Formarea contiinei istorice are n vedere ideile care au contribuit la
susinerea identitii naionale i care vizeaz att realitatea lingvistic (latiniatea limbii romne) ct i etnogeneza romnilor (locul formrii poporului i continuitatea romnilor pe acest teritoriu).Un rol hotrtor n conturarea mentalului romn (contiina romanitaii poporului i a latinitii limbii) l au cronicile scrise n limba romn de Grigore Ureche, Miron Costin i Ion Neculce. Cronica reprezint o scriere cu caracter vechi n care sunt relatate n mod neselectiv, n ordine cronologic, aspecte care configureaz specificul unei perioade (probleme politice, diplomatice, educa ie, cultur, familie, via social, etc.). Scrierea cronicilor n cultura romn veche se justific prin promovarea ideilor umanismului european, curent care promoveaz valoarea omului i nevoia acestuia de a se manifesta prin calita i nsu ite. Grigore Ureche este primul cronicar care afirm cu argumente latinitatea limbii romne, unitatea i continuitatea romnilor. Acesta a scris Letopiseul rii Moldovei relatnd faptele de la desclecatul lui Drago (1359) pn la cea de-a doua domnie a lui Aron-Vod (1594). Ureche menine pentru prima dat cu argumente etimologice originea latin a unor cuvinte romneti. Cronicarul are o concep ie fatalist-teocratic considernd c evenimentele istorice sunt controlate de o putere divin i din acest motiv nu pot fi prentmpinate.