Momente de rascruce din Epoca

Moderna
Revolutia Engleza
Secolul al XIX-lea a fost numit ''secolul revolutiilor'' pentru
ca,prin actiunea revolutiilor agrara, industriala, din
transporturi si comunicatii,precum si a celor social-politice,
Europa si lumea intreaga si-au innoitstructura si aspectul.
Progresele stiintei si ale tehincii au facut ca, inindustie, ''era''
carbunelui si a fierului sa fie urmata de cea a petrolului si a
otelului.
Vechea ordine sociala intemeiata pe privilegii a fost treptat
inlocuita prin alte categorii, ordonate dupa un nou criteriu:
averea.
Transformarile innoitoare produse de capitalism s-au extins
in
toate tarile Europei si, prin expansiunea coloniala a marilor
state, aucuprins se celelalte continente. In cadrul pietei
mondiale, contactele si relatiile mondiale, contactele si
relatiile dintre popoare si civilizatii sau largit si diversificat.
Regimurile politice absolutiste au fost inlocuite treptat de
regimuri liberale care au permis o mai mare participare a
cetatenilor la viata publica locala si centrala, au dezvoltat
spiritul civic si sentimentul responsabilitatii fata de
comunitate.
Revoluia englez, eveniment major al epocii moderne dar i
al istoriei Angliei, desfurat n perioada 1640-1688.
Debutul su a fost marcat de convocarea parlamentului de
ctre regele Carol I Stuart, n 1640, fiind urmat de un rzboi
civil sngeros ntre susintorii regelui (cavalerii) i tabra
parlamentar (capetele rotunde).

n cele din urm, tabra parlamentar va iei victorioas,

monarhia va fi nlturat (1649) i se va instaura "republica",
apoi protectoratul, avndu-l n frunte pe Oliver Cromwell. La
puin timp dup moartea sa, se va produce restauraia
Stuarilor (1660-1688).
Tentativele regilor Stuari de a reinstaura absolutismul
monarhic, precum i frica de catolicism a unora dintre
supui, va determina burghezia, aliat cu noua nobilime, s
nlture definitiv de la tronul Angliei dinastia Stuart, i s-l
aduc pe Wilhelm de Orania, ca regent al Angliei, n
noiembrie 1688.
Instalarea pe tron a acestuia, fr nici un fel de incident, a
intrat n istorie sub numele de ,,Revoluia glorioas.
Revoluia englez a fost prima din marile revoluii ale epocii
moderne, urmat cronologic de Revoluia american
respectiv Revoluia francez. Revoluia englez a impus n
lume modelul monarhiei constituionale (nota bene: Anglia
nu are o constituie, n nelesul modern al cuvntului, ci un
pachet de legi care practic fac ct o constituie, de aceea o
numim monarhie parlamentar), bazat pe principiul
separrii puterilor n stat.
n Anglia, populaia era de aproape 4 milioane de locuitori la
nceputul secolului al XVII-lea iar capitalismul era vizibil att
la orae ct i la sate, plus la aceasta, societatea ncepe a
gndi altfel, deja nu mai sunau afirmaii ca regele e sfnt, i
ncep a se gndi la drepturile i privilegiile pe care ar trebui
s le posede, se refer, n mare parte, la nobilime i boieri.
n domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se

dezvolt manufacturile. n plan social apare noua nobilime i

se dezvolt burghezia.
Suspendarea Parlamentului cel Scurt a fost urmat de
nfrngerea de la Newbourn i de pierderea oraelor
Newcastle i Durham. Armata regal s-a retras n localitatea
York. La 3 noiembrie 1640 parlamentul a fost din nou
convocat (vezi i Parlamentul cel Lung). Parlamentarii vor
impune revizuirea proceselor politice, desfiinarea unor
impozite (ex: impozitul pe corbii) i multe altele. Victoria
parlamentului a devenit deplin dup semnarea de ctre
Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvrii
parlamentului fr consimmntul acestuia. Radicalizarea
revoluiei parlamentare s-a realizat n momentul n care
regele a primit Mustrarea cea Mare. n ianuarie 1642 a
izbucnit revolta londonezilor care a obligat regele s
prseasc Londra iar revoluia intr ntr-o nou faz.
Rzboiul civil
Anglia s-a scindat n dou tabere:
tabra regalist (a cavalerilor): reunea simpatizanii
regelui, marea nobilime i clerul anglican;
tabra parlamentar (capetele rotunde): cuprindea
burghezia, noua nobilime, rnimea.
Conflictul militar s-a declanat n august 1642. Primele
victorii au nclinat de partea armatei regale dar dup ce n
fruntea armatei parlamentare ajunge Oliver Cromwell,
acesta creeaz armata noului model care, ncepnd cu
1643, a obinut victorii dup victorii: Marston-Moor (1644),

Naseby (1645) i Preston (1648).

nvins n lupt, Carol a fugit n Scoia, dar a fost predat
Parlamentului. Carol I a fost judecat pentru trdare (20
ianuarie 1649) i a fost condamnat la moarte pe eafod. Prin
condamnarea la moarte a regelui (decapitarea a avut loc la
Whitehall la 30 ianuarie 1649), s-a nfptuit primul regicid din
istoria modern a Europei, iar conceptul de sacralitate a
puterii regale, care acioneaz prin graia divin, a fost pus
sub semnul ntrebrii. Moartea regelui a determinat
modificarea regimului politic.
Republica i Protectoratul lui Cromwell
Aceste evenimente au consemnat sfritul Marelui Rzboi
Civil, rzboi ce a avut caracterul unei revoluii burgheze
deoarece s-a reuit abolirea monarhiei absolutiste, aplicarea
principiului separaiei puterilor n stat, aplicarea i
respectarea drepturilor i libertilor ceteneti.
Astfel, n 1649 se proclam Republica, numit
"Commonwealthul Angliei", n care puterea legislativ
aparinea, n continuare, Parlamentului, iar cea executiv
unui Consiliu de stat, format din 40 de membri, dar n care
Oliver Cromwell avea rolul hotrtor.
n plan extern, Parlamentul cel Lung i Consiliul de Stat au
elaborat o serie de msuri care vizau cucerirea unor teritorii
(Scoia i Irlanda). S-a organizat o campanie militar
mpotriva revoltei catolicilor irlandezi i una mpotriva
ncercrii scoienilor de a-l impune pe fiul lui Carol ca rege.
Parlamentul

dorind

consolideze

poziia

burgheziei

engleze, va adopta aezminte care vizau comerul i

navigaia.
Astfel, n 1651, adopt Actul de navigaie, prin care se
proclama monopolul de stat asupra tuturor importurilor, ceea
ce punea capt primatului olandez n comerul maritim spre
Anglia. n 1655, Cromwell obine Jamaica de la Spania.
n plan intern, deosebirile doctrinare dintre Parlament i
armat cauzeaz tensiuni, aprnd diferene de interese
ntre moderai i radicali. Oliver Cromwell i impune, treptat,
autoritatea, culminnd cu dizolvarea "Parlamentului cel
Lung" (1653) i promulgarea a diferite instrumente de
guvernare prin care se instituia n Anglia Protectoratul, o
form de dictatur militar.
Puterea executiv a fost ncredinat lordului protector Oliver
Cromwell i unui Consiliu format din 21 de membri. Puterea
legislativ a aparinut lordului protector i parlamentului
unicameral. Dreptul la vot rmne cenzitar; catolicii i
regalitii au fost exclui din viaa politic.
n 1657 s-a promulgat o Constituie prin care puterea lordului
protector rmne cea mai important.
n 1658 Oliver Cromwell moare urmndu-i la conducere fiul
su Richard Cromwell, ce s-a dovedit a fi incapabil s fac
fa opoziiei, permind astfel victoria regalitilor.
I.CAUZELE:
Economico-sociale:-obstacolele puse in calea dezvoltarii
de tip capitalist-ascensiunea burgheziei-clasa modernaaparitia noii nobilimi-clasa interesata de dezvoltarea fermelor

Religioase:-curatarea
catolice

bisericii

de

elementele

dogmei

Politice-la conducerea tarii vin regi de origine

scotiana(Iacobi si Carol I)din dinastia Stuart-regii sunt
catolici-conduc in maniera absolutista-intra in conflict cu
Parlamentul dizolvandu-l-Parlamentul adopta 2 acte care
critica regele:,,Petitia drepturilor in 1628 si ,,Mustrarea
ceaMarein 1641
II.DESFASURAREA REVOLUTIEI:
-incepe in 1642cand regele vrea sa aresteze o parte a
membrilor Parlamentului-tabere:1.regele2.Parlamentul-initial
regele obtine victorii-Parlamentul are ca lider pe Oliver
Cromwell si obtine victorii laMarston Moor-1644,Naseby1645,Preston-1648(armata
sa
numita,,Armata
noului
model)-regele este arestat si ghilotinat in 1649-se proclama
Republica,condusa de O.C.-Masuri luate:

Dizolva Camera Lorzilor(parlament unicameral)

Cucereste Scotia si Irlanda
Ia fiinta Consiliul de Stat
Da Actele de Navigatie:1650-1651
Viata puritana(austera)
in 1658 moare O.C.
III.URMARI
-Burghezia si nobilimea aduc pe STUARTI la conducerea
tarii
-intre 1660-1688 functioneaza RESTAURATIA,cand regii
CAROL II SI IACOB IIconduc

Anglia
-cei 2 regi accepta:
Declaratia de la Breda
Test Act
Habeas Corpus Act legi prin care se recunoaste
anglicanismul si drepturile cetatenilor.
-Iacob II va incerca sa reintroduca absolutismul,motiv pt.
care va fi detronat
-la conducere vine ginerele sau Wilhelm de Orania;are
loc ,,Revolutia glorioasa(1689)
-noul rege numit Wilhelm II accepta sa conduca in baza
Constitutiei numita ,,Declaratia
Drepturilor(1689)
-Costitutia prevede:
Regele domneste dar nu guverneaza
Parlamentul voteaza legile,impozitele
Regele nu poate intretine armate fara aprobarea
parlamentului
Drepturi cetatenesti
Anglia devine monarhie constitutionala
Apar partidele politice:Torry si Whigii

Rusu Viorela RISE anul II