POVESTIRI ADEVARATE, ISTORIE

PATRU POVESTI ADEVARATE

Prima poveste
la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, cand soarta
evreilor din Europa era pecetluita, dar inca mai existau cai de
salvare, cateva sute de evrei instariti au cumparat un vapor in
scopul de a-si duce familiile in America. Dar aveau nevoie de
viza, asa ca s-au adresat ambasadorului SUA de la Londra.
In fond nu prezenta nici un obstacol obtinerea vizei, dar el a
refuzat. Acei oameni curajosi, determinati sa-si salveze
familiile, au plecat la drum pe ocean fara aprobarile necesare.
Cand ambasadorul SUA a aflat, s-a grabit sa instiinteze
guvernul american ca se apropie de tarmul tarii o nava cu
emigranti ilegali.
Evreii care reusisera sa scape din pericolele razboiului, s-au
trezit la capatul drumului in imposibilitatea de a cobora pe tarm.
Lipsiti de noroc au trebuit sa se reantoarca in Europa devastata
de razboi unde au fost arestati si arsi in
lagarele de exterminare.
Cand s-a aflat aceasta, rabinul Londrei s-a dus la
ambasadorul SUA in Londra si i-a spus:
-Stimate domn ambasador, faptele
tale sunt nedemne nu numai functiei
pe care o ai, ci si ca om. De acum
inainte, din cauza ca din vina ta s-a
petrecut aceasta crima, tu si toti
urmasii tai sunt blestemati !
Ambasadorul se numea Joseph

Patrick

Kennedy,

iar despre blestemul familiei Kennedy cred ca toata

lumea a auzit.

A doua poveste
Tot la inceputul celui de-al doilea
razboi mondial cand oamenii
au inteles soarta evreilor, in Lituania ambasadorul Japoniei era
un om integru care nu admitea crimele nazistilor si a avut grija
de evreii din Europa acordandu-le viza de intarre in Japonia de
unde puteau pleca oriunde doreau. Astfel a salvat doua mii de
evrei.
Chiune Sugihara a fost un diplomat
japonez din Lituania care impotriva
ministrului sau de externe a eliberat
peste 2000 de vize de intrare in
Japonia , pentru evrei in timpul celui
de al doilea razboi mondial .

Cand au aflat nazistii, au ordonat Japoniei care le era

aliata, sa il destituie pe
ambasadorul nedisciplinat. Pana la
termenul de parasire
a functiei mai erau doua saptamani, timp in care s-a lucrat zi si
noapte la
editarea vizelor, ba chiar au fost luate si ajutoare echipe
suplimentare

de lucru, astfel ca au salvat inca multi evrei. Aceasta era o

fapta de mare
curaj. Inainte de plecarea ambasadorului a venit o delegatie de
la Templul
din Vilnius pentru
a-i multumi.
"Pentru faptele sale de bine pentru poporul evreu, vei fi
pomenit vesnic si noi ne vom ruga ca Cel de Sus sa te
binecuvanteze si sa-ti rasplateasca tie si urmasilor tai"
Bunul ambasador s-a intors in Japonia si spre surprinderea
lui nu a fost pedepsit, ci doar concediat si pensia anulata.
Pentru a-si ocroti familia a deschis un mic atelier de reparatii
masini.
Acest atelier se numea Mitzubishi.

A treia poveste

In centrul orasului Kiev din Ukraina, se inalta statuia in

memoria conducatorului national atotputernic Bogdan
Hmelnichi (Khmelnytsky).
Este infatisat calare pe calul sau frumos, cu mana dreapta
tinand sceptrul, simbol al puterii invincibile a Ukrainei.
Hmelnichi (1595-1657 fost hatman lituanian polonez
crestinat si aliat cu cazacii) este mandria ukrainilor si toti
vizitatorii se minuneaza de frumusetea statuii marelui
conducator. Dar putin stiu ca el era antisemit salbatic, care
are la activ multe pogromuri si incendieri de asezari pasnice de
evrei nevinovati. Nu au fost crutati nici copiii nici femeile.
Acestea sunt dovedite istoric. Multa cruzime si amar. Bogdan
Hmelnichi cel blestemat pe pamantul Ukrainei, dar intr-una
dintre asezarile in care mercenarii lui cazaci au dezlantuit
focurile iadului, au omorat, au siluit, au jefuit, au fost stransi
tineri si tinere in sinagoga asezarii si i-au dat foc cu oamenii
inauntru. Din asezare a ramas numai numele. Bogdan a murit
din accident cerebral, a fost inmormantat in
In Subotiv, in
biserica ancestrala alaturi de fiul sau Tymish.
Bogdan a avut numai un fiu, fara alti
urmasi. Un nobil
polonez cucereste Subotiv si ordona deshumarea si
dezonorarea lui Bogdan si a fiului sau Tymish, asa ca nu au
mai ramas urmele lor pamantesti nicaieri.
Dar dupa sute de ani a venit si pedeapsa adevarata, caci
asezarea se numea Cernobil, iar centrala atomica nr 4 a
fost construita exact pe locul fostului templu.

A patra poveste
BLESTEMUL BRANCOVENILOR

Spitalul Brncovenesc nu ar fi existat fr nsufleirea nobil a

Saftei Brncoveanu, soia Banului Grigore Basarab Brncoveanu,
care a dorit ca instituia s fie oper de binefacere.

ns dup 150 de ani de istorie, spitalul situat n centrul istoric al

Bucuretiului a fost drmat, cci nu era inclus n planurile
urbanistice ale lui Ceauescu,
Safta Brncoveanu a comandat o inscripie n marmur pe care a
aezat-o n bisericua din curtea spitalului "Inscripia, care se afl
acum la Curtea Veche, contine la final un blestem care cere
Divinitatii ca cel care se va atinge de ctitorie, adica de
spital, sa fie omorat de cei din neamul sau intr-o zi de
sarbatoare"
Ceauescu a daramat spitalul si biserica in 1984. A ramas doar
inscriptia.
In 1989, Ceausescu a fost omorat de cei de un neam cu el
chiar de Craciun.

Blestemul, spune aa: "Se face acest spital pentru sraci

i de moarte npraznic n zi de Crciun s moar cel care
se va atinge de acest spital".