Programul de voluntariat

UPU-SMURD Timisoara

SUPORTUL VITAL AVANSAT

(ADVANCED LIFE SUPPORT)

I. MANAGEMENTUL CILOR AERIENE

OBIECTIVE:
Recunoaterea obstruciei acute de ci aeriene
Managementul de baz i avansat al cilor aeriene:
Ventilaia eficace

IMPORTANA MANAGEMENTULUI CILOR AERIENE

Obstrucia cilor aeriene este cel mai rapid uciga al pacientului traumatizat
Managementul cilor aeriene este ntotdeauna primul pas n asistena pacientului
traumatizat
FACTORI DE RISC N OBSTRUCIA CILOR AERIENE
Alterarea strii de contien:
Traumatisme cranio-cerebrale
Efectele alcoolului sau a drogurilor
Fracturile faciale
Traumatismele nchise ale gtului
Arsurile / inhalarea de fum
CAUZE COMUNE DE OBSTRUCIE A CILOR AERIENE
Poziia capului flexie
Snge
Vomismente

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Corpi strini
Compresie extrinsec:

Hematoame ale gtului

Abcese ale gtului

Edem al pereilor cilor aeriene

SEMNELE OBSTRUCIEI CILOR AERIENE

Stare de incontien
Imposibilitate de a vorbi
Retracie: sternal, costal, subcostal
Flux prin cile aeriene sczut sau inexistent
Cianoz sau coloraie gri a tegumentului
Respiraie zgomotoas
Stridor

PRECAUII N MANAGEMENTUL CILOR AERIENE

Dac se suspecteaz o leziune de coloan vertebral cervical:
se va asigura imobilizarea gtului n timpul manevrelor de deschidere a cilor aeriene

MANEVRE DE DESCHIDERE A CILOR AERIENE

Hiperextensia capului / ridicarea mandibulei
Nu se va efectua n caz de suspiciune de leziune de coloan vertebral cervical
Subluxaia mandibulei

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Aspiraia orofaringelui i a nazofaringelui

ndeprtarea corpilor strini orofaringieni cu pensa Magill
ntotdeauna se va administra oxigen n paralel cu manevrele de management al cilor
aeriene

ADJUVANII SIMPLI AI CILOR AERIENE

Calea orofaringian
Nu va fi utilizat la pacienii contieni (poate determina apariia vrsturilor)
Calea nazofaringian
Nu va fi utilizat n fracturile medio-faciale
VENTILAIA GUR LA MASC
Permite mbogirea aerului insuflat n oxigen
Cauze estetice
Scade potenialul apariiei infeciilor

SITUAII CARE NECESIT UN MANAGEMENT AVANSAT AL CILOR AERIENE

Starea de contien alterat
Protecia cilor aeriene mpotriva aspiraiei sngelui sau a coninutului gastric
Traumatisme cranio-cerebrale care necesit hiperventilaie
Pacieni care necesit sedare sau anestezie n vederea efecturii tomografiei
computerizate sau a unei intervenii chirurgicale de urgen
Traumatisme majore ale peretelui toracic
Insuficien respiratorie
Necesitatea unei ventilaii mecanice prelungite

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

VENTILAIA
Cu balon de ventilaie cu rezervor care se ataeaz la:

masc (2 persoane)

canula de intubaie

Permite mbogirea cu oxigen a aerului insuflat

fr rezervor la 5 - 6 l/min FiO250%

cu rezervor la 8 - 10 l/min FiO2 90%

CONCENTRAIA DE OXIGEN ADMINISTRAT PRIN ADJUVANII CILOR AERIENE

ADJUVANT

CONC. DE O2

Canul nazal

24 44 %

(2 6 l / min.)
Masc facial

40 60 %

(6 10 l /min.)
Masc facial cu rezervor de O2

60 98 %

Masc Venturi

28 40 %

MASCA LARINGIAN
Avantaje

Se introduce repede i uor

Mrimi variate
Ventilaie mai eficient dect cu
masca facial
Se evit laringoscopia

Dezavantaje
Nu prezint garanie absolut
mpotriva aspiraiei
Nu se recomand n cazul n care este
nevoie de o presiune foarte puternic
Cile aeriene nu pot fi aspirate

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

COMBITUBUL
Avantaje
Se introduce repede i uor
Se evit laringoscopia
Protejeaz mpotriva aspiraiei
Se poate folosi dac este nevoie de
presiuni mari

Dezavantaje
Exist doar dou mrimi
Pericol de ventilaie prin lumen greit
Pericol de distrugere a balonaelor la
introducere
Traum la introducere
De unic folosin

INTUBAIA ENDOTRAHEAL
Avantaje
Protejeaz cile aeriene mpotriva aspiraiei
Faciliteaz ventilaia i oxigenarea
Permite aspiraia secreiilor din cile aeriene inferioare
Asigur o cale de administrare a medicamentelor resuscitrii cardio-pulmonare
Dezavantaje
Necesit instruire special i experien
Poate agrava obstrucia aerian preexistent (ex. epiglotita)
Poate determina leziuni locale (dini, limb, palat moale i dur)
Potenial de exacerbare a unei leziuni de coloan cervical
PREGTIREA PENTRU INTUBAIA ENDOTRAHEAL
Aspirator pregtit i funcional
Sond rigid Yankauer
Sond de aspiraie flexibil
Se va alege o canul de intubaie de dimensiuni potrivite pacientului
Se vor pregti nc dou canule, una mai mic i una mai mare dect cea aleas
pentru intubaie

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Mandren i sering
Verificarea echipamentului
Becul laringoscopului, sistemul de balonae a canulei de intubaie
Balon de ventilaie cu masc legate la oxigen
Medicaie necesar pregtit n seringi etichetate
Stetoscop

TEHNICA ASPIRAIEI TRAHEOBRONICE

Se va regla presiunea aspiratorului ntre 80 120 mm Hg
Se va preoxigena pacientul cu oxigen 100% timp de 3 5 minute
Se vor utiliza mnui sterile
Se va introduce sonda de aspiraie prin canula de intubaie
Se va aspira retrgnd treptat sonda de aspiraie
Se va limita timpul de aspiraie la maximum 10 secunde

II. CILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR N TIMPUL RESUSCITRII

CARDIOPULMONARE
AVANTAJELE ACCESULUI VENOS
Administrarea medicamentelor
Administrarea fluidelor
Recoltarea probelor de snge
Introducerea cateterelor de pacing

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Accesul venos periferic

Extremitatea superioar
o Partea dorsal a palmei
o Antebra, fos antecubital
Gt
o Vena jugular extern

Complicaii ale accesului venos periferic

Imediate
Eecul canulrii venei
Formarea hematomului
Extravazarea medicamentelor, a fluidelor
Pericol de afectare a structurilor
nvecinate
Embolie gazoas
Fragmentarea/ruperea canulei sau a acului

Tardive
Tromboflebit
Celulit

ACCESUL VENOS CENTRAL

Vena jugular intern
Vena subclavicular
Complicaii ale canulrii venelor centrale:
Puncie arterial
Hematom
Hemotorax
Pneumotorax
Embolie gazoas
Pericol de afectare a structurilor nvecinate
Aritmii
Administrarea traheal a medicamentelor

NU se mai recomanda!
Imposibilitatea canulrii venoase

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Necesitatea tubului traheal in situ

Ajustarea dozei i a volumului
Dispersia n arborele bronic
Medicamente care pot fi administrate endotraheal: epinefrina, lidocaina, atropina,
naloxona
Medicamente care nu pot fi administrate endotraheal: amiodaron, bicarbonat de
sodiu, calciu

Administrarea intraosoasa a medicamentelor

Se adresa in special copiilor

Se recomanda la adult in imposibilitatea canularii venoase periferice
Pe calea intraosoasa pot fi administrate orice fel de medicamente

III. DEFIBRILAREA
Definitie:

Trecerea unui curent electric de-a lungul miocardului cu o amplitudine suficienta

pentru a depolariza o masa critica de miocard si pentru a facilita reluarea activitatii
electrice coordonate
Absenta FV/TV la 5 s dupa administrarea socului
SCOP: restabilirea ritmului organizat si a circulatiei spontane

Defibrilatoare

Componente
o Sursa de energie
o Condensator
o Electrozi
Modele
o Manual
o Automat
o Cu und monofazic sau bifazic

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Monofazice

Bifazice

Defibrilatoarele bifazice

Necesit mai puin energie pentru defibrilare

o

au condensatoare i baterii mai mici

sunt mai uoare i mai comod de transportat

ocurile bifazice < 200 J au o rat mai mare de succes n conversia FV/TV dect ocurile
monofazice cu 360 J

Defibrilatoarele semiautomate externe

Analizeaz ritmul cardiac

Pregtesc aplicarea ocului
Au specificitate pentru recunoaterea ritmului ce se preteaz pentru defibrilare, de pn
la 100%
Avantaje:
o Necesit mai puin pregtire - nu este necesar interpretarea ECG
o Convenabile pentru defibrilarea de prim-ajutor
o Programe de defibrilare pentru public

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Defibrilarea semiautomat extern

Se aplic electrozii adezivi

Se urmresc instruciunile audio-video
Se face analiza ECG automat
Se ncarc automat dac ritmul cardiac se preteaz la defibrilare
+/- trecere pe modul manual

Defibrilarea manual implic din partea operatorului:

Identificarea ritmului ECG

ncrcarea aparatului i aplicarea ocurilor
Poate fi folosit pentru cardioversia sincron

Folosirea defibrilatorului n condiii de siguran

Nu inei niciodat ambele padele n aceeai mn

ncrcai padelele numai dup aplicarea lor pe toracele victimei
Evitai contacul direct sau indirect
tergei toate urmele de lichide de pe toracele pacientului
ndeprtai sursele de oxigen din zona defibrilrii (1 metru)

Energia ocurilor

Primul, precum si urmatoarele socuri monofazice vor fi de 360 J

In cazul defibrilatoarelor bifazice primul soc va fi de 150-200 J in functie de aparat
ocul va fi urmat imediat de RCP 30:2 timp de 2 minute, fara a evalua ritmul sau
pulsul central
Dac defibrilarea restabilete circulaia pacientului i FV/TV apare din nou, ncepei
cu energia care a avut succes anterior

Defibrilarea

Evaluarea ritmului se va face rapid dupa fiecare 2 minute de RCP, iar evaluarea
pulsului central numai in situatia aparitiei unui ritm care ar putea sugera prezenta
circulatiei.
Daca in timpul celor 2 min. de RCP apare un ritm compatibil cu prezenta circulatiei,
nu se vor intrerupe compresiunile toracice decat daca victima are semne vitale
prezente.

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Cand se trateaza un stop cardiac in prespital, trebuie sa se asigure o RCP de buna

calitate pe tot intervalul aducerii, aplicarii si incarcarii defibrilatorului.

Defibrilarea manual

FV/TV diagnosticate dup ECG i semne de stop cardiac

Selectai nivelul corect de energie
ncrcai padelele dup ce au fost aplicate pe toracele pacientului
Strigai atenie
Verificarea vizual a zonei
Verificarea monitorului
Aplicarea ocului

ALGORITMUL UNIVERSAL DE TRATAMENT IN ALS

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

Loviturile precordiale - indicaie:

n cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat

FIBRILATIA VENTRICULARA SI TAHICARDIA VENTRICULARA FARA PULS

1 oc
RCP 2 min.
Dup oc NU verificai pulsul carotidian sau ritmul electric, ci doar la sfarsitul celor 2
min.

n timpul RCP, corectai cauzele reversibile

verificai electrozii, poziia padelelor i contactul

asigurai / verificai: calea aerian, accesul i.v.

administrai adrenalin la 3-5 min, dupa al 3-lea oc

Compresiunile toracice, intubaia i ventilaia

Verificai calea aerian:

o Canula endotraheal
o Masca laringian
o Combitubul
Dup asigurarea cilor aeriene, nu ntrerupei compresiunile toracice pentru ventilaie

Accesul intravenos i tratamentul medicamentos n FV/TV

Venele centrale versus cele periferice

Adrenalina 1 mg i.v. dupa cel de-al 3-lea soc
Folosii amiodaron 300 mg dac FV/TV persist dup cel de-al 3-lea oc (alternativ lidocain 1mg/kg)
Adrenalina la 3 - 5 min
Luai n considerare i bicarbonatul de sodiu 50 mmoli dac pH < 7,1(NU de rutina)
Verificai poziia padelelor

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

ASISTOLIA SI ACTIVITATEA ELECTRICA FARA PULS

Cauze reversibile poteniale:

Hipoxie
Hipovolemie
Hipo/hiperkalemie i dezechilibre metabolice
Hipotermie
Pneumotorax
Tamponad cardiac
Toxice
Tromboz coronarian/pulmonar

Asistolie

Confirmai:
o Verificai electrozii monitorizare pe derivaiile I i II
o Verificai reglajul amplitudinii undelor
Adrenalin 1 mg o dat la 3-5min

Activitatea electric fr puls

Excludei / tratai cauzele reversibile

Adrenalin 1 mg o dat la 3 - 5 min

V. STOPUL CARDIAC IN SITUATII SPECIALE

1. Inecul

SCR consecinta a hipoxiei

5 ventilatii initiale
Atentie la regurgitarea continutului gastric
Prudenta in suspiciunea de leziune spinala
Hipotermie primara sau secundara
Apa dulce versus sarata
Complicatii: ARDS/Pneumonie

Programul de voluntariat
UPU-SMURD Timisoara

2. Hipotermia

Usoara(35-32), moderata(32-28), severa(<28)

NU se administreaza adrenalina sau alta medicatie la t< 30C
Cand t>30C intervalul de timp dintre dozele de medicamente se dubleaza
Daca T<30C si FV persista dupa 3 socuri se reia defibrilarea doar cand T centrala > 30C

3. Electrocutia

Leziunile sunt rezultatul efectului direct al curentului electric asupra membranelor

celulare si a muschiului neted vascular
Severitatea leziunilor e influentata de:tipul curentului, voltajul,rezistenta
electrica,suprafata si durata contactului, traseul curentului
Stop respirator-prin paralizia centrilor sau mm respiratori
FV daca traverseaza miocardul in timpul perioadei vulnerabile a ciclului cardiac
Asistola primara sau secundara asfixiei
Traznetul 300KV in cateva ms
Poate determina necroza miocardului, leziuni ale nn centrali si periferici, hemoragie
si edem cerebral
Management dificil al caii aeriene daca exista arsuri in jurul fetei
Cea mai comuna aritmie FV
Leziuni severe, profunde ale tesuturilor moi(sdr de compartiment)