Imaginaia

Imaginaia reprezint un proces psihic cognitiv superior care produce ceva nou i original i care
construiete sau reconstruiete datele experienei.
Procedee imaginative:

Adaptarea
Aglutinarea (a sintetiza pri eterogene din realitate pentru a produce ceva nou)
Amplificarea
Diviziunea
Empatia
Modificarea (formei, mrimii, culorii, etc.)
Multiplicarea/Omisiunea
Schematizarea
Substituia
Tipizarea

Formele imaginaiei:
1. Dup prezena sau absena voinei n procesul imaginativ:
a) visul din timpul somnului (visul nocturn):
- visul cuprinde o succesiune de idei, imagini, reflexii, emoii, etc.
- are un caracter afectiv: corespunde dorin elor, intereselor, ateptrilor, preocuprilor
noastre recente sau care ne marcheaz personalitatea
- are o derulare scenic (spectacol nocturn)
- necesit uneori descifrare (are un caracter simbolic)
b) reveria (visul diurn):
- gndurile vagabondeaz
- ne imaginm tot ceea ce corespunde dorinelor noastre puternice
- este constructiv, dar necesit controlul raional
- este necesar atunci cnd nu dureaz perioade lungi de timp cci n acest caz ar deveni
ineficient
NOT: Ambele sunt forme de imaginaie involuntar.
2. Dup existena voinei i raiunii contiente
a) imaginaia reproductiv:
- presupune evocarea a ceva din trecut la care nu a fost prta
- reconstituie imagini pe baza unor descrieri pur verbale, fr suport concret (plan e,
fotografii, etc.)
- mbogete volumul de cunotine
b) imaginaia creatoare:
- este cea mai important form a creativitii
- presupune producerea a ceva nou, original, inovator
- valorific experienele cognitive i sugestiile subcontientului i incontientului
c) visul de perspectiv:
- este proiectul personal legat de modul de derulare a existenei individului n viitor
- se refer la o succesiune de imagini, gnduri i idei mentale n acord cu propriile dorin e i
ateptri

Tipologie
a)
b)
c)
-

dup gradul de activism:

forme active (voluntare)
forme pasive (involuntare)
dup tipul de reprezentri:
plastic-vizuale
auditiv-muzicale
motorii
dup natura lor:
tehnice
artistice
intelectuale