Psihologie clinic

Tatiana Turchin, lector

Tema 12. TULBURRI PERVAZIVE DE DEZVOLTARE

Subiecte:
1. Definiie. Clasificare. Etiologie.
2. Autismul infantil:
Definiii i criterii de diagnostic.
Caracteristici clinice.
Diagnostic diferenial
3. Tulburarea Asperger:
Definiii i criterii de diagnostic.
Diagnostic diferenial
1. Definiie. Clasificare. Etiologie.
Tulburrile pervazive de dezvoltare reprezint un grup de tulburri neuropsihiatrice, caracterizate prin
anomalii i deviane n dezvoltarea social, de comunicare i cognitiv, cu debut n primii 5 ani de
via.
Modificri n trei arii distincte:
- Disfuncia social
- Tulburare de comunicare
- Comportamente neobinuite, bizare.
Clasificare:
DSM V:
- Autism infantil
- Sindromul RETT
- Tulburarea dezintegrativ a copilului
- Tulburarea Asperger
- Tulburri pervazive de dezvoltare
nespecificate (Autism atipic)

ICD 10:
- Autism infantil
- Autism atipic
- Sindromul RETT
- Tulburarea dezintegrativ a copilului
- Tulburarea hiperactiv asociat cu
ntrziere mintal i micri stereotipe
- Tulburarea Asperger

Etiologe:
Teorii psihosociale
Initial, Leo Kanner a considerat ca n autismul infantil (AI) cauza ar fi nascuta - un deficit nascut al
contactului afectiv. Ulterior, a considerat ca, un rol important l-ar avea influentele psihogenice: parinti
reci emotional, detasati, obsesionali, atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducnd, n final, la
"nghetarea emotionala a copiilor autisti". Alti autori au concluzionat ca AI este rezultatul unei traume
afective, mame "negative", ostile, care nu-si doreau copilul cu adevarat.
Bruno Bettelheim considera ca factor etiologic atitudinile materne, copilul traind o amenintare
permanenta. Autorul a comparat viata acestor copii cu cea a prizonierilor din lagarele de concentrare.
Aceste teorii ale anilor '50 - '60 au condus la reactii contradictorii ntre clinicieni, iar, pe de alta parte, a
creat confuzie si multa culpabilitate la parintii care cresteau astfel de copii si care sufereau deja fara a
ntelege cauza.
Teorii biologice
Multe studii aduc argumente ca AI este un sindrom cauzat de multiple conditii care afecteaza SNC:
- asocierea cu ntrzierea mintala ntr-o rata mare;
- incidenta crescuta a epilepsiei
- existenta rubeolei congenitale sau a Fenilcetonuriei, care se pot asocia cu Sindromul autist.
ANNE Mc BRIDE (1998) aduce argumente despre hiperserotoninemie n autism, argumente
confirmate si de alti autori.
Teoriile genetice
Studiile familiale si pe gemeni au aratat ca exista posibilitatea existentei unor factorii genetici care sa
influenteze aparitia comportamentului autist: rata de concordanta pentru autism la perechile
monozigote de 36,5-89 % si, respectiv, concordanta zero la dizigoti. Studiile familiale au aratat o rata
de 50 - 100 de ori mai mare dect rata n populatia generala. Modurile specifice de transmitere sunt
diferite - sunt cercetati Cr 15, Cr5 si Cr X. Sindromul X fragil se asociaza cu autismul.
Ipoteze neurochimice
Serotonina - hiperserotoninemie la copiii autisti dar si la mamele acestora.
Dopamina - o functionare hiperdopaminergica a SNC poate implica hiperactivitatea si stereotipiile
din autism.
Haloperidolul - blocant al receptorilor dopaminergici s-a dovedit a avea efect n reducerea
stereotipiilor n autism.
Opioidele endogene - observarea similaritatii ntre copiii autisti si copiii expusi la opioide prenatal
au dus la studii n acest domeniu. Copiii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine.
Aceasta teorie asigura rationamente pentru experimentele medicamentoase cu antagonisti opiacei.
Teorii imunologice
Descoperirea autoanticorpilor mpotriva filamentelor neuronale axonale n serul copiilor autisti ct
si descoperirea autoanticorpilor mpotriva receptorilor serotoninergici sugereaza posibila implicare
a sistemului imunologic.
Unele mame au anticorpi mpotriva antigenelor de pe leucocitele propriilor copii - este deci posibil
un atac direct alanticorpilor materni mpotriva tesutului fetal cu afectarea SNC, care ar duce la
aparitia comportamentului autist.

2. Autismul infantil
Istoric
Termenul de autism a fost folosit prima data de BLEULER, pentru a desemna o "tulburare particulara
din schizofrenie".
Autismul infantil a fost decris pentru prima data de LEO KANNER n 1943, n lucrarea "Tulburari
autiste ale contactului afectiv". Autorul a dedscris 11 copii ale caror caracteristici erau:
incapacitatea de a relationa n mod obisnuit cu ceilalti nca din primii ani ai vietii;
incapacitatea de a utiliza limbajul n scopul comunicarii;
dorinta obsesiva de a mentine lucrurile n acelasi loc si acelasi fel;
copii descrisi de Kanner aveau o fascinatie ciudata fata de unele obiecte si desene;
aveau un bun potential cognitiv.
Multi dintre acesti copii erau diagnosticati ca fiind schizofreni sau intrziati mintal.
LEO KANNER a descris "Autismul infantil timpuriu" distinct de schizofrenie. Tulburarea era prezenta
din copilarie si era distincta de ntrzierea mintala; copiii aveau "fizionomie inteligenta" si un potential
cognitiv bun. Kanner a plasat tulburarea n contextul dezvoltarii. Initial e considerat ca o "tulburare
nascuta a contactului afectiv", ulterior, ca o problema emotionala, rezultat al influentelor parentale
patogenice.
n anii '40 - '50, mamele reci, lipsite de afectiune, obsesive, erau vazute ca fiind o cauza a autismului
copiilor lor. Totusi, Kanner nu a putut explica existenta copiilor autisti si n familii normale, cu mame
afectuoase.
La sfrsitul anilor '50 au nceput sa apara din ce n ce mai multe rapoarte care aratau ca exista copii
autisti n familii normale, cu acelasi raspuns emotional ca si familiile fara copii autisti.
n 1964, BERNARD RIMLAND a publicat cartea "Autism" n care critica teoria psihogena a
autismului citnd dovezi sugestive ale etiologiei organice. Astfel, s-a schimbat punctul de vedere
asupra etiologiei autismului infantil, trecndu-se de la punctul de vedere psihogenic la cel
neurobiologic si genetic dar sunt necesare dovezi stiintifice.
DSM I si II au reflectat punctul de vedere ca autismul este o varianta sau o expresie timpurie a
schizofreniei adultului.
n 1972 - 1978, Michael Rutter a publicat criteriile esentiale ale Autismului infantil si l-a diferentiat de
Psihoza schizofrenica din copilarie sau de alta psihoza. El a elaborat patru criterii de diagnostic:
1.- debut nainte de 30 de luni;
2.- insuficienta profunda a capacitatii de a dezvolta relatii sociale;
3.- ntrziere n dezvolarea limbajului sau limbaj deviat care afecteaza ntelegerea;
4.- nevoia de stereotipii, ritualuri si compulsii.
DSM III aduce pentru prima oara termenul de "pervaziv"; subliniaza natura serioasa si caracterul
invadant asupra psihismului al acestei tulburari, care apare chiar n procesul dezvoltarii copilului,
afectnd att comportamentul copilului ct si ntelegerea, limbajul, jocul si relatiile sociale.
n DSM-III R, termenul de Autism infantil a fost nlocuit cu cel de Tulburare autista.
Epidemiologie
Conform datelor prezentate de Comisia de specialialitate a MS in domeniul psihiatriei, la finele
anului 2013, in supravegherea medicilor psihiatri din tara se aflau 220 de pacienti cu autism,
inclusive 191 copii.

Conform ultimelor studii publicate de Centers for Disease Control and Prevention National
Statistics Reports s-a constatat o cretere semnificativ a copiilor diagnosticati cu tulburare de
spectru autist (1 la 50).
Noul studiu (2012) reflect diferenele de gen. S-a constatat o cretere ngrijortoare n cazul
bieilor de la 1 la 56 ( conform studiului din 2007) la 1 la 31 (conform studiului din 20112012). Incidena fetelor a ntlnit deasemenea o cretere semnificativ. Studiul din 2007 arata o
incidena de 1 la 204, iar ultimul studiu arat o inciden de 1 la 143 de fete diagnostiate cu
tulburare de spectru autist.

Definitii si criterii de diagnostic

Tulburrile din Spectrul Autismului -TSA reprezint un termen mai nou folosit pentru primele 3
subgrupe ale Tulburrilor Pervazive de Dezvoltare - TDP. Din TSA fac parte Autismul, Sindromul
Asperger i Tulburarea Pervaziv de Dezvoltare - Fr alt specificare. Tot mai muli specialiti ncep
s foloseasc pentru aceste 3 subtipuri i termenul de Condiii din Spectrul Autismului (Autism
Spectrum Conditions), pentru a evita conotaia medical negativ a termenului de tulburare
-disorder.
Ultimele 2 subtipuri ale Tulburrilor Pervazive de Dezvoltare sunt Sindromul Rett i Tulburarea
dezintegrativ a copilriei. Dei exist suficiente asemnri cu primele 3 subtipuri, mai ales n aria
comunicrii i relaionrii sociale, acestea au un tipar diferit de dezvoltare i alte dificulti comparativ
cu TSA, motiv pentru care sunt privite oarecum separat.
Trsturile comune ale celor ce au o TPD -TSA sunt:
dificultile n nelegerea i folosirea comunicrii verbale i neverbale;
dificultile n nelegerea comportamentului social, ceea ce afecteaz i abilitile persoanelor
de a se relaiona cu ceilali;
dificulti de a fi flexibili n gndire i comportament, ceea ce duce la interese i comportamente
rigide, repetitive.
Tulburrile din Spectrul Autismului sunt tulburri de dezvoltare de origine neurobiologic, ce apar
nainte de vrsta de 3 ani.
CAMPBEL, SHAG (1995) - Tulburarea Autista se caracterizeaza printr-o afectare permanenta a
capacitatii de relationare sociala, printr-o deviere a comunicarii si patternuri comportamentale
restrictive, stereotipe.
GRAHAM (1999) - Autismul infantil se caracterizeaza prin debutul precoce (nainte de 3 ani) a unor
tulburari sau devieri care intereseaza cel putin trei arii de dezvoltare:
- inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a exprima interes si emotii;
- incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea (att verbal ct si non verbal);
- prezenta unui comportament stereotip, incluznd un repertoriu comportamental restrictiv si
repetitiv.
Autismul este o tulburare de dezvoltare caracterizat de deficite mai severe (de aceea este mai devreme
diagnosticat) n toate cele 3 arii de dezvoltare :
comunicarea verbal i neverbal. Muli copii au ntrzieri n dezvoltarea limbajului sau nu pot
comunica verbal deloc toat viaa; pot s nu neleag pe deplin sensul unor expresii i s le
interpreteze literal, sau s nu neleag gesturile, tonul vocii sau expresia feei celor cu care
vorbesc, sau pot repeta ceea ce spun alii (ecolalie);
relaionarea social. Au dificulti n a stabili relaii cu semenii, de ex. pot prea indifereni faa
de cei din jur, s nu i poat privi n ochi, s aib tendina de a se izola de ceilali, pentru c nu
le neleg comportamentul verbal i neverbal sau inteniile, nu tiu cum s comunice cu acetia,
cum s lege i s menin prietenii;

interese i comportamente restrnse i repetitive. Copiii au dificulti n dezvoltarea jocului

social, de ex. activiti imaginative limitate, adesea repetitive, atenie excesiv pe anumite
obiecte i ignorarea celorde care, de obicei, copiii obinuii sunt interesai sau folosirea lor n
alte scopuri; rezisten la schimbare, insistena pe rutine urmate adesea cu strictee, ca un ritual,
persoanele devenind anxioase cnd rutina nu este respectat; unii copii repet micri ciudate,
ca modalitate de autostimulare, linitire .a.

Criterii de diagnostic DSM V

A. Pentru diagnostic este nevoie de prezenta unui total de 6 sau mai multi itemi din categoriile (1),
(2) si (3), cu cel putin 2 itemi din (1) si cte unul din (2) si (3).
(1) Afectarea calitativa a interactiunii sociale manifestate prin cel putin doua din urmatoarele
simptome:
a) incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non-verbale precum: "privirea ochi n
ochi", expresia faciala a emotiilor , postura corpului si gesturile care exprima
interactiunea sociala.
b) incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi vrsta;
c) lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie n relatia cu alte persoane (exprimate prin
incapacitatea de a se bucura aratnd, cautnd sau aducnd un obiect de interes comun);
d) absenta reciprocitatii emotionale si sociale;
(2) Afectarea calitativa a comunicarii manifestate prin cel putin unul din urmatoarele simptome:
a) ntrzierea sau absenta totala a dezvoltarii limbajului vorbit (neacompaniat de ncercari
de a compensa prin moduri alternative gesturile, mimico-pantomimice);
b) la copiii cu un limbaj adecvat este prezentata o inabilitate profunda de a initia si sustine o
conversatie cu alte persoane;
c) folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic;
d) absenta unui joc elaborat, spontan, credibil sau a jocului social - imitativ potrivit nivelului
de dezvoltare.
(3) Patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe
manifestate prin cel putin unul din urmatoarele simptome:
a) preocupare anormala ca interes si intensitate pentru un comportament stereotip si
repetitiv;
b) inflexibilitate la schimbare, aderenta nefunctionala la ritualuri specifice sau la rutina;
c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, minilor, fluturari ale
minilor, miscari complexe ale ntregului corp);
d) preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect.
B. Functionare anormala sau ntrziere n dezvoltare a cel putin uneia dintre urmatoarele arii, cu
debut nainte de 3 ani:
1. interactiune sociala;
2. limbaj folosit n relatie cu comunicarea sociala;
3. jocul simbolic si imaginativ
C. Tulburarea nu este bine delimitata de tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegrativa a copilariei.
Caracteristici clinice

A. Particularitati de comportament:
a. Modalitati de debut si specificul relatiilor sociale
- n jurul vrstei de 3 ani, parintii ncep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare "a fi surd(a)"
- ca sugar era "foarte cuminte", se juca singur ore ntregi fara sa plnga, fara sa ceara companie
Eevidentiere precoce a deficitului n exprimarea afectiunii si n initierea interactiunii sociale:
- copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera;
- atitudine indiferenta, detasata; de fapt nu si exprima dorinta unui contact interpersonal chiar cu
persoanele cele mai apropiate
- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele
sau emotiile, nu-si exteriorizeaza dorintele;
- nu simt nevoia sa fie mngiati, laudati;
- nu privesc interlocutorul n ochi, dnd impresia ca se uita n gol;
- nu plng daca se lovesc, par neatenti la obiectele din jur;
- nu li se poate capta atentia sau interesul, foarte rar privesc adultul n ochi;
- nu se joaca cu alti copii; copilul autist prefera jocurile solitare stereotipe, sarace, neelaborate;
- incapacitate profunda de a relationa empatic cu propria mama sau cu alte persoane. Cnd mama
pleaca din camera, copilul nu se ngrijoreaza, poate chiar sa mimeze "sarutul n fuga",
conventional, si ia ramas bun, dar parca tot "nu o vede". Altii pot fi anxiosi, agitati la separarea
de mama, sunt dependenti de ea, dar tot ca fata de un obiect. n ciuda eforturilor acesteia, nu
comunica nici cu mama, desi unele mame ajung sa descifreze nevoile copilului n acest
"amestec particular si bizar" de exprimare.
-

Copilul autist distant este retras, indiferent, poate exprima un minim de

ataament; este deranjat de orice gest de apropiere i afeciune;
Copilul autist pasiv accept apropierea, se poate juca cu ceilali copii, dar
ntr-o manier proprie i doar dac jocul a fost structurat i adaptat pentru
el;
Copilul autist activ are o manier activ dar bizar de interven ie,
nepotrivit i unilateral

b. Tulburarile particulare de limbaj

Copilul cu autism prezinta o afectare calitativa a comunicarii verbale si non-verbale ct si a jocului
(maniera cea mai comuna de interactiune la copii).
Cnd limbajul nu a fost achizitionat (se pare ca pna la 50% din copiii autisti ramn fara limbaj),
copilul pare ca nu ntelege ce i se spune sau ntelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ - rareori
utilizeaza limbajul non verbal, aratnd cu degetul obiectul pe care-l doreste sau ia mna mamei pentru a
arata obiectul dorit;
Cnd limbajul a fost achizitionat exista cteva caracteristici:
- limbajul parca si-a pierdut functia de comunicare
- dificultati semantice (de a ntelege sensul cuvintelor sau frazelor);
- au dificultati pragmatice (uzul limbajului n context adecvat)
- au dificultati de a ntelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvntului nou nvatat nu se
poate face dect n contextul si cu asocierea n care el a fost nvatat;
- nu poate nvata cuvinte noi dect bazndu-se pe similaritati perceptuale mai mult dect pe
atribute functionale;
- pot avea dificultati n a ntelege cuvintele cu mai multe sensuri;
- nteleg greu verbele "a da " si "a lua" ct si utilizarea pronumelui personal la persoana I;
- utilizeaza pronumele personal la persoana a II-a si a III-a

"ecolalie imediata" sau "ecolalie ntrziata";

prozodie, o melodicitate particulara. Nu-si pot exprima emotiile prin tonul vocii.
limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic
mari dificultati de a purta o conversatie. Raspund numai la ntrebari sau pot repeta la nesfrsit
ntrebarile n "banda de magnetofon" - ntr-un joc parca numai de ei stiut;
comunicarea non verbala este afectata, ei nu folosesc gesturile pentru a comunica - doar daca au
fost nvatati pot misca mna sub forma de "la revedere"

c. Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme

- miscari stereotipe precum "flfitul minilor", "topait", "mers pe vrfuri", "leganat" - cei mai
multi dintre ei au un grad crescut al activitatii motorii
- gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp
ndelungat;
- examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingndu-le cu limba, pipaindu-le structura,
ascultnd zgomotul pe care-l fac, pare uneori fascinat de ceea ce descopera;
- poate repeta n mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare.
d. Rezistenta la schimbare si repertoriu restrns de interese
- orice modificare n mediul lor si n stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala
accentuata, cu tipete si agitatie bizara.
- insista sa mannce din aceeasi farfurie sau sa fie mbracat cu aceleasi hainute
- uneori mncarea trebuie preparata si asezata pe masa ntotdeauna la fel;
- copilul insista sa fie respectat acelasi drum catre casa, magazin, etc.
- modificarea aranjamentului mobilei n camera copilului, schimbarea perdelelor sau a culorii
asternutului poate declansa, la fel, reactii catastrofice.
e. Atasamentul particular pentru obiecte
- spre deosebire de copiii normali, copilul autist prefera sa "se joace" cu obiecte, nu cu jucarii;
- dezvolta uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, etc.
- alteori prezinta aceeasi atitudine bizara, stereotipa, fata de "sunetul apei care curge", fata de
"fosnetul hrtiei", etc.
- orice ncercare de a-i desparti de obiectul preferat, de a-i ndeparta de sursa de zgomot care le
place, declanseaza reactii intense, de nepotolit.
f. Reactiile acute emotionale
- Orice modificare n stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema
g. Particularitatile jocului la copilul autist
- Jocul este stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; natura simbolica a jucariilor le este
straina
B. Dezvoltarea intelectuala
75-80% cu deficit cognitiv
Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70 iar 50% sub 50
Numai 5% au un QI peste 100
Copiii autisti au un pattern distinct la testele de inteligenta, datorat dificultatilor de
secventiere verbala si abstractizare.

Gndirea simbolica nu este dezvoltata, de aceea nu pot ntelege ce simt si cum gndesc
ceilalti

C. Dezvoltarea somatica
Majoritatea copiilor autisti sunt dezvoltati armonios, eutrofici, fara anomalii fizice (ntre 2 si
7 ani pot fi mai scunzi dect cei normali).
Unii copii autisti pot prezenta raspunsuri anormale la stimuli senzoriali.
5% dintre copiii autisti dezvolta Epilepsie n copilarie sau la adolescenta
Care ar putea fi punctele tari ale unui copil cu autism?
Capacitatea de a se concentra o perioad mai lung de timp pe o activitate comparativ cu copiii
obinuii-tipici, dac exist un interes special pentru acea activitate;
Se pot concentra pe detalii adesea trecute cu vederea de oamenii obinuii, o abilitate foarte
important n anumite situaii (ex. n IT, editare de publicaii .a.);
Perceperea realitii n moduri diferite, neobinuite, ce ofer perspective noi i care mbogesc
viaa omenilor n general (de ex. n pictur, muzic, poezie .a.);
Cei mai capabili, pot obine performane deosebite n anumite domenii academice, n special n
cele n care nu sunt necesare abilitile sociale sau n cele n care se folosete mai mult limbajul
tehnic, matematic (ex. tiinte exacte, informatica, muzica, ingineria).
Diagnostic diferential
A) prima etap vizeaz tulburri organice care pot avea o simptomatologie asemntoare:
paralizii cerebrale, hidrocefalii.
B) a doua etap cuprinde toate tulburrile psihice ale copilului cu simptome asemntoare
(autist-like): ntrziere mintal, tulburare de dezvoltare a limbajului, tulburri senzoriale,
tulburare reactiv de ataament
C) ultima etap se face n cadrul categoriei diagnostice TPD, cu celelalte tulburri.
Evolutie si Prognostic
Studiile longitudinale au aratat ca:
aproximativ 2/3 dintre copii autisti ramn dependenti social
doar 1/3 pot avea o evolutie satisfacatoare, cu obtinerea unui progres educational care sa le
ofere un grad de independenta.
sunt totusi comunicate si cazuri care pot ajunge la o buna functionare sociala si familiala dar
care nu se pot autontretine ca adulti si nu se pot casatori.
alte studii: 10% din copiii autisti pot deveni independenti.
Factorii predictivi ai evolutiei pozitive sunt:
QI-ul mai mare de 70;
folosirea limbajului ca functie de comunicare de la 5 ani;
existenta de timpuriu a abilitatii de joc constructiv;
relatie familiala armonioasa si empatica.
2. Tulburarea Asperger
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris
boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie,

capacitatea mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit
pentru cunoastere, miscari stangace.
Din cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti
baieti micii profesori .
Definiie:
Este o tulburare pervaziv de dezvoltare care se caracterizeaz printr-o afectare a
comportamentului social, a interaciunii sociale, prin existena unor preocupri i interese
restrictive, stereotipe, specifice autismului;
Aceti copii au o bun funcionare cognitiv, de limbaj, au caracteristici specifice vrstei, dar au o mare
incapacitate de rezonare afectiv, de exprimare a reciprocitii emoionale, de comunicare empatic.
Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din spectrul autismului, insa
are o arie mai larga de raspandire.
Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in
ceea ce priveste interactiunile sociale.
Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost descrise ca fiind benefice in multe
profesii si acestea includ:
cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate,
si un mod original de a gandi
Epidemiologie:
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete.
Sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu
tulburari de autism.
Sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de deficit de
atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate
nu este prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de hipersensibilitate
la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice.
In unele cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune)
i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita.
Semnele i simptomele sindromului Asperger:
Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani.
Unele dintre simptome care pot fi prezente sunt:
lipsa de constientizare sociala;
lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
dificultatea de a face si a sustine prietenii;
incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
nerespectarea limitelor interpersonale;
sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;

 inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;

stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in
subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi
aspiratoare), care pot fi de putin interes pentru altii.
Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte
tulburari din autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia lingvistica,
implicand vocabularul, sintaxa, si gramatica.
Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea
intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic,
folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).