Ulcerele orale reprezinta un grup de leziuni impresionante din

punct de vedere clinic si histologic. Ulcerele pot fi provocate prin

trauma adica prin influente locale, in timp ce sunt ulcere care
reprezinta manifestari a unor probleme sisstemice.
De-asemenea sunt ulcere care apar primar in cavitatea bucala cu
manifestri timpurii asa ca eroziuni sau ulcere, asa cum ar fi spre
exemplu ulcerele traumatice, in timp ce altele sunt secundare in
cadrul unor afectiuni ale mucoasei bucale care primar se
manifesta prin bule sau vezicule si secundar se ulcereaza
(Pemfigus Vulgar).
Leziunile exofitice de-asemenea devin ulcerate in stadiile avansate
sau ca urmare a traumei mecanice a lor si a biopsiei de diagnostic.
Termenii de erozii si ulcere sunt foarte des confundate,si prin
greseala sunt folosite nefondat in descrierea anumitor tipuri de
leziunni. Eroziunea este definita pentru a descrie un crater nu
foarte adinc situat epitelial care clinic apare sub forma unei arii
eritematoase de dimensiuni nu prea mari si afectare superficiala.
Ulcerul a fost definit ca o leziune ce implica un crater de
dimensiuni mai mari care se extinde in toata profunzimea stratului
epitelial si subiacent in stratul conjunctiv.
Ulcerele orale sunt unice: Au cauze diverse, dar frecvent au
aceleasi schimbari histologice,iata de ce simpla microscopie a
leziunii nu furnizeaza informatii diagnostice. Ulcerele cel mai des
se suprainfecteaza cu initierea proceselor inflamtorii ceea ce
schimba caracteristicele microscopice ale afectiunii. Herpesu
simplex reprezinta un bun exemplu de ulcer oral ce-si schimba
identitate microscopica in urma contaminarii secundare. In stadiul
timpuriu- vesicular, semnele patognomonice includ distrofia bde
tip vacuolar a celulelor epiteliale si prezenta celulelor gigantice in
fluidul vesicular. Dupa ce vesiculele se ulcereaza aceste
caracteristici se pierd si ramine tablou microscopic al unui ulcer
nespecifc.
Semnele unui ulcer nespecifc includ urmatoarele semne: Stratul
epitelial lipseste in totalitate, tesutul conjunctiv expus este

necrotizat si suprafata este acoperita cu exudat fibrinos. In

dependenta de stadiul de avansare ucere pot prezenta la granita
tesutulu conjuctiv a leucocitelor polimorfonucleare. In faza acuta
de evolutie, ulcerul prezinta o concentrare masiva de celule
inflamatoare asa ca limfocite, celule plasmatice si macrofagi si
proliferari fibroblastice.
Atunci cind un medic clinician incearca sa efectueze un diagnostic
diferential a unui ulcer clinic este indicat ca acestea sa fie grupate
in 2 tipuri:
1.Ulcere pe termen scurt, acelea care persista nu mai mult
de 3 saptamini si regreseaza spontan sau in rezultatul unui uni
tratament conservator.
2.Ulcere persistente care persista mai multe saptamini sau
luni.
Din ulcere pe termen scurt fac parte ulcerele traumatice, ulcerele
herpetice bucale, ulcerele aftoase recurente si sancru in cadrul
sifilisului. Ocazional ulcerele traumatice, aftele majore, ulcerele in
cadrul infectiilor odontogene, ulcere maligne si ulcerele secundare
in cadrul unor boli generale sunt clasificate ca ulcere pe termen
lung. Ele trebuie considerate maligne pina cind este demonstrat
contrariul.

Diagnostic diferential:
Efectuind diagnosticul diferential al ulcerelor ne folsim de aceasta
clasificare conventionala examinind in mod separat fiecare grupa.
Nu in ultimul rind aceste 2 grupe au caracteristici comune: Acuze
legate de durere in regiunea ulcerelor- nu permite de a identifica
tipul ulceratiei si din motivul suprainfectarii ulceratiei cu flora din
cavitatea bucala- limfadenita regionala aproape totdeauna
insoteste ulcerele bucal. Aceste 2 caracteristici comune nu sunt
conclusive in formularea diagnozei. Exceptie de la aceasta regula
reprezinta carcinoma cu celule scuamoase si alte tumori maligne
pentru care nu este caracteristic durerea in stadiile timpurii. Ele
devin dureroase dupa ce au atins dimensiuni mari. Ulcerele pe
termen scurt sunt leziuni in suprafata nu prea adinci si nu

proemina de-asupra suparfetei mucozale. In contrast ulcerele

persistente sunt leziuni cu granitele extinse si baza larga.
Ulcerele de termen scurt
Ulcerele secundar unei maladii sistemice pot fi atit pe termen lung
cit si pe termen scurt . Informatia necesara poate fi obtinuta din
anamneza pacientului, daca boala initial a fost diagnosticata. Daca
pacientul nu stie despre afectiunea de care sufera atunci o
anamneza minutioasa trebuie de efectuat pentru a putea obtine
informatia care ne-ar sugera identitatea maladiei de care sufera.
Spre exemplu pacientul se poate plinge de oboseala, greturi in
cadul unor anemii sau polidipsii, sau poliurii in cadrul diabetului.
Pacientul poate fi cu mucoasa palida si cu prezenta febrei ceea ce
ne indica o leucoza sau pancitopenie. Investigatiile de laborator
ne-ar ajuta in evaluarea bolii.
Ulcerele ce apar ca urmare a infectiei odontogene sunt usor de
diagnosticat. Un examen clinic minutios poate identifica dintele
cauzal din care se efectueaza drenajul infectii. Clinicianul este
obligat sa ia in considerare orice ulcer minor localizat pe palat sau
alveola cu originea odontogena a infectii ce a provocat aparitia
ulcerului. Uneori presiunea in regiunea mucoasei dintelui cauzal
face ca o picatura de puroi sa se elimine de pe suparfata ulcerului
ceea ce ajuta clinicianul sa stabileasca diagnosticul corect.
Ulcerele aftoase recurente si ulcerele in cadrul herpesului
simplex pot fi diferentiate astfel: Ulcerele aftoase cel mai des se
localizeaza pe mucoasa mobila, buze, limba planseul, palatul
moale, iar pentru ulcerele din cadul afectiunilor herpetice leziunile
cel mai des sunt localizate pe mucoasa fixa, atasata de periost,
palatul dur, gingie si creasta alveolara. Leziunile initiale pentru
ulcerele aftoase reucrente sunt reprezentate de macule
eritematoase sau papule urmeaza oo ramolire si este urmata de
necroza si formarea ulceratiei. Pentru herpex simplex este
caracteristic aparitia unor vezicule mici umplute cu lichid seros
dispuse in ciorchine, fara prezenta lizereului eritematos, vesiculele
rapid se sparg forminf ulcere mici punctiforme cu diametrul mai
mic de 1 mm. Leziunea matura pentru ulcerele aftoase sunt

reprezentate de ulcerele extinese in dimensiune cu diametrul de 2

cm. Are un centru necrotic galben, contur regulat si lizereu rosru
inflamator prezent. Leziunea este simetrica si circulara. Pentru
ulcere in herpes dimensiunea lor nu depaseste mai mult de 0,5 cm
in diametru cu lizereu rosu prezent. Un numar de vezicule in
ciorchine de-asemena sunt prezente. Cind aceste vezicule se rup
ulcerele au dimensiunile cuprinse intre 1,5-2 cm. Marginile sunt
festonate si prezenta lizereului rosu.

Ulcerele traumatice sunt usor de recunoscut daca clinicianul

poate stabili cauza afectarii . In citeva cazuri cauza este
necunoscuta si greu de identificat astfel ca diagnoza devine greu
de stabilit. Ulcere pot lua forma dintelui cauzal, cuspidului sau
margini incizale. Se suprainfecteaza si sunt extrem de dureroase
si pot provoca edemul regiunilor adiacente.

Ulcerel persistente
Pot fi: ulcere traumatice, ulcere in carcinome, ulcere aftoase
majore, ulcere aparute in cadrul SIDA, ulcere in afectiunile
sistemice, keratoacantom, sancru dur , sialometaplazia necotica,
micoza sistemica. MIcoza sistemica complicata cu ulcere are o
incidenta scazuta si rar pot fi intilnite. Leziunile orale in cadrul
tumorilor metastatice a tesuturilor moi orale sunt destul de rar
intilnite si de obicei apar in jumatatea inferioara a cavitaii
bucale.Ulcerel in cadrul bolilor sistemice sunt de obicei pe termen
scurt , insa pot persista daca afectiunea de baza nu este tratata.
Acestea pt fi confundate cu orice tipuri de ulcere: traumatice,
carcinome, sancru dur si tumorile mucoepidermoide. De-obicei
ulcerel in cadrul bolilor sistemice pot fi diagnosticate doar atunci
cin o anamneza minutioasa este efectuata. Ulcerele secundare
sunt de obicei dureroase se deosebesc de leziunile ulceroase in
cadrul tumorilor prin faptul ca nu au baza sau crestere exofita.
Ulcerele traumatice se deosebesc de ulcerele secundare prin
faptul ca lipsesc dereglarile generale. Pentru ulcerele sifilitie este
carcateristic izolarea spirochetelor( Treponema Palida) Pentru
ulcerele in SIDA este caracteristic asocierea cu alte tipuri de infecii
precum si testul ELISA pozitiv.

Testele efectuate pentru sancrul dur da un raspuns pozit mai ales

daca leziunle sunt prezente mai mult de 2 saptamini. Daca
pacientii relateaza ca au intretinut raporturi intime cu persoane
care ar putea fi bolnavi de sifilis atunci se acorda atentie sporita
in cadrul diagnosticuli diferentilal. Daca ulcerul este rosu-cafeniu
cu lizereu rosu si este extins in suprafata, iar in anamneza nu se
stabileste originea traumatica diagnosticul este orientat spre o
tumoare tip carcinom cu celule scoamoase.
Sialometaplasia necrozanta este o inflamatie benigna a
glandelor salivare mici care cel mai des se intilnesc in regiunea
palatului moale. CAuza este necunoscuts. Leziunea este
reprezentata de un nodul a carui suprafata este ulcerata. Virsta
pacientilor este mai mull de 45 de ani si este mai des intilnita la
barbati. Se vindica de obicei in 6-12 saptamini. In timpul ulceratei
se aseamana foarte mult cu o carcinoma mucoepiermoida
ulcerata. Biopsia este indicata pentru stabilirea diagnosei.
Keratoacantoma este similara leziunilor ulceroae de pe tumorile
maligne. Se intilneste rar pe mucoasa cavitatii bucale, cel mai des
fiind localizata pe buza inferioara si pare a fi identica cu carcinoma
cu celule scuamoase, insa sunt 2 particularitati :crestera rapida a
acesteia si diferente histologice in cadrul analizei morfologice a
tesutului.
Ulcerele aftoase majore sunt cel mai desc confundate cu
cercinoamele cavitatii orale. Este carcateristica pentru aceste
ulcere durerea severa si granite cu margini inflamatorii de culaore
rosie.
Carcinoma cu celule scuamose este cea mai des intilnita tumoare
maligna la nivelul cavitatii bucale. Leziunile timpurii ale tumorii
sunt nedureroase, ulcerul are margini extine cu marginii
proeminente si baza rosietica. Poate fi umplut cu granulatii de
culoare rosie. Semnele auxiliare ce ne pot ajuta in diagnosticare
sunt: virsta mai mare de 40 de ani, barbat tabagism pronuntat si
consumul de alcool sporit. Teste serologice sunt negative.
Ulcerele traumatice in special cele de pe limba pot persisita citeva
luni dupa ce factorul traumatic a fost eliminat. Asemenea ulcere

nu pot fi diferentiate doar i baza semnelor clinice, dar este nevoie

de efectuat biopsia tesutului.

Tratamentul: general si local.

Tratamentul general: se efectueaza reiesind din starea generala a
organismului si boala pe fondul careia decurge procesul; se va interzice
fumatul, consumul de bucate picante si alcoolul.
Pentru toti bolnavii se va prescrie terapia sedativa: preparate de Valeriana
cate 20 picaturi de 3 ori pe zi, pastile de Valeriana cate pastila de 3 ori pe
zi, tinctura Leonuri cate 1 lingura de 3-5 ori pe zi sau cate 30-50 picaturi
de 3-4 ori pe zi, trioxazina cate pastila de 2 ori pe zi; preparatele
bromului: solutie 2% bromura de sodiu cate 1 lingura de 3 ori pe zi dupa
masa, pastile din bromcamfora cate 0,25 g de 3 ori pe zi.

La formele eroziv-ulceroasa se pot administra preparatele antimalarice:

cloroquina cate 0,25 g data sau de 2 ori pe zi; se administreaza cate 1,5-2
pastile pe zi, impartind doza in trei ratii. Controlul sangelui peste fiecare
7-10 zile. Durata tratamentului este de 4-6 saptamani. La procesul de
inflamatie acuta aceste preparate se prescriu cu doze mici de
glucocorticoizi.
Prednisolon 0,005 mg sau 1/2 pastila de 2-3 ori pe zi se administreaza
pana apare imbunatatire a starii bolnavului, apoi se micsoreaza dupa
schema in scadere sau 5 zile cate 4 pastile (20 mg pe zi), apoi peste fiecare
5 zile se micsoreaza pana la 5 mg, terminand cu 1-2 mg pe zi (3-4
saptamani).
Vitamina A - solutie uleioasa cate 8-10 picaturi dupa masa timp de 1-2
luni. Tuturor bolnavilor li se administreaza vitamina A cate 5 drajeuri de 3

ori pe zi, acidul nicotinic cate 0,05 de 3 ori/zi, sau complamin cate 0,15 de
3 ori/zi.
Abramova recomanda dexametazon cate 2,5-3 mg in 24 ore timp de 4-6
saptamani; imbinare de cloroquina (1-2 pastile pe zi timp de 4-6
saptamani) cu prednisolon (20-30 mg pe zi); solutie de consurid cate 2,5
ml sub sectorul lezat sau aplicatii; hidrocortizon cate 0,2-0,3 ml sub
sectoarele lezate; solutie 1% procaina cate 2 ml sub eruptiile
elementare, in total 15-20 injectii; electroforeza cu tripsina; solutie 1%
vitamina PP sub elementele de baza, in total 20 de injectii; dalargin sol.
1% sub elemente. Tratament sistemic cu ciclosporina .
Tratamentul local:
1) asanarea cavitatii bucale cu slefuirea tuturor marginilor ascutite ale
dintilor, detartrajul, inlaturarea obturatiilor din amalgam si a dintilor care
au pozitie anomalica, tratamentul cariei si al bolilor parodontale;
2) la protezare de evitat utilizarea ghipsului pentru amprentare, iar
protezele totale trebuie sa fie netede, marginile rotunjite pentru a evita
vreo trauma in timpul masticatiei;
3) la confectionarea constructiilor metalice se foloseste un singur metal.
Se folosesc preparate medicamentoase pentru aplicatii -carotolina, sucul
kalanchoie, salvie, ulei de macies, linimentul de aloe,
nitrofural 1:5000, ulei de catina alba, baite sulfurate; chingamina;
unguente 5% metacil, 0,5% prednisolon, flucinar, hioxizon; aerozole
-livian; metronidazol 1%.
Se poate de utilizat crioterapia.
Bolnavii sunt luati la evidenta de catre medicul stomatolog si invitati la
inceput peste fiecare 1,5-2 luni la control pentru a li se acovda ajutor
medical calificat.

Universitatea de Stat de Medicina si FarmacieN.

Testemianu
Catedra Stomatologie Terapeutica

Leziunile ulceroase ale mucoasei

bucale.
Diagnostic
diferential.
Tratamentul.

Efectuat: Babanuta Tudor

Gr.3705