Cuprins :

1.Rspndirea albinelor
2.Durata de via
3.Specii de albine

4.Sistematica albinei melifere

5.Structura corporal
6.Clasificarea albinelor

7.Concluzie

FAMILIA DE ALBINE
Albinele sunt insecte zburtoare, clasificate n cadrul superfamiliei Apoidea din
cadrul subordinului Apocrita, care mai conine viespile i furnicile, care se hrnesc
cu nectarulflorilor(ca surs de energie graie coninutului de zaharuri), i cu polen (ca surs
de proteine, folosit mai mult la hrnirea larvelor), activitate ce se soldeaz cu polenizarea
florilor, i, n unele cazuri, cu producerea mierii.
Clasificare tiinific
Regn:
ncrengtur:
Subncrengtur:
Clas:
Ordin:
Subordin:
Suprafamilie:

Animalia
Arthropoda
Hexapoda
Insecta
Hymenoptera
Apocrita
Apoidea

Astfel polenul pe care n mod inevitabil l pierd n deplasarea lor de la o floare la alta este
important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv)
altor flori din aceeai specie, ducnd la polenizarea ncruciat. Albinele sunt, de fapt, cele
mai importante insecte polenizatoare i interdependena ntre ele i plante fac din acestea
un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de mutualism, o
asociere ntre organisme diferite care este avantajoas pentru ambele pr i.
Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere i albinele
fr ac adun mari cantiti de miere, caracteristic ce este exploatat de apicultori, care
recolteaz mierea pentru consumul uman. Albinele sunt rspndite pe ntreg globul, fcnd
excepie de cele mai nalte altitudini, regiunile polare i unele mici insule oceanice. Cea mai
mare diversitate de specii de albine o gsim n regiunile calde, aride sau semiaride, America
de Sud i Mexic.

Durata de via
Durata de via a albinei lucrtoare depinde de gradul de uzur ca urmare a activit ilor
intense desfurate de aceasta (creterea puietului i activitatea de cules nectar i polen).
Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primvar, martie pn vara, n jurul lunii
august) triesc numai 40 de zile pe cnd albinele eclozionate toamna triesc pn n
primvara viitoare, cnd se face schimbul de generaii (6-9 luni).
Durata de via a trntorilor este ntre dou i opt sptmni i variaz n func ie de sezon
(activ sau perioad de repaus) i de zona geografic.

Matca este cea mai longeviv dintre membrii familiei de albine putnd tri pn la 8 ani (este
ns eficient economic doar un an-doi, dup care trebuie schimbat), este activ pe toat
perioada vieii putnd depune 1500-2500 i chiar 3000 de ou n 24 de ore n luna iunie. n
aceast perioad de pont intens regina este atent ngrijit i bine hrnit de albinele din
suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care
moare, fiind hrnit cu ultima pictur de miere.

Specii de albine
Numrul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil,sunt foarte multe care
ateapt nc s fie descoperite.[1]
Multe specii de albine sunt puin cunoscute. Cea mai mic albin este cea pitic ( Trigona
minima) cu lungimea de circa 2.1 mm (5/64"). Cea mai mare albin din lume este Megachile
pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm (1.5"). Tipurile cel mai comune de albine din
emisfera nordic sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpiraie, ni te albine
mici care adesea sunt considerate n mod greit viespi sau mute. Cea mai cunoscut
specie de albine este albina european (Apis mellifera).

Sistematica albinei melifere

Regnul: Animalia (organisme eucariote i pluricelulare cu mod specific predominant de
hrnire pe baza regnului vegetal).
Subregnul: Eumetazoa (animale fr coloan i fr sistem osos intern).
ncrengtura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate)
Subncrengtura: Mandibulata (artropode cu mandibule).
Clasa: Insecta (artropode cu corpul alctuit din trei segmente distincte: cap, torace,
abdomen).
Subclasa: Pterigota (insecte care prezint pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi).
Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).
Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legtura dintre torace i abdomen se face printr-o
poriune ngust numit peiol).
Grupul: Aculeata (insecte cu ac).
Suprafamilia: Apoidea (insecte care-i hrnesc progenitura cu polen i nectar floral).
Familia: Apidae.
Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi i care prezint la a III-a pereche de
picioare un aparat pentru colectat polen).
Tribul: Apini.
Genul: Apis (albine care triesc n familii permanente i monogine - au o singur femel cu
organele reproductoare dezvoltate capabile s asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri
rari i scuri).

Specia:
Dorsata (albina indianii uria, cldete un singur fagure prins de stnci sau de ramurile
diferitor arbori; este cea mai mare albin; rspndit n India, sudul Chinei, arhipelagul
indonezian i Filipine);
Florea (albina indianii pitic, cea mai mic albin cunoscut, cldete un singur fagure foarte
mic prins de ramurile copacilor; rspndit n India, Malaezia, Jawa i Borneo);
Cerana (cunoscut i sub numele de albina indian obinuit,cuibul este format n cavit i i
cuprinde mai muli faguri; rspndit n India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo,
Sumatra i U.R.S.S. - Extremul Orient);
Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscut i cea mai rspndit albin, exploatat de om
pentru calitile sale productive; cuib format n caviti nchise, pe mai muli faguri, cu un
numr mare de indivizi. Denumirea speciei, ,,mellifera" a fost dat de Linne n anul 1758 i
schimbat ulterior (1761),n "mellifica".

Structura corporal
Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din dousprezece segmente la
femele i treisprezece la masculi. De asemenea au cte dou perechi de aripi (perechea
anterioar fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefunc ionale), dar nici o
specie nu este lipsit de aripi.

Clasificarea albinelor

Dup varietatea florilor de unde strng polen Cele mai multe albine sunt
polilectice adic strng polen dintr-o larg varietate de flori. Unele albine colecteaz
polenul de la flori care aparin numai anumitor familii, altele de la flori de anumite culori.
Cele oligolectice adun polenul numai de la cteva tipuri de flori nrudite.

Dup gradul de socializare:

-Solitare Majoritatea insectelor Apoidea sunt solitare, adic nu triesc n colonii;
fiecare femel i face propriul su cuib (de obicei o gaur n pmnt) i l
aprovizioneaz. Printre aceste albine nu exist caste. Unele albine solitare i fac
couri sau turele la intrarea n cuib, altele i fac cuibul n lemn, n mduva crengilor.
Cele mai multe albine solitare au o durat scurt de via ca adulte. Anumite specii
pot fi n zbor doar cteva sptmni ale anului, restul anului petrecndu-l ca
ou, larve, pupe i tineri aduli. Albinele solitare asigur hrana pentru larve cnd
cmruele sunt nchise.

-Comunale i semi sociale Unele albine sunt comunale.(eng. communal) Ele sunt
asemenea albinelor solitare, cu excepia faptului c cteva femele din aceeai
generaie folosesc acelai cuib, fiecare facndu-i propriile cmrue pentru
adpostirea oulelor, larvelor i pupelor. Cteva specii de albine sunt semi sociale
(eng semisocial)- ele triesc n mici colonii de 2-7 albine din aceeai generaie,
dintre care una este regina sau principala depuntoare de ou. Aproximativ 1000 de
specii de albine triesc n mici colonii formate dintr-o regin i cteva albine-fiice
lucrtoare. n aceste colonii, diferena n nfiare i comportament ntre lucrtoare
i regine este abia sesizabil. Asemenea specii, numite primitively
eusocial formeaz colonii temporare care mor toamna i numai reginele fertilizate
supravieuiesc iarna. Albinele aparinnd speciei Bombus terrestris
(eng.Bumblebees) sunt cele mai familiare exemple.
-Sociale Albinele cu adevrat sociale (eng eusocial) triesc n mari colonii n care
femelele supravieuiesc dou generaii: mamele (reginele) i fiicele-lucrtoarele,
Masculii, numii i trntori, nu joac nici un rol n organizarea coloniei i nu fac dect
s se mperecheze cu reginele. Larvele sunt hrnite progresiv, asta nsemnnd c
acele cmrue sunt deschise la nevoie sau sunt lsate deschise pentru ca
lucrtoarele s aib grij de larve. Cele nalt-socializate, cteva sute de specii,
formeaz colonii permanente n care regina i castele de lucrtoare sunt ntr-un mod
semnificativ diferite ca structur, fiecare specializndu-se n propriile activiti i
nefiind capabil s supravieuiasc fr ceilali. Coloniile de albine sociale sunt
societi complexe, superior coordonate. Albinele individuale pot avea func ii nalt
specializate nluntrul coloniei.

Morfologia albinei lucrtoare

Dup modul de hrnire:

-Non-parazite

-Parazite Albinele parazite sunt acele albine care nu-i hrnesc singure
progeniturile i nu-i construiesc singure cuibul, ci folosesc cuibul i mncarea altor
specii de albine pentru a-i aproviziona tinerele albine parazite. Albinele parazite
sunt de dou tipuri: albine clepto parazite i paraziii sociali.
-Albinele clepto parazite invadeaz cuiburile albinelor solitare, i ascund oule
n camerele de clocit nainte ca gazdele s i le depun pe ale lor i nchid
camerele. Tnra albin parazit se hrnete cu mncarea care a fost
depozitat de femela-gazd. Oule sau tinerele larve ale gazdei sunt ucise fie
de femela-parazit, fie de larva acesteia.
-Paraziii sociali sunt albinele care omoar regina rezident, i depun oule n
cmruele gazdei i apoi foreaz lucrtoarele gazdei s creasc tinerii parazii
de albin. Din moment ce nu asigur hrana pentru vlstarele lor, femelele de
albin parazit nu posed trsturi speciale cum ar fi couleele de polen sau
perii de polen.
ngrijirea albinelor din aceast specie poart numele de apicultur sau stuprit
Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si
trantorii.
Albinele lucratoare : Numarul acestora este
variabil, osciland de la 10000 in perioada
de iarna, pana la 40000-80000 in vara. Au
talia mai mica(12-14 mm), o greutate de
aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi
lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele
sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.
Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea
familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai
lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate
de 250-280 mg.
Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din
primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,
aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic
viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu
albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca

incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimul
termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matca
depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii
ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii
aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de
ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte
mare.
Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se
gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune
peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care
3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori
favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele
construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. La
urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.
Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din
albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste
roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva
minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta
destinatie.
In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.
Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul
acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele
nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,
iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o
vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe
matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la
desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa
intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza
cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice
a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,
matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod
natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de
albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism
neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,
septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea
noilor larve.
Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13
grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit
pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura
din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai
geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele
mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a
ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,
iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen,
picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza
consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In prima parte a
iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine

Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,
iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de
dezvoltare : ou , larva , nimfa.
Albina lucratoare : In
prima zi dupa
depunere, oul sta
vertical in celula, a
doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.
Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,
produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta
are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de
albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi,
albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie
hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau
incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul
celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula
cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o
gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a
iese albina lucratoare.
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si
albina lucratoare. Diferenta este ca
depunerea oului de catre matca se face
in celule speciale numite botci si in
Total zile
16
21
24
modul de hranire. Cand albinele se
pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care
matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele
cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare
ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea
botcilor numai cu laptisor de matca.
Stadiul dezvoltarii

Matca Lucratoare Trantor

Ou
3
Larva
5 1/2
Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2

3
6
12

3
6 1/2
14 1/2

Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai
modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se
consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea
mai mare(24 de zile).
Activitatea, cuibul si hrana albinelor
Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele
20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile
ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile
albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc
puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si
polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume
intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.
Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,
depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18
zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18

si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta
perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules
abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe
ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina
lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu
diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au
forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de
lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai
rar pastura.
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa
nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau
vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,
atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la
o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA

Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie(functie de starea
vremii)demaram primele actiuni :
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi
topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele
si in general toate resturile, urmarind o
igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive, functie de
sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie
orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze
de caldura soarelui
- curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de
albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile
reci ale inceputului de primavara
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
executa in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o
sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice
resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !

Bibliografia :

1.
2.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Albin%C4%83
https://ru.scribd.com/doc/49951452/TOTUL-DESRE-ALBINE]

3.

Perju, T. si colab., 1983 - Entomologie agricola, Ed. did. si

ped.,

10