Exista mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate astfel:

1. Dupa obiectul de studiu: anatomia vegetala, animala si Anatomia omului

2. Dupa modul de abordare al obiectului de studiu*: Anatomia descriptiva (sau ge
nerala,sistemica) - studiaza ?esuturile ?i organele ?innd seama ?i de proprieta?i
le lor fiziologice ?i urmare?te organizarea acestora n aparate ?i sisteme.
Anatomia topografica - studiaza pozi?iile diferitelor elemente anatomice precum
?i raporturile dintre acestea. Are ca pricipiu de studiu criteriul sintetic, pe
regiuni, stratigrafic, al organismului. De aceea este numita si anataomie region
ala sau pentru ca este strans legata de practica chirurgicala i se mai spune ana
taomie chirurgicala sau aplicativa. In studiul Anatomiei trebuie sa fie luate in
considera?iune in mod permanent ambele aspecte: anatomia trebuie sa fie in acel
?i timp sistemica, cat si topografica.
Anatomia func?ionala - studiaza rela?iile de cauzalitate ?i dependen?a dintre fo
rma, pozi?ia ?i func?ia diferitelor elemente anatomice.
Anatomia patologica (Anatomopatologia, Morfopatologia) - este disciplina medical
a care studiaza modificarile de ordin macroscopic ?i microscopic intervenite la
nivelul organelor ?i ?esuturilor ca urmare a unei stari patologice, sau pe cele
care cauzeaza diferite stari patologice.
Anatomia clinica - se ocupa cu integrarea cuno?tin?elor de anatomie n practica me
dicala (examen clinic, manevre terapeutice etc.). Ca subdiviziuni ale sale se po
t men?iona anatomia chirurgicala ?i anatomia radiologica (mai nou anatomia imagi
stica)
Anatomia comparata - studiaza comparativ alcatuirea acelora?i elemente la diferi
te specii, cautnd sa integreze diferen?ele ?i similitudinile n cadrul proceselor d
e evolu?ie, adaptare, specia?ie.
Anatomia varstelor - studiaza particularita?ile de varsta survenite in decursul
vie?ii omului. Ca etalon se ia anatomia copilului ?i anatomia varstnicilor ( ger
ontologia ).
Anatomia artistica sau Anatomia plastica - studiaza din punct de vedere estetic
rela?iile dintre dimensiunile, relifurile ?i propor?iile corpului uman, jocul mu
?chilor, diferite atitudini ?i mi?cari cu scopul teoretizarii ?i n?elegerii frumu
se?ii.
*Aceasta clasificare se aplica de obicei anatomiei animale ?i celei umane.
Studiul lui Leonardo da Vinci privind propor?iile corpului uman. Ilustra?ie pent
ru cartea De Divina Proportione a lui Luca Pacioli, 1509
Metodele de studiu al anatomiei constau mai ales n observa?ie. Aceasta poate fi:
macroscopica
pe viu, cu ochiul liber, prin palpare, percu?ie, sau prin intermediul diferitelo
r tehnici de imagistca sau
pe cadavru, cu ajutorul disec?iei - procedeul cel mai folosit ?i cel mai util.
microscopica
Observarea ?i descrierea structurilor cu ajutorul microscoapelor, sau al altor t
ehnici.