Mecanism de actiune al glucocorticoizilor:

Sunt hormoni steroidieni. Ei sunt foarte liposolubili se cupleaza cu receptorii

nucleari care in plasma sunt cuplati cu 2 proteine HYP90 si proteina de soc term
ic. In momentul cuplarii glucocorticodului cu acest receptor cele 2 proteine se
desprind din complexul glucocorticoid-receptor. Ceea ce ramane din receptor si g
lucocorticoid calatoresc la nucleu si modifica transcriptia genetica de ARNm. Ac
esta ajunge inapoi in citoplasma la nivelul ribozomilor si sintetizeaza (lipocor
tina). Aceasta lipocortina inhiba fosfolipaza-A2 cu reducerea mobilizarii de aci
d arahidonic din membranele celulare astfel sunt reduse sinteza de leucotriene,
prostaglandine si tromboxani -> cu efectele specifice.
Efectul hormonilor glucocorticoizi e relativ lent apare relativ la 2-4 ore de la
momentul administrarii.
Clasificarea hormonilor glucocorticoizi ca medicament dupa unitate de doza, timp
de injumatatire, retentie hidrosalina si intensitatea inhibitia axei hipotalamo
-hipofizo-corticosuprarenalian.
Prima grupa :cortizol, cortizon, unitate de doza de 25 mg, timp de injumatatire
6-8 ore, inhibitie minima a axei hhc si retentie hidrosalina maxima.
A doua grupa: deltacortizon, au o dubla legatura in pozitia 1,2 a nucleului ster
ol. Prednisonul , prednisolon(acesta este forma activa a prednison), triamcinolo
n, si metilprednisolon.
Prednisolon, unitate de doza 5 mg, triamcinolon si metilprednisolon au unitate d
e doza 4 mg.
Timpul de injumatatire 16-18 ore.
Inhibitie importanta a axului hhc.
Retentie hidrosalina mai mica decat prima grupa.
A treia grupa: unitatea de doza 0,75 mg. Timpul de injumatatire 36-48 ore. Reten
tie hidrosalina absenta, inhbitie a axului hhc maxima motiv pentru care raman gl
ucocorticoizi de rezerva. Duc la atrofia gandei corticosuprarenaliana. Acestea
sunt dexametazona si betametazona.
Opioizii:
Opiu si morfina. Morfina este principalul alcaloid care se extrage din papaver s
omniferum album. Morfina e reprezentantul antialgicelor cu structura de tip fena
ntrenic. Tot cu structura fenantrenica mai este si codeina(3-metilmorfina). In o
piu se gasesc si o serie de alcaloizi cu structura de tip izochinolinic al caror
principal reprezentant este papaverina(antispastic).
Morfina este cel mai puternic antialgic cunoscut. Eficienta morfinei este mai ma
re in durerea de tip tonic. Durerea de tip tonic este durerea de intensitate med
ie si durata lunga(sta acolo e suparatoare). Cel mai intalnita este in neoplazie
. Eficacitatea morfinei in durerea de tip fazic, colicativ este mult mai mica. P
e langa efectul de tip antialgic morfina are si efect de tip anxiolitic de altfe
l cel mai puternic anxiolitic cunoscut. Nu se poate utiliza in tratamentul anxie
tatii datorita riscului de dependenta si toleranta. De altfel acest anxiolitic d
e intensitate foarte mare creeaza premizele pentru utilizarea abuziva a morfinei
si a derivatiilor de tipul heroinei. Heroina se mai numeste diacetilmorfina. De
altfel acest efect anxiolitic face ca in timp administrarea morfinei sa determi
ne o stare de euforie. La primele administrari (1-3) morfina poate sa creeze dis
forie(o stare de neplacere). La nivelul ocular provoaca mioza punctiforma.. La d
oze uzuale are efect antivomitiv. La doze mari stimuleaza centrul vomei si deter
mina greata si voma. Deprima centrul respirator si scad sensibilitatea acestuia
la concentratia dioxidului de carbon. Pentru terapie inseamna 15-20 mg , la toxi
comani 500mg-1g.
Deprima centrul tusei -> este cel mai puternic antitusiv cunoscut. Nu se utilize
aza de regula ca antitusiv datorita riscului de dependenta si toleranta.
Tot la nivelul SNC creste presiunea lichidului cefalorahidian(nu se administreaz
a in traumatismele cranio-cerebrale).Scade secretia salivara, iar la nivel pulmo
nar favorizeaza bronhospasmul datorita efectului de tip anafilactoid, inseamna c

a descarca histamina prin mecanism de tip direct. La nivelul tubului digestiv de

prima peristaltica propulsiva si contracta sfincterele ceea ce inseamna ca provo
aca constipatie. Contracta sfincterul Oddi -> contraindicat in colicile biliare
, poate da pancreatita acuta.
La nivelul aparatului urinar induce contractia trigonului vezical si in felul ac
esta duce la retentie de urina. La nivelul aparatului cardio-vascular nu-l influ
enteaza semnificativ dar la doze mari provoaca arteriolodilatatie si hipotensiun
e arteriala. Mai provoaca dependenta de tip fizic, dependenta de tip psihic, tol
eranta si psihotoxicitatea.
Depdenta de tip fizic presupune necesitatea de a-si administra drogul pentru a o
btine o stare de bine fizic in absenta administrarii instalandu-se sindromul de
abstinenta. Sindromul de abstinenta la morfina si la heroina sunt singurele sind
roame de abstinenta pentru care se poate muri(Sevrajul este foarte intens). Inte
nsitatea sindromului de abstinenta este cu atat mai mare cu cat timpul de injuma
tatire este mai mic. Inversul efectelor-> midriaza, hipersecretie salivara, hipe
rsudoratie, greturi, varsaturi, diaree, face pusee de hipo-hipertensiune arteria
la. La toxicomani se inlocuieste morfina si heroina cu un opioid de sinteza(meta
dona) care are un timp de injumatatire mai lung la 18h.
Dependenta de tip psihic. Pacientul este convins ca administrarea drogului ii fa
ce bine, si incearca sa convinga si anturajul.
Toleranta inseamna cresterea dozei administrate pentru a obtine aceleasi efecte
ca si la inceputul administrarii. Se dezvolta cu atat mai rapid cu cat calea de
administrare realizeaza concentratii plasmatice maxime mai rapid. Cu alte cuvint
e se dezvolta cel mai rapid pentru administrarea IV, mai lent pentru IM, si cel
mai lent pentru administrarea interna.
In situatia administrarii drogului I.V toleranta atinge valori atat de mari 500m
g-1g, in 2 saptamani.
La pacientii cu neoplazii administrarea injectabila dezvolta foarte lent toleran
ta. Atat de lent incat de regula viteza de crestere a tumorii este mai mare deca
t dezvoltarea tolerantei.
Daca toxicomanul isi intrerupe administrarea isi reia consumul de la doza pe car
e el o cunostea ca suportabila si face fenomenul de supradoza si moare.
Psihotoxicitatea presupune pierderea valorilor sociale.
Mecanisme moleculare de actiune ale opiozilor:
Morfina actioneaza la nivelul receptorilor opioizi endogeni de tip miu , kappa,
si delta. Intre receptorii opioizi s-au inclus multi ani si receptorii de tip si
gma. Sigma sunt receptori pentru LSD.
Miu, kappa si delta se gasesc natural in organism si sunt activati in mod normal
de asa numitii opiozi endogeni care sunt considerati modulatori ai cailor durer
ii. Acesti opioizi endogeni sunt reprezentati de proenkefalina, proopiomelanocor
tina.
Activarea receptorilor miu provoaca analgezie supraspinala. Inhibarea centrului
respirator. Provoaca la nivelul tubului digestiv deprimarea peristalticii propul
sive si contractia sfincterelor(loperamida sau imodium-> nu strabate bariera hem
atoencefalica).
Receptorii kappa. Provoaca analgezie spinala si deprimare respiratorie.
Morfina se utilizeaza in terapie , in durerile neoplazice, in traumatismele tora
cice cu fracturi costale numeroase. Exista sub forma de fiole a 20mg, exista sub
forma de fiole cu atropina , rolul atropinei este sa inlatura efectul spastic a
l morfinei si se gasesc sub forma de comprimate(sevredol) de 20,50 mg(comprimate
le de 50mg sunt comprimate retard). Exista si enplastre cu morfina. Toate aceste
a sunt pentru pacientii cu neoplazii. Dozele mari la pacientii acestia se admini
streaza subcutanat.
Codeina respectiv 3-metilmorfina se utilizeaza ca antitusiv, antidiareic si anti
algic. Se gaseste intr-o multime de preparate antialgice(acid acetil salicilic,
paracetamol). Doza pentru a obtine aceste efecte sunt intre 10-20 mg odata de 24 ori pe zi. Se demetileaza hepatic si se transforma in morfina.
Reactii adverse: usuca secretiile traheo-bronsice. Contraindicate in astmul bron
sic. Favorizeaza convulsiile la copiii mai mici de 12 ani. Provoaca constipatie,

motiv pentru care nu se administreaza la varstnici. Petidina(mialgin). Structur

a intermediara intre morfina si atropina. Este singurul opioid care nu provoaca
mioza si provoaca midriaza si se utilizeaza in colicile abdominale si renale. Du
rata de actiune 2-4 ore. Inhibitia centrului respirator este de mai mica intensi
tate. Doza echianalgetica 100 mg de petidina =10 mg morfina.