P. 1
Curent alternativ (vol.2)

Curent alternativ (vol.2)

|Views: 19,079|Likes:
Published by molteanu
Volumul al doilea din seria "introducere in circuite electrice si electronice" (www.circuiteelectrice.ro) ce trateaza pe larg bazele functionarii si analizei circuitelor electrice de curent alternativ.
Volumul al doilea din seria "introducere in circuite electrice si electronice" (www.circuiteelectrice.ro) ce trateaza pe larg bazele functionarii si analizei circuitelor electrice de curent alternativ.

More info:

Published by: molteanu on Apr 03, 2010
Copyright:Attribution Share Alike

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2015

pdf

Să luăm ca şi exemplu circuitul RLC serie-paralel
alăturat.

Impedanţele individuale ale componentelor

Mărime R

L

C

Total

Unitate

E 120 + j0
120 ∠00

120 + j0
120 ∠00

120 + j0
120 ∠00

120 + j0
120 ∠00

V

I 480m + j0
480m ∠00

0 - j489,71m
489,71m ∠-900

0 + j67,85m
67,85m ∠900

480m - j421,85m
639,03m
-41,310

A

Z 250 + j0
250 ∠00

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

141,05 + j123,96m
187,79m
41,310

Ω

63

Primul pas este determinarea valorilor impedanţelor (Z) pentru toate componentele, în funcţie de frecvenţa sursei de
alimentare. Pentru a realiza acest lucru, trebuie mai întâi să determinăm valorile reactanţelor (X) bobinelor şi
condensatoarelor iar apoi să exprimăm reactanţele (X) şi rezistenţele (R) sub formă de impedanţe (Z).

Formulele de calcul sunt următoarele:

Rezolvarea circuitului

Valorile iniţiale

Putem acum să completăm valorile
iniţiale în tabel.

Observaţie

Întrucât avem de a face în acest caz cu un circuit serie-paralel combinat, nu putem afla impedanţa totală dintr-un
singur pas. Prima dată luăm L şi C2 ca şi combinaţie serie; impedanţa combinată va fi suma impedanţelor
individuale. Apoi, impedanţa rezultată o vom combina în paralel cu impedanţa rezistorului, rezultatul fiind o nouă
impedanţă. Şi, în sfârşit, impedanţa precedentă o combinăm în serie cu impedanţa C1 şi ajungem la valoarea
impedanţei totale a circuitului considerat.

Pentru a putea reprezenta toţi aceşti paşi sub format
tabelar, va trebui să mai adăugam câteva coloane

(folosim de fapt un al doilea tabel din motive de

spaţiu), fiecare coloană reprezentând combinaţia
respectivă.

Mărime

C1

L

C2

R Total Unitate

E

120 + j0
120 ∠00

V

I

A

Z 0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

Mărime L -- C2 R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

V

I

A

Z

Ω

64

Impedanţele combinate

Calculul acestor impedanţe combinate
necesită sume complexe pentru combinaţiile
serie şi utilizarea formulei echivalente pentru
impedanţele paralel.

Putem să renunţăm la coloana total din

primul tabel, întrucât aceasta apare în cel de
al doilea tabel.

Curentul total

Cunoscând impedanţa şi tensiunea totală,

putem aplica legea lui Ohm, vertical, pe
coloana „Total” pentru calcularea curentului
total.

Curentul prin condensator şi combinaţia serie paralel

În acest moment, putem căuta componente
sau combinaţii de componente ce au fie
aceeaşi cădere de tensiune sau acelaşi
curent. Iar în acest caz, atât prin C1 cât şi
prin combinaţia paralel R//(L--C2) trece
acelaşi curent, întrucât ele sunt în serie.

Putem trece prin urmare aceste valori în

ambele coloane.

Mărime L -- C2

R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

120 + j0
120 ∠00

V

I

76,89m + j124,86m
146,64m
58,370

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

A

Z 0 - j1,52k
1,52k ∠-900

429,15 - j132,41
449,11 ∠-17,140

429,15 - j696,72
818,34 ∠-58,370

Ω

Căderea de tensiune pe condensator şi combinaţia serie paralel

Mărime L -- C2 R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

120 + j0
120 ∠00

V

I

A

Z 0 - j1,52k
1,52k
-900

429,15 - j132,41
449,11
-17,140

429,15 - j696,72
818,34
-58,370

Ω

Mărime L -- C2 R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

120 + j0
120 ∠00

V

I

76,89m + j124,86m
146,64m
58,370

A

Z 0 - j1,52k
1,52k ∠-900

429,15 - j132,41
449,11 ∠-17,140

429,15 - j696,72
818,34 ∠-58,370

Ω

Mărime

C1

L

C2

R Unitate

E

V

I 76,89m + j124,86
146,64
58,370

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

65

Acum putem calcula căderile de tensiune pe
C1 şi pe combinaţia serie-paralel R//(L--C2
folosind legea lui Ohm (E=IZ), vertical.

Mărime L -- C2

R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

49,53 + j43,4
65,85
41,220

120 + j0
120 ∠00

V

I

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

A

Z 0 - j1,52k
1,52k ∠-900

429,15 - j132,41
449,11 ∠-17,140

429,15 - j696,72
818,34 ∠-58,370

Ω

Căderea de tensiune pe rezistor şi combinaţia serie

Din nou, putem căuta componente ce
au aceeaşi cădere de tensiune sau
curent. În acest caz, rezistorul (R) şi
combinaţia serie a bobinei cu cel de al
doilea condensator (L--C) au aceeaşi
cădere de tensiune, pentru că cele
două seturi de impedanţe sunt

conectate în paralel. Astfel, putem

trece valorile tensiunii calculate mai sus în coloanele R şi L--C2.

Mărime L -- C2

R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E 49,53 + j43,4
65,85
41,220

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

120 + j0
120 ∠00

V

I

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

A

Z

0 - j1,52k
1,52k ∠-900

429,15 - j132,41
449,11 ∠-17,140

429,15 - j696,72
818,34 ∠-58,370

Ω

Curentul prin rezistor şi combinaţia serie

Mărime

C1

L

C2

R Unitate

E

70,46 - j43,4
82,76
-31,620

V

I 76,89m + j124,86
146,64 ∠58,370

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

Mărime

C1

L

C2

R

Unitate

E

70,46 - j43,4
82,76 ∠-31,620

49,53 + j43,4
65,85
41,220

V

I 76,89m + j124,86
146,64 ∠58,370

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

66

Următorul pas este calcularea
curentului prin rezistor şi prin
combinaţia serie L--C2. Tot
ceea ce trebuie să facem este
să aplicăm legea lui Ohm

(I=E/Z), vertical, în ambele
coloane.

Mărime

L -- C2

R // (L -- C2)

(Total)
C1 -- [R // (L -- C2)] Unitate

E

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

120 + j0
120 ∠00

V

I -28,49m + j32,51m
43,23
131,220

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

76,89m + j124,86m
146,64m ∠58,370

A

Z

0 - j1,52k
1,52k ∠-900

429,15 - j132,41
449,11 ∠-17,140

429,15 - j696,72
818,34 ∠-58,370

Ω

Curentul prin bobină şi condensator

Din moment ce L şi C2 sunt conectate în serie şi cunoaştem curentul prin combinaţie serie a impedanţei,
putem trece aceeleaşi valori şi în coloanele L şi C2, folosind regula conform căreia în circuitele serie, curentul prin
fiecare component este acelaşi:

Căderile de tensiune pe bobină şi condensator

Ultimul pas constă în aplicarea legii lui Ohm (E =I Z), vertical, pentru calcularea căderilor de tensiune
pentru cele două coloane rămase (L şi C2):

Mărime

C1

L

C2

R

Unitate

E

70,46 - j43,4
82,76 ∠-31,620

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

V

I 76,89m + j124,86
146,64 ∠58,370

105,39m + j92,341m
140,12m
41,220

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

Mărime

C1

L

C2

R

Unitate

E

70,46 - j43,4
82,76 ∠-31,620

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

V

I 76,89m + j124,86
146,64 ∠58,370

-28,49m + j32,51m
43,23m
131,220

-28,49m + j32,51m
43,23m
131,220

105,39m + j92,341m
140,12m ∠41,220

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

67

Mărime

C1

L

C2

R

Unitate

E

70,46 - j43,4
82,76 ∠-31,620

-7,96 - j6,98
10,59
221,220

-57,5 + j50,38
76,45
41,220

49,53 + j43,4
65,85 ∠41,220

V

I 76,89m + j124,86
146,64 ∠58,370

-28,49m + j32,51m
43,23m ∠131,220

-28,49m + j32,51m
43,23m ∠131,220

105,39m + j92,341m
140,12m ∠41,220

A

Z

0 - j564,38
564,38 ∠-900

0 + j245,04
245,04 ∠900

0 - j1,76k
1,76k ∠-900

470 + j0
470 ∠00

Ω

68

5. Susceptanţa şi admitanţa

• Susceptanţa reprezintă reciproca reactanţei (1 / X), simbolul matematic este B, iar unitatea sa de măsură

este Siemens

• Admitanţa reprezintă reciproca impedanţei (1 / Z), simbolul matematic este Y, iar unitatea sa de măsură

este Siemens

Rezistenţa şi conductanţa

În studiul circuitelor electrice de curent continuu am întâlnit termenul de conductanţă; aceasta se defineşte

ca inversul rezistenţei. Matematic, aceasta reprezintă reciproca rezistenţei, 1 / R, termen ce în formula rezistenţei

paralel este chiar conductanţa.

Pe când „rezistenţa” denotă cantitatea opoziţiei faţă de deplasarea electronilor, „conductanţa” reprezintă
uşurinţa de deplasare a electronilor. Unitatea de măsură pentru conductanţă este Siemens, iar simbolul matematic,

„G”.

Susceptanţa

Componentele reactive, precum bobinele şi condensatoarele, se opun trecerii curentului (deplasării

electronilor) în funcţie de timp şi nu într-un mod constant, uniform, ca în cazul rezistorilor. Această opoziţie în
funcţie de timp se numeşte reactanţă, notată cu „X” şi măsurată de asemenea în Ohm.
La fel cum pentru rezistenţă există o mărime complementară, conductanţa, şi pentru expresia reactanţei
există o mărime complementară, denumită susceptanţă. Matematic, susceptanţă este inversa (reciproca) reactanţei,
1 / X

Admitanţa

. Simbolul matematic este „B”, iar unitatea de măsură este tot Siemens.

În aceeaşi ordine de idei, există şi o mărime complementară pentru impedanţă, admitanţă. Matematic,
admitanţa este inversa impedanţei, 1/Z. Simbolul matematic este „Y”, iar unitatea de măsură este Siemens. La fel ca
şi impedanţa, admitanţa este o cantitate complexă, nu scalară.
Chiar dacă în calculele uzuale nu vom întâlni prea des aceşti termeni, este bine de ştiut că aceştia există.

69

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->