lonescu de la Brad si de N. Balagescu-Nifon, apoi lucrari academice elaborate la ‘inceputul secolului al XX-ea, dintre care exemplificam: ,Dobrogea in pragul veacului al XX-lea’, semnata de M. D. lonescu, ,Dobrogea. Cincizeci de ani de viata romaneasca (1878-1928)", lucrare colectiva, ,Scoala primara din Dobrogea in curs de 40 de ani” de Vasile Helgiu, ,Cat trebuie s& stie oricine despre Dobrogea” scrisa de Apostol D. Culea s. a. O alta categorie de lucrari este aceea a monografillor elaborate de cadre didactice, majoritatea fiind fogti colegi ai autorului. Cele mai relevante ni se par monografiile localitatilor Daeni, Floresti, Zebil, Babadag, Balabancea, Macin, Tulcea, Turcoaia, Horia, Nifon, Cerna, Isaccea ¢. a. Se adauga colectia unor anuare gi reviste de prestigiu: ,Analele Dobrogei”, »PEUCE’, dosare ale Arhivelor Nationale, ,Convorbiri didactice”, dosarele statistice ale unitatilor gcolare, o serie de documente autentice. Autorul a recoltat cu grija si a cercetat toate aceste documente. In plus, a avut la dispozitie toate arhivele scolare, care i-au stat deschise pentru folosinta. Grija, meticulozitatea, prevederea, sistemul matematic al organizarii muncii - trasaturile de caracter ale profesorului Albota - au avut drept rezultat elaborarea unei lucrari bine structurate si organizate. Datorita inmanuncherii acestor insusiri, invatamantul tulcean si-a pastrat zestrea documentara care sta la baza lucrarii de fata si poate fi folosita util si creativ si in alte imprejurari. in derularea continutului, autorul organizeazé materialul faptic pe etape istorice gsi, in cadrul acestora, pe niveluri de invatéméant. jin detaliu, sunt consemnate principalele date despre infiintarea unitatilor gcolare, evolutia acestora de la ciclul primar la cel gimnazial, iar pentru orage - la cel liceal. Distinct, sunt incluse in cuprins date despre personalul didactic, numarul de elevi care au frecventat cursurile scolare, efective care in unele cazuri sunt prezentate pe clase si cicluri. Capitole autonome sunt afectate si pentru celelalte componente ale gcolii: invatéméantul pregcolar, special, profesional, concursurile scolare ete. Putem face observatia ca autorul a manifestat, in multe cazuri, grija pentru anu supraincarca lucrarea cu date statistice nesemnificative. Pentru perioada otomana, de pana la instituirea administratiei romanesti, in descrierea realitatii autorul pleaca de la faptul ca existau in tinutul Tulcei 53 de sate cu populatie romaneasca. in 21 dintre aceste localitati, N. Balagescu-Nifon infiintase gcoli pentru copiii romani gi, pentru mai toate aceste unitati scolare, autorul ofera informatii despre cladiri, despre inzestrarea lor, despre numérul de elevi care frecventau cursurile gi, nu in ultimul rand, date despre invatatori, cei mai multi veniti din Regat sau din Transilvania.