Reflectia personala- un antidot al invatarii

superficiale
Exista modalitati de comunicare nu numai cu altii ci si cu sine insusi. Vorbim aici
despre reflectia personala, capacitate si mod de actiune mintala, strans legata de inteligenta si
puterea de anticipatie de posibilitatile de abstractizare si de creatie, de esenta umanului.
Privita ca tehnica a activitatii mintale, reflectia inseamna o concentrare a intelectului si o
luminare care se produce asupra unor cunostinte, idei, sentimente, actiuni. etc luate in analiza
in examinare.
Expresia spiritului activ si constructiv, ea incita mereu la intrebari, la cautari si
explicatii, la cercetarea adevarului. In procesul de invatamant, elevii/studentii pot ajunge la
descoperirea personala a unor adevaruri si pe calea unor reflectii interioare, abstracte; in
aceeasi maniera, exista si invatare prin cugetare proprie,prim meditatie adanca.
Inteleasa ca modalitate de invatare, reflectia interioara si abstracta- arata JEAN piaget
se distinge ca una dintre cele mai active si mai fructuoase metode, de mare valoare
euristica(1972,p.65). Operand IN PLAN INTERIOR cu obiecte si fapte imaginate, reflectia
este generatoare de noi structuri operatorii si cognitive. Fara reflectie nu exista cunoastere
elaborare creatie. Simpla informatie lasata in seama memoriei inca nu este cunoastere
adevarata; ea are nevoie de reflectia elevului, dupa posibilittile varstei sale.
In invatamant, reflectia personala poate sa conduca mintea elevilor spre descoperirea
aplicatiilor tehnice in stiinta dar si in domeniul artistic.
Reflectia este o forma interiorizata a inteligentei, este utila fiecarui tanar pentru a se
putea detasa de cele citite, auzite sau vazute de cele intalnite si observate; pentru a putea
patrunde in esenta , in continutul de idei si semnificatii al studiilor parcurse.
Este de dorit ca de fiecare data elevul sa caute sa si valorifice propriile-i cunostinte
doband poate sa constite sa puna in joc structuri operatorii adecvate cerute de solutionarile
posibile ale problemei date.

O reflectie poate premerge unei decizii inainte de a se trece la executarea unei actiuni
practice, prevazandu-se dinainte desfasurarea actiunii si mai ales consecintele ei, ceea ce
poate sa constituie una dintre conditiile hotaratoare ale reusitei acesteia ale succesului dorit.
In procesul de invatamant practicarea metodica a reflectiei este stimulata si sustinuta
in masura in carebacesta acorda atentie formarii ratiunii, ofera sistematic ocazii de reflectie si
asigura climatul si linistea necesare concentrarii activitatii mintale si afirmarii creativitatii
personale.
Exemple de exercitii;

Introducerea in cuprinsul lectiilor a unor teme de reflectie

Expunerea problematizata a materiei
E o variant modern. Ca tehnic de instruire, problematizarea i gsete locul
oriunde apar situaii contradictorii, care urmeaz a fi rezolvate prin gndire. Prin
rezolvri de probleme, profesorul conduce gndirea acestora spre descoperirea
adevrurilor.
Importana nvrii problematizante const n faptul c antreneaz gndirea
elevilor, stimuleaz spiritul de observaie, reflecia adnc, capacitatea de a
elabora ipoteze, de a gsi rezolvri ingenioase etc.

Discutia critica
Cooperarea si schimbul de idei si opinii
Activitati de invatare prin cercetare individuala

Cvintetul este o metod creativ, prin care n cinci versuri se sintetizeaz un coninut de
idei. Este i un instrument de evaluare a nelegerii textului i de exprimare a creativitii
elevilor. Este o poezie de cinci versuri, iar scrierea ei presupune o reflecie bazat pe
nelegerea nuanat a sensului subiectului ales. Primul vers este un cuvnt-cheie referitor la
discuie, fiind, de obicei, un substantiv. Al doilea vers este alctuit din dou cuvinte care
descriu substantivul n discuie, fiind adjective. Al treilea vers este alctuit din trei cuvinte
care exprim o aciune, fiind de regul verbe la gerunziu. Al patrulea vers conine patru
cuvinte i exprim sentimentele fa de subiect, iar al cincilea vers este un cuvnt care expim
esena subiectului;