Sunteți pe pagina 1din 3

ORASUL CA FENOMEN SOCIAL

Usor ne putem da cu parerea despre ce ar putea reprezent un oras,insa parerile difera de la


individ la individ , la fel si in cazul perceptiei propriului oras, ce poate fi observat in mod diferit
de catre rezidenti , turisti ,muncitori , persoane in varsta , ori alte categorii sociale .De asemenea
aceasta evolutie a oraselor si spatiile urbane integrate acestora a condus la nasterea unui
fenomen urban care constituie , fara dar si poate , una dintre cele mai pregnante trasaturi ale
civilizatiei contemporane .Insasi expresia de fenomen ,care inseamna o aparitie surprinzatoare,
dovedeste cat de paradoxala poate fi dezvoltarea oraselor ne indicau Jacqueline BeaujeuGarnier si Georges Chabot in lucrarea Geografia urbana , in incercarea de a arata cat de
importanta este dezvoltarea si dinamica oraselor.
Mai intai modelam noi orasele, apoi ne modeleaza ele pe noi.Afirmatie ce condenseaza
evolutia oraselor si influenta puternica a acestora asupra comportamentului uman.
In trecut amenajarea oraselor sa facea pornind de la principii de ratiunea religioase ori politice,
insa urbanismul modern porneste de la premisa ca bunastarea locuitorilor trebuie asigurata, a
unor conditii civilizate de viata si, nu in ultimul rand , a unui confort vizual si a unei armonii
strans legate intre spatiul construit si natura.
Orasul , definit de numeroase simboluri si elemente caracteristice , ce ii confera originalitate si
autenticitate ,defineste o multitudine de caracteristici specifice spatiilor , activitatilor,
constructiilor,activitatilor , oamenilor.Interactiunea acestora actioneaza ca un catalizator in
privinta evolutiei orasului.Elementele ce constituie un oras nu se pot dezvolta in paralel , fara sa
interactioneze unele cu altele , iar tocmai aceasta interactiune face posibila functionarea unui
oras.Pe langa acest sistem complex cunoscut sub termenul de oras , elementele ce il compun se
pot fi mai mult ori mai putin dezvoltate conferind orasului un caracter aparte si-o functiune
specifica(oras industrial,universitar,istoric, etc.).Cel mai important element in jurul caruia se
desfasoara cele mai multe activitati urbane si cu rolul cel mai important este spatiul verde , care
are rol definitoriu din punct de vedere urbanistic , dar si conector din punct de vedere social.
Inca din Antichitate s-a dorit o amenajare cat mai buna a spatiilor verzi,acestea fiind
reprezentate de elemente caracteristice specifice fiecarui popor:
-in gradinile Greciei antice , amenajarea avea la baza principii religioase si pragmatice,marea
majoritate a spatiilor fiind inchinate divinitatilor
-in Roma antica , tehnica ornamentala reprezenta o prioritate ,deasemenea si un important
aceent simbolic si religios.
Odata cu evolutia civilitatiilor, a evoluat si acest concept devenint tot mai complex ,capatand
noi simbolistici , descoperind noi principii de la care sa porneascam imbunatatind calitatea
expresivitatii.

Bucurestiul secolului XVIII era un loc in care gradinile aveau un rol estetic cat si functional
destul de apreciat.Cu timpul aceste gradini au facut loc dezvoltarii urbane ,ori s-au conservat
dainuind si astazi ,devenind repere importante ale orasului.Acele locuri au reusit sa contureze un
mod de viata ,sa evidentieze caracterul de remarcat al unei epoci muzicale , colorate si
dinamice.Din pacate, aceste locuri s-au pierdut in procesul de evolutie (preponderent fortata) a
orasului, reusind sa dainuie doar datorita unei istorii, ce nu este cunoscuta pe deplin , ori de
foarte multi.Imaginea spatiului public a suferit o modificare constanta ce astazi a ajuns la noi
reprezentari si semnificatii.Evolutia spatiilor verzi , a parcurilor a depins de modul in care
acestea au fost percepute,dar si directia in care locuitorii orasului au evoluat,raportandu-se la
epoca in care traiesc.Modul de perceptie a oamenilor a fost influentata in mod evident si
definitoriu de modul in care au evoluat parcurile Bucurestiului.Imaginea unui astfel de parc
urban poate fi reprezentata in diverse moduri , facandu-se trimiteri la o multitudine de elemente a
orasului:cladiri,locuitori,activitati urbane,sisteme de circulatii.
Spatiul este expresia societatii.Societatile actuale trec prin transformari structurale ,astfel ca
noi forme si procese spatiale isi fac aparitia.Spatiul nu este o reflectare a societatii, ci este o
expresie a acesteia.Ori, altfel spus , spatiul nu este o copie a societatii ci este chiar
societatea....procesele sociale finfluenteaza spatiul prin actiunea asupra mediului construit la
structuri socio-spatiale anterioare.Spatiul este timp cristalizat.
Spatiul urban se constituie ca element important in cadrul procesului prin care oamenii isi
organizeaza si isi dau sens stilului de viata,isi creeaza un sentiment de identitate,cine sunt si unde
vor sa ajunga?(Thorns 2002).
Spatiul public este un spatiu deschis la care publicul are acces;acest spatiu este o scena a vietii
publice care promoveaza simtul comunitatii.Aceste spatii publice sunt ca paginile unei carti
deschise prin care poti citi orasul caruia apartin (valori sociale, culturale,obiceiuri).Kevin Lynch
considera piata urbana ca un comprimator al activitatii in cadrul orasului;potrivit lui Brinckerhoff
Jackson ,piata este un spatiu liber urban ce atrage oamenii in scopul experimentarii unei bucurii
pasive.
Stiintele sociale dau o definitie a spatiului public sub doua concepte:in filosofia
politica,conceptul de spatiu public isi are inspiratia din agora greaca si forul roman ,ca modele
ideale de zone publice unde problemele politice ale tarii sunt discutate de cetatenii
egalil;sociologia considera public orice spatiu liber ce poate fi accesat in mod liber oamenilor.
Proprietatile fizice si functionale ale spatiilor publice influenteaza in mod favorabil ori nu
calitatea interactiunii sociale , confortul si siguranta oamenilor (conformarea compozitionalvolumetrica ,accesibilitatea si caracteristicile amplasamentului si functiunile marginale ce
influenteaza interactiunea sociala si confortul).Traficul pietonal si de biciclete nu aglomereaza
orasul.Pietonii nu cer mult :doua trotuare de 3.5 m latime sau un pietonal de 7 m, pot cuprinde
pana la 20000 de oameni pe ora ;doua piste de biciclete late de 2 metri sunt suficiente pentru
10000 de biciclisti pe ora .O strada cu doua benzi si 2 sensuri are o capacitate de 1000-2000 de
masini/ora.
Potrivit unui studiu spatiile publice ar trebui sa aiba urmatoarele calitati:atractivitate sociala
,diversitate functionala ,accesibilitate, confort, imagine urbana calitativa.In mod contrar , cele
mai intalnite defecte sunt :lipsa locurilor de sezut,lipsa punctelor de atractie,intrari

dezagreabile,trasee disfunctionale,lipsa evenimentelor urbane, etc.Atributele fizice si functionale


ale spatiilor publice influenteaza gradul de socializare si viata urbana ,iar sentimentul de
securitate si confort climatic sunt elemente ce asigura succesul.Interactiunea sociala,sentimentul
de apartenenta la comunitate,trebuiesc optimizate pentru a impulsiona viata si locuirea.
Facand o referire la aceste spatii urbane , voi enunta puncte de reper importante in istoricul
Bucrurestiului:Dupa Primul Razboi Mondial ,Romania aproape ca isi dubleaza teritoriul si
populatia ,iar Perioada Interbelica va fi cea mai prospera din istoria Bucurestiului,consemnand
un proces sustinut de sistematizare si modernizare,cerut de masiva imigrare .S-au ridicat
constructii demne de o capitala europeana .Stilul de viata al oamenilor era in mod evident
imbunatatit:Societatea era marcata de o usoara burghezie, oamenii se instarisera si frecventau
restaurante ,cofetarii si baruri.Lumea nu statea acasa seara.La 8 se pregateau de iesit.Mergeau cu
familiile in cate doua locuri pe sera...Vara mergeau la gradini...Pe Calea Victoriei se simtea miros
de parfum frantuzesc....Dupa al Doilea Razboi Mondial insa , totul se naruise , urmand o epoca
intunecata-elitele au fost exterminate,eliminate ori marginalizate.Acelei societati romaneasti ce
era in floare i-au fost taiate radacinile,iar cei ramasi au fost cei ce au ales sa se conformeze cu
normele unui regim dictatorial.Pana in zilele noastre a supravietuit lipsa de repsect pentru elitele
profesionale si sociale.Societatea are nevoie de elite , de modele fie ele morale , culturale ori
profesionale ce stau in fruntea acesteia .Ne-am captusit cu modele false,modelul omului care se
descurca,care stie sa faca bani.Ne-am pierdut moralitatea.Ne-am pierdut manierele si
educatia.Am uitat sa ne mai imbracam frumos si elegant.Am pierdut constiinta patriotica.Nu ne
mai intereseaza tara asta,probabil pentru ca nu mai avem nimic de revendicat.(F.D.I.)
Fenomenul de industrializare si urbanizare fortata nu a putut fi de bun augur societatii
romanesti ;locuinta este pusa sub semnul maximei eficiente economice;prin urmare ea va fi tinta
favorita a proiectarii tipizate.Se incearca in mod constant o imbunatatire generalizata a calitatii
;prin urmare , se pot observa abordari noi si mai subtile care privesc flexibilitatea , integrarea in
principiile proiectarii .
In urma parcurgerii programei analitice, nu pot decat critica perioada comunista(asa-zisa epoca
de aur).Aceasta migrare a populatiei de la sat la oras printr-o urbanizare fortata si plasarea
acesteia in locuinte tipizate de o calitate si un confort general nu destul de favorabil locuitorilor,
a reprezentat o incercare de rupere , de stergere a traditiei , constiintei neamului romanesc.Unii
arhitecti de atunci s-au opus sistematizarii satelor si impotriva distrugerii traditiilor si arhitecturii
populare.La acest rau , din pacate s-au aliniat destui arhitecti , din dorinta de afirmare ori de
teama fata de regim.
Bibliografie:
Manuel Castells The space of the flow 2000
Revista de antropologie urbana An 2013 nr 1
Jan Gehl Orase pentru oameni 2012 ed Igloo media
https://arhiprofesor.wordpress.com/
Mazga Matei an IV Semian B 2015-2016

S-ar putea să vă placă și