Sticla obinuit (sticla de sodiu sau potasiu)

Sticla de sodiu are compoziia aproximativ 6SiO 2CaONa2 O. Se ntrebuineaz la fabricarea

geamurilor i a ambalajelor de sticl. Sticla de potasiu are compoziia 6SiO2CaOK2O i este
rezistent la variaii de temperatur. Se folosete la fabricarea vaselor de laborator.

Cristalul (sticla de plumb)

Este o sticl n care sodiul i calciul au fost nlocuii cu potasiu i plumb (6SiO 2PbOK2 O) i se
caracaterizeaz prin proprietai de refracie bune i densitate mare. Flintul si trasul contin un
procent de plumb mai mare dect cristalul. Flintul se folosete pentru prisme i lentile optice.

Sticla Jena, Pyrex sau Duran

Prin adugarea unor cantiti mici de Al 2O3 sau B2O3 se obin sticle rezistente la variaii brute de
temperatur care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator. Au o rezisten chimic mare i un
coeficient de dilatare mic.

Sticla de Murano
n laguna veneian, la 2 km de coast, se afl Insula Murano. Populaia este de cca. 5000 locuitori.
n acest mic orel (n Romnia echivalentul unei comune mai mari) s-a dezvoltat naintea perioadei
moderne o industrie a sticlei devenit celebr.
Ca parte a Republicii Veneiene Insula Murano se bucura de o anume autonomie intern. Nu doar c
avea propriul cod de legi i propriul Sfat suprem, ci chiar i moned proprie i un ambasador
laVeneia.
Demn de observat este faptul c atunci cnd un om de rnd izbutea s devin meter sticlar era
nnobilat i nscris n Cartea de aur a insulei. Meterii sticlari din Murano erau considerai egalii celor
mai nobile familii din Veneia. Pe de alt parte, ei erau urmrii n permanen de poliia veneian i
supui unei legi severe, care interzicea prsirea insulei i mai ales a domeniilor veneiene. Unele
dintre prevederi sunau astfel:
"Dac vreun lucrtor sau meter sticlar va nstrina arta sa din Veneia n dauna republicii, i se va
trimite ordin s se ntoarc n ar. Dac nu se va supune acestui ordin, vor fi aruncate n nchisoare
persoanele lui cele mai apropiate, pentru ca prin aceasta s fie silit s se ntoarc. Dac nu va
abandona totui hotrrea de a rmne n strintate, se va trimite dup el o persoan nsrcinat
cu misiunea de a-l ucide.
Aceast duritate ngrozitoare, care mergea pn la ntemniare i asasini pltii, avea o justificare
serioas: preul unui vas de Murano era gigantic. Iar pierderea unui asemenea privilegiu economic
nsemna o lovitur foarte grea pentru Veneia, o ar n general lipsit de resurse interne.
Sticla de Murano se fcea dup reete secrete, la care se aduga o miestrie unic a prelucrrii sticlei
obinute.