Nevoia de a respira si avea o buna circulatie

FUNCIILE VITALE - RESPIRAIA

RESPIRAIA
I.

Nevoia unei bune respiraii.

II.

Asigurarea unei respiraii optime

III.

Tehnici de evaluare i satisfacere a respiraiei

IV.
Culegerea datelor n vederea evalurii i satisfacerii unei
respiraii optime

I. Nevoia unei bune respiraii.

RESPIRATIA( definitie)
A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul
de carbon rezultat din arderile celulare.
Independenta in satisfacerea nevoii de a respira
Etapele respiratiei:
a) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului cu oxigen in plamani si
eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.
Ventilatia are doi timpi: inspiratia si expiratia;
Factorii care influenteaza ventilatia:
permeabilitatea cailor respiratorii;
concentratia oxigenului in aerul respirat;
maturitatea centrului respirator bulbar;
expansiunea cutiei toracice;
functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.
b) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare
trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Factorii care influenteaza difuziunea gazelor:
diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia O2 din sange;
starea peretelui alveolar;
marimea suprafetelor alveolare.
c)Etapa circulatorie consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a
CO2 adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina.
Factorii care influenteaza etapa circulatorie:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea retelei periferice arteriale.

d) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu

ajutorul unui sistem enzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a
respiratiei.
II.

Asigurarea unei respiraii optime

A. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

1. Factori biologici:
a) Varsta la copii, numarul de respiratii pe minut este mai mare ca adult
b) Sexul la femei, se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la limita
maxima a normalului. La barbati la limita minima
c) Statura la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai
mare decat la persoanele inalte
d) Somnul in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in
timpul starii de veghe
e) Postura pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in
timpul respiratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism, sezand, culcat.
Pozitia care favorizeaza respiratia, este cea sezand si ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei
f) Alimentatia influenteaza mentinerea umiditatii o buna functionare a
diafragmei si a celorlalti muschi respiratori
g) Exercitiul fizic influenteaza frecventa respiratiei, persoanele neantrenate
dau semne de oboseala la un efort mai mic decat cele antrenate
2. Factori psihologici
Emotiile influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei. Aceeasi influenta o
au plansul, rasul
3. Factori sociologici
a) Mediul ambiant procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic
favorizeaza respiratia; mediul poluant, incarcat cu particule microbiene, chimice,
influenteaza negativ respiratia
- umiditatea aerului inspirat de 50 60 %
creeaza un mediu confortabil
b) Climatul influenteaza frecventa respiratiei, caldura determina cresterea
frecventei, frigul scaderea frecventei; vantul perturba respiratia; altitudinea,
prin rarefierea aerului, determina cresterea frecventei
c) Locul de munca prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu
nefavorabil bunei respiratii
B. Manifestari de independenta
1. Frecventa respiratiei
- reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influentata de varsta si sex
la nou-nascut
la 2 ani
la 12 ani
adult

30-50 r/min
25-35 r/min
15-25 r/min
16-18 r/min

varstnic

15-25 r/min

2. Amplitudinea
- este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare
respiratie.
- respiratia poate fi: profunda sau superficiala
3. Ritmul
- reprezinta pauzele egale dintre respiratii. Deci respiratia este ritmica.
4. Zgomotele respiratorii
- normal, respiratia este linistita; in somn, devine mai zgomotoasa (sforait)
5. Simetria miscarilor respiratorii
- ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul
inspiratiei si expiratiei
6. Tipul de respiratie
- sunt trei tipuri de respiratie:
costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei
toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice
abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al
cutiei toracice
7. Mucozitati
- mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
8. Tusea
- reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii;
este un fenomen de protectie al organismului
III.

Tehnici de evaluare i satisfacere a respiraiei

Surse de dificultate, care determina nesatisfacerea nevoii de a

respira(asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina
nesatisfacerea nevoii)
1. Surse de ordin fizic
Alterarea mucoasei tractului
respirator(m.nazala,m.faringiana,m.bronsica,m.traheala,m.parenchimului
pulmonar)
Tabagism;
Obstructia cailor respiratorii;
Obezitatea;
Bandaje toracice;
Dezechillibru hidroelectrolitic;
Durere
2. Surse de ordin psihologic

 Anxietatea; stresul;
Situatia de criza
3. Surse de ordin sociologic
Aerul poluat, umed
Altitudinea inalta
4. Lipsa cunoasterii
Cunoasterea de sine
Cunoasterea mediului ambiant
Cunoasterea altor persoane
Dependenta in satisfacerea nevoii
In satisfacerea nevoii de a respira , se manifesta urmatoarele probleme:
Alterarea vocii
Dispneea
Obstructia cailor respiratorii

1. Alterarea vocii
Poate fi cauzata de: - procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare
- de prezenta alergenelor din mediul inconjurator.
Manifestari de dependenta(semne, simptome)
a) Disfonie: - tulb. ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intensitatea si
timbrul vocii
- se manif. sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.
b) Afonie: - imposibilitatea de a vorbi
c) Senzatia de sufocare: - lipsa de aer
2. Dispneea = resp. anevoioasa, dificila, descrisa de pacient casete de
aer.Pacientul este anxios(temator)
Cauze : -b. ale palmanilor si/sau inimii
- b. ale cailor respiratorii superioare.
Aerul patrunde greu in plamani , avand drept consecinta oxigenarea defectuoasa
a tesuturilor si acumularea de CO2 in sange.
Manifestari de dependenta:
a)
Ortopnee(dispnee de decubit) = pozitie verticala(fortata), cu bratele
atarnate pe langa corp, bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza
respiratia)
b)
Apnee = oprirea respiratiei
c)
Bradipnee = reducerea frecventei respiratiei
d)
Tahipnee, Polipnee = cresterea frecventei ritmului respirator
e)
Amplitudine modificata = respiratie superficiala sau profunda
f)
Hiperventilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer de plamani
g)
Hipoventilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
h)
Tusea = reflex fiziologic complex care poate fi de asemeni reprodus
voluntar, care consta dintr-o inspiratie profunda cu inchiderea glotei, urmata de o
expiratie brusca, sacadata si zgomotoasa, ce permite degajarea cailor respiratorii

superioare de secretii acumulate, sau de orice substanta care irita sau impiedica
respiratia.
i) Hemoptizie = eliminarea de sange rosu, aerat, prin cavitatea bucala,
provenind de la nivelul cailor respiratorii plamani
j)
Mucozitati (sputa) = produs patologic rezultat din hipersecretia patologica
a glandelor mucoasei bronsice si/sau exudat de la nivelul acestora sau a
parenchimului pulmonar.Este un amestec de mucus, puroi, sange, celule
descuamate, eliminat prin reflexul de tuse.
k)
Respiratie(dispnee) de tip Cheyne-Stokes = dispnee ciclica, caracterizata
din trei fraze: accelerarea frecventei si amplitudinii respiratorie pana la un nivel
maxim, dupa care frecventa si amplitudinea scad treptat pana la apnee, care se
mentine 15". Ciclul se reia.
l)
Respiratie(dispnee) Kussmaul = se desfasoara in 4 timpi: o inspiratie
profunda, dar destul de brusca, urmata de apnee, o expiratie subita, cu geamat,
careia ii succede o noua apnee
- este vorba de hiperventilatie alveolara care tinde sa
compenseze acidoza diabetica
- caracteristica in coma diabetica, apare si in insuf. renala
terminala
m) Respiratia biot = respiratie cu amplitudine si frecventa complet neregulate,
cu pauze apneice variabile (encefalite, meningite)
n)
Respiratie agonica = caracterizata prin perioade lungi de apnee intrerupte
de 1-2 miscari respiratorii ample (apare in contextul mortii clinice)
o) Wheezing = zgomot constituit din sunete muzicale , emis in cursul unui inspir
sau expir dificil, prelungit si care se percepe atat cu urechea cat si cu stetoscopul.
p) Zgomote respiratorii(Raluri) = zgomote respiratorii patologice percepute la
auscultatia plamanilor, datorita trecerii aerului prin caile respiratorii
Raluri ronflante - se produc in bronhii de calibru mare in care predomina
secretiile
- au tonalitate joasa , seamana cu un sforait
Raluri sibilante se produc in bronhii de calibru mic
- sunt muzicale , uscate prezente in inspir si/sau expir
Raluri subcrepitate - sunt umede, fiind produse de conflictul dintre coloana de
aer din lumenul bronhiolelor si secretiile fluide de la acest nivel
Raluri crepitante sunt uscate, fine se aud in inspir si au origine alveolara
r)
Cianoza = tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul
urechii, unghii
3. Obstructia cailor respiratorii
Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, de prezenta unor
corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii si de deformari ale nasului.
Manifestari de dependenta
a) Respiratie dificila pe nas = bolnavul respira pe gura
b) Secretii abundente nazale = secretii mucoase, purulente sau sanguinolente,
care impiedica respiratia
c) Epistaxis = hemoragie nazala
d) Deformari ale nasului = deviatie de sept, traumatism.
e) Stranut = expirare fortata
f) Aspiratie pe nas = smiorcait
g) Tuse = poate fi : uscata :- fara expectoratie, iritativa, uneori spastica(in
pleurezii, faringite, laringite, astm bronsic)

- uneori este numai aparent fara expectoratie, bolnavul

inghitand reflex sputa
productiva:- insotita de expectoratie (in bronsite acute,
cronice, pneumonii, tbc)
chintoasa:- caracterizata prin accese repetitive, spastice,
urmate de un inspir profund, suierator, zgomotos(tuse convulsiva, laringite)
h) Cornaj = zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
- este produs de aerul care trece prin laringe sau trahee , ingustate fie din
cauza unei leziuni, infectii, fie din cauza compresiunii exercitate de o tumora sau
corp strain.
i) Tiraj = depresiunea inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternala,
epigastrica, intercostala, mai rar supra- sau subclaviculara, aparuta intr-o
inspiratie fortata in caz de obstructie sau tulburare a intrarii aerului in plaman.
IV. Culegerea datelor n vederea evalurii i satisfacerii unei respiraii
optime
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea
nevoii
A.Exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului(interviu)
B.Invata pacientul (dg.+ obiective)
sa faca exercitii respiratorii
sa faca exercitii de mers, de relaxare
sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia
sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copioase)

A. Interviul
1. Inspectia urmareste: frecventa, amplitudinea si ritmul respirator
simetria miscarilor respiratorii
tipul de respiratie
aspectul toracelui
2. Prezenta unor semne si simptome in afectiuni respiratorii

Tiraj : -tip
Tuse : - Cand a aparut?
Cat de frecventa este?
Este sau nu urmata de expectoratie?
Apare in anumite pozitii?
Accesele survin ziua sau noaptea?
Expectoratia: -culoare
- miros
- aspect
- cantitate
- prezenta sangelui temporara
- permanenta.
Dispnee:- tip dispneei
- Apare in repaus, la efort, sau in conditii de stress?

- Ce pozitie o amelioreaza?
- Cand apare:ziua si/sau noapte?
Durerea toracica : - cand apare ?(tuse sau respiratie profunda)
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
Pozitia corpului: - ortopnee
- antalgica
3. Antecedente personale
Afectiuni respiratorii in antecedente:
- Frecventa si durata acestora
- Cum au fost tratate?
Factori de risc: - fumat: - de cand?
- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare
B.Obiectivele si interventiile asistentei autonome si delegate
1. Dificultate in eliberarea cailor respiratorii
Lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si expectoratie
Durere
Diminuarea mobilitatii
Obiective:
a) La nivelul nasului:
Pacientul sa respire liber:-Indeparteaza secretiile nazale
-Umezeste aerul din incapere
-Asigura un aport suficient de lichide pe 24 h
Pacientul sa nu devina sursa de infectie : -Educa pacientul pentru a folosi
batista individuala, de
unica folosinta
-Educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale
Oprirea epistaxisului: -Aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul in
hiperextensie
-Comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 510 min
-Aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa
-Recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul
b) La nivelul fagingelui si laringelui:
Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre
-Umezeste aerul din incapere
-Recomanda pacientului repaus vocal absolut
-Favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala

 Pacientul sa inghita fara dificultate

-Intrerupe alimentatia solida
-Recomanda gargara cu solutii antiseptice
-Alimenteaza pacientul cu lichide caldute
c) La nivelul plamanilor si bronhiilor:

Invata pacientul sa tuseasca in mod eficace in .....ore

Sa expectoreze secretiile in .....ore si sa le colecteze
Umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata
Sa-si elibereze caile respiratorii cu minimum de dificultate in termen de...ore
Sa-si elibereze caile respiratorii de secretii in termen de...ore
Aspira secretiile bronsice, daca este cazul

2. Dificultate in a respira: Anxietate

Intoleranta la efort fizic
Lipsa cunoasterii mijloacelor de control al alergiilor
Lipsa cunoasterii mijloacelor de prevenire a alergiilor respiratorii
Prezenta secretiilor
Obiective:
a) Sa diminueze tahipneea
b) Sa respire cu minimum de dificultate
c) Sa respire fara dificultate
d) Sa aiba un ritm respirator regulat
e) Invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie
f) Asigura pozitia antalgica, sezand sau semisezand a pacientilor cu dispnee
g) Invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
h)Administreaza tratamentul prescris antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante ale
mucoasei traheo-bronsice
i) Invata pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si de
asemenea, aglomeratiile ; astfel
incat sa prezinte rezistenta crescuta fata de
infectii
Pacientul sa fie echilibrat psihic
Invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
Pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si
a oricarei tehnici la care va fi supus (aspirarea secretiilor bronsice,
examene radiologice, examene endoscopice, punctii)
FUNCIILE VITALE -CIRCULAIA
CIRCULAIA
I.

Nevoia unei bune circulaii

II.

Asigurarea unei circulaii optime

III.

Tehnici de evaluare i satisfacere a circulaiei

IV.
Culegerea datelor n vederea evalurii i satisfacerii unei
circulaii optime
I.

Nevoia unei bune circulaii

CIRCULATIA (definitie)
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a
oxigenului la tesuturi.
Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in
conditii de integritate anatomica si functionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii
arteriale.
I. 1. Independenta in satisfacerea circulatiei
I.1.1 PULSUL ARTERIAL: - reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se
comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.
- pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in
sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.
- acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a
arterei.
I.1.2 TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele
circulant asupra peretilor arteriale.
- tensiunea scade de la centru spre
periferie
Factorii care determina tensiunea arteriala:
forta de contractie a inimii
elasticitatea si calibrul vaselor
vascozitatea sangelui

debitul cardiac

II. Asigurarea unei circulaii optime

II. 1. PULSUL ARTERIAL
II.1. 1. Factorii care influenteaza pulsul arterial:
II. 1. 1. 1. Factori biologice:
a) Varsta la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de
asemenea, la varstnici
b) Inaltimea corporala persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare
decat a celor
inalte
c) Somnul frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
d) Alimentatia in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
e) Efortul fizic determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa
incetarea efortului

II.1. 1. 2. Factori psihologici:

a)
b)
c)

Emotiile, }
Plansul, } produc cresterea frecventei pulsului arterial
Mania
}
II. 1. 1. 3. Factori sociali:

a) Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat

II. 1. 2. Manifestarile de independenta:
II. 1. 2. 1. Frecventa = reprezinta numarul de pulsatii pe minut
a)
b)
c)
d)
e)

La nou-nascut 130-140 pulsatii/minut

La copilul mic 100-120 pulsatii/minut
La 10 ani 90-100 pulsatii/minut
La adult 60-80 pulsatii/minut
Varstnic peste 80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.

Poate fi: Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei
Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice
(croset catacrotic)
Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca
(puls dicrot)
II. 1. 2. 2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
II. 1. 2. 3. Amplitudine (volum) este dependenta de:
a) cantitatea de sange existenta in vase
b) este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c) la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
II. 1. 2. 4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in
comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.
II. 1. 2. 5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei
pulsatile.
II. 2. TENSIUNEA ARTERIALA
II. 2. 1. Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:
II. 2. 1. 1. Factori biologici :
a) Varsta tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in
varsta; se stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b) Somnul tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in
perioada de veghe

c) Activitatea diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de

asemenea,
- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu
revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia
II. 2. 1. 2. Factori psihologici :
a) Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
II. 2. 1. 3. Factori sociologici :
a) Climatul frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii
arteriale.

II. 2. 2. Manifestari de independenta :

II. 2. 2. 1. Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare
Varsta
1-3 ani
4-11 ani

T.A. max
75-90
90-110

T.A. min
50-60 mmHg
60-65 mmHg

II. 2. 2. 2. Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta
12-15 ani
adult
varstnic

T.A. max
100-120
115-140
peste 150

T.A. min
60-75 mmHg
75-90 mmHg
peste 90 mmHg

II. 2. 2. 3. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min

Exemplu: T.A.dif = T.A.max (140) - T.A.min (80) = 60mmHg

II. 2. 2. 4. Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.

Exemplu : T.A. min = T.A. max / 2 +1 sau 2
II. 3. COLORATIA TEGUMENTELOR :
a) coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor
b) tegumentele sunt: calde/reci
II. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI
CIRCULATIEI
Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta
medicala educa pacientul:

creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)

sa-si mentina tegumentele curate, integre
sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
sa evite sedentarismul
sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

III.

Tehnici de evaluare i satisfacere a circulaiei

III. 1. SURSE DE DIFICULTATE = care determina nesatisfacerea nevoia de a

avea o buna circulatie
(asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina
nesatisfacerea nevoii)
III. 1. 1. Factori fizici :
III. 1. 1. 1. Alterarea muschiului cardiac
III. 1. 2. Alterarea peretilor vaselor sanguine
III. 1. 1. 3. Obstructii vasculare
III. 1. 1. 4. Supraincarcarea inimii
III. 1. 2. Factori psihologici:
III. 1. 2. 1. Anxietate
III. 1. 2. 2. Stres
III. 1. 2. 3. Situatii de criza
III. 1. 3. Lipsa cunoasterii :
III. 1. 3. 1. Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata
III. 1. 3. 2. Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
III. 1. 3. 3. Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare
III. 2. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
III. 2. 1. Tegumente modificate :
III. 2. 1. 1. Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii
III. 2. 1. 2. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
III.2. 2. Modificari ale pulsului:
III.2. 2. 1. Modificari ale frecventei pulsului :
a) Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b) Bradicardie = scaderea frecventei pulsului
III. 2. 2. 2. Modificari de volum a pulsului :
a)
Puls filiform = puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b)
Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice

c)
Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu
amplitudine mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d)
Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de
amplitudine mica
e)
Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.
III. 2. 2. 3. Modificari de ritm ale pulsului
a) Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
b) Puls discrot = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de
pauza
III. 2. 3. Modificari ale tensiunii arteriale :
Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)
III. 2. 3. 1. Modificari ale valorilor T.A.
a) Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b) Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale
III. 2. 3. 2. Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu
se fac paralel

III. 2. 4. Modificari ale concentratiei de oxigen :

a) Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b) Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen dintesuturi.
III. 3. TEHNICI DE EVALUARE (masurarea functiilor vitale)
Functiile vitale includ: respiratia, puls, T.A. si temperatura.
sunt indicatori ai starii de boala sau de sanatate
III. 3. 1. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze
Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de
necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
( liniste , temp.optima, umiditate coresp.)
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
prescrise (unele modifica functiile vitale)
Sa respecte frecvventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea
pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
III. 3. 2. Masurarea functiilor vitale :
Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca: - la internare,
- pe toata perioada spitalizarii
- la externare

 Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului
circulator
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale(ex: mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)
II.
Culegerea datelor n vederea evalurii i satisfacerii unei
circulaii optime
IV. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)
IV. 1. 1. Interviul:
IV. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:
Se anunta pacientul
IV. 1. 1. 2. Inceperea interviului:
asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
se cere acordul pacientului
pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
IV. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

IV. 1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:

nume, prenume
sex
stare civila
ocupatie
religie
surse de sustinere

IV. 1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari
traumatisme
afectiuni cardiace in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
interventii chirurgicale
alergii medicamentoase
utilizarea tratamentelor empirice
factori de risc: - fumat: - de cand?

- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza
- sedentarism: - efectuati o munca

sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?

- stati timp indelungat in picioare?

- conditiide mediu:
- lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare
IV. 1. 1. 3. 3. Antecedente familiale:
boli cronice
afectiuni psihice ale membrilor familiei
IV. 1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia
simptomelor, istoricul bolii):
Durerea toracica :
- factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
- accesele survin ziua sau noaptea
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
- masuri luate ptr ameliorarea ei
Cunostinte despre sanatate
IV. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
Am sa va mai pun doua intrebari
Vom termina in doua minute
IV. 1. 1. 5. Concluzia interviului:
Asistenta va trage concluziile asupra interviului
- va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari
- am inteles care va sunt problemele dvs.
- raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile
IV. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)
IV. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)
IV. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)
IV. 1. 5. Alte date investigatii paraclinice: - investigatii radiologice
- investigatii endoscopice
- explorari functionale
- examene de laborator
IV. 2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME
IV. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:
IV. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar
situatia si definind problemele: - alerarea
- deteriorarea
- deficit
- incapacitate

diminuare
dificultate
perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si

interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).
Exemplu: alterarea starii de constienta
alterarea integritatii pielii
alterarea integritatii fizice
dificultate in a se alimenta
alterarea mobilitatii fizice
alterarea eliminarii intestinale
IV. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei /
sursei de dificultate(obstacol major)
PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE
DIFICULTATE
IV. 3. SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME
IV. 3. 1. Obiective:
IV. 3. 1. 1. Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata
IV.3. 1.2. Pacientul sa fie echilibrat psihic
IV. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:
IV. 3. 2. 1. Invata pacientul:
sa intrerupa consumul de tutun, alcool
sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,
vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
urmareste efectul medicamentelor
aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
IV. 3. 2. 2. Informeaza pacientul :
asupra bolii sale
asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.