora cine de x x 1.595.000 fucert 2.3, Consumurile specifice de materi prime, manoperd directit si energie tehnologica Consumurile specitice de materii prime pe produs si repere, preturile de achizitie, in enul de baz sunt inscrise in tabelul 2 ‘Tabelul nr. 2 Preful si consumul specific de materii prime “| Materie[Pretde | Consum | Stocuri materii prime Produs | Reper | primi | achizitie | specific | ln sffrgitde an de uvike | kg/bue. ‘bazil (tone) T 2) 3 | 4 3 6 a m | a 50 13 7 Ry, | om 600 12 5 z Rs 330 20 it Ry | om 470 45 4 Ri | om 310 5 6 c R, | ms 350 20 10 Rk, | om 280 30 2 Ry_|__m; 270 20 9 rata operatiilor tchnologice, consumul de manoperd si salaviile rifare orare, in anul de baz4, au avut valorile inserise in tabelul 5.imatia eeonomicafinanciard si managerial a firme’ Tabelul nr. Durata operatiilor tehnologice gi salariile tarifare orare Produs | -Reper | Operatia | Utitajul | Consum timp | Snlariile tarifare simbot ore] on rare: tip musing UV fora 10 145 150 155 Tao 155 15 160 140 15 160 165 170 160 155 170 170 160, 140. 1s 160 165 140 7607 165 170 ITO. Mantal T iL i 1 iit it I iL Jc 20 sf fa sf ef T it T ir i T it Tir Monta Cheltuielile cu energia electricd pentru forta motrice in anul de bazii au fost determinate in functie de timpul de functionare al utilajelor pentru fabricarea produselor, de puterea instaltd a motoarelor electriceSituatia economicurfinanciard si manageriala a firme cu care sunt echipate masinile din cele doud sectii de bazi side prequl plitit pe kWh. ‘ Puterea instalatt a motoarelor electrive este: emasinga 30kw ” emasina 2,5 kw emasinum 2,5 kw emasinan 3,0 kw smagina p 5,0 kw emasinar 4,5 kw emasinaf 1,5 kw emasine g 2,0 kw smasinah 3,0 kw emasinai 15 kw emasinaj 5,5 kw ‘Tariful pentru un kWh este de 15 UV. 2.4. Resursele umane |. Balanya tinpulut de lueru pentru um angajat direct production In anul de bazi timpul de lucru ce a revenit in medic pe un angujat a fost de 1856 ore, asa cum rezultd din tabelul 4.Simasia cconomica.sinanreiara si manageriata a firmet Balanta timpului de luc Wr Trdicatort et : 0 T ‘Tabelul nv. 4 1 pentru un angujat direct productiv 1 _| ile calonduristics Zile nehueratoare, 2 | dinewre: + alle de vepaus legal + eoncedii de wdilins 3._| Zile maxim disponibile 4. | Zile nentitizate, din eave: + concedii de maternitate si program redus = concedii medicale probate prin lege wbsente nemotivate + absonte Zile ofectiv Iwevate Duvatu zilel de ver Numarul de ove inerate. @ Tash 24.2, Numarul si siructura personahului folosit in amul de baz Societaten comercial a utilizat in anul de baz un numir de 1.325 angajati in structura ardtat& in tabelul 5. ‘Tabelul nr. 5 Repartizarea personslului in anul de baz Ne] Compartimente | Sectia | Sectia | Atelier aie Fora ext | Categorit de 1 | atta | Mecano: | compartimente personal energetic a 1 2 4 e Muneitori divect 1_| prodwetivi te1_| 948 - ~ | aes Muneitort 2 | indiveet 10 | 20 50 20 100 productivi 3] Maistei 3 7 3 7 fa 4 [Personal TESA] _4 | a0 60 76 3] Fatah a 80 1328 Wruatia economicosinaneiard si manayeriald a firmes 5. Dotarea tehni Capacitatea de productie, pe grupe de utilaje, exprimati in produse si repere reprezentative, precum si gradul de utilizare in anul de baz sunt prezentate in tabelut 6. - Tabelul nr. 6 Miariinen $i gradul de utilizare a capacititii de productie Tit | Wamar | Timp | Produs, | Capaciinte | Producti | Grad de ma. | masini | maxim | reper ae realizats. | utilizare sinit aispmes. | repre | productfe | (echiv, zentativ |” (cchiv. ue) bc.) iz 5 = 3 = 3s aaa a Saas a m_[ 7 5770 | A] 40.590 | 28,000 | 61,90 np ut 730 _|__A] 42.167 | 25.000 59,20 pop | s760 [A [40.820 [ —28.0007[ 62,00] rp 20 [S79 a 39.555 | 25.000] 64,08] tobe e.1a¢ | A | 49.15 [28,000] 0.86] Secfia ala 1 a] BO [B= |_1L3e0 [7000 1 be] | 8.770 | BR, [1.954 | 49.000 t [30 [586 [B= R,[sa.s7s | 28.0007 eo 49] 5706 | BR | —ao.nr2 | 28.00 wh] 80 [5.760] “C=R, | 26.000] 88.0007 io[ i970] B-R, | sa.625 | 88.000. { [7s [ 5.790 14.405 | 10.000 i, Baad 3 49.159] 33.000. 2.6, Situatia financiar& Costurile de producti# aferente cifrel de afaceri din anul de baza sunt prezentate in tsbelele 7.12, iar in tabelul 15 se infatiseazt indicatori economico-finanicari, principal- Sitmatia econamice financiord si manegerial a firmei — nee Tabelubne belul nr, 7, aunt cle baz Amortizarea activelor i Nr Benumiee Naima | Amortizare on "fix ate | unmet (mit Le 2 wp eM po 1 3 o Lo ESaier a [Masini ip mn [Saint ip eT a 7 Misia ap Pp a7 [ia =| Maint ip eC % | Cikdive —— industviala 7 [Alte wctive fixe t aT ‘Total sectial ise 307 B3t Seqiianes 1 [Rasiniup"e [se [200+] 000 | ae] «Sen E_ | Maviatapyo" | 7i |B SETS] RUO Masini tip “f 20 ws fF B.300 ae | si0.00 | Masinttip "| a9 To Bao | aap a 3] Masini ip h*] 50 20 | an000 | es] eA | Masini tip 7 5 307 fsa] | RTO Wagiartip # a Cikdine SC industrials | T [alte active fixe > 5507 SRG [foutseaianita : wae _| a _[ Sas ‘Alierat mecanorenergetie 1] Siasini w Te 3200] ae] OR aT tilaje | . Unelte, pt BBS | RT lisporitive, umenteSitnaia economicorfinanciard si manag fala a firme 7 T c | eadie 7 1100 100 i Tinw industrial’ Total Atelier T T 163,550 mecano-energetic ‘Servicii fanctionale T [Masini penta] 3.400 a Tuerari administrative Ff cladive > 76.500 To Tea administratic Total servi > 22.000 | 24 | 527.800 | functionale Total general : e201 | 38 35,058 Costurile indirecte in anul de baz’ In anul de baz cheltuielile legate de salarizarea personalulut indirect productiv sau determinat astfel: a. Salariul medi lunar a fost de: 26.800 UV. pentru muncitori 51.400 ULV. pentru maigtri 35.200 UV. pentru personalul TESA b, In cheltuielile indivecte ale sectiilor sau mai inclus sumele aferente concediilor de odihni calculate prin aplicarea asupra fondului de salarii directe a unui coeficient reprezentand raportul dintre numarul de zile de concediu si numarul de zile efectiv lucrate (20/252; sporul de vechime = 10% pentru toate categoriile de personal © CAS. a reprezentat 25% din fondul de salarii d. Cota pentru protectia sociala a fost de 5% din fondul de salarii.atin eeanamicesinanciard $i manageriald a firme Tabelul nr. 8 Cheituielile comune ale sectiei uy, “Riticale decaiculatie | SectiaT Rtelierat en. Mecano- Energetic 7 z z 3 + A] Cheltwisii'de intrayinare ad YON TON] —AaaaesIe] DORI functionare « tilault T_[Materinte auxiliare Zarome| save oe] 54000] {27 TUzure obfectetor detaventar [880.000 [2150000 190.000 3] Energie electrich penta Fhaz.sn0] —7annn00 | 200.000 forta motries Combustibil [nigenae sien aaa ‘Amorizare S7s54 | A2RS6e TsL25 Fg21.562 | 32.864 98% Cheltuieli de administration | 25266.480 ] 98495628 sectici: SAR IOF Energie clectried pentwu Tas 00 ean 2R.H0n iluminat 3 _| Combustibi ZOO, 05.000 700500) ‘9 | Amortizarca cladirii 24.200 181.500) 12.100 10_| Salavit Tras9.a08| _75249.3001 i947 520 ii [CAS SS6G852 | 1e312352] 4.788.080 12 _| Protectie socials a72.970 | __ S.aeaa8T 957.396 [Alte cheltuiel - - 36.000"° Total SONTI AIA | ITA BAGTTE | _H.A8H.6IS *) Cheltuielile cu reparatiile au fost repartizate in proportie de 25% Ia sectia I side’ 75% la sectia a Iba. . *) Suma de 56.000 ULV. se compune din 24.000 ULV. cheltuieli materiale si 32.000 ULV. cheltuieli salariale.Situazia economico-financiara si manageriata a firmei Tabelul nr. 9 Cheltuielile generale ale intreprinderii uv. ™ “Articole de calcul Cheltwielt art. 0 i z 1 _| Materiale auxiliare $50,000) 2_| Combustibit 230.000, 3_| Energie electricn 195.500 ¥_ | Cheltuiclt pentru publicitate si corcoturew 5.900.000 pictei 3_[Amortizare 527.800 6 | Salarii ¥¥.103.600 CAS | Protectie socials 1.65 © [Alte cheltuielim 380.000, 3g | Torat FB810.540 110.000 WV. cheltuieli materiale 270.000 ULV. cheltuieli cu manopera *Ysumia de 380.000 ULV. se compune din: Tabelul nr. 10 Centralizatorul cheltuielilor pe elemente primare uy, ~“Bloments primare Valoure | Fondere tn toralul eifret absoluté de afaceri (%) Z 2 3 Wace pine eMC | Faso 7 Combustibl, cncrgie 5.268.000) ‘Amortizare 4.739.098) Cheltwich eu publ 5.500.000) Alte cheltuieli mat 134.000 “Total cheltuieli materiale | _ASR251.048 Sulnctt EAT. 25T GAS. 119.455.0068 Proteetie wociala BE ADOSTS ‘Site cheituiell ew Munopera 302.000 cheltuieh ow Baas ose 39D Tolal cheltiel de fabricagie | TARO. TORORE we sivinzareSituazia erapamicosinanciard si mranageriald a firme’ Tabelul nv. 11 Centralizatorul cheltuielilor pe articole de calewlatie 3 Nien | Articole de calculate iets [ Matevit prime divecte ~[Salarisdivecte — Valoare absorata] uN. 747,000.00 "354.850.000 Teas. | Brotectio sacialt -—___| 2.500] 3] Cheliwietienmane wie satel bat eotsectio ~ 7 Cheltuieli generale de adiminintratie st {| aestacere Co Tabelul nn 12 Costuri unitare pe articole de exleulatic uy. w Ratente de Frodase Lat caleulatie x B 3 7 i 2 1 | Maton pitme directs | Tasamno | ora 2 Salvii directo, [ 100,00, '9.750,00 15.610,00 TEAS 525,00.| —2.497.40 $402.50 3 TRrotectie mocait insoo | 487.30 5 Cheltwiti comune ale Tns2.97 | — B25RAT sectit. din care: motrice | 32. | Amortizare uss es.s0 5.8_| alte cheltwieti eumune 44448 sang, [78 Teast de produce rd aT Tansey | ARATROT std end 7 Shctemret sence (ease aS TART] i | administeatie si destacere | | Cost complet ts Re 7) waa [Pict de productoTHOT Thos (el.10/reh.8 100) 12_[ TVA. (rd. 0x 225) 620,00 [aR Te 18_] Pret de vaneare 25.820,00 | 41.480,00 BA 320,00 in determinaren costurilor unitare pe urticole de calealatie wa tinut cont de faptul cd unele cheltuieli pot fi evidentiate direct, iar altele -eele indirecte - pot fi determinate pe baza unor cheide repartizare. De asemenen, a fost Iuat in considerare si caracterul productiel fabricate in cele dous sectit pri cipale. Sectia I - productié omogend (un singur produs, A, fabricat intro 3.000 buc.) Sectia a Ifa - producti eterogent) (dous tipuri de produse cantitate de fabricate, B-C; cu tehnologie partial diferits, in cantititi diferite, de 15.000 buc si, respectiv 10.000 buc.) 4) Cheltuielile unitare cu muteriile prime sau determinat cu formula: cmp; = sunde: i: Cmp, = cheltuietile: cu materiitle prime directe. lu nivelul produsulut i (in cazul de fats, i regisinduse in ipostaza de produs AB sau C): i+ tipul de materie prima ng, * norma de consum de materie prima j, utilizata la produsul i (kg/buey Py* pretul de aprovizionare al materiei prime j ( U.V/kg)vel de produs Br Cmpg = (20 kg/buc ms x 330 U.V./kg) + + (15 kg/bue m, x 170 ULV./kg) + + (5 kg/buie ms x 510 UV./kg) = = 10.700 U.V./buc b) Cheltuielile cu sulariile directe su fundamentat pe baza vizate, astfel: consumutilor unitare de manoners sf terifelor de sa Cman, z ity th, .unde: fel cae) Can; = cheltuieli cu manopera direct pentru produsutl i nty = norma de timp exprimata in ore-om pentru operatin j, produs i (tehnologia de fabricatie are m operatit) th, = tariful ovar de salarizare. operatia j Exemplu: cheltuielie cu manopera direct aferent’ produsului B: C mang = Cman R; + Cman Ry + Cman R; + Cman montaj= = (8 ore/buc x 160 U.Vyora) + (3 ore/bue x 140 U.V.joray+ +(7 ore/bue x 143 U-V/ord) | +[( 5 ore/bue x 160 U.V./ora)+ +46 ore/bue x 165 U.V/ord) +(9 ore/bue x 170 U.V/ora)] + + {( 3 ore/bue x 160 U.V./ora)*(5 ore/bue x 165 U-V/ord) + + (2 ore/bue x 170 U.V/ord)| * (15 ore/buc x 170 UV/or’) = 750 U.V/bueia economico-financiard si manageriald a firmet ¢) Cheltuielile cu contributia pentru asigurtiri sociale = = Cmany x 25% Pentru produsul B, luat ca exemplu, cota de CAS este: CAS = 0,25 x 9.750 ULV./buc = 2.43750 U.V./bue 4) Cheltuielile de protectie social’ reprezinta 5% din cheltuielile cu manopera, respectiv: Prot. social= 0,05 x 9.750 U.V/buc. = 487,50 U.V./buc. €) Cheltuielile comune ale sectiei se vepartizeazd att direct pe produs, cat le i pe baza unei chei, functie de manopera directa (sala: directe). In ceea ce priveste sectia I sf, implicit, produsul A, situatia este mult simplificata, intrucat aceste categorii de cheltuieli pot fi evidentiate pe unitatea de produs printro simpl% impértire la productia fizicd fabricata, La sectia a Ila, unde sau fabricat produsele B.C, repartizarea sa realizat astfel: - cheltuieli cu energia electric pentru forta motrice: J-numfrul operatiei realizatt pe un anumit tip de utilajSimatia economico,financiara gi managerial a firme ty durata (in ore-masin§) a operatiei W,-puterea motoarelor ‘Ty tariful energiel electrice (U.V./kwh) Pentru produsul B: Coon = (5 ove/buc x 5 kw) + (5 ore/bue x 1,5 kw) + + (7 ore/bue x 2 kw)] + [(3 ore/buc x3 kw) + + C ore/bue x 2.5 kw) + (9 ore/bue x 5 kw) + (3 ore/buc x 3 kw) + (5 ore/bue x 2.5 kw) ~ + (2 ore/bue x 1.5'kw) I) x 15 UV/kw = 5 UV duc izuren sau determinat functie de - cheltuielile unitare cu amor manopera direct veslizata in sectia a Tha. Cheia de repartizare a fost: cheltuieli amortizave salariidirecte 3.430.064 U.V 5850. 064 UN 99 350.000 U.V t00= 219104 . Cheltuielile cu amortizarea pentru produsul Bau fost:econamicorfinanciard si manageriald a firme’ - celelalte cheltuieli comune ale sectiei sau repartizat mn funetie de acelagi criteriu, vespectiv manopera directt Cheia-dle repartizare a fost: Alte cheltuleli comune Salaviidivecte 27.859.175 U.V. are 100 = 350.000U.V 768254% Pentru produsul B, aceste “alte cheltuicli comune ale sectiei” (materiale duxiliare, combustibil, uzura obiecte inventar, cheltuieli de administrare a sectiei y.a.) au dimensiunea: 34% = 4.41449 UV/bu 9.750 UN. x 45,2768 f) Cheltuielile generale de administratie sau repartizat in functie de costul de productie (de sectie), pe baza urmatoureichei de repartizare: Cheltuieli generale de administratie Cost total de producti 48.640.580 U,V [411.068.402 U.V -100= +100 = 344 707% Cota de cheltuieli generale de administratie pentru produsul Ba fost: 29,655.65 ULV. x 544 707% = 1021.49 U.V/buc.ia economicorfi ciara si manageriald a firmed ‘Tabelul Principalii indicatori economico-finunciatt ai intreprinderii in anul de baz T Produse vandute x B © Cifva de afacert [uv __|___1.595.000.000 Costuri pentru productia vinduth 1.459.708. 982, Profit brut 135.291.018 ‘Cheltuieli fa 1.000 UV venta Numfr selariatt Numar muncitor Fond total de salarit FTBI2.287 Fond salarii munciton 451.144.0317 Salariu mediu lunar DBD A346 Broductivitatea muncii 203.178 Productivitatea capitalulai fix 15.052, Viteza de rotatic a capitalulul soetal al firmel ‘Rata rentabilitajit comerciale ‘Rata rontabilitatil economice 3. Piata firmei 3.1. Informatii privind produsele, piata si competitorii In anul de baza intreaga productie a fost destinata pietei interne. Produsul A a fost introdus in fabricatie in urmii cu 9 ani si este oferit spre vanzare de inci 4 intreprinderi. 26Cereren solvabilf totalf si vanztrile firmei in ultimil § ani sunt arftate in tabelul Li. Tabelul nr. 14 Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul A Vanzhiitotelepe | Indiccle | Vanzivile Cota finmel pe Anul ing anual al firmei iets (oue) vinzirilor (ue) wo T 2 3 4 30.000 zi FeO. Ra 320.000 was F0.0i007 12.5 285,000 9.1 000 116 260.000 ne 20.0007 112 255.000. ‘0, 000) 1 Produsul B a fost asimilat le firmA acum 4 ani si se realizeaza de incl 2 intreprinderi din tara, Cererea solvabilA si pozitia de piatt a firmei sunt prezentate in tabelul 15. Tabelul nv. 15 Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul B Vinzaritotlepe | Indicele] ~-Vanairile | Cota firmer pe] nul iat’ anual al firmel Piatt (uc) vanzivilor (bu) wo o T 2 3 4 & 3000 - 75.0007 38.1 ce 37.500. THz 15.300 ti 0.200 1073 74.5007 z 40.000 TWiT 75.000 Produsul C a fost asimilat in urma cu 3 ani si este fabricat de inés © firma din tara. Totodata pe piate interna au fost vandute anual circa 2.000 - 2.500 bucdti clin import. Cererea solvabili si pozitia pe piatt a gate in tabelul 16, firmei sunt infatSinaia econenicorfinanciard si managerial a firme’ ‘Tabelul nr. 16 Indicatori ai cererii solvabile pentru produstl C Tndiccle rile] Cota firmel po Anul | Vanzari totale pe pita | ancalal tome (ued AinzAvilot (huey i 2 ¥ To, sane 17.000 Tae 7.000 23.000, 135.5 10.007 3.2. Informutii privind preturile materiilor prime, combustibilului gi tariful pentru energia electric Prognozele referitoare la evolu pretutilor materiilor. prime, materialelor, energiei electrice si combustibilului estimen24 o crestere medie de 30%, In tabelu 17 se prezintd nivelul aetuatizat al preturiloy de achizitie pentru materiile prime directe yi energie electricd. Tabelul ne. 17 Pretutile materiilor prime directe yi tariful energiei electrice in anul curent ematerie prima Pret U.Va a L 2. me enengie electric,Sinaia eronomicafinanciard si managerial a fi 3.3. Informatii privind preturile produselor finite In anu curent. pentru ramura in care isi destfgoar’ activitatea firma, se prognozenzi o erestere a preturilor produselor finite cu 20%. In aceste conditii preturile de productie vor fi = pentru produsul A de 25.200 UV. = pentru produsul B de 40.800 UV. = pentru produsul C de 67.200 U. 4, Sistemul de management Sistemul de management al societitii comerciale care face obiectul acestei simulari se carscterizeazi prin urmitoarele aspecte pozitive si negative, desprinse din studiile de diugnosticare, fezabilitate si marketing elaborate in ultimii tret ani: a. Aspecte pozitive: > previziuni optimiste in ceea ce priveste piata, in pofida regresulut inregistrat pana in anul precedent; > existenta titlului de proprietate asupra terenului; actiunii de modernizare:Situatia economicor mageriald a firme > existenta unei piete relativ stabile si lipsa unei concurentg puternice in domeniu , > situatie economico-financiar’ pozitiva; > inegistrarea de profit in perioada ultimilor ani; > valorificarea covespunzitoare a parghiei “pret”, ca premisi a mentinerii si dezvoltarii pietei specifice: > climat social stabil, lipsa conflictelor de munca: > cresteri semnificative ale castigurilor salariale; > asigurarea unor raporturi corespunziitoare intre dinamica activititilor economice,“justificaté de respectarea unor corelatii fundamentale intre principalii indicatori economici: > implicarea activ’ a conducerii firmei (in special a managerului general) in modernizirea de ansamblu a managementului. si a fiecdrei componente a acestuia; > preocuparea managementului de nivel superior fn asigurarea unci dotari cu personal competent a posturilor de conducere si execittie, in pofida greutitilor intimpinate in-ceea ce prefveste asigurarea necesarului de economisti > folosirea, chiar dact insuficienti din punct de vedere metodologic, a unor metode si tehnici manageriale din categoria celor clasice (diagnosticarea, delegarea, gedinte): 30atia economico,financiard si manageriald a fi > apelarea la serviciile calculatorului electronic in derularea unor procese de executie si, partial, de management; > intensitétea decizional® foarte ridicata, in special Ia esalonul superior al managementului, situatie justificatt de multiplele probleme cu \lerea in aceastA perioad care se confruntd intrepri > initierea si derularea unor ample actiuni cu caracter strategic {privatizare, restructurare). b. Aspecte negative > cresterea ponderii cheltuielilor in veniturile totale, in ultimii 2 ani; > mentinerea unui numér relativ ridicat al salariatilor, raportat 1a volumul si dinamica productiei; > uzura fizick si moral avansaté a echipamentelor de productie, mari consumatoare de energie; > gradul redus de utilizare a capacititilor de product > conditii nefavorabile de munc& in halele de producti (factori de microclimat neadecvati: iluminat, poluare sonora, ventilatie ete.); > lipsa unui sistem de asigurare a calititii pe faze de fabricatie; > existenta unei structuri organizatorice ierarhic-functionale mai putin Alexibild simai putin adaptata cerintelor gi exigentelor economiei de plat’, situ € ce Ingreuneazd operationalizarea unor proiecte de anverguri:”itnatia economicerfinanciar > lipsa unor proiectii strategice judicios fundamentate, axate pe studii de prognozi, de diagnosticare si piath; de obiective care s& cuprind’ obiective > lipsa unui sistem catego fundamentale. derivate, specifice si individuale, in a caror indeplinive sf fie implicate toate componentele procesuale si structurale ale firmei; > dimensionarea si delimitarea insuficientd a nor componente tati, atvibutii si sarcini) saw structurale (posturi, procesuale (acti functii, compartimente, relatif orgunizatorice) cu impact nefavorabit asupra eficientei activitatii firmei; > lipsa ori insuficienta dimensionare a unor activitati foarte importante in economia intrepeinderii, cum ar fi: bugetare, previzionare. organizare managerial, marketing y.a. > structurare deficitar’ a autorit i pe niveluri ierarhice; > insuficienta fundamentare stiintificd a deciziilor de nivel superior, pe deo parte, datoritt neapelirii la serviciile unui instrumentar decizional evoluat si, pe de altd parte, datorita insuficientei suportului informational: > insuficienta delimitare si dimensionare a fluxurilor si circuitelor informationale; c > neutilizarea unor sisteme evoluate de management, precum, managementul prin objective. managementul prin bugete,Situatia economicorfinenciard si manageriald a firme! managementul prin proiecte etc. cu mare impact asupra eficientel firmes; > lipsa uhor clemente metodologice de bazi in ceea ce priveste Utilizarea unor instrumente manageriale si intretinerea functiondrii componentelor manageriale. Organigrama aferents, actualei . structuri organizatorice este prezentat4 in continuare. [Adunavea General a Actionarilor Consiliul do Administratic| Manager Gener Manager tehnic [ Manager side productie comercial ‘Manger * Serviciul person avitamantsalnrieare} Sectia (Retie wha} —t (Sei imocano-onengetiy Fig. 2: Organigrama firmetStrategia sip > y j STRATEGIA §1 POLITICA FIRMEL 1. Aspecte teoretico-metodologice privind fundamentarea, tia firmet elaborarea si aplicarea strategiet gi politic Esenta acestei lucrari destinaté studentilor economisti 0 constituie, aga cum s-a precizat, fundamentarea gi elaborarea strategiei gi politicii unei firme industriale, orgenizaté ca societate comercial pe actiuni. Literatura de specialitate’ insistii pe necesitatea derularli procesului strategico-tactic dup& un scenariu structurat in mai multe etape: . a, Fundamentarea b. Elaborarea ¢. Implementarea a. fn etapa de fundamentaré se urmareste, pe de o parte, precizarea unor premise si, pe de alt& parte, punctarea principalelor categorii de informatii ce urmeazi a fi valorificate in elaborarea strategiei gi politicif firmei. "Ase vedea O. Nicolescu, I. Verboncu - Ghid metodologic de elaborare a strategiei in vol. Strategii manageriale de firma (coord. O. Nicolescu), Editura Economics, Bucuresti, 1996 meStrategia $i palitien firmed Astfel, in cea ce priveste premisele proiectiei viitorului firmei pe orizonturi variabile de timp, mai ales de peste un an, este necesara Iuarea in considerare @ urmatoarelor aspect ® faza ciclului de viata in care se afla intveprinderea, premis’ ce influenteazd decisiv tipul de strategie ce urmeuza a fi adoptat, cat si componentele acestefa, de la obiective Ia modalititile de obtinere a avantajului competitiv; In ceea ce priveste societatea comerciala care face obiectil acestei luctiri, faza in care se afla este aceea de maturitate, situatie ce impune: + diferentierea produselor + cautarea de noi piete + axarea pe costuri ca element de avantaj competitiv + intensificarea actiunilor promotionale Tipul de strategie pe care se va “merge ” va fi: ‘Tabelul nr. 18 Tip de stratouie Caractoristict z x Slava de Giobaid feu priovitatay | Luarea fa considerare@ cuprindere ansambului componentelor procesuale si structurale ale firmet Dinamiea | De Consolidare, ow “Accent pe aspectlo calitative, obiectivelor | tendintd spre dezvottare | f2r8 neglijarea color euntitutive Obiective muperioare perioade! preedente Natura Ofensive + Pitrunderea pe nol plete obicctivetor st_| tnovationals + Extinderea nomenclatorth aprincipaleior | Managerial’ te fabricatic; abordari + Modermizare strategice managemontultt st 8 componentelor sale =Siravegia 1 politica firme Facem precizarea c& este foarte dificit de delimitat un tip de strategie de altul, dat fiind faptul ci apar si se manifest’ numerouse interferente in ceea ce priveste elementele de caracterizure. —/ = existenta unor stakeholderi. respectiv a factorilar endageni si exogeni firmei, ale efror interese economice sunt influentate major dé modul de concepere si derulare a activitatilor sate. In categoria acestova inti’ © proprietarii + actionar + salariatit + sindicatele + manager + furnizorit + clientii + bincite + statul (administratia publica) * autorit tile locale In prezentarea caracteristicilor tipologice ale firmei simulate se . ce influenteazi decisiv prezentul s fac referiri la asemenea stakeholder mai ales, viitorul siu. > asigurarea continuititii elaborarii si aplicarit. strategie si politicii firmei, pe baza modificdrilor ce intervin in caracteristicile dimensionale si functionale ale acestora, Adaptarea prin schimbare Ia mutatiile ce intervin in mediul ambiant, national si international, este singura modalitate de rispunsvatogia si politica firmet eficace la provociile acestuin, Or, acest lucru nu este posibil decit prin strategit yi politici realiste, aga cum se incearch si in lucrarea de fata & multidimensionaren strategies gi politicii globule, asigurata de vidiunea sistemici asupra intveprinderii (sistem socio: economic, sistem tehnico-material, sistem de management etc.) & flexibilitateu strategiei gi politicii tirmei. respectiv modificarea partial a continutului acestora, pe parcursul derulari procesului strategico-tactic. ca urmare a aparitiel anor nesincroniziti intre componentele rmajore _(obiective. modalititi de realizare, resurse, termene etc.) = transferul international de — know-how —munagerial, jonalizareaactivititilor economice. _ abor internal rea sistemick a elubortrii si implemetirii sunt alte imporninte premise de cate trebuie si se tind seama in derularea procestlui strategica-tactic. Concomitent. este necesari colectarea de infcrmutii care si izate cle: permita elaborarea propriu-zisé a strategief si politicii, fu > diagnosticarea viabilitatii economico-financiare si mai a firmei, pe baza elementelor informationale oferite de prima parte a lucravii; > studitle de marketing, referitoare Ia piata firm > studiile de prognozA, referitoare Ia tendintele manifestate la nivel de ramura si economie national’: > studiile ecologice b. Etapa de elaborare proprit-zisd parcurge ur seenari in cave se pune un accent pe:strategta si politica firme > formularea misiunii firmei > stabilirea obiectivelor ; > conturarea modalitatilor defrealizare a acestora > dimensionarea resurselor > precizaea termenelor intermediare si finale de reulizare a obiectivelor si de derulare a optiunilor stratgico-tactice > determinarea avantajului competitiv > cuplareu componentelor strutegico-tactice in strategia (politica) globala > elaborarea de strategii si politici partiale Aspecte teferitoare la aceste secvente sunt prezentate in continuare. ¢. Implementarea strutegiei gi politicii, o etap& cu un pronuntat caracter pragmatic, reclama, ca principale actiuni, urmatoarele: fn sensul crearii conditiilor > pregitirea implementérii, materiale, umane si financiare si pregétirii climatului din cadrul firmei, th vederea minimalizarii rezistentel la schimbare > reproiectarea sistemului.de management si a componentelor majore ale acestuia (metédologics, decizionalA, informational, organizatoriex), dup’ scenarii metodologice riguroase > operarea schmbirilor strategico-tactice preconizate de natura economict, tehnici, umand, managerial ete. > evaluarea strategie! si politicli firmei prin determinarea eficientei acestora 3rategia si politica firn $n rte fret > operarea unor modificiri, a unor perfection&ri, funct modificdrile ce intervin in parametrii de ‘stare ai firmei si mediului stu ambiant, Ne vom referi in continuare la elaborarea strategiei si politicii firmei, punctand cele mai semnificative aspecte pe care acestes te presupune. 2, Misiunea firmei Societatea comercial la care ne referim este specializatf, aga cum, comercializarea unor produse precizat, in producerea electrotehnice de complexitate constructiva si tehnologica medie. ‘Scopul principal al constituirii i functiondnii firmei il repxezints satisfacerea cantitativa gi calitativé a unui segment al nevoii sociale, in conditii de profitabilitate cat mai ridicate. Cele trei tipuri de produse ce fac objectul fabricatiei au utilizare atit industriala - intrand unor produse de complexitate medie - cat si casnics, configurati folosindu-se ca atare in locuinta fiecdruta. Intreprinderea a urmérit si urmireste ca satisfacerea nevoilor clienttilor s& fie cét mai bunt, orientindu-se cu prioritate spre aspecte referitoare la calitatea produselor si distribuirea corespunzitoare a ‘acestora, Totodata, in conditiile multiplicirii si intensifiearii concurentei, se cauta solutii pentru obtinerea de avantaj competitiv, prin optimizarea raportului pret/cost si imbunatitirea calitati Firma ocupi, in prezent, aproximativ 10% din piata unor astfel de produse #i sunt perspective favorabile pentru depisirea acestui prag. InStrategie gi palitiea formed hui economice-finai eliminirit blo ar. precum conditiile atenu si ale imbundtatirii (modernizarii) tehnice, tehnologice si mynageriale a sucietAtii poate devansa firme eu traditie In domeniu. Orice demers strategivo-tactic are punct de refering’, conturarea “unor obiective reale, mobilizatoare, stimulative $i compregensibile. Ele aledtuiese un sistem categorial ee “coboar’\” pani la niveluil postutud, respectiv pand ta obiectivele individuale. . Tinand cont de situatia economicotinanciard, de mediul coniexiqal in care actionea2a, precum si de perspectivele'ramurii din care’ face parte, principalele obiective strategice asumate’ de Intreprinderea simulatd sunt a, Asigurarea unei dinumici a profitulai de cel putin 10% in ficcure din anif intevalului strategic vizat (de trei ani b. Cresterea ponderii firmei pe piata interna si, mai ales, externa, in sensul: * optimizarii rapoftului export/piata intern’ in favoatea exportului: © aimplificarea segmentului (cotet) de piata interna comparativ cu firmele concurente la minimum 15% in urmatorii 5 ani 6 Reproiectarea sistemului de management pana la data de 30 junie, anul urmator. Aceste bbiective fundamentale (strategie) permit conturares de obiective derivate I si UL, specitice si individuale, rezultind un sistem deSirutegia si politica firmed obiective in a ciror realizare sunt implicate, practic, toate componentele i structurale ale firme’ procesuale fn figura uimatoare sunt prezentate cele mai importante dinte acestea, iar in continuare se fundamenteazi nivelul unora din cle pentru urmatorul an (nivelul planificat}. Precizim cA, functie de optiunile strategice si de modificinile ce urmeuzi a fi operate It nivelul firmei si in mediul ‘ambinnt al acesteia, nivelul efectiv al obiectivelor evidentiste in figura poate ti diferit. Studentii vor fundamenta nivelul previzional pentru toate obiectivele pe care le propun intreprinderii simulate. dupa metodologia de determinare a acestora. 5.1. Productin fizied gi cifra de afaceri Avand in vedere scidevew cererii solvabile pentru produsul a, slaba rentabilitate a ucestuia, precum si estimarea unei cresteri mai rapide a preturilor materiilor prime si energiel electrice, comparativ cu crosterile de preturi la produsele finite, firma va renunta in anul curent In fabsicaren respectivului produs. In aceste conditii in seetia Tse va trece Ia asimilarea noului produs D. * Cercetirile de piata efectuate aut ardtut €& se pot vinde in cursul anului curent 80.000 buesti produs D. Dintre acestea 4.000 bucati sunt cerute pe piata interns, 10.000 buciti pe piuta francezi si 6.000 bucati pe piata germana. Pretul de produetie pentru piuta Interns este de 10.500 ULV. . de 30 frunci pentru piutu franceza si de 9 marei pentru piuta germand.Sivategia si polite firmet Cursul de schimb mediu prognozat pentru anul curent este de 360 U-V./franc francez gi de 1.210 U.V./marca germana. Pentru produsul B se intrevede o crestere a cererii solvabite ex 6.6%, firma dorind st-si pistreze cota detinuta pe piaqa in anul de baz’. Deci numary] de buctti din produsul B care vor fi fabricate va fi de 15.000 x 106.66% = 16,000 buctti tn ceea ce priveste produsul C, datoritl rentebilitttit sporite si a expansiunii cererii solvabile, firma isi propune o consolidure a pozitiet pe piafS. Pentru atingerea acestui obiectiv firma a realizat studii de piath in trei variante: pesimist8, realists si optimist. In varianta pesimisti nivelul cererit solvabile va creste cu 8k, far cota de piatt a firmei va fi de 44%. In varianta realist nivelul cererli solvabile va creste cu 10%, iar cota de piatti a firmei va fi de 45x. In varianta optimist nivelul cererii solvabile va creste cu 12%, iar cota de piat’ a firmet va fi de 46%. Probabilititile de realizare a celor trei variante sunt: 1/6 in varianta pesimist4, 4/6 in varianta realisti si 1/6 in varianta optimista. Drept urmare, numarul de buciti de produs C (Qe) care va fi fabricat in anul curent va fi determinati astfel: 5 2 Tar Cptpotivien firme unde: Dp - nivelul initial al cererii vianta i ’ Igj- indicele de crestere al cererii in Cy P,- probabilitatea de renlizare a variantei { ‘ota cle piata a firmei in varianta i Avand in vedere datele prezentate anterior, din caleule rezulta un nivel de 11.387 bucdti. Prin rotunjire, firma isi va fixe drept obiectiv 11.400 bucati produs C. Porninduse de la productia tizied, se caleuleazi apoi cifra de afaceri (tabelul 19). ‘Tabelul nr. 19 Cifva de afuceri a firmei Wr Canttate Bret] Cire de atacort on. re produs | tiwey | vuey | tinit UW) 7 7 2 7 71s Te TORO Ta ze 11.300) 37.200 Teen (O3s[D-inem a0 fO.500 S200, +]: Franti 10,000 10.800 708.000 3] D- Germania 6.000) 10.800 ai e}p-to ator] ioe? me] [Total eitea do wfacort 2264220 3.2, Rentabilitatea firmei Firma ist propune o crestere a ratel profitulul de la 9,27% fn anul de bazi la 20 Aceasta corespunde unei rate a ventabilititii comerciale de 16.68%, in anul eurent. Deci profitul brut ce va trebui realizat va fi de: 0 mii UV 2.26: 20 x 16.66% 37. wStrategia $i polities firm Obiectivele » strategico-tactice ale firmel sinteza in tabelul 20. sunt prezentate in Tabelul nr, 20 Obiectvelestrtegeotactice we fismel in na moc facta Obiective ~ a T Productia fizict = Ti. Produs B Bue. s 15.000 12, Produs C uc. ED TS. Brodus D total ue. 140.000 » intern, boue, 54.000 + extern bue. 16.000 Citra de afacert mil UV 220 1. intern mii UV 2.090.880 2, extern mii UV, 3. Profit brat (minim) mir OV) Total costuri (maxima) mii UV, T8A8.850 or 5 Tac We hacus Cf 6 — PR odsihiati strategico-tactice de vealizure a obiectivelor } AN, ~ ty te estcares obiectvetorstraeyicotectice,trma igi propune: > asimilarea unui nou produs D > efectuarea de investifi performante) aa > modernizarea manages Qchizitionarea unor utilaje si masini mai > recucerea consumului absolut gi relativ de factori de productie > diversiticarea debuseetor pentru predusele fabricate prin patrunderea pe piste franceza si germand > prom. in intensitivarea reclamei, cheltuielile area produseler pr pentru publicitate vor speri ett 50% fats de anul de bazipolitica firmei > sporirea motivatiei in munca a personalului prin creyterea castigului se prevede ci indicele de salarial mediu nominal cu 30%. Totodat devansare a salariului mediu de citre productivitatea muncii va fi de 102%. iondrii resurselor umane gi 4.1, Factori modelatori ai dimen materiale necesare realizarii obiectivelor strategice 4.1.1, Estimarea necesarului de personal Avind In vedere cele arfitate anterior, reault ck nivelul productivitatii muncii in anul curent va fi de: 1.205.774 x 130% x 102% = 1.596.204 UV/angajat Deci, numarul de personal se va ridica la: 2,264,220.000/1.596.204 = 1.419 angajati. 4.12, Balanga timpului de muned pentru un huerdror divect prodnetiv In anul curent, aga cum rezultd din tabelul 21, numarul mediu de ore de muncf ale unui lucritor direct productiv va fi de 1.840 ore in sectia a Ia si 1.852 ore In sectia I, deoarece aceasta sectie va functiona doar in perioada 1 februarie -51 decembnie, intervalul 1.51 ianuarie fiind rezervat pentru asimilarea produsuli D. In seetia I intreg personalul va efectua conceditl de odihn’ in periouda cénd activitetea de productie este intrerupta. 7%Serategia gi politica firme Tabelul nr. 21 Balunta timpului de muned pe un lucritor Indicator Sectin a ha Secini T 2 3 Zile calendaristice Zo 385, 3 Zile nelucratoare (Zn), din care 154 Tor Zile de repaus Tegal (2x) it 307 Concediu de odihn’ (Co) ‘maternitate si program: redus (Cmpr) ‘Concedii medicale (Cm) i x Tntreruperi gi stagnivi doo ai Zs) 7 i ‘Absene aprobate prin lege (Al) z * 3 | Bile do tueru efective (Ziel) Durata ailei de iuera (Da) “Timp efectiv de luert in ore (Te) Observatii: Zid = Ze-Zn lef » Zea - Zn Tef = Zlef x Da 4.1.3. Timpul macim disponibil pe grupe de utilaje In anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat in tabelul 22. 7Stravegia si politica firme ‘Tabelul nr. 22 ‘Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje in sectia a Tha ore/an Wr Tp [Tipe | Timp maxim aspontou my] et ‘la intierupere [Zschimbusd | ¥schimburk cr o i es i 1 | Centre de pretacrare [a0 san 2] Masiné tin“ Ba [3] Masini tip 77 7 4 [Masini tip 3 | Masini tips sai 5716 Ba {8 Tiasini pa? sa 5.5R 572 (2 7_[ Masinitip 0) —x676 5.108 [Masini tip 35 710 B72 3} Mese tennnlogice = 06H 5008 Tind = (Ze~ Zl) x Ns x Del «TT Ze, Zl, Dal si Ti au semnitictiile din tabelul 21 si 22 iar Ns = numérul de schimburi 4.2. Asimilarea in fabricatie a produsuiui D in sectia 1 ALA. Tehnolayia de fabricayio Schema procesului tehnologic este prezentaté fn figura 4, jar tipul si durata operatiilor in tabelul 2 We© i set ooeripee Py lossod E|-©-©—o—sategiea si politien firm ‘Tipul si durata operatiilor Ne] Hpatopenior | Barate Tal aise ert (nin) [eehipamentutt 7 Z z i i manual | 18 existent 37 | Camecanteat [anes investi 3 mecanizata 3 si exlatente S| meeunatt 3 agin pr existente [meena fo masini “oP existente 3 tmamwal is Theso te Teer wxistente 7] taeemizatl 3 exisonte [cmecaniatt—[——¥ exidente mecanizatt 38 masini ie existente | mana 0 Bane mont] exivcnte Treeantzati a asi “h" exitente mecanizath 2 masini 1” investitit manvall aE Tne mental exitente | Tmanwsla CTE] at Teese Sra exiviente t TOTAL He p utilaje) se Costul asimila produsului (mai putin investitiile apreciaza Ia 8.000.000 UV. Puterea instalati motoarelor cle la maginile “k” yi “I” este de 1,5 kw fiecare. Montajul produsului D se va face la 0 linic servitd de o bandi transportoare, al cirei motor are @ putere a Protul de achizitie al noilor utilaje es ak > pentru masi 000 uv > pentru masina 1 175.000 UV. > pentru banda transportoare 90.000 UV Cotele de amortizare sunt 4,8% pentru maginile k si si de 10% pentru banda transportoare, 0raregie si polivien firnve 4.2.2. Organizaven lintel de prodnesio in flux Pentru fabricurea produsulti D se va organiza in seetia Lo linie de. productie én flus. In continuave se va efectim enleulul prineipatetor elemente ule acestein Parametril liniei in flux Linia de productie in flux va tunctiona 229 zile Iwerdteare in regim de 2 schimbuti a 8 ore. Coefieientul de simultuneitate (Ky care reflecta-timpul efectiv de Iueru in cursul schimbului este de 0.96, a, Tactill Hiniei (T) se determina asttel 1:60-K . “unde: t= timpul de luctu disponibil (ore) Q=vélumul produetiet 2-8-80-0.96 80.000 , Ritmul liniet (R) este im 4018 minute / produs wal tactului unde: D,, = durala operatic’ {sraegie si politica sire ‘Tubelul ne. 24 , Determinarea numarului de posturi manuale (Nyy) Operatin Buwata oporatiel | Novowr de powtant manual (min) 7 T z i iu Taik~ 7 | mexe de Inert 6 a 5,69 = 6 mese de lucru 0 a 11.37=12 | bane de montal is a 1892 =168 | _banede montaj it a Tain ® — | mese control Total postu manual 9 ‘Tabelul nv. 25, Determinarea numarului de utilaje (Na) Durata operatioh a T 2 @ 3 i * 30 magina “p™ 1137 = 12 z «0, masina “a” 22,74 = 23, 7 28 masina “A” 9.10 = 10 a 35 masina"Y” 32,515 15 a 38 mayina “g” 15,65 = 14 it 6 masina"h” 22753 i 9 masina T” Balad Numar total deutinge. a8 44. Calcutul lungimii benzii transportoare Lyn (Nu Now) Xd unde: d= distanta dintre dou posturi de Inert succesive = 1m Ly = (88 +49) x 1 157mStrategia si politien firm ¢. determinarea suprafetei benzii (S,) unde: 1, = latimeu benzi s, Sye* suprafata de depozitare a produselor finite: <2 m + suprafate pentru aliment 24 Sy = 30 m* Sy" 36m? Sy= 137 x2+50 +36 = 540 m? CAile de acces pentru linia de productie in flux reprezinta 20% din suprafata ocupata ce masini, utilaje, mese de Iuern si bancuri de montaj. Aviind in veclere cd suprafata totald a sectiei I (Sq) este de 800 m®, rezults cf gradul de ocupare a suprafetei (Gus) va fi: “Sp 120% es Sy 340-120% 408 1002. 100 51% 800) 800 100= 1. Numavul maxim dle hrerstovi productivi care Iueveasd simultan latinia de fabvicatie Necesarul maxim de personal direct produetiv/schimb se determing in functie de numirul de utilaje (Ns posturi de fuera manuale si normele de servire, respectiv numarul de lucr’tori ce revin pe un loc de munet, aya cum este prezentat in tabelul 26.Stare si politica fire 7 ‘Tabelut nr. 26 Numarul maxim de lucratori direct productivi/schimb: Operatia | Numarublae si postur | Norma de Numan de lerstori Welicrt Ny | servic) 42d. Amrecaleularia cosintui mina Estimarea costului noului produs se face porninduse de la determinaren manoperei directe (tabelul 27). a costului de energie clectricd cu sop tehnologie (tabelul 28) sia amortizarii (tubelul 29)Stravegia si polition siemet Tabehu nr lor divecte pe unitaten de predus. Rant Normude | Consume | twit | Covtunt poral service | ommoperd | oraruv | directo Uv | wy dioets t) om ste (G | = + “| 1 7300 _ F 0.100 | 7 0.250 =] ae ‘aaa i re 1 z 0.500 | y i 0.400 2800} as 0. ‘0,50 7 o.800 x z 1000p 25.00 i 0.100 21.00 2 T 0.150) 2,50 2 2 iio 3 z 0.700 Tota a Nota: Cy * Da Ny Cu = Coa 8 To ‘Tabelul nr. 24 Constmul de energie electric pentru forta motrice in sectiaL Operatia | Novma de Timp Putere | Toit Valoare sitiput timp, efectiv de lutt | consum | energie, de | (oremasinay (wi | encryie | electrics masina Py eletri VU) (K=0.96) Cay thew) | T _ 3 F = @ Te B10 O.0m1 oat 2.88 Wa 1025 O.2a0. 0.600. 12,00 * prequl pentiw 1 kiwh este de 20 UV. —7 Wie 350 a Via aan may viii N/a x7 xu 1 Team | janda transpartoare Total Tre TCT ane] mijloacelor | tate uniter? totals a fixe TU} | enitite | amonien Pew | aeeo j T 2 TT TT Game aT S| prodictiva | | aT TFa.000 wm [ae ‘a Masini tip "k Masini tip "a ‘Magint tip ">" fino | SAO Masini tip "0" (Lannea) Tanion | aa | 2a) Masini tip “i ¥.ao0 | #B0.000 | a. 30.500 Masini tip" THA | TANTO || Magini tip 42 ToGo | BAaHoM | _aw | 20.00 9” | Masini tip *h™ ana | RRO | BAG 10 | Masini up" Tesco i Taam | AA Sean Tf Banda 30.000] HHARO | — 10, Sa transportoare 2 [Alte mijloauce | san | er ooo fixe i ‘Total sectia FACEXIL Consumul de energie clectrica aferent benaii transportoare a fost determinat astfel: 229 zile x 16 ore/2i x 3 kw : 80.000 buc. = 0.1374 kwh/bue produs D Coe = NK SPL Ve= Coy 8290 kwh, %ravegit $i polite firme Deci, cheltuielile cu amortizarea cure r 394 : 80.000 = 9,82 UV. vin pe unitatea de produs vor ti de 78: Estimarea cheltuielilor de administrutie # sectiei se va face prin preluarea coeficientului de yepartiaae in yaport eu cheltuielite, eu sulaviile divecte, din anul de bazk (65.05%). Estimarea cheltuielilor generale ale intreprindesii care vevin pe o unitate de produs se va face prin preluaven eoeficientului de vepartizare in raport cu costul de sectie din anul de baza (5.44700. Tabelul nv. 30. Costul unitar antecalculat al produsului D. ARE de ae ET | Nae [ey [PaO eu ae | wy ‘Mater prime SRT ie wg | 60 } 2avs = | ig | 30 1287 im rg _| 20 808 Satan decte are] 0828 Teena TH i : 303 Provelierociah i 76.0 Chelluieli comunewe | OV Tata wectieh dn care: “Cheltuieliewenergin | uv 226.01 litem) “Cheltuielt ea amortizarea |. uv 9.82 ‘Aitecheltuielicomune |__| 65.05 1.00448 TT ost desectie or Bars uF 7 | Cheltuieli generale ale * 3.4470. 28: Intweprinder Tost total Ww TseLA0 31 Prot brat ow 1958.00 10_| Pret de productie (intern) | UV 10.500,00,Straten si politica firme’ le realizare a obiectivelor 4.5. Analiza posibilititile in seetia a Hea a tha Anuliza posibililatilor de realizare a obiectivelor in secti evidentiaza in ce masurs condifiile lehnico-materiale, umane, Finunciare si manageriale permit indeplinirea acestora Un astfel de demers a fost structural in urmitoarele clape: a. analiza posibilititilor de reulizare, a obiectivelor privind productia fi b. analiza incadrdrii in obicetivul privind numarul de lucrstori direct productivi ©. analiza ineadrarii in nivelul admisibil de cheltuieli A431. Analiza previsionald a posibilitdsiler de. rec a obiectimidni privind productia sized Verificarea posibilitatilor de realizarea a productici fizice stabilite ca oblectiv xe face pornind de la numfrul de utilaje si posturi de Tueru (N.), fondul de timp maxim disponibil (Ta) in conditiile anului curent gi a normelor de timp din anul de bazA pentru diversele repere si operatit (Ni) si pentru reperele reprezentative la fecare grupa de utilaje (N,)- coeficientul de-echivalenta (C.). Pe aceasti bazd se calculeaz objectivul de productie (Q,), precum si productia posibilt in repere reprezentative in conditille tehnico-organizatorice ale anului de baz (Q4), precum gi abateren productie’ postbile de In obiectivul propus (SQ) -Tabel nr. 31+ Intve acesti indicatori, exist urmiitoarele relatii 35Efectudnd g serie de transformari in modul de esprimare al productiei posibile si al obiectivului de productic, exprimate in reprezentative, se deduce cf: raportul dintre deficttul gi obivetiont de productie (Q,) repr timp astfel ined cresterea productici s@ nu necesite achizifionarea d a proportia cx care Wrebuie reduse normete de witaje. re grumdvnl de Analiz Incadvavit tu abiectivul pr Ineréitort direct productivt Se determin’ numarul de Iucritori direct productivi. necesar realizirit productiel fizice in conditiile mentinerti consumului de timp de munca din anul de bazi si a bulanfef timpului de munea din anul curent. Rezultatul se compara cu numérul maxim admisibil de luerdtori Aivect productivi, Avand in vedere ei numfrul total de personal a fost stabilit pentru anul curent la 1.419, ef In seetla I. vor fi necesari $12 Iuerditori § c& personalul indirect productiv va Himane constant (201), rezulth ch in sectia a Tu vor putea fi angajati col mult 906 lucrstori direct productivi. 7imei wien Swe ‘Tabelul 31 ‘Anslizapioviionali «feadr avi fn obiectivul privind producinfzic top ewe peta | ree oo Bee | mo. | camaine | unten ruin | Bond | prac | met toe | moe | da | a | “penal cute | “oe | "ge | tmeag | ‘Ret ates | a | 9) | CL | te [RT eat] oe | vue | wate Pe] Dee] mm vate | tins | S04 | gee astra | ag” | anc) | os | “> a tana bef ar "Raa rae = esata 7a ae cs Co ee note ERY tao [sf geo atea t © EE Team Cm [anave | -] a PssstStraueiet sé palitsce firmed ‘Tubehul ne. 32 Analiza previzionalt a incudritrii in obiectivul privind humirul de Iteritorl divect productivi (seefia a Tu) Re] Ras | Ome | Ope [nail | Tpadde | madam] Neco at | panes | reetitic | tn | cermvave | insist | tinge | mrattestetiegt tens pos | never | muontpe | prochatit tives | pen | amtossioe enrvensd | rsdineor | (red peat (ee 5 ‘it o|_t 2 3 T a [pom | 27400 | 8 | #2200 u 7 | aorano T 5 | aaa 2] pr, | wooo | 6 | omo00 a 9 | iga.oo0 T 3p aennn 5 1600 | 5 | ao.00 a 32.0001 T e) ea.400 cr, | soo a | o200 T roy an4oo | tr 140 19 a 4} aseoa | aso 25 S| 5 TenAG | mony | 15 | Ba0.0He | —T.Aa) 150, 7 |e 1.400 | snoniah | 32 [804.800 | 1.840 198, W_ | Total Toeratord in condifille normelor de munes din wnt de baza (yt) T_| Obicctivul privind muntirul total de Tuameont (L) 10 | Zeonomia relativa de personal (b= Ly -L) Reduceren medic # normetor de timp ano 100