SPEE

SPEA 2
Ceteanul roman A.A. mprumut ceteanului roman N.N. suma de 100 sesteri n anul
2dHr. cu scadena la 2 ani.n anul 3 dHr. prile convin ca rambursarea sumei s se fac
n anul 5 dHr. i nu nanul 4 dHr. aa cum se convenise iniial.Totui, n anul 4 dHr. A.A.
pretinde napoierea sumei datorate. N.N. refuz, invocnd lipsa scadenei. A.A. l d pe N.N.
n judecat pentru neplat.a.Ce procedur de judeca t s e ap lic? b.Expune i
des f urarea proces ulu i. c . C e s e n t i n s e p o a t e d a ?
RASPUNS
a) Se va aplica procedura formulara de judecata. b ) I n a c e a s t a e p o c a m a g i s t r a t u l
c a r e o r g a n i z a p r o c e s u l c i v i l ( o r d o j u d i c i o r u m privatorum) pentru procesele
dintre cetateni era pretorul urban.Partile vor avea posibilitatea de a-i alege un judecator de pe
albumul pretorului. Procesul sedesfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A.Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N.N. - in
jusvocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in justitie, cetateanul roman
A.A. isi vaexpune oral pretentiile in fata magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa
recunoasca,sa nege, sau sa nu se apere.Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul
crea o noua actiune numita infactum.Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si
anume litis contestatio. Prinaceasta procedura i se va inmana cetateanului A.A. o formula care
va fi acceptata si remisa catre paratul N.N..Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte:
va fi vizata consumarea actiuniiintentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre
aceleasi parti), se vor stabili definitiv partile litigante, persoana judecatorului si obiectul
procesului.
B. Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda
cauzasingure:- faza in judicio consta in aceea ca ambele parti litigante trebuiau sa se
prezinte in fatamagistratului, procesul neputant avea loc in lipsa unei parti.- in fata
ma gis tra tului
folos ind
anu mi ti
ter meni
s ole mn i
recla mantu l
is i
prezent a pret enti ile.F a ta de pretent iile for mu late de rec la man t paratul pute a
s a aib i 3 at itudin i: s a recunoasca pretentiile reclamantului, sa nege pretentiile
reclamantului, sa nu se apere in modcorespunzator.4

SPEEJudecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi

procesulcivil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei cade
asupracelui care afir ma s i nu as upra celu i care neaga) s i reus in excep tione
actor es t (pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).Se vor folosi ca
mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori (testimonia) si
marturisirea.Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un
juramant princare se vor obliga sa spuna numai adevarul.Va urma proba scrisa care va consta in

mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avutloc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii
imprumutase cetateanului roman N.N. suma de 100sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In
anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da in judecata pentruneplata pe cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu
va nega ca ar fi primit o suma de bani, dar afirmaca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere
intre cele doua parti cu privire la rambursareas umei de bani, aceas ta urmand sa s e
reali zeze in anul 5 dH r., s i nu in anul 4 dH r. as a cu m convenisera initial.Apoi va
urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista) eventualii martori careau luat la
cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.In final se trece la marturisirea
faptelor.In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va
consta in pierdere a proces ului. F iind leg at de formula, judeca torul va da
hotarare a raportandu-s e la momentul lui litis contestatio.Sentinta judecatoreasca va fi doar
pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).In concluzie, datorita faptului ca cei doi
convenisera, in anul 3 dHr., ca termenul de s caden ta s a nu fie in anul 4 dH r. ci in
anul 5 dH r., ceta teanu l roman A.A . s i confor m l itis contestatio (impiedicarea reluarii
in viitor a procesului intre aceleasi parti) N.N. va fi absolvit de plata celor 100 sesterti.
SPEA 3
P atri cianu l M arcel lus es te cs torit cum manu cu S ilvi a i are 4
copii :S abinus , Cornelius, Emilia i Eusebia. La 20 de ani Sabinus se cstorete cum manu cu
Lucreia i are 2 copii: Laureniu iSebastian. La 21 de ani Cornelius se cstorete sine manu cu Flavia
i are un copil: Primus. La 15 ani Emilia se cstorete cum manu cu Marius i are o fiic Corina. La 16 ani
Eusebia se cstorete sine manu cu Antoniu. La 25 de ani Sabinus ncercnd s-i ucid tatl, este alungat din
familie. La 30 de ani Cornelius este dat n adopie cu efecte depline patricianului Paulus.a.Stabilii familia
agnatic i pe cea cognatic.b.Calculai, n baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele
mai sus amintite.
c.
Ce loc i ce statut juridic au n familie aceste persoane?d.Cum se realizeaz alungarea din familie
a lui Sabinus?e.Care sunt efectele adopiei cu efecte depline a lui Cornelius?
5

SPEE
RASPUNS
a) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia
(sotiacasatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu),
Laurentiu,Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia
(fiica, casatorita sinemanu).Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus,
Sabinus, Laurentiu,Sebastian, Cornelius, Primus. b) Gradul de rudenie se stabilete n mod
diferit n funcie de linia de rudenie.La rudenia n linie dreapt, gradul de rudenie se socotete
dup numrul naterilor.Astfel, fiul i tatl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu i bunicul sunt
rude de gradul II.La rudenia n linie colateral, gradul de rudenie se stabilete dup
numrul naterilor,urcnd de la una dintre rude pn la ascendentul comun i cobornd de la
acesta pn la cealaltrud. Astfel, fraii sunt rude de gradul al doilea, unchiul i nepotul sunt
rude de gradul al treilea,verii primari n gradul al patrulea.Trebuie remarcat faptul c pe linie
colateral nu exist rude de gradul I.Prin urmare, rude de gradul I, in speta in discutie sunt:
Marcellus, respectiv Silvia cu fii sifiicele lor.Fratii si surorile, Sabinus,Cornelius,Emilia si
Eusebia, sunt rude de gradul II, acelasi gradde rudenie existand si intre Laurentiu si
Sebastian. Deasemenea rude de gradul II sunt parintii Marcellus si respectiv Silvia fata de
nepotii lor: Laurentiu, Sebastian, Primus si CorinaPe linie colaterala , rude de gradul III,
sunt:Sabinus fata de Primus si Corina;Cornelius fata de Lurentiu, Sebastian si Primus;Emilia fata
de nepotii sai: Laurentiu, Sebastian, si Primus;Eusebia si Laurentiu, Sebastian, Primus si
Corina;Rude de gradul IV, sunt: Laurentiu, respectiv Sebastian, cu verii lor primari:

Primus siCorina.c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si
anume cel de pater familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu
deplina).Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris)
deoarece eraucasatoriti cum manu.Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia
(casatorita fiind sine manu cuAntoniu) intra in grupul juridic al lui pater familias.Emilia iese de
sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.d) Aflandu-se sub tutela
patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin emanicipare (acesta urmand
sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).e ) A d o p i a c u e f e c t e d e p l i n e a l u i
C o r n e l i u s d e c a t r e p a t r i c i a n u l P a u l u s v a a v e a urmatoarele efecte:- pe plan
personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine i intra sub puterea noului
pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman n familia de origine.- pe plan
patrimonial, drepturile succesorale se sting, n vechea familie i se dobandesc ncadrul noii
familii.