Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .XIII
Relaxeaza-
te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .4
Nimeni nu e
perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.6
Constientizeaza lucrurile la care esti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
Iubirea nu e suficienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .28
Pentru fiecare reteta ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30
Bucura-te ca-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .32
Trateaza-ti copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .34
Simte-te bine in compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .36
Sa fii ordonat nu e at�t de important pe c�t crezi . . . . . . . . . . . .38
VII
REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49
VIII
Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .135
Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
137
Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139
Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
141
Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .144
F` combina]ii [i
permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .146
G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . .148
IX
Nu intra \n
panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
180
Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182
D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .184
Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .186
Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188
Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . .190
Urlatul nu e o
solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .192
Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .194
Retrage-
te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .230
A[teapt` p�n` c�nd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
232
Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .234
Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . .236
|ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .239
Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .241
XI
Prefa]`
XIII
A[a c` p�n` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite.
La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sf�r[it, [i
anume educarea copilului t`u, este prea important`.
100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar g�nde[
te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de
18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin
sc�ncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit,
[coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock-�n-roll. De fapt, 100 de Reguli
nu sunt deloc multe.
Mie \mi e c�t se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte �
un P`rinte (cu �P� mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).
Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade
dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu
p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai
imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` g�ndesc c`
p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se
bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i
amabili [i s`-[i sus]in` opiniile � acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut
treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i �produc�
acest gen de adul]i.
XV
Richard Templar
XVI
REGULI
PENTRU
A R~M�NE
CU MINTEA
|NTREAG~
3
REGULA 1
Relaxeaz`-te
A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care
par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care
vor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i?
Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum
g�nde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i
nemaipomeni]i. De ce oare?
|ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar`
cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`p�neasc` a[a cum
fac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntregul
cu primul bebelu[ dec�t cu ultimul adolescent care pleac` din
casa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucrurilor
esen]iale � s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici
nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit � [i nu te stresa prea tare pentru
restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt str�mb \ncheia]i sau dac`
n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r`
pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nu
s-a stresat, fiind un P`rinte).
REGULA 2
Nimeni
nu e perfect
* Te rog, nu-mi scrie acuz�ndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilustrez
punctul de vedere.
6
Pu[tii t`i vor da vina pe tine din c�nd \n c�nd. A[a e de c�nd
lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`]
easc` pentru asta. Nu po]i c�[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai
ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt,
ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.
REGULA 3
Con[tientizeaz`
lucrurile
la care e[ti bun
C�nd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe
ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi juc�nd fotbal cu copiii lor. M`
sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta dec�t pentru c�teva
minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu.
REGULA 4
Orice regul`
poate fi \nc`lcat`
c�nd [i c�nd
10
11
REGULA 5
Nu \ncerca
s` faci totul
Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i c�nd vor fi mari? Jocheu campion?
Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert?
Actor? Greu de spus c�nd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` le
p`strezi toate op]iunile deschise, asigur�ndu-te c` beneficiaz` de
cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de
interes. |n felul `sta nu se vor putea pl�nge mai t�rziu c` n-au reu[it
din vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat c�nd erau suficient de mici.
12
n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`
pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a
\nv`]at cum.
13
REGULA 6
Nu trebuie s`
urmezi fiecare sfat
pe care \l prime[ti
(inclusiv acesta)
Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u, dac` asta vrei.
Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiar
dac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentru
c` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau orice
altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i
pentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a c`
e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine.
15
REGULA 7
E normal
s` vrei s` evadezi
16
Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din c�nd \n
c�nd. De fapt, vor fi etape \n care se va \nt�mpla doar o dat` sau de
dou` ori pe s`pt`m�n`. Nu trebuie dec�t s` accep]i c` e ceva natural,
iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i
\mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la
pachet cu sentimentul de vin`.
17
REGULA 8
Ai voie s` te
ascunzi de copii
MI S-A |NT�MPLAT
S~ M~ STRECOR
|N CEL MAI APROPIAT DULAP
{I S~-MI }IN RESPIRA}IA
P�N~ C�ND
AU IE{IT DIN CAMER~.
18
REGULA 9
P`rin]ii
sunt [i ei oameni
C�nd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? C�nd ai petrecut
o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`?
C�nd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau ai
gr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te
sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii?
Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul de
p`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim c�nd s`
ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`m�nem \n standby, nu ne
deconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi de
minune [i \n standby.
20
* Glumesc � nu m` denun]a!
21
REGULA 10
Nu ignora rela]ia
cu partenerul t`u
{i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu
s`-]i faci timp c�nd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, c�nd te
sim]i oricum numai sexy nu [i c�nd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul
de l�ng` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru
ar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas`
special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` ai
mai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac`
face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]i
regreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme,
dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate candelabrul
va reveni \n meniu.
23
REGULI
PRIVIND
ATITUDINEA
A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`.
Odat` ce ai \nv`]at s` g�nde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i
despre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur.
27
REGULA 11
Iubirea
nu e suficient`
De c�te ori ai auzit cli[eul �cel mai important lucru pe care-l po]i
oferi copiilor t`i este iubirea�? Da, sigur, evident c` iubirea este
esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac`
asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari.
Scuz`-m` o clip`.
Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`m�ie. Acum am
revenit.
Da, da, da � trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. Dar mai sunt
[i alte c�teva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisciplin`,
valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, un
mod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitatea
de a g�ndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea de
a se impune, abilitatea de a \nv`]a � [i din c�nd \n c�nd o tunsoare.
29
REGULA 12
Pentru fiecare
re]et` ai nevoie de
alte ingrediente
30
DAC~ NU TE G�NDE{TI
LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT
|NAINTE DE A PLECA
LA CUMP~R~TURI,
PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE
DE LA SUPERMARKET
CU O ADUN~TUR~
DE LUCRURI INUTILE.
31
REGULA 13
* Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar m`
pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor.
Sunt cunoscu]i sub numele de �Viermele� (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i
�Larva�, de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor.
32
33
REGULA 14
Trateaz`-]i
copiii cu respect
34
35
REGULA 15
Simte-te bine \n
compania lor
37
REGULA 16
S` fii ordonat nu
e at�t de important
pe c�t crezi
* Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine,
nu
c`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rtat`.
38
Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncerc�nd
cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \n
timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artificiali,
care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat`
\nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` le
permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i
calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordonate.
Cred c` am�ndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte.
39
REGULA 17
S` fii un bun
p`rinte \nseamn`
s`-]i asumi
riscuri calculate
C�nd eram adolescent, fratele meu mai mic � avea cam 8 ani �
s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la
\n`l]imea acoperi[ului casei c�nd creanga pe care st`tea a cedat. S-a
apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele m�ini [i a r`mas
at�rnat la vreo 25 de picioare deasupra p`m�ntului (dac` g�nde[ti
doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc sur-
prinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile.
40
REGULA 18
P`streaz`-]i grijile
pentru tine
E clar c` vei fi \ngrijorat atunci c�nd copiii t`i \[i vor asuma
riscuri. |]i va fi team` pentru ei c�nd se vor c`]`ra \n copaci, c�nd
vor \nv`]a s` conduc` [i c�nd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt,
chiar [i c�nd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme c�nd nu
sunt sub privirile tale pentru prima dat`, c�nd \ncep [coala, c�nd
dorm prima dat` la prieteni, c�nd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le
scade, c�nd dau examene.
CEEA CE TREBUIE
S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~
NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT.
COPIII T~I SE TEM {I EI.
42
Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai
departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a?
Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul str�ns de emo]ie, [i trebuie s`
z�mbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e
team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel
cineva e[ti tu.
43
REGULA 19
Prive[te lucrurile
din punctul
lor de vedere
44
Copiii v`d deseori lumea altfel dec�t o vedem noi. Alteori o v`d
la fel, dar noi nu ne g�ndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi,
devin tare dificili c�nd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles,
dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 � Trateaz`-i cu
respect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere.
(Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi
[i te vor pune la curent.)
45
REGULA 20
A fi p`rinte
nu e o competi]ie
46
SUNT O GR~MAD~ DE
OPORTUNIT~}I
|N CARE COPIII POT |NV~}A
S~ FIE COMPETITIVI
|N MOD S~N~TOS.
47
REGULI
DE ZI CU ZI
51
REGULA 21
Las`-i s` se
descurce singuri
Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu
ghiozdanul pentru a doua zi c�nd el are 14 ani, o s` se lupte pentru
a supravie]ui c�nd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul lui
dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la
ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]ia
c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine dec�t a[ face-o eu
pentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din c�nd \n c�nd masa pentru
toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc`
fasole cu p�ine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[i
pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri bagajul
pentru vacan]`.
Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au mare
nevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e c�t mai
devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua singuri
decizii.
52
TREBUIE S~ |NVE}E
S~-{I PLANIFICE VIA}A.
ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV
S~ SIMT~ CONSECIN}ELE
LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE.
53
REGULA 22
|nva]`-i s`
g�ndeasc` pentru
ei \n[i[i
54
55
REGULA 23
Folose[te
laudele \n]elept
Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? C�]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu
s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi c�t trebuie, cum trebuie, pentru
ceea ce trebuie.
56
� \mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`.
Cum ai f`cut?� Exact � fii specific atunci c�nd lauzi [i dac` se poate,
pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de m�ndrie.
E{TI TENTAT S~-I LAUZI
MAI MULT PENTRU C~
AU C�{TIGAT DEC�T PENTRU
C~ S-AU STR~DUIT?
NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOAR
E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.
57
REGULA 24
Respect`
valoarea limitelor
58
AM�NDOI TREBUIE
S~ |NT~RI}I LIMITELE
DAC~ V~ DORI}I
COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI.
59
REGULA 25
Mita nu este
neap`rat
un lucru r`u
|N MOD IDEAL,
O S~ OFERI O RECOMPENS~
CARE SE POTRIVE{TE PERFECT
SOLICIT~RII.
61
REGULA 26
Toanele sunt
molipsitoare
62
63
REGULA 27
Le fixezi obiceiurile
alimentare
pentru toat` via]a
64
65
66
REGULA 28
Comunic`
Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din �bucla comunic`
rii�. La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, c�nd
cresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o complica]
ie \n plus s`-i implici [i pe ei. P`i da, dar este, de asemenea, un
pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`.
Dar atunci c�nd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i?
OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar
po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei � mai mult loc pe bancheta din
spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`,
67
dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \nc�nta]i de
alegerea ta final`.
68
REGULA 29
Fixeaz`
scopuri clare
69
enun] c�t se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei
de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`m�n`? Sau o dat`
pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea f�n proasp`t de dou` ori pe
s`pt`m�n` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`m�ni? Trebuie
s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i
pas`. {i � cel mai important � s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri.
UNEORI NU NE STR~DUIM
SUFICIENT,
DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU
NU NE OPRIM S~ G�NDIM.
70
REGULA 30
Nu fi cic`litor
71
72
REGULI
PRIVIND
DISCIPLINA
Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuv�ntul �disciplin`�.
Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sf�ntul!) b`taie. �Copiii
ar trebui s` fie at�t de cumin]i \nc�t s`-i vezi, dar s` nu-i auzi� �
chestii din astea.
75
REGULA 31
Forma]i
front comun
Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu.
Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac`
[eful t`u \]i va spune alt` dat` �nu�, [tii ce s` faci. De fapt, poate
chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. |n
timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e
sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efului
t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u.
76
77
REGULA 32
Vorba dulce
mult aduce
|]i aminte[ti cum erai c�nd erai mic? Hai, g�nde[te-te � sigur c`
po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]`
aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac`
te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \n
loc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s`
r`m�i \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil`
neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la
sport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre aceste
abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare?
78
fel \nc�t s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai observat
ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfel
abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`iala
lor duminica la 6 diminea]a).
79
80
REGULA 33
Fii consecvent!
|n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce
nu � p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul
s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu prea
era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s`
dau de necaz, dar erau tot at�tea [anse s` nu p`]esc absolut nimic.
|n general, riscul p`rea justificat � cel pu]in pentru mine.
81
82
REGULA 34
Folose[te umorul
M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\ncerc�nd
s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul,
toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n
schimb, mama era coco[at` de r�s.
{i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu,
majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac`
aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru
a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n r�s \n loc s`-mi
spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult
dec�t evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru
rela]ia noastr`.
83
FOLOSE{TE UMORUL...
O S~ V~ DISTRA}I
{I VE}I AVEA
O RELA}IE MAI BUN~.
84
REGULA 35
Concentreaz`-te
asupra problemei,
nu asupra persoanei
85
86
87
REGULA 36
Nu te pune \n
situa]ii f`r` ie[ire
Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac dec�t
s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre
ei mai buni dec�t mine. |mi dau seama c�nd gre[esc [i sunt mult mai
bun dec�t eram \nainte (ei, am zb�rcit-o \n cazul `sta, cu televizorul).
{i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte � [tim c�nd
mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim.
Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a
c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a
]inut de cuv�nt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pierdut
ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic
cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza
comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c`
lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat
s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare.
89
REGULA 37
Dac`-]i pierzi
cump`tul, tu e[ti
cel care pierde
90
DAC~ AI |NCEPUT
S~-}I LOVE{TI COPILUL,
E GREU S~ HOT~R~{TI
UNDE S~ TE OPRE{TI.
92
REGULA 38
Cere-]i scuze
dac` ai gre[it
o problem` de timp p�n` c�nd copiii \[i dau seama singuri de lucrul
`sta. Ai putea la fel de bine s`-i �dezam`ge[ti� cu bl�nde]e ar`t�ndu-
le, din c�nd \n c�nd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli.
Cu c�t e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare c�nd gre[e[ti, cu at�t pu[tii
t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut
dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie
s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti c�nd ai gre[it. Da, trebuie s` fii
con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.
Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci c�nd \[i dau
seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.
* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti. |
ns`
am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \nc�t s` \ncepi de undeva. Hai!
{tii c` po]i...
94
REGULA 39
Prime[te-i \napoi
cu c`ldur`
OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate
nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie.
Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui.
95
A[a c`, atunci c�nd lupta s-a sf�r[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec]
iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a
recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.
DE DEPARTE, LUCRUL
CEL MAI IMPORTANT ESTE CA
PU{TIUL T~U S~ SIMT~
C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE.
o s` discuta]i mai t�rziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt`
dat`, \ntr-un moment mai potrivit � \n ma[in` (n-are unde s` fug`),
sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost
implicat` � fra]i/surori, alte rude sau prieteni.
Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru,
rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu
excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii.
Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesf�r[
ite de dup` fiecare ceart` nu vor face dec�t s`-i s�c�ie. Pentru ei, o
astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s`
treac` prin asta dec�t dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie
\n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea
pentru un moment \n care ve]i fi am�ndoi mai veseli.
96
REGULA 40
Dreptul
la exprimare
97
UN COPIL C~RUIA
NU I SE PERMITE
S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE
NU VA FI |N STARE
S~ SE DEBARASEZE DE ELE.
98
REGULI
PRIVIND
PERSONALITATEA
101
REGULA 41
Descoper` stimulentele
care func]ioneaz`
pentru copiii t`i
Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac`
el crede c` te va dezam`gi nef`c�nd lucrul respectiv. Este cu adev`rat
util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu
disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles,
dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun c�t
de mul]umit, impresionat, \nc�ntat, mi[cat sunt de el.
Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici c�t negru sub unghie de
\nc�ntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar problema
mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie
privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i p�rghia pe care o folosesc
pentru a-l motiva.
* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula �Nu-]i [antaja emo]ional copilul�. Hai s-o
numim
Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e at�t de r`u s` n-o respec]i.
102
103
NU PO}I FOLOSI
ACELEA{I VECHI STIMULENTE
CU FIECARE COPIL,
PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.
104
REGULA 42
Fiecare copil ar
trebui s` aib` un
domeniu \n care
s` [tie c` exceleaz`
105
Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Regula
devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]ime
de lucruri mai bine dec�t fra]ii lor mai mici, pentru mult timp.
Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s`
str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vorbesc).
Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a.
106
REGULA 43
|nva]` s` apreciezi
tr`s`turile de
caracter care \]i
amintesc de altcineva
C�nd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici.
(De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fi
avut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel
pu]in nu s` semene cu AM�NDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \mi
amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[tenise
[i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defectele
erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea.
107
NU EXIST~
TR~S~TURI DE CARACTER
100% NEGATIVE.
Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l
t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel
\nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut:
insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor
sale naturale.
108
REGULA 44
Caut` similitudinile
dintre voi
109
Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face
parte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c`
deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at.
110
REGULA 45
G`se[te la ei
calit`]i pe care
s` le admiri
AR FI TARE PLICTISITOR
DAC~ PU{TII T~I
AR FI EXACT CA TINE.
111
A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`z�nd cum copiii merg pe o alt`
cale dec�t tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii
t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai g�ndit � [i
ce \nc�nta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s`
faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici
mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a
cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de minune
\n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna.
REGULA 46
Mi-a p`rut r`u pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]ia
de moment a c�[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a
vedea \nc�ntarea pe fa]a copiilor atunci c�nd te \ntrec. M-am consolat
cu g�ndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i,
mai devreme sau mai t�rziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puternic,
iar tat`l lui va \mb`tr�ni, \i va veni [i lui r�ndul.
114
REGULA 47
Atitudinea este la
fel de important`
ca realiz`rile
Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`?
Rezultate bune la examene? O medalie la sport? C�[tigarea concursului
la muzic`?
115
116
REGULA 48
P`streaz`-]i temerile
[i nesiguran]a
pentru tine
Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut � eu, unul,
l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul
reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un
model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii
la [arpe, mama* spune: �|\\\h! E oribil!� La fel se \nt�mpl` de obicei \n
fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor.
* M-am g�ndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist`,
dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!
117
118
DE VREME CE ORICUM
SUNT CONSTR�N{I S~ AIB~
PROPRIILE LOR TEMERI,
CHIAR NU MAI AU NEVOIE
{I DE ALE TALE.
119
REGULA 49
Ai grij` la
�programare�
120
121
REGULA 50
Nu \ncerca s` ai
un copil perfect
Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i
calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a
de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede c�nd erau
sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea
cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o
compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a
lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu m�na
pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect.
Slav` Cerului!
122
Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este
copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]`
de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni
\n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun
c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c`
niciunul dintre ei nu e perfect.
123
REGULI
PENTRU
FRA}I
Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au
schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli.
|l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un
]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul dintre
studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate
g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a
refuzat politicos, spun�nd: �Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn`
o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat.�
F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu c�t
pui laolalt` mai mul]i copii, cu at�t e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub
control. Nu at�t din cauza num`rului lor, c�t din cauza interac]iunilor
dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante
Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i
copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la
fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.
127
REGULA 51
D`ruie[te-i
unul altuia
Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar
c�nd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar
dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i
([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum.
128
NIMIC NU LEAG~
FRA}II |NTRE EI MAI RAPID
DEC�T POSIBILITATEA
DE A SE PL�NGE |MPREUN~
DE P~RIN}II LOR.
129
REGULA 52
Cearta e s`n`toas`
(\n limite rezonabile)
Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii
mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au
certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel
pu]in nu pentru tine.
130
CIOROV~IALA TE |NVA}~
CUM PO}I {I CUM NU PO}I
S~-I DETERMINI PE CEILAL}I
S~ COOPEREZE CU TINE.
Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele stabilesc
ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui
\i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s`
adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar
dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci c�nd izbucnesc
violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor
\ncerc�nd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu,
\n Vietnam � pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n
locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de
multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi...
A[a c` data viitoare c�nd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu
cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer
prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui
s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci
\nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.
131
REGULA 53
ODAT~ CE AI ACCEPTAT
FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U
NECESAR, VA TREBUI S~
ACCEP}I {I C~ NU
FUNC}IONEAZ~ DEC�T
DAC~-I LA{I PE COPII
S~ SE DESCURCE SINGURI.
132
Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind
\n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim de
succesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te
obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, taman
c�nd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine.
133
134
REGULA 54
Lucra]i ca o echip`
135
136
REGULA 55
Las`-i s` se
distreze unul
pe cel`lalt
Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri
unul pentru cel`lalt, l`s�ndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta
de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din c�nd \n c�nd ziarul cu
picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel.
Dimpotriv`.
137
(cu c�t sunt mai mul]i fra]i, cu at�t mai complicate devin interac]iunile),
dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i,
\n plus, vei descoperi probabil, atunci c�nd \n sf�r[it vor fi mari, c`
cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun
juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a
echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri
[i tot dichisul.
REGULA 56
Niciodat` nu-]i
compara copiii
unul cu cel`lalt
Cunosc un cuplu care are doi copii � unul (a[a cum se \nt�mpl`
deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este mai
mult neast�mp`rat. P�n` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce?
Pentru c` tot timpul \i spun celui neast�mp`rat:* �De ce nu po]i [i
tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta?� [i dac` asta nu e o c�rp`
ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este.
140
REGULA 57
Copii diferi]i
\nseamn` reguli
diferite
141
IMPORTANT ESTE
C�T DE MULT CERI
DE LA FIECARE COPIL.
143
REGULA 58
Nu trebuie s` ai
un favorit
Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r`
urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv`
lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia partenerului.
|mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul favorit
al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptul
c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]i
baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de
sl`biciune.
144
|N NICIO CIRCUMSTAN}~
NU AI VOIE S~ DEZV~LUI
NIM~NUI CARE ESTE
COPILUL T~U FAVORIT.
145
REGULA 59
F` combina]ii
[i permut`ri
ASIGUR~-TE C~ PETRECI
TIMP |N C�T MAI MULTE
PERMUT~RI {I
COMBINA}II POSIBILE.
* Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai
g`sit
timp s` cite[ti aceast` carte.
147
REGULA 60
G`se[te
punctele forte ale
fiec`rui copil
Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, care
deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva dec�t fra]ii
lor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de
caracter dec�t calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[or
s` fii cel mai curajos c�nd ai 3 ani dec�t s` fii cel mai bun la dictare.
Sau � f`r` a-i compara unul cu altul � asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3
ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorie
excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga
list` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea
lung` � avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri).
149
REGULI
PENTRU
{COAL~
Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i
de[i nu este cu tine atunci c�nd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a
enorm felul \n care el se descurc` � [i nu m` refer doar la acumularea
de cuno[tin]e.
153
REGULA 61
{coala nu e acela[i
lucru cu educa]ia
* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbului
britanic de competi]ia format` de importurile de gr�ne, mai ieftine. Legile
porumbului
(valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate cu
de]inerea de p`m�nt.
154
REGULA 62
{coala vine
�la pachet�
Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are c�teva
sute, dac` nu chiar c�teva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate
prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac`
fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a
TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce
or` s` \nceap` orele diminea]a.
156
157
REGULA 63
Fii de partea
copilului t`u
Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. C�nd apar probleme
serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui � [i uneori are
nevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentru
a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilului
sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`,
bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoie
s` [tie c` e[ti l�ng` el atunci c�nd lucrurile \i scap` de sub control.
~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s`
continue s` sufere.
158
159
REGULA 64
Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. N-are importan]`
dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te.
* Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui ar
fi fost
Radu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau
Quauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.
160
161
REGULA 65
|nva]`-i
s` se apere
* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand �Ajutor! Sunt b`tut� de Dr.
Emily
Lovegrove, scris` astfel \nc�t s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u.
162
A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun
este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag`
pe acesta schimb�nd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`,
dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine
[i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start.
Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \nt�lni primul
b`t`u[.
Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii
asigur�ndu-te c` are:
. \ncredere \n el
. greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)
163
NU E VINA TA
� {I NICI A LUI �
DAC~ E LOVIT.
164
REGULA 66
Tolereaz`-i
pe prietenii lui care
nu-]i plac
Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni
pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c`
au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii
sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al
meu care nu vorbea �cum se cuvine� (asta chiar era o problem` la
[coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a
aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n
magazia din gr`dina lui.
165
REGULA 67
Aminte[te-]i
c` e[ti p`rinte,
nu profesor
167
tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai
importante dec�t rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce
lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie),
s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncuraja
s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun`
\ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii.
Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde
e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s`
[tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze
c�t mai mult departe de [coal`. Cu c�t copilul e mai mare, cu at�t
mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe
[i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea
examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate
astea atunci c�nd sun` clopo]elul.
168
169
REGULA 68
Nu-i cocolo[i
CE S-A |NT�MPLAT
CU BUNELE {I DEMODATELE
VALORI CA REZISTEN}A STOIC~
|N FA}A ADVERSIT~}ILOR,
SIM}UL ETIC
{I TOATE CELELALTE?
Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, dar
altfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \nc�t s` \ntoarc` casa cu
susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doar
atunci c�nd este at�t de bolnav \nc�t zace \n pat sau pe canapea, sub
p`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-i
face niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu �s` nu
\mpr`[tie germenii la [coal`�.
171
172
REGULA 69
Mic[oreaz`
presiunea
173
|n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-l
po]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va
\nv`]a. A[a c` dec�t s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii salvatorul
lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s`
\nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze.
|N FINAL, EL TREBUIE
S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI
DIN GREU SAU NU.
174
REGULA 70
Copiii trebuie s`
fac` propriile alegeri
[i s` le urmeze
175
drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s`
crezi c` tu [tii mai bine. Poate te g�nde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta,
pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti.
Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai ampl`
dec�t rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`.
Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca
luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le
urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor.
Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului
vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m
s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte
vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care
are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare
[i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.
176
REGULI
PENTRU
ADOLESCEN}I
Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru
adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al �tunelului
adolescen]ei� cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat
m�ndru.
179
REGULA 71
Nu intra
\n panic`
|]i aduci aminte c�nd copilul t`u era la v�rsta critic` de doi ani? Ei
bine, acum a revenit � [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[`
tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama
c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce
poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii
reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program.
180
181
REGULA 72
Aminte[te-]i Legea
a 3-a a lui Newton
Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat`
de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea
scurte. Poate trebuie s` te ab]ii c�nd decide s` p`r`seasc` [coala la
16 ani, pe c�nd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o
excelent` slujb` de s�mb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se
scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante dec�t s`-l la[i pe
copilul de 2 ani s` m`n�nce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce
\n ce mai mari.
Cel mai r`u e c�nd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repet�nd
gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i
place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu.
Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup`
terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de
nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i
spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic...
Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`?
182
o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina
asta?� Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult.
{i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi mai
dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.
TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II,
CU MUL}I ANI |N URM~?
183
REGULA 73
185
REGULA 74
Nu te uita
sub saltea
186
c�nd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru
ei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca
[i c�nd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s`
simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional.
Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s`
te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nu
uita Regula 72 � cu c�t le faci via]a mai amar`, cu-at�t vor fi mai dificili.
Concluzia e simpl` � nu le face via]a amar`.
187
REGULA 75
Valorific` timpul
r`mas pentru a
umple golurile
188
189
REGULA 76
. S` mearg` cu motocicleta?
. S` chiuleasc`?
. S` foloseasc` cuv�ntul cu �f�?*
. S` \ncerce droguri?
. S` fumeze?
. S` fac` sex \nainte de 16 ani?
Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i?
Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim altfel
problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate
\n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai
deranjeaz` ca atunci c�nd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai
tare. Po]i s`-i pedepse[ti ned�ndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice
adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el
p�n` c�nd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru
fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.
se descurca.
190
Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i
c�[tige propriii bani.
A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va comporta
ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i
situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l
vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.
ADOLESCENTUL T~U
SE VA COMPORTA
CA UN ADOLESCENT
INDIFERENT CE VEI FACE.
191
REGULA 77
Urlatul
nu e o solu]ie
Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar
e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine
sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai
reac]ionat \n trecut c�nd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri
mai pu]in importante � c�nd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor
sau c�nd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de
c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul.
192
tu ai sim]it cam la fel c�nd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau
s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile
pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.
Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau
stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar
nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt,
dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie pate-
tic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea
ta pentru data viitoare c�nd va mai face ceva aiurea.
Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum
reac]ionezi la problemele minore azi [i m�ine, [i luna viitoare. |n
esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` v�rst`, trebuie s`-]i
schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu
trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un
sf`tuitor. Astfel, c�nd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te
egali. Sigur, at�ta vreme c�t sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale.
Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i
p`rin]ilor t`i. C�t despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun
control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de c�nd copiii
\mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor
adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.
193
REGULA 78
194
PERIOADA ADOLESCEN}EI
REPREZINT~ OPORTUNITATEA
PERFECT~ PENTRU
A |NV~}A RELA}IA DINTRE
DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.
Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi)
p�n` c�nd se pot dovedi respectuo[i.
195
REGULA 79
Arat` un pic de
respect pentru
lucrurile care-i
intereseaz`
196
197
REGULA 80
Adopt` o
atitudine s`n`toas`
fa]` de sex
198
ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I
|NTOTDEAUNA UN PUNCT
DE VEDERE RESPONSABIL.
199
REGULI
PENTRU
SITUA}II
DE CRIZ~
Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei
[i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor
de zi cu zi cu copiii. Dar c�nd te love[te genul `sta de criz`,
deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt
suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic`
stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat`
singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru
a dep`[i momentul.
A[adar, dac` se \nt�mpl` ce-i mai r`u, iat` c�teva Reguli care s`
te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe
calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai
\ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te
c` \n urma crizei vor r`m�ne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de
problemele altor oameni.
203
REGULA 81
Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i
apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener)
pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi
accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii
sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre planurile
tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le �arunci� copiilor mici
remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt
p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde
de ei.
204
CHIAR CONTEAZ~
CINE A |NCEPUT?
NU PENTRU TINE,
CI PENTRU COPII.
LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT?
|ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va
c`p`ta o motociclet` pentru motocros c�nd va \mplini 14 ani; trebuie
s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest
lucru trebuie s` a[tepte p�n` la 18 ani.
Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze
pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`r�ndu-i afec]iunea. Pe moment,
prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei
exact ce g�ndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-o
uria[` st`p�nire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic,
dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i cu
limba s�nger�nd de-at�ta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un compromis:
copilul urma s` primeasc` motocicleta c�nd \mplinea 16
ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de
motocros un weekend pe lun`.
206
REGULA 82
Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au des-
p`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n
timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem
c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`.
207
CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I
SPUN~ CE SIMT {I NU
PRESUPUNE C~ VOR AVEA
NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN
DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.
208
REGULA 83
A fi mai t�n`r
nu gr`be[te
\ntotdeauna lucrurile
209
NOI, ADUL}II,
SUNTEM DEPARTE
DE A FI PERFEC}I,
DAR DE CELE MAI MULTE ORI
REU{IM S~ NE REZOLV~M
PROBLEMELE PE LOC
{I S~ TRECEM PESTE ELE.
Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad
brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor
t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te
vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de
la [coal` � pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te
str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut
jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan]
a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va
rec`p`ta stabilitatea financiar`.
210
211
REGULA 84
Sigur, \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz`
sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte �
a[a cum facem cu to]ii � c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva
drag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]`
faptului c` acum nu mai poate m�nca tot ce pot m�nca prietenii lui.
Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai t�rziu
\[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`.
212
213
REGULA 85
Spune-le
ce se \nt�mpl`
De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propriile
lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave dec�t realitatea.
Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer`
\nc`rcat` ca pe un divor] iminent � c�nd, de fapt, p`rin]ii se ceart`
din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii ar
putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot
g�ndi c` e vorba despre tine, c�nd \n realitate este vorba despre
unul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor de
vedere este mult mai bine dec�t s` fii tu foarte bolnav.
214
215
REGULA 86
|nva]`-i s` e[ueze
cu succes
Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mai
r`u dec�t pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid din
cauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` un
examen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul t`u va
pierde la un moment dat, mai devreme sau mai t�rziu. Poate c` se
descurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere auto
sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \n
trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche
muzical` (am trecut [i prin asta).
217
218
REGULA 87
219
cazi de acord \n c�t mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` discuta]
i cine ce ia, ce se \nt�mpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice
altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii
c` \n]elegerea nu e corect`.
Poate fi foarte greu, mai ales c�nd sim]i � [i de cele mai multe ori
ai perfect` dreptate, [tiu � c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre
fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar
e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`.
Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de non-
P`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i
g�nde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s`
r`spunzi cu sinceritate �da�, atunci nu-l face.
R~ZBUNAREA {I DREPTATEA
POT FI FOARTE DULCI,
DAR E{TI SIGUR C~
MERIT~ S~ LE AI
PE SEAMA COPIILOR T~I?
220
REGULA 88
Faptele tale
vorbesc mai tare
dec�t orice cuvinte
221
222
REGULA 89
Asigur`-te c` ei
[tiu c` sunt
prioritatea ta nr. 1
Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta?
|n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i
aten]ia ta, dar atunci c�nd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt`
parte, e foarte dificil. C�nd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cu
griji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii
pe primul plan.
{tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i
r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama
ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale
s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu
cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii.
223
Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe
primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe primul
loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te g�nde[ti
numai la tine, asta se vede. Indiferent c�te motive ai s` fii nefericit,
copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie
c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor
\n]elege. S-ar putea s` se mai pl�ng` din c�nd \n c�nd c` nu mai faci
asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n ad�ncul fiin]ei lor,
c` sunt \nc` pe locul I.
224
REGULA 90
Nu po]i repara
totul
Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s`
facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m mai
dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunt
tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` ur�t cu ei, intervenim.
225
* {i poate ciocolat`.
226
REGULI
PENTRU
ADUL}I
N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`,
pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o
rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi
p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au
reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate.
A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul
anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun c�nd
copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost c�nd au avut 4 sau 14.
229
REGULA 91
Retrage-te
230
231
REGULA 92
A[teapt` p�n`
c�nd \]i cer sfatul
* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare � f` un pas \napoi
[i
cite[te Regula 91 \naintea acesteia.
232
. �Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a
cum faci cu orice altceva.�
. �Ai fi un prost s` n-o accep]i.�
. �N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor.�
. �M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping`
toare \n nas [i cu ]inte \n limb`.�
N-o s`-]i insult inteligen]a spun�ndu-]i c` niciunul dintre aceste
r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le
dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s`
dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: �Ce te atrage la slujba
asta?�, �Ce [anse de promovare ai?�, �Ce p`rere ai despre a face
naveta pe o distan]` at�t de mare?� Genul `sta de lucruri. Cu alte
cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile
decizii.
* Ei, na!
233
REGULA 93
Trateaz`-i ca pe
ni[te adul]i
Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i
tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de
greu. Au trecut at�]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate,
opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \nc�t acesta a
devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil
s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba p�n` c�nd noul tip de comportament
\]i intr`-n obicei.
234
Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe dec�t tine
despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat,
machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` � nu [tiu
dup` ce te dai tu \n v�nt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c`
despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum c�]iva ani buni.
235
REGULA 94
Nu \ncerca s` le fii
cel mai bun prieten
236
COPIII T~I
TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE
ATUNCI C�ND CRESC.
A{A E FIRESC.
Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan]
e dec�t fie min]indu-i, fie [antaj�ndu-i emo]ional. Dac`
spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac`
mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`z�ndu-l
cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii
copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l
min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine
atunci c�nd va avea nevoie de un um`r pe care s` pl�ng` sau de
237
238
REGULA 95
|ncurajeaz`-i
orice-ar fi
Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere neinspirat`,
cu at�t mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul
t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le
spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i
sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am
239
REGULA 1
240
REGULA 96
Renun]` la condi]iile
suplimentare
241
|mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rinte,
a[a c` nici prin g�nd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie
s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva
b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demonstr�nd
modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea �cu con-
di]ii� arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari.
C�nd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac ne-
po]ii cu banii � o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare,
REGULA 97
Nu-i face s` se
simt` vinova]i
Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`mad`
de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca
243
De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este
independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de
vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment
de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.
244
REGULA 98
Aminte[te-]i c`
\nc` mai au nevoie
de tine
{i, desigur, din c�nd \n c�nd vor avea nevoie de tine [i pentru
lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` c�nd intr` \n
travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor c�nd
245
A[a cum spunea Robert Frost, �Acas` este locul unde, c�nd trebuie
s` te duci, trebuie s` te primeasc`�. Asta trebuie s` fii tu pentru
copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt m�ndri
s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt
ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se pl�ng` c` propriile
lor vie]i sunt date peste cap.
246
REGULA 99
Nu este vina ta
Unii oameni trec prin via]` fluier�nd, iar al]ii se lupt` din greu.
Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lupt`,
alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc este
aluatul din care sunt pl`m`di]i.
Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provin
din medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintre
ei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut,
dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici.
Cunosc un b`rbat care nu are m�ini � i-au fost amputate \nainte de
a \mplini 20 de ani din cauza unei boli � [i care este cel mai vesel [i
mai echilibrat tip pe care l-ai putea \nt�lni. {tiu oameni care au avut
copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cunosc
familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afecta]
i, iar al]ii au reu[it s` r`m�n` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`,
cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sau
sufer` de boli mintale.
247
249
REGULA 100
Odat` p`rinte,
pentru
totdeauna p`rinte
250
COPILUL T~U
TE VA IUBI |NTOTDEAUNA,
IAR TU VEI {TI
|NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.
251
. 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 � . Cum s` faci prezent`ri eficiente
CD
. Totul despre concuren]a neloial`
. Cum s` st`p�ne[ti managementul la
. Management financiar pentru miniperfec]
ie
afaceri
. Hop!
. Cele 100 de reguli ale bog`]iei
. Hibouk & Company
. Colec]ia �Diverse�
. Libertate [i Credin]` . Cardiopatia ischemic`
. Colec]ia �Solu]ii MARI pentru taxe mici� � textele complete ale celor dou`
acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial:
. Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` . Impozitarea veniturilor din
\nchirieri
. Colec]ia �Consilier�. Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil,
informa]ii
[i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de
lucru.
Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic cu
informa]ii
valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele.
luni
FORMULAR DE COMAND~
. Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile:
... ex. ______________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea
coletului
de la po[t`) la adresa de mai jos:
Numele________________________ Prenumele _________________V�rsta ________
Func]ia _____________________ Firma ____________________ . de stat . privat`
Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____
Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________
Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________
Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________
Telefon _____________________________ Fax _______________________________
E-mail ______________________
Pentru facturare, pl`titorul este: . firm` / . persoan` fizic`
Semn`tura [i [tampila _______________________
Data comenzii _____________________________
CORESPONDEN}~
R~SPUNS
C R
SE TAXEAZ~
LA DESTINA}IE
RENTROP \ STRATON
Grup de Editur` [i
Consultan]`
\n Afaceri
Ghi[eul extern 3 � O.P. 39,
sector 3, Bucure[ti
� RENTROP & STRATON
Bdul Na]iunile Unite nr. 4,
bl. 107A, Sector 5,
Bucure[ti
RCJ40/8371/1995
CUI R 7782311
Cod surs`: 463508
DIV1PHOS2608
R&S
RENTROP & STRATON
Grup de Consultan]` \n Afaceri