Universitatea ,, Gheorghe Asachi "

Facultatea de Inginerie
Iasi
Chimica si Protectia Mediului

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

CUPRINS
Etapa 1: Lansarea n fabricaie
1.1 Prezentarea produsului.
1.2 Identificarea clienilor poteniali.
1.3 Identificarea factorilor de succes....
1.4 Identificarea legturii ntreprinderii cu mediul extern..
1.5 Proiectarea aciunilor promoionale

Etapa 2: Amplasarea i planul general al ntreprinderii

2.1 Determinarea amplasamentului
2.2 Amplasarea ntreprinderii pe teritoriul localitii
2.3 Stabilirea relaiilor de interdependen dintre anumite compartimente i
secia
proiectat
.
2.4 Alegerea felului cldirii.
2.5 Modaliti de extindere a cldirii.
2.6 Stabilirea structurii de producie.
2.7 Amplasarea seiei n planul general de organizare a ntreprinderii.

Etapa 3: Proiectarea managementului produciei

3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologice adoptate.
3.2 Proiectarea desfurrii procesului de producie

3.2.1 Proiectarea graficului desfurrii procesului de producie.......

3.2.2 Elaborarea graficului de analiz...
3.3 Stabilirea structurii procesului de producie...
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic...
3.5 Amplasarea pe suprafa a seciei de producie...

Etapa 4:

Proiectarea asigurrii calitii

4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a

calitatii
4.2 Proiectarea atribuiilor compartimentului de asigurare a calitii
.
4.3 Proiectarea atribuiilor conducerii tehnice a procesului de producie privind
asigurarea
calitii
......
4.4 Proiectarea atribuiilor operatorilor chimiti privind asigurarea
calitii...
4.5 Puncte de
control.

Etapa 5: Proiectarea activitilor auxiliare si de deservire

5.1 Proiectarea activitilor de
reparaie...
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de
reparaie.

5.1.2 Elaborarea planului de

reparaie.........................
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitilor de
reparaie
5.1.4 Proiectarea organizrii activitilor de
reparaie.................
5.2 Proiectarea transportului
intern..........................
5.2.1

Proiectarea obiectivelor transportului

intern...............
5.2.2

Proiectare regulilor de baz ce trebuie respectate in organizarea

transportului intern.
....
5.2.3

Stabilirea transporturilor ce se realizeaz n

ntreprinderi..........
5.3 Proiectarea activitii de
depozitare.......
5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizrii depozitelor.
..
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite..
.
5.3.3 Proiectarea fluxului in materii din interiorul ntreprinderii...
...

Etapa 6: Managementul resurselor umane

6.1 Proiectarea fiei de post pentru eful de secie..

6.2 Proiectarea cerinelor necesare pentru meseria de operator

tablonist...........
6.3 Stabilirea pe baze analistice a timpului de odihn....
6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor.
6.5 Proiectarea condiiilor de munc...
6.6 Proiectarea necesarului forei de munc
6.7 Proiectarea organigramei seciei de producie...
6.8 Calculul fondului de retribuir...

Etapa 7: Proiectarea managementului ntreprinderii

7.1 Proiectarea misiunii ntreprinderii.
7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale ntreprinderii...
7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
7.4 Alegerea unei metode de conducere ..
7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficient ntre manager i angajat.
.
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajailor....
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioar..
7.8 Proiectarea unui contract individual de munc.
7.9 Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere
7.10 Stabilirea unei formule care s exprime eficiena muncii unui
manager.

ETAPA I
Lansarea fabricatiei
Descrierea produsului: CLORURA DE VINIL
Clorura de vinil, denumita si cloretilen sau monocloretilen
este un derivat organic halogenat, care se obtine la scara
industriala in istalatii de mare tonaj.
Primul procedeu de obtinere a clorurii de vinil dateaza din 1930,
iar productia industriala a poli(clorurii de vinil) a inceput in 1935.
Pn la cel de al doilea razboi mondial s-a fabricat in cantitati
moderate; dupa 1946 s-a declansat o dezvoltare rapida.
Clorura de vinil si polimerii sai ocupa un loc unic in istoria
maselor plastice si, desi aceasta industrie a inceput in 1935 ea na fost inlocuita de polimeri mai noi dimpotriva, a capatat noi
dimensiuni. Asa spre exemplu, productia sa a fost de 1,3 mil tone
in 1955, de 3,25 mil tone in 1966 de 20 mil de tone in 1982 si
continua sa creasca. Ea este practic total utilizata pentru
fabricarea poli(clorurii de vinil) si copolimerilor sai.

Pana in 1965, poli(clorura de vinil) a fost polimerul ce sa

fabricat in cele mai amri cantitati, iar dupa acest an a fost
depasita doar de polietilena. Acest succes se datoreaza
propritatilor polimerului, care, prelucrat cu plastifianti si agenti de
umplere, poate furniza o gama larga de materiale, de la cele moi
si elastice, pana la cele dure si rigide.
Initial, clorura de vinil s-a fabricat in cele mai multe tari prin
hidroclorurarea acetilenei, derivate din carbura de calciu, iar mai
tarziu din cea obtinuta pe cale petrochimica. Pe masura insa ce
etilena a inceput sa devina disponibila, la preturi convenabile si in
cantitati mari, a constituit o sursa si pentru fabricarea clorurii de
vinil. Asa spre exemplu, in 1965, cca 40% din productia de clorura
de vinil se mai fabrica din acetilena, iar restul din etilena. Se
poate afirma ca in prezent, in cele mai multe tari producatoare de
clorura de vinil, unele instalatii, ce se contruiesc, au la baza
utilizarea etilenei. In S.U.A., 90% din clorura de vinil se obtine prin
procedee bazate pe etilena. Aceasta tendinta se explica prin
pretul de cost al etilenei, comparativ cu cel al acetilenei.

Clorura de vinil se obtine in prezent industrial in doua metode

de baza: hidroclorurarea acetilenei si dehidroclorurarea
dicloretanului. A doua metoda are la baza utilizarea etilenei,
dicloretanului fiind un produs intermediar. In prezent exista
alternative ale acestor tipuri de procedee, mai ales a celor bazate
pe etilena. Recent si-a facut aparitia o noua cale de sinteza a
clorurii de vinil, direct din etan prin clorurare.

2.1.Identificarea clientilor potentiali

Pentru

identificarea

potenialilor

clieni

s-a

formulat

un

chestionar urmrind necesitile acestora privind produs n

scopul mbuntirii acestuia. Chestionarul conine un numr
redus de ntrebri, adresate clienilor poteniali . Aceste ntrebri
au caracter informativ i sunt confideniale .
Chestionar
Dac avei amabilitatea v rog sa-mi rspundei la
urmtoarele ntrebri. V informm c aceste chestionare sunt
confideniale .
1. Numele i Prenumele dumneavoastr :
.................................................................................................
.........................................................................
2. Dumneavoastr avei vrsta cuprins ntre:

o Sub 20 ani
o ntre 20 i 45 ani
o Peste 45 ani
3. Care este sexul dumneavoastr?
o Feminin
o Masculin
4. Mediul social din care provenii este?
o Mediu rural
o Mediu urban
5.Cumparati des clorura de vinil?
o Da
o Nu
6.Cumparati clorura de vinil in cantitati mari?
o Da
o Nu
7.Sunteti dispusi sa va schimbati furnizorul?
o Da
o Nu

V mulumim pentru timpul acordat completrii acestui

chestionar. Dup cum bine v-am informat la nceputul
chestionarului, acesta este confidenial cu scopul de a respecta
identitatea potenialilor clieni.

1.3. Identificarea factorilor de succes

Factorii de succes sunt indicatori care arat avantajele pe care le

poate avea o afacere ntr-un anumit domeniu. Acetia pot arta
de ce o ntreprindere are succes sau nu ntr-un anumit domeniu.

Avantaje

Oportuniti

Tehnologie avansat, fapt care

duce la o producie ct mai
rapid

Gam de clieni variat

Angajai calificai - ofer

posibilitatea unei producii
mari i eficiente

Colaboratori diversificai ->

gam variat de produse

Costuri i cheltuieli mici profit mai mare

Impozite sczute

Promptiturdine n adoptarea
deciziilor

Atragerea unui numr mare

de investitori

Materie prim ieftin ->

producie mrit

Faciliti legislative

Promovare de calitate ->

atragerea mai multor clieni

1.4 Identificarea legturii ntreprinderii cu mediul extern

Direct

Felul
mediu
lui

Indirec
t

Clieni

, Persoane fizice, Institute de cercetare

Furnizori

De materii prime, De echipamente, De utilaje, De

consumabile

Piaa forei de
munc

Agentii de recrutare, Agenii de plasare de

personae, Universiti

Distribuitori

Firme de transport

Mediul economic

Bnci, Bursa mrfurilor, Curtea de

conturi,Camera de comer, ANAF

Mediul politic

Ministerul sntaii, OPC

Mediul sociocultural

Norme de etic, Cultura oamenilor din zona

respectiv

Mediul
internaional

Colaboratori, Conferine, Consorii

Mediul
tehnologic

Echipamente, Tehnologie, Institute de cercetare

Clieni

Bnci

Furnizori

INTREPRINDEREA
Firme
de
transpo
rt

Univesit
i

Mass media

Institute
de
cercetare

Clientii interprinderii reprezinta cea mai importanta component a micromediului interprinderii,

nevoile lor reprezinta punctual de plecare in fundamentarea obiectivelor politicii de marketing a
interprinderii.
Furnizorii pot fi interprinderi sau personae particulare,reprezentand o categorie importanta
pentru ca ei asigura , pe baza unor relatii de vanzare- cumparare,resursele necesare pentru
realizarea obiectului de activitate al organizatiei.Furnizori de bunuri material ,exemplu de materii
prime ,de utilaje ,de echipamente asigura elementele de baza fara de care produsele interprinderii
nu pot sa fie realizate astfel incat sa sadisfaca nevoile clientilor.
Piata fortei de munca in care interprinderea intervine in postura de comparator, de solicitant
al fortei de muncan necesara organizarii si desfasurarii activitatii.
Distributia include un complex de activitati aflate ntr-o strnsa interdependenta prin care se
realizeaza politica de distributie si anume: transportul, depozitarea, manipularea, sortarea,
stocarea, expedierea, receptia, etc.
Transportul asigura deplasarea efectiva a bunurilor de la producator la consumator. El este
astazi foarte diversificat: feroviar, rutier, aerian, fluvial, maritim, conducte. Pentru a se realiza cu
cele mai mici cheltuieli, trebuie aleasa modalitatea cea mai eficienta nu numai n functie de pret,
ci si de caracteristicile produsului, timp, frecventa, accesibilitate, capacitate, siguranta, ncredere,
etc.
Mediul economic este alcatuit din componentele care influenteaza structura consumului si
puterea de cumparare a purtatorilor cererii.Printre elemente de conjuncture economic ace
trebuiesc analizate de interprindere se numara reparatia veniturilor si modificarea puterii de
cumparare, evolutia structurii cheltuielilor consumatorilor; costurile materiilor prime si a
energiei;
Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si
de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin
stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o tara, ca si gradul de interventie a
statului n economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.

Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza
desfasurarea activitatilor comerciale ale ntreprinderilor
Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o societate, conferindu-i un
sistem proriu de valori, de traditii, norme si obiceiuri ce genereaza un anumit comportament etic,
moral si cultural pentru toti membri sai.
Toti acesti factori influentnd comportamentul de consum si de cumparare al consumatorilor,
devine evident pentru marketeri necesitatea monitorizarii mediului cultural, urmarirea tendintelor
si schimbarilor survenite de la o generatie la alta.
Mediul tehnologic n care opereaza ntreprinderea este alcatuit din factori care explica
participarea anumitor tehnologii la realizarea ofertei de pe o anumita piata. Se justifica astfel
rolul noilor tehnologii la aparitia unor oportunitati pe piata.

1.5Proiectarea actiunilor promotionale

Din literatura de specialitate am ales ca aciuni promoionale
promovarea prin:
o Reclame TV
Am ales reclamele TV deoarece dup cum bine tii
posturile TV sunt cele mai vizionate i suntem siguri c ea va
fi vizionat, i cu cteva artificii de grafic ele vor atrage
atenia oamenilor ceea ce determin o promovare de calitate
i nu n ultimul rnd mai muli poteniali clieni.
o Pancarte i afie promoionale
o Bannere

internet : site oficial unde se pot gsi informaii detaliate

despre produs i diverse imagini;

ETAPA2: AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL

INTREPRINDERII
2.1. Determinarea amplasamentului intreprinderii
Variante pentru amplasarea intreprinderii (se opteaza pentru
zona motropolitana Iasi)
V1- zona defectata
V2- zona industriala Iasi
V3-zona urbana teren inchiriat
V4- zona extravilana, teren mostenit
Criteriile utilizate pentru determinarea amplasamentului sunt
urmatoarele:
C1-cheltueli de aprovizionare (lei)
C2- posibilitati de vanzare a produsului(calificativ)
C3-nivelul de poluare al zonei (procente)
C4-infrastructura (calificativ)
C5-distanta fata de furnizori/clientii (km)

C1

C2

C3

C4

C5

V1

170

Fb

Fb

V2

130

V3

120

Sl

15

V4

191

Sl

Fb

20

1. Etapele de lucru

S1
S2

C1

C2

10

C3

S3

10

S4

10

34

35

33

nij
K1 =0,19

k2=0,20

C4

C5

10

10

10

35

36

k3=0,19

173

k4=0,21

Determinarea matricii notelor de apreciere aij

C1
V1

C2
1

C3
5

C4

C5

0,92

0,29
V2

0,85

V3

0,5
0,5

7
0

0,5
0

1
0,35

k5=0,21

V4
kj

0,19

0,20

3
0,19

Cazul 1 pentru C1
(aj )u=0=191

(aj)u=1=120

U11=170-191/120-191=0,29
U21=130-191/120-191=0,85
U31=120-191/120-191=1
U41=191-191/120-11=0
Cazul 2 pentru C2
(aj)u=o=Fb
(aj)u=1=Sl
Cazul 3 pentru C3
(aj)u=0=9

(aj)u=1=2

U13=7-2/9-8=5
U33=2-2/9-8=0

U23=9-2/9-8=7
U43=5-2/9-8=3

Cazul 4 pentru C4
(aj)u=1=Fb

(aj)u=0=Sl

Cazul 5 pentru C5

1
0,21

0
0,21

(aj)u=1=6

(aj)u=0=20

U15=7-20/6-20=0,92

U25=6-20/6-20=1

U35=15-20/6-20=0,35

U45=20-20/6-20=0

Etapa 3
V1
V1
V2
V3
V4

V2

V3

V4

0,41

0,81

0,59
0,19
0,21

0,81
0,39
0,21

0,79
0,61

0,40

Cv1v2=1/1(0,20+0,21)=0,41
Cv1v3=1/1(0,20+0,19+0,21+0,21)=0,81
Cv1v4=1/1(0,19+0,20+0,19+0,21+0,21)=1
CV2V1=1/1(0,19+0,19+0,21)=0,59
CV2V3=1/1(0,20+0,19+0,21+0,21)=0,81
CV2V4=1/1(0,19+0,20+0,19+0,21)=0,79
CV3V1=1/10,19=0,19
CV3V2=1/1(0,19+0,20)=0,39
CV3V4=1/1(0,20+0,20+0,21)=0,61

CV4V1=1/10,21=0,21
CV4V2=1/10,21=0,21
CV4V3=1/1(0,19+0,21)=0,20
Etapa 4
V1

V2

V1

V2

0,5

V3

V4

0,15

0,5
3

0,290,85
57
0,921

V4

0,71

DV1V2=1/1max

V3

=2

DV1V3=1/1max |0,291| =0,71

DV1V4=1/1max |11| =0

|0,51|

DV2V1=1/1max 0,51

=0,5

|0,851|

DV2V3=1/1max 0,50,5 =0,15

=0,5

DV2V4=1/1max |0,51|

DV3V1=1/1max

| |
0,51
05
01
0,350,92

=5

DV3V2=1/1max

|03|

DV3V4=1/1max 01 =3

| |
0,50,5
07
00,5
0,351

DV4V1=1/1max

=7

| |
00,29
01
35
11
00,92

=2

DV4V2=1/1max

| |
00,85
00,5
37
01

=4

DV4V3=1/1max

| |
01
00,5
00,35

=1

Etapa5
V1
V1
V2
V3
V4

V2

V3

V4

VgVh

-1,59

-0,12

-0,71

0,09
-4,81
-1,79

0,66
-6,61
-3,79

0,29
-2,39

-0,60

VgVh=CVgVh-DVgVh
V1V2= 0,41-2=-1,59
V1V4=1-0=1

V1V3=0,59-0,79=-0,12
V2V1=0,59-0,5=0,09

1,04
-9,03
-4,98

V2V3=0,81-0,15=0,66

V2V4=0,79-0,5=0,29

V3V1=0,19-5=-4,81

V3V2=0,39-7=-6,61

V3V4=0,61-3=-2,39

V4V1=0,21-2=-1,79

V4V2=0,21-4=-3,79

V4V3=0,40-1=0,60

Analizand cele 4 variante din punct de vedere al celor 5 criterii sa

constatat ca varianta optima de amplasare este V2- zona
industriala Iasi

2.2. Amplasarea intreprinderii pe teritoriul mostenit in zona urbana

Secia de obinere a Clorurii de vinil va fi amplasat pe o platform industrial n
afara oraului, ce are o bun infrastructur rutier iferoviar. Aceast alegere
permite o bun aprovizionare cu materie prim, alimentare cu energie electric,
termic, ap, lucrri de canalizare iprotec ia mediului nconjurtor de eventuale
noxe rezultate din procesul de fabrica ie a benzinei.

2.3. Stabilirea relatiilor de independenta dintre anumite compartimente si sectia

proiectata

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5

Departament administrativ
Cabinet medical
Sal de mese
P.S.I
Birou protecia mediului
Departament de cercetare
Secia de prelucare a mat prime

Secia 1
Secia 2
C.T.C
Depozit ambalarea D1

Depozit produs finit D2

Secia trasporturi
Depozit combustibili D3
Secia mecanico energetic

Legend:
-deprtare necesar
-deprtare preferabil

-vecintate preferabil
-vecintate necesar
-vecintate indiferent

24. Alegerea felului cladirii

Lund n considerare specificul procesului tehnologic de obinere a Clorurii de
vinil , s-a optat pentru sistemul monobloc pe vertical. Sistemul ales are cldiri cu
mai multe nivele i prezint urmtoarele avantaje: folosirea eficient a terenului,
reducerea distanelor de transport i a lungimii reelelor tehnico-sanitare, permite
amplasarea suprafe elor de producie i proiectarea unor fluxuri tehnologice pe
vertical care necesit cheltuieli mai mici pentru condiionarea aerului, nclzire,
etajele superioare fiind protejate mpotriva prafului, frigului i zgomotului.
Pentru formele cladiri am ales combinatia H-E deoarece aceasta satisface forma
utilajelor si necesitatile fluxului tehnologic
2.5. Modalitati de extindere a cladirii
Avand in vedere ca intreprinderea in cadrul careia am amplasat sectia a carei
organizare a productiei si a muncii o proiectam, are prevazute dezvoltari ulterioare,
vom prevedea prin planul general de organizare al intreprinderii suprafete pentru
extindere astfel incat extinderile viitoare sa se faca cu cheltueli minime si fara
intreruperea productiei.

Depozitde
combustibil
De
calitate
c ercetare
Depozit
produs
finit

Depozit ambalare

Sectii anexe

Secia transporturi

Sal de mese

Birou protecia mediului

Sectii auxiliare

P.S.I

Cabinet medical

Sectia mecanic

Sectia de
baz

Sectia energetic

Departament administrativ

Sectia de producie 2 - amoxacilin 500 mg

Sectia de productie 1 amoxacilin - 250 mg

Sectia de prelucrare a materiilor prime

2. 6 Stabilirea structurii de producie

Potrivit principiilor de producie care se execut, seciile de producie se organizeaz

dup acest principiu tehnologic i se pot grupa dup urmtoarea schem:

INTREPRINDEREA

SectiiLaboratoare
de servite

2.7 Planul general al ntreprinderii

Birou

Cabinet

cercetare

medical
Departame
nt
administrat
iv

Sal de
mese
Birou

Intare

Protec ia muncii
mim

P.S.I
Departament
materii primne

C.T.C
Combustibil

Secia 1

Depozit
Ambalare

Secia
Mecanicoenergeticc

Depozit
Produs

Sec ia 2

Finit

Trasporturi

Ieire

Etapa 3. Proiectarea managementului produciei

3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologice adoptate
Justificarea trebuie s se fac n funcie de numeroi factori al criteriilor de alegere a
unei instalaii tehnologice, respectiv a procesului de fabricaie care a stat la baza proiectrii
instalaiei. Alegerea procesului trebuie s se fac n funcie de aspectele cele mai convenabile
ale factorilor care determin criteriile. Aceste criterii i factoriii lor sunt prezeni n tabelul
urmtor:

Nr
crt

Criterii

Factorii

1.

Criterii
tehnologice:

-simplitatea procesului: faze i operaii tehnologice ct mai puine;

-tehnologie cu consum ct mai sczut de energie;
-regim de lucru: proces discontinuu cu ntreruperi minime;
-stabilitatea procesului: proces autoreglabil uor de condus;
-dificulti tehnice: proces complet pus la punct;
-normele de consum: ct mai reduse;
-necesar de materii prime i materiale: nu necesit materiale
dificitare, greu de procurat.

Materii prime i -calitatea necesar: corespunztoare normelor existente;

auxiliare

-asigurarea cu materii prime i auxiliare: posibiliti de procurare n

prezent i n viitor;
-se folosesc materiale care nu necesit pregtiri prealabile;
-depozitare: capaciti minime, asigurri cu materiale ritmic i
constant;
-manipulare simpl i transporturi uoare.

Utiliti

-apa:condiii de calitate ct mai puin severe care s nu necesite

instalaii de tratare specifice i costisitoare;
-energia electric: putere instalat ct mai mic, fr variaii de
sarcin, cu puine porniri i opriri.

Produse

-permite valorificarea produselor secundare.

secundare
5

Utilaje

-ntreinere ct mai uoar;

-durata de funcionare ct mai mare;
-necesar minim de piese de rezerve.

3.2 Proiectarea desfurrii procesului de producie

3.2.1 Proiectarea graficului desfurrii procesului de producie

3.2.2 Elaborarea graficului de analiz

Proiectarea graficului desfurrii procesului de producie, presupune proiectarea

graficul de analiz general i cel de analiz detaliat a procesului de fabricare a
Amoxacilinei .
Elaborarea graficului general urmrete doar succesiunea operaiilor de baz i a
activitilor de control, reprezentndu-se punctele n care materialele prelucrate intr sau nu

intr n proces. ntocmirea acestui grafic nu ine cont de locurile de munc n care sunt
realizate operaiile.
Pentru aceast reprezentare grafic se folosesc simboluri i reguli de reprezentare.
Astfel transformrile(operaiile principale) se simbolizeaz printr-un cerc
, iar activitile
de control printr-un ptrat
.
Graficul de analiz detaliat a procesului de producie urmrete, n afara de operaiile
de baz i activitile de control, i pe cele de transport, ateptare i depozitare. Spre deosebire
de graficul de analiz general care se ntocmete pentru un produs (proces), graficul de
analiz detaliat se ntocmete cu referire la resursa uman, nregistrnd procesul raportat la
activitatea executantului.
Pentru aceast reprezentare grafic se va reprezenta activitatea de transport printr-o
sgeat
, ateptrile prin litera D, iar activitatea de depozitare printr-un triunghi .

Graficul de analiz general:

acetat
H2O
trietil
de
substana activ

solvent clorur

amin

buti

sterilizare

control temp.

SOCl2

stearat de Mg

talc

acid
2
x

steril.

1
x

control pH
3

control compoz.

3
x

condensare
controlul condensarii

4
x

decantare
controlul decantarii

precipitare
controlul precipitrii

6
x
2

7
x

filtrare
7

controlul filtrrii
8
x

uscare

8
controlul

uscrii

8
x

ambalare
9

ambalarii

produs finit

Graficul de analiz detaliat:

Nr.
Crt
.
1
2
3
4
5
6
11
12
13
14
15
16
17
18

Descriere

Pornire instalaie
Prepararea substanei active (acid 6aminopenicialinic)

Prepararea inoclului de laborator

Pornirea instalaiei de sterilizare a
mediului
Sterilizarea aerului pentru barbotare
Controlul temperaturii
Alimentarea cu talc
Alimentarea cu stearat de Mg
Aducerea mediului Rutritive n
condensator
Ateptarea desfurrii condensrii
Control pH
Control compoziiei
Alimentarea cu SOCl2, clorur acid,
solvent, trietilamin,H2O, acetat de butil
Aducerea tuturor substanelor n
condensator

Simbol
D

controlul

19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

Desfsuarea condensrii
Controlul condensrii
Transportul la decantor
Controlul decantrii
Precipitare
Controlul precipitrii
Filtrare
Controlul filtrrii
Desfurarea filtrrii
Controlul pH
Uscare
Controlul uscrii
Desfurarea uscrii
Analiza produsului
Ambalarea produsului
Controlul ambalrii

3.3 Stabilirea structurii procesului de producie

Nr. crt

Felul procesului

Caracterizare

Concretizare

Proces de baz

Asigur transformarea

-pregtirea substanelor

materiei

necesare procesului

prime

produs finit

tehnologic
-amestecarea acestora
-filtarea
-depozitarea
-decantarea
-ambalarea

Procese auxiliare

Asigur

desfurarea

normal a proceselor
de baz

-furnizarea
pentru

energiei
desfurarea

procesului de baz
-repararea utilajelor
-urmrire,

reglarea,

msurarea

nregistrarea
parametrilor tehnologici
3

Procese de servire

Deservesc procesele 1

-alimentarea

i 2 cu materii prime i

cu materii prime

utiliti

instalaiei

-asigurarea calitii
-depozitare

Procese anexe

Asigur

valorificarea

deeurilor

valorificarea

unei

din produs

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Nr. crt

Caracteristicile

procesului

de

Valori

baz
1

Felul procesului

Discontinu

Tipul produciei

Producie de serie

Destinaia produciei

Produs intern
Produs de export

Factori

care

influieneaza

organizarea produciei

Natura materiei prime

Natura procesului tehnologic
Natura produsului finit
For de munc calificat

pri

3.5 Amplasarea pe suprafa a seciei de producie

Atelier
Reparatii
5

10
6

Depozit,
materii
,prime si
reactivi

12

Depozit,
materii
,prime si
reactivi

13

Camera pentru evidenta pe

calculator

Depozit
produs finit

ETAPA IV : PROIECTAREA ASIGURRII CALITII

4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calitii

Cea mai importanta sectie dintr-o intreprindere este cea de Asigurarea a Calitatii unde se
fac numeroase teste si numeroase cercetarii in vederea fabricarii produsului de calitatea dorita.
Aceasta sectie este importanta deoarece daca produsul dorit nu este de calitatea ceruta de
potentialii clientii atunci el este respins si vanzarea scade si pierdem clienti, cu cat produsul
este de calitate superioara cu atat vanzarile cresc si avem din ce in ce mai multi clientii ceea
ce creste profitul.
Pentru a fi eficient, aceasta trebuie sa constate transformarile tehnologice produse si caile
de influentare favorabile a acestora, in conditiile implicarii unui volum cat mai redus de efort
uman si material.
Astfel, obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi:

Realizarea controlului propiu-zis a produselor fabricate

Respectarea parametrilor tehnologici si procesului de fabricatie
Depistarea cauzelor si remedierea eventualelor defecte de prelucrare ce pot sa apara in
timpul procesului de fabricare
Imbunatatirea nivelului calitativ al produsului
Respectarea normelor pentru o calitate mai buna

4.2. Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calitatii

Atributiile compartimentului de asigurare a calitatii sunt urmatoarele:

Monitorizarea tuturor informatiilor privitoare la calitate

Controlul personalului utilajelor
Controlul personalului de la materii prime (intreprindere)
Verificarea produsului obtinut dupa fiecare proces
Monitorizarea tuturor greselilor si remedierea acestora

4.3 Proiectarea atribuiilor conducerii tehnice a procesului de producie

privind asigurarea calitii

Atribuiile conducerii tehnice privind asigurarea calitii sunt:

-asigurarea intrrii n secie numai a materiei prime corespunzatoare;
-supravegherea angajailor;
-disciplin n munc;
-respectarea orei de munc;
-respectarea utilizrii utilajelor dup o anumit regul;
-respectarea reetei de produie a produsului dorit;
-respectarea condiiilor de lucru ntr-un proces.

4.4 Proiectarea atribuiilor operatorilor chimiti privind asigurarea calitii

O parte din atributiile operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii sunt:

Sesizarea cu strictete a disciplinei muncii si a disciplinei tehnologice

Sesizarea problemelor majore pe care nu le poate rezolva direct
Raportarea catre superiori a problemelor aparute
Participarea obligatorie la cursuri de instruire organizate
Respectarea tehnologiei de fabricatie

4.5 Puncte de control pe fluxul de fabricaie

Nr crt
1

Faza de fabricaie
Pregtirea

Parametrii controlai

mediului Cantitate de materie

de cultur

prime
nclzire

1 dat / schimb

prim
Compoziia materiei

Frecvena controlului

1 dat / schimb

Temperatur

La o or

Debit

La o or

Amestecare 1

Temperatur

La o or

Rcire

Temperatur

La o or

Amestecare 2

Temperatur

La o or

Omogenizare

Concentraia soluiei

1 dat / schimb

Analiza soluiei

2 ori / schimb

Temperatur

1 dat / schimb

Ambalare

Etapa 5. Proiectarea activitilor auxiliare i de deservire

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaii

Elaborarea graficului ciclului de reparaii se face pornind de la ultima reparaie
capital. Se presupune c aceasta a avut loc n martie 2010.
Pentru repararea decantoarelor se extrag din normative urmtoarele date prezentate n
tabelul urmtor:

Cod de

Denumirea

Durata de

Nr. de

Ciclul de reparaii-ore

clasificare

categoriei

serviciu

schimburi

Rt

Rc1

Rc2

Rk

-ani1

406.000

Decantor neutru

32

800

2400

48000

96000

1 lun = 720 ore lucrtoare

Rt = revizie tehnic
Rc1 = reparie curent de gradul 1
Rc2 = reparaie curent de gradul 2
Rk = reparaie capital

Rk = 96000/720 = 133.3
Rc2 = 48000/720 = 66.66
Rc1 = 24000/720 = 33.33
Rt = 8000/720 = 11.11

Denumire

Data ultimei Ian

Utilaj
Decantor

reparatii
Martie 2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021

Feb

Mart Apr

Mai

Iun Iul

Sep

Oct

Nov Dec

Rc2

Rc1

ug
Rk
Rt
Rt
Rc1

Rt
Rt
Rt
Rt
Rt
Rt

Rc1
Rt
Rt

Rk

Rc2

Rt

5.1.2 Elaborarea planului de reparaii

Pentru elaborarea planului de reparaii se parcurg etapele urmtoare:
Calculul elementelor necesare elaborrii planului de reparaii:
Calculul numrului de reparaii de acelai fel dintr-un ciclu de reparaii.
ntr.un ciclu de reparaii se va cuprinde numai un Rk.
Numrul de reparaie curent de gradul 2 ntre 2 reparaii capitale:
m = Rk / Rc2 1 = 96000 / 48000 -1 = 1
Numrul de reparaie curent de gradul 1 ntre 2 reparaii curente de gradul 2:

Rc1

q = Rc2 / Rc1 1 = 48000 / 24000 1 = 1

Numrul de revizii tehnice ntre 2 reparaii curente de gradul 1:
r = Rc1 / Rt 1 = 24000 / 8000 1 = 2

Rk

Rk

Durata ciclului de reparaii

Structura ciclului de reparaii:

Rt

Rt

Rk

8000

Rc1

Rt

Rt

R
c2

Rt

Rt

Rc1

Rt

Rt

R
k

24000

24000

24000

48000

24000

48000

96000

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitilor de reparaii

Principalele obievtive ce stau n faa conpartimentului de ntreinere i
reparaii sunt:
-meninerea utilajelor n stare perfect de funcionare;
-evitarea opririlor accidentale i nlturarea posibilitilor de declanare a
avariilor;
-formarea echipelor de specialiti;
-limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor;
-mecanici de nalt calificare;
-asigurarea unor mari oportuniti n realizarea reparaiilor;
-limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor.

5.1.4 Proiectarea organizrii activitilor de reparaii

Avnd n vedere particularitile procesului tehnologic, precum i
dimensiunile utilajelor am optat pentru organizarea reparaiilor n cadrul
ntreprinderii chimice n care este situat secia n regim descentralizat.
Astfel,lucrrile de ntreinere, reviziile tehnice i reparaiile curente se execut la

nivelul seciilor de producie. Reparaiile capital i coordonarea ntregii activiti

se execut de ctre secia mecanic.
Avantaje:
realizarea unei legturi active ntre seciile de producie i cele de reparaii;
reducerea personalului conductor pentru aceste activiti;
costuri mici la nivel de secie.
Dezavantaje:
personal mai numeros pentru reparaii;
grad de ncrcare i utilizare a timpului de lucru sczut;
imobilitatea specializrii muncitorilor pe tipuri de utlaje.

5.2.Proiectarea transportului intern

Depozitele vor fi amplasate langa sectiile de productie, avand mai multe compartimente,
ceea ce va asigura dopozitarea marfurilor in functie de gradul de necesitate, tipul marfii si
frecventa de utilizare.tine cont De asemenea se va mai tine cont de faptul ca firma dispune de
2 motovistuitoare ce vor asigura o usoara manevrare a cantitatilor mari de meterii prime si
produse finite intr-un timp cat mai scurt fara a necesita forta de munca mare.

5.2.1.Proiectarea obiectivelor transportului intern

ntocmirea unui plan optim de transport;

amplasarea raional a depozitelor;

folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de

transportat;

costul ct mai mic al transportului;

eliminarea pierderilor cauzate de manipulare (ncrcare - descrcare).

5.2.2.Proiectarea regulilor de baza ce trebuiesc respectate in organizarea

transportului intern

reducerea la minim a costurilor de transport intern

evitarea crescuta a rebuturilor in sectia de prelucrare
ambalarea sa fie intodeauna dupa standardele firmei
evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern

5.2.3.Stabilirea transporturilor ce se realizeaz n ntreprindere

a) Transportul materialelor deine ponderea cea mai mare n cadrul activtii de transport.

Materialele care se transport n cadrul ntreprinderii sunt:

materiile prime i auxiliare;
materialele i ambalajele care se cer a fi transportate n diferite zone de fabricaie;
semifabricate;
produsele finite.
Lund n vedere specificul procesului tehnologic din cadrul ntreprinderii n care se
afl secia de obtinere a amponului Conor, transportul intern se efectueaz prin benzi
transportoare, conducte etc.

Depozit produs
finit

Secia de
ambalare

Depozit
ambalaje

Secia de
obinere

Depozit materii
prime

b) Transportul utilitilor necesare fabricaiei chimice este organizat astfel:

pentru ageni termici (aburi i ap cald);
pentru colectare, tratare i evacuare ape uzate;
pentru combustibili;
pentru energia electric.
c) Transportul informaiilor pentru aceasta se utilizeaz transmiterea direct sau
prin intermediul suporturilor de informaii (fax, telefon, mail), scop n care se poate prevede
prelucrarea automat a datelor.
d) Transportul personalului are rolul de a asigura o deplasare operativ i fr
efort, spre i de la locul de munc, precum i n cadrul zonei de responsabilitate care i revine
fiecruia.

5.3 Proiectarea activitii de depozitare

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizrii activitii de depozitare

Nr crt
1

Obiective
Asigurarea unui mediu prielnic

Mijloace de realizare
Folosirea unor materiale de o calitate ct
mai bun

Simplificarea operaiilor de
inventariere

Amplasarea raonal a materialelor

Folosirea mijloacelor moderne de
depozitare

Accesibilitatea direct a materialelor

3

Asigurarea unei eliberri rapide a Aplicarea unui plan raional de aranjare a

materialelor depozitate

materialelor n depozit
Folosirea unor mijloace de depozitare
adecvate
Simplificarea documentaiei de eliberare
a materialelor

Modificarea rapid a amplasrii

Folosirea unor suporturi de depozitare

materialelor n incinta depozitului

adecvate

Asigurarea unui cost minim de

Utilizarea raional a suprafeelor i

depozitare

volomului disponibile
Folosirea utilajelor de manipulare i de
stocare n funcie de natura materialelor
Folosirea unui personal calificat

5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite

n cadrul ntreprinderii chimice unde este amplasat secia de obinere a amponului
este necesar s existe urmtoarele zone distincte de depozitare:
-zon depozitare materii prime;
-zon depozitare produs finit;
-zon depozitare ambalaje

5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul depozitelor

Conceperea fluxurilor din depozit trebuie s in seama de urmtoarele considerente :

n ele s se includ toate operaiile de la momentul primirii pn la cel al

expedierii;

amplasarea n plan sau n spaiu a operaiilor s permit o desfurare logic, n

succesiune fireasc, fr intoarceri evitabile

pentru depozitele n care se vor desfura mai multe fluxuri paralele, fiecare din
acestea se vor trata separat, ns se va avea n vedere i modul lor de conjugare n
ansamblul depozitului

reducerea traseelor de transport i a operaiilor ocupate de acestea.

Variantele de rezolvare a fluxurilor de materiale din depozit sunt destul de numeroase.

Pentru condiiile specifice industriei chimice ele se pot sistematiza dup modul n care sunt
desfurate astfel :
cu desfurare liniar a fluxului, materialele intrnd pe la unul din capetele depozitului
i fiind evacuate pe la cellalt capt. n acest caz se prevd culoare longitudinale,
deplasrile efectundu-se ntr-un singur sens

Expediie
Depozita
re

Etapa 6. Managementul resurselor umane

6.1 Proiectarea fiei de post pentru eful de secie

Fia postului
Denumirea postului: ef secie
Departamentul: producie
Obiectivul principal al postului de munc:
Gestionarea procesului de producie din secia x
Structura postului n structura organizatoric:

 Poziia postului n organigram:

postul imediat superior: Director tehnic
postul imediat inferior: muncitor
Relaii funcionale:
director achiziii/logistic
Sarcini i atribuii ale postului de munc:
ntocmete zilnic i urmrete planul de lucru i producie pentru ziua respectiv;
supravegheaz i coordoneaz procesul de producie din secia respectiv;
asigur buna organizare a seciei;
se implic n soluionarea de situaii de urgen;
este responsabil ca muncitorii s primeasc instructajele necesare;
preia de la muncitori, verific i centralizeaz procesele verbale de constatare a
strii instalaiilor i a echipamentelor;
propune eliberarea de avize pentru repararea/nlocuirea sau achiziia de instalaii;
ntocmete rapoarte privind cheltuielile din secie, pe care le pred superiorilor;
urmrete consumul de materii prime i alte materiale necesare produciei i
stabilete necesarul pentru urmtoarea perioad;
nmneaz superiorilor rapoarte privind achiziiile necesare bunei funcionri a
instalaiilor;
urmrete ca muncitorii s fie odihnii i s nu fi consumat buturi alcoolice.
Specificaii privind titularul postului:
Cerine educaionale i experien:
-pregtirea necesar postului de munc:
de baz: 12 clase (de preferat liceu profil tehnic chimic)

 de specialitate: facultate inginerie chimic

-experien:
minim 4 ani n domeniu, au prioritate persoanele cu experien mai mare m
domeniu sau cu studii superioare
Competenele postului de munc:
-abiliti i deprinderi:
responsabilitate personal;
capacitatea de planificare i organizare;
rezistena la sarcini repetitive.
- cerine aptitudinale:
raionament matematic i numeric;
capacitatea de a grupa informaii;
atenie, concentrare;
rapiditate.
Condiiile materiale de munc:
instrumente specifice muncii n secie plus un birou pentru gestionarea activitii
specific postului dotat cu: imprimant, calculator, telefon mobil
Responsabiliti:
rspunde de evidena seciei;
rspunde de evidena rapoartelor de producie, a rapoartelor de consum, a
proceselor verbale de constatare;
rspunde de exactitatea calculelor din documentele ntocmite;
are obligaia de a permite efectuarea controlului i de a pune la dispoziie
organului de control a tuturor documentelor de eviden;

 rspunde material i disciplinar pentru pagubele produse dac prin fapt a cauzat
pagube materiale societii;
respect cu strictee procedurile de lucru;
are obligaia s raporteze n scris conducerii direct i n timp util orice nereguli pe
care le observ n modul de executare a sarcinilor ce revin oricrui angajat al societii,
indiferent de funcia pe care o deine , dac din cauza acestor nereguli s-ar putea crea
prejudicii firmei.
Condiiile de munc:
- programul de lucru:
norma ntreag: 08:00 17:00 (o or pauz de mas)
- caractereisticile muncii:
munca n condiii de secie producie/birou
- particularitile mediului fizic al muncii:
iluminare cu neon sau bec normal;
cu sau fr ventilaie n funcie de necesitile procesului de producie din secie;
umiditate moderat.
Salarizare:
negociabil la ncheierea contractului de munc;
salarizarea este n conformitate cu normele interne ale organizaiei;
conform Codului Muncii nivelul de salarizare este confidenial, orice abatere va fi
sancionat conform Regulamentului Intern.
Posibiliti de promovare:
transferul pe o poziie ierarhic superioar sau n cadrul unui alt departament este
condiionat de nevoile organizaiei i de achiziia de noi studii/abiliti/deprinderi din
domeniul respectiv.

6.2 Proiectarea cerinelor necesare pentru meseria de operator

Nr.

Cerine

Crt

Grad de importan
1

Acuitate vizual

Acuitate acustic

Acuitate cromatic

Rapiditatea reaciilor

Observaii
3

Gradul de dezvoltare a trsturilor recomandate este indicat prin 3 nivele difereniate:

1- normal
2- accentuat
3- superior dezvoltat

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihn

Nr
crt

Factori de solicitare

Grad de solicitare

Durata de
aciune (min)

Cot procentual
de Ton

Efort prin solicitare

static

Uoar

20

0,5

Efort prin solicitare

Puin complicat

20

0,5

neuropsihic
3

Solicitare prin risc de

pericol

Mijlocie

ncordarea organelor
de sim

Mijlocie

20

0,5

Temperatura aerului

Cu cretere <50

Medie (scdere) >50

6

Frecvena micrilor

Mijlocie

40

1,5

Zgomot

Ridicat <50

30

0,5

>50
8

Monotonia muncii

Mijlocie

Efort prin solicitare

dinamic

Mijlocie

20

10

Pulbere

20

0,5

11

Iluminat

Mijlocie

Total

Tabelu
8 ore= 480 min

480 min..100%
x.5%
x= 24 min

5 min pauza

14 min
pauza

5 min
pauza

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

Den
schi
mbul
ui

Zilele lunii
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

A
B
C
D
E

L
3
1
L
2

L
3
1
L
2

1
L
1
3
2

1
L
1
3
2

1
2
L
3
L

schimbul 1 (dimineaa);

1
2
L
3
L

L
2
3
L
1

L
2
3
L
1

2
L
3
1
1

2
L
3
1
1

2
3
L
1
1

2
3
L
1
1

2
3
1
1
L

2
3
1
1
L

schimbul 2 (dup mas);

L
3
1
L
2

L
3
1
L
2

3
L
1
2
2

3
L
1
2
2

3
1
L
2
L

3
1
L
2
L

L
1
2
L
3

L
1
2
L
3

1
L
2
1
3

1
L
2
1
3

1
2
L
1
3

1
2
L
1
3

1
2
3
L
L

schimbul 3 (noaptea);

L liber.

Etapa VII
Proiectarea managementului ntreprinderii

7.1 Proiectarea misiunii n ntreprindere

Misiunea unei firme se definete prin cinci elemente distincte. Primul este istoria
sa. Fiecare firma are o istorie a obiectivelor, politicilor si realizarilor sale. Nu este indicat ca o
organizaie s se despart n mod brutal de propriul su trecut. Nu ar avea nici un rost ca
Universitatea Hardvard, de exemplu, s nfiineze colegii de doi ani, cu toate c acestea sunt
din ce n ce mai profitabile. Cel de-al doilea element l reprezinta preferinele actuale ale
proprietarilor firmei i ale conducerii acesteia. n cazul n care conducerea actual a firmei
Samsung ar dori s retrag firma de pe piaa televizoarelor, acest lucru ar afecta evident
misiunea firmei. n al treilea rnd, conjunctura pieei are o influen important asupra
misiunii firmei. Asociaia Girl Scouts of America nu ar mai reui s atrag noi membre dac
ar mai aciona n condiiile de azi ale pieei conform scopului iniial avut, acela de a pregti
tinerele fete pentru a deveni mame i gospodine model. n al patrulea rnd, n funcie
de resursele organizaiei se hotrte care misiuni sunt posibil de nfaptuit i care nu.
Compania TAROM s-ar amgi singur dac i-ar propune s devin cea mai mare companie
aerian de pe plan mondial. n sfrit, o organizaie trebuie s-i stabileasc misiunea innd

1
2
3
L
L

cont de capacitile sale specifice. Dac ar dori-o, probabil ca Mc Donalds s-ar putea lansa
n domeniul energiei solare, dar asta ar nsemna s nu fac uz de capacit ile sale de baz:
oferirea de produse alimentare la un pre redus i servirea rapid a unui numr mare de
consumatori.
Declararea misiunii unei organizaii trebuie s pun accentul pe principalele politici pe
care le va aplica aceasta. Ele definesc comportamentul angajailor fa de clien i, furnizori,
concureni i alte grupuri reprezentative. Politicile limiteaz libertatea de aciune a
individului, permind orientarea salariailor ctre aspectele cu adevrat relevante ale
activitii lor.
Declaraia misiunii unei firme trebuie s ofere acesteia o viziune i o direcie de aciune
pentru urmtorii zece-douazeci de ani. Misiunea nu trebuie revizuit foarte des, la orice
schimbare survenit n viaa economic. Pe de alta parte, firma este obligat s-i redefineasc
misiunea atunci cnd aceasta i-a pierdut credibilitatea sau nu mai definete drumul optim al
respectivei firme.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale ntreprinderii

Fabricarea amoxacilinei
Productivitatea
Materii prime i utilaje performante
Personal calificat i asigurarea salariilor
Performanele managementului i deszvoltarea firmei

7.3 Proiectarea strategiilor pe domeniul de activitate

Cercetare dezvoltare :

- angajai numai de personal calificat

i. ncurajarea schimbului de experien
ii. aparatur modern
iii.
implementarea de noi strategii
iv. colerarea cercetrii cu cerinele pieii
Producia materii prime de calitate
- utilaje de calitate
-

for de munc

- condiii prielnice de lucru

- eficien

Comercial ncheierarea de contracte de vnzarea profitabile

- reclama produselor
- calitatea produselor
- ambalaj atrgtor
- preuri accesibile

Resurse umane personal calificat

- salarizarea
- premierea/sancionarea salariailor
- posibilitate de avansare n funcie de pregtire i interes
- specializri de nivel european

7. 4 Alegerea unei metode de conducere

Metoda conducerii prin buget
Aceasta este o metod complementar a conducerii prin obiective, reprezentnd o
modalitate specific de exercitare a funciilor conducerii, prin organizarea, comanda,
coordonarea, controlul i evaluarea rezultatelor, care pentru stabilirea obiectivelor
fundamentale i derivate, dar i obinerea lor se face sub form financiar-contabil.
Condiiile necesare aplicrii acestei metode de conducere:
-

existena unui sistem de programare, eviden i urmrire operativ a costurilor de

producie, att la nivelul organizaiei, dar i la nivelul compartimentelor structurale;

-

existena unei structuri organizatorice n deplin concordan cu obiectivele stabilite.

Metoda are un caracter economic, utiliznd un singur tip de msurare etalonul

bnesc i urmrete contribuia unitii n ansamblu i pe structuri organizatorice la

realizarea sarcinilor, urmrindu-se compararea cheltuielilor cu veniturile obinute i creterea
beneficiului.
Etapele aplicrii bugetului sunt:

a) pregtirea i elaborarea bugetului se iau n considerare perioadele precedente,

indicatorii planurilor, capacitile de producie, randamentele utilajelor din dotare, valoarea
rezultatelor finale;
b) aprobarea bugetului presupune consultarea factorilor implicai n realizarea
sarcinilor;
c) execuia bugetului;
d) controlul bugetelor.
Aplicarea acestei metode are urmtoarele avantaje:
-

permite programarea costurilor la fiecare nivel organizatoric;

asigur resursele necesare realizrii obiectivelor;

furnizeaz informaii operative privind abaterile.

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficient dintre manageri i subordonai

Respect reciproc
Apreciere
Explicaii
Respectarea drepturilor
Respectarea promisiunilor fcute

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajailor

Condiii de munc
Salarizare
Posibilitatea de avansare
Respect reciproc
Premierea n funcie de contribuia adus

7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioar avnd n vedere urmtoarele

aspecte
a) accesul n ntreprindere costumaie adecvat
- legitimare electronic
- nsoit de personae abilitate
- pe baza unei programri anterioare
- argumentarea dorinei de acces
b) organizarea timpului de lucru schimburi de 5x8
- 3 schimburi a cte 4 zile per schimb
- pauze
- program redus
- lucruri 6 h cu schimburi per zi
c) obligaiile salariailor - respectarea programului de lucru
- eliminarea risipei n procesul de producie
- respectarea NTSM i PSI
- respectarea procesului de fabricaie
- calitatea produsului
d) saciuni disciplinare avertisment / mustrare
-diminuarea procentual a salariului
- retrogradarea
- penalizri prin neacordarea de premii
-desfacerea contractului de munc

7.8 Proiectarea unui contract individual de munc

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNC

ncheiat i nregistrat sub nr._____/_________ n registrul general de eviden a
salariatilor*)
A.Prile contractului:
Angajator, persoana juridic, _________________________________________
cu sediul n ________________, str. _____________________ nr._________,
judetul/sectorul ______________, cod fiscal _____________, telefon __________,
reprezentat legal prin ____________________ n calitate de __________________
si
Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea
________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________
posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr.
__________, eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________,
CNP___________________, autorizaie de munc/permis de edere n scop de
munc seria ________, nr. ___________ din data __________________
Am incheiat prezentul contract individual de munca n urmtoarele conditii asupra
carora am convenit:
B.Timpul de lucru i de odihn
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi / ore
noapte)
Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului
colectiv de munca aplicabil.
2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____ ore/sptman_____________.
a)
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore
zi/noapte)
b)
Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte
lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.
Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata
muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
C.Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de
munc, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificrile i completrile ulterioare.

D.Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:

a) echipament individual de protectie ______________________
b) echipament individual de lucru _________________________
c) materiale igienico-sanitare ____________________________
d) alimentatie de protectie ______________________________
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________
E.Durata contractului:
Nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa
activitatea la data de ________________;
determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data
de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al
titularului de post.
F.Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu
dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national,
inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de munc, Municipiului
Bucureti / Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului
individual de munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform
dispoziiilor legale, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este
prevzut n mod expres de lege.
Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul
pentru fiecare parte.
Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
ncetarea prezentului contract individual de munc sunt soluionate de instana
judectoreasc competent material si teritorial, potrivit legii.
Angajator,

Salariat,
Semntura____________
Data____________________

7.9. Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

7.10 Stabilirea unei forme care s exprime eficiena muncii unui management

M=Munca
C.V= Clorura de vinil
E= Efienta
C=Calitate

Bibliografie:
ndrumar pentru proiect la disciplina organizarea i conducerea
ntreprinderii chimice
Monica Voicu, Luminia Lupu
Institutul Politehnic Iai , 1990
Suportul de curs Managementul Produciei

www.google.ro