Patologie

cardiovasculara

Electrocardiograma

ECG-ul
Ofera informatii pretioase privind functionarea
inimii
Identifica neregularitatile ritmului cardiac
Releva lezarea, necroza, sau alte modificari ale
muschiului cardiac
Este o reprezentare grafica (un traseu) a activitatii
electrice a inimii

Electrocardiograma

Undele ECG

Undele ECG

Electrocardiograma normala

Sistemul de conducere

Sistemul de conducere

Sistemul de conducere

Sistemul de conducere

Derivatiile bipolare si ale

membrelor

Derivatiile precordiale
V1,V2,V3,V4,V5,V6

Derivatiile precordiale

ECG normala

Tahicardie sinusala

Fibrilatia atriala

Fibrilatia ventriculara

Infarct miocardic

Infarct miocardic

Infarct miocardic

EKG in IMA
faza supraacut (ischemica): unda T ampl, pozitiv, simetric,
eventual nglobnd segmentul ST - rar surprins;
faza lezional: supradenivelarea convexitate superioar a
segmentului ST cu nglobarea undei T;
faza de necroz: unda Q patologic; revenirea seg. ST; unda T
ishemic, invers, simetric, ascuit;
faza sechelear: unda Q persistent, patologic; aspectul de
imagine ngheat.

EKG in IMA

Angina pectorala
Angina pectorala stabila
Angina pectorala instabila
Infacrtul miocardic

Angina stabila
Anamneza durerea: CARACTRELE DURERII !!!:
localizare, iradiere, caracter, intensitate, durat, condiii de
apariie, condiii de dispariie
ECG - normal la 1/3 din cazuri; ishemie-leziune:
subdenivelare segment ST, und T simetric, inversat
Test de efort
Coronarografia

Angina instabila

Reprezinta o form de sindrom coronarian cu durere persistent, durat

mai mare dect AP stabil, dar fr semne de necroz miocardic
Forme clinice:
1. Angina pectoral de efort agravat: crize mai frecvente, mai prelungite
(30 minute), la eforturi din ce n ce mai mici, nu mai rspund la
nitroglicerin la fel de prompt; Nu este IMA - deoarece nu are modificri
ECG i umorale tipice
2. Angina pectoral de repaus: caractere tipice, dar apare n repausnoaptea, dar i ziua ; activitatea zilnic n general nealterat; suferin
miocardic mai sever !

Angina instabila
3.Angina Prinzmetal (angina cu orar fix): spontan, uneori nocturn
sau la aceeai or din zi, intens, prelungit, parial influenat
de nitrii, fenomene nsoitoare: lipotimii, sincope; bolnavi cu
migren; risc moarte subit ! ECG - supradenivelare de
segment ST; coronarografia - leziuni ATS + spasm;
4. Angina pectoral restant, postinfarct
5. Angina pectoral de novo (debut sub 30 de zile)

Infarctul miocardic acut

Definiie: obstrucia complet i subit a unei ramuri coronare cu

necroza ischemic a unei pri din miocard;
Cauze frecvente : ATS (placa instabil)
Paraclinic: eliberarea enzimelor miocardice:
izoenzima CK MB: primele ore; max.12; scade 24-48 h;
TGO: 12 ore; max 48 ore; dispare n 3-4 zile
LDH (izoenzima 1): primele 24-48 ore;dispare n zile;
troponina
nespecific: leucocitoza; VSH, fibrinogen crescute

Markerii cardiaci

Prezentare de caz
Caz clinic1

 Prezentm cazul unui pacient fumtor n

vrst de 54 ani, internat n Secia
Cardiologie a Spitalului din Sibiu,
pentru urmtoarele motive:
dispnee cu ortopnee
dureri toracice anterioare
astenie major.

Anamneza
APP: stomac operat pentru ulcer
gastric, hemoroizi interni ligaturai cu
benzi elastice, anemie sever
posthemoragii hemoroidale, cu necesar
transfuzional, n urm cu 2 ani

Examen obiectiv:
pacient agitat, stare general alterat
cianoz perioronazal, transpiraii profuze, reci,
supraponderal,
SaO2 80%, polipnee, raluri sibilante diseminate
bazal bilateral,
TA=100/60 mmHg, AV 100/min, zgomote cardiace
ritmice, tahicardice, jugulare turgescente

Paraclinic:

Le 6900/mm3,Hb 13,2g/dl, Ht 41,9%, Tr. 249000/mm3,

glicemie 96 mg/dl, uree 26mg/dl, creatinina 0,82mg/dl,
ac uric 8,3mg/dl, colesterol 147mg/dl, TG 214mg/dl,
TGP 14u/l, TGO 13u/l, BT 1,48 mg/dl, BD 0,43 mg/dl,
TQ 15,7 sec (61,1%), INR 1,03, APTT 27,9 sec

Paraclinic:
Markeri cardiaci:
CK-MB 3,91 ng/ml (VN<4,5 ng/ml),
D-Dimeri 0,646 ug/ml (VN<0,024 ug/ml),
Troponina cTnI: 0,210 ng/ml (VN<0,09 ng/ml).

EKG
EKG la internare: RS,
120/min, ax QRS la
110, unde Q i ST
supradenivelat 1 mm i
unde T negative n DIII
i aVF, aspect de RR
n V1, S pn n V6, ST
supradenivelat 1 mm cu
unde T negative din
V1-V5.

EKG
EKG la internare: RS, 120/min, ax QRS la 110, unde Q
i ST supradenivelat 1 mm i unde T negative n DIII i
aVF, aspect de RR n V1, S pn n V6, ST
supradenivelat 1 mm cu unde T negative din V1-V5.
EKG la o zi de la internare: unde Q i unde T negative n
DIII i aVF, R amputat pn n V6, und S pn n V6,
unde T negative V1-V4, ST supradenivelat in V3R
V4R.

Diagnostic de etap:
SCA fara ST supradenivelat (cu
troponina pozitiv) , n observatie IMA
inferior si de ventricul drept.
Insuficienta respiratorie acuta
Tabagism.

Exista ns cel puin dou semne de

ntrebare cu privire la :
1. substratul insuficienei respiratorii n condiiile n
care mrimea infarctului, aspectul clinic i radiologic
pulmonar nu sunt n concordan.
2. discordana ntre severitatea dispneei (n concordan
cu SaO2 sczut) i lipsa modificrilor majore ST-T
(n condiiile descrise, patologia coronarian neputnd
fi ncadrat ca i SCA cu ST supradenivelat).

Eco cord:
HTP medie cu PAP sistolic de 65 mmHg, dilatarea
cavitilor drepte cu semnul literei D
aspect VD de solicitare acut cu hipo/akinezie
caviti stngi normale, fr modificri de cinetic
pericard liber, VCI dilatat, 26mm, cu minim variaie
inspiratorie.
TAP dilatat: 28mm, cu posibil tromboz prebifurcaie
(relativ dificil de apreciat n condiii tehnice particulare).

CT toracic:
Imagine de tromboz la nivelul arterelor pulmonare,
bilateral, parial obstructiv, ce se extinde i la nivelul
ramificaiilor lor n special pe arterele pulmonare lobare
inferioare bilateral, predominent n dreapta.
Mic nodul pulmonar unic, cu contur net localizat n
lobul superior drept posterior, cu diametrul de 1 cm. Nu
se evideniaz adenopatii mediastinale cu aspect
patologic.

CT toracic: imagine de tromboz pulmonar

Diagnostic pozitiv:

Tromboz pulmonar bilateral.

Nodul pulmonar unic lob superior drept.
Insuficien cardiac congestiv NYHA II.
Pneumonie interstiial.
Stomac operat (pentru ulcer gastric).
Hipertrigliceridemie

Diagnosticul diferenial:
Se pune problema diagnosticului
suplimentar de infarct miocardic acut
(IMA).

Diagnosticul diferenial:
n conditiile n care creteri ale troponinei sunt
patognomonice pentru necroza miocitar, rezult c
orice cretere a troponinei este suficient pentru a
defini infarctul miocardic acut, recent sau n
desfurare dar aceast dinamic a biomarkerilor va
fi acompaniat de cel puin unul dintre urmtoarele
criterii: simptome, modificri EKG, criterii imagistice.

Diagnosticul diferenial:
Prin urmare, aceast definiie las loc
de discuie: n ce msur o cretere
tranzitorie a biomarkerilor nseamn
sau nu infarct miocardic?

Diagnosticul diferenial:
Dar n condiiile n care pacientul are factori de risc
coronarieni i coronarografia nu a fost nc efectuat,
diagnosticul de infarct nu poate fi n totalitate abandonat.
n sfarit, este chiar posibil ca ambele s apar n acelai
timp, n condiiile stresului i a situaiei procoagulante
prezent la un pacient cu patologie sever , determinnd
progresia acut a leziunii coronariene

Terapia:
S-a iniiat tromboliza cu Alteplase
Apoi, s-a instituit anticoagularea cu Heparin 5000 U n bolus, apoi
heparin administrat pe injectomat, 1000UI /or, timp de 7 zile.
Dup 5 zile de terapie cu heparin, s-a iniiat terapia cu
acenocumarol per os 2mg/zi.
antiagregante plachetare
protectoare gastrice
antibiotice, bronhodilatatoare,oxigenoterapie.

Evoluia:
Favorabil, cu ameliorarea net a
statusului respirator si hemodinamic,
externat fiind cu SaO2 de 98%, TA
120/80 mmHg, AV =80/min recanalizare
parial a trunchiului arterei pulonare i a
ramurilor

Discuii:
Conceptul cheie ncorporat n noua definiie a
infarctului miocardic acut este interpretarea
biomarkerilor n context clinic.
Acest lucru a fost ilustrat prezentnd acest caz n
care este dezbtut problema comun a
interpretrii creterii biomarkerilor la pacieni
spitalizai pentru patologie non coronariana

Discutii:

O cretere tranzitorie a troponinei la nivel de trei ori mai mare

decat limita superioar admis normal, la un pacient care a
prezent durere toracic anterioar internrii, cu modificri ECG,
a pus probleme de diagnostic diferenial.
Interpretarea este dificil n condiiile n care este cunoscut
posibila fals pozitivitate a troponinei (chiar i stresul sever izolat
poate cauza ascensiuni de biomarkeri).
Ne temem ns de posibilitatea omisiunii unui diagnostic sever
(precum IMA).

Discuii:

Cazul de fa este cel fericit al suprapunerii indicaiei

terapeutice anticoagulante/fibrinolitice.
Dar sunt citate n literatur ascensiuni fals pozitive n caz de
disecie de aort sau AVC hemoragic n care tranarea
diagnosticului devine absolut necesar din punct de vedere al
terapiei.
n concluzie, creterea troponinei pune probleme suplimentare de
diagnostic si terapie ulterioara la acest pacient cu tromboza
pulmonara.

Alte patologii cardiace

Reumatismul articular acut
Valvulopatii
Endocardita infectioasa

Reumatismul articular acut

Reumatismul articular acut (RAA) reprezint o
complicaie tardiv, nesupurativ a infeciei cu
streptococ beta hemolitic grup A, produs prin
mecanism imunologic i afectnd multiple esuturi
de origine mezenchimal, n special articulaiile i
aparatul cardiovascular.

Manifestari clinice - RAA

Prodromal- infecie streptococic: angin, rinofaringit, scarlatin (nu infecii

cutante)
Debut: aproximativ la 2 sptmni, brusc sau insidios, poliarticular
(poliartralgii, poliartrite, febr), cardiac (paplitaii, dur precord, IC), abdominal
(dureri)
Perioada de stare
1. manifestri generale: febr neregulat, astenie, transpiraii
2. sindromul articular: articulaii mari mb (genunchi, glezne, cot), artrite,
artralgii 2-3 zile, cu caracter migrator, durere, tumefacie, impoten
funcional, vindecare fr sechele!!!!

Manifestari clinice - RAA

3.sindromul cardiac:
-miocardita: palpitaii, tahicardie discordant cu temp, tulburri de
ritm (Ex, FiA), de conducere (BAV gr I), cardiomegalie, IC
-endocardita: valvulita: zg cardiace asurzite, apariia de sufluri
organice sau modificarea celor anterioare
-pericardita: dureri precordiale, frectura pericardic, ST
supradenivelat
-pancardita, 3-6 luni, valvulopatiile reumatismale cronice apar la
30% dintre pacienii cu RAA

Manifestari clinice - RAA

4. sindromul neurologic
-coreea Sydenham, dup luni de zile -micri involuntare,
dezordonate membre, cap, trunchi (incapacitate de coordonare
micri), dislalie, tulburri sfincteriene - Remisiune complet
dupa tratament
5. sindromul cutanat: eritem marginat maculo-papulos, rou
violaceu, centru clar, migrator, noduli cutani la nivelul:
genunchi, coate, craniu; duri, nedureroi

Paraclinic in RAA
sindrom inflamator
ASLO- indic infecia anterioar cu streptococ, nu
RAA; crescut pn la 6 luni
ECG: BAV I, tahicardie sau bradicardie
Rx toracic
ecocardiografia

Criterii de diagnostic in RAA

Majore
Minore
Cardita
Febr
Poliartrita
Aartralgii
Coree
APP de RAA
Eritem marginat
VSH, PCR crescute
Noduli subcutanati
interval PR prelungit
+evidene de infecie streptococic: scarlatin, streptococ n cultura
faringian, ASLO crescut
Dg pozitiv: 2M sau 1M+2m / ntrit de evidene

Tratamentul RAA
Profilaxia primar - tratamentul anginei streptococice - penicilin
parenteral sau oral timp de 10 zile sau eritromicin, claritromicin
la pacienii alergici la penicilin
Profilaxia secundar (a complicaiilor) - benzatin-penicilin i.m
lunar timp ndelungat, funcie de forma clinic a bolii
Tratament antinflamator: aspirina 75mg/kg/zi 6-8 saptamani sau
corticoterapie (Prednison) 2mg/kg/zi 2 saptamani, cu scaderea
treptata a dozei
Tratamentul afectiunilor asociate diuretice (insuf card)

Valvulopatii

Valvulopatii

Inima are 4 valve, care functioneaza ca niste supape : se deschid pentru a

permite curgerea sangelui intr-o directie si apoi se inchid pentru a impiedica
refluxul acestuia. Din punct de vedere al mecanismului de producere exista
doua tipuri de afectare valvulara:
Stenoza valvulara consta in diminuarea deschiderii valvei respective si
ingustarea orificiului prin care trece sangele (de exemplu stenoza aortica).
Insuficienta valvulara consta in inchiderea incompleta a valvei respective
si refluarea (regurgitarea) sangelui (de exemplu insuficienta aortica).
De multe ori aceeasi valva poate avea ambele leziuni : stenoza si insuficienta,
situatie in care vorbim de boala valvulara ( de exemplu boala aortica).

Insuficienta mitrala
Imposibilitatea inchiderii orificiului mitral in timpul
sistolei ventriculare - determina dilatarea si
suprasolicitarea ventricului stang si instalarea
insuficientei cardiace
Poate avea multiple cauze: RAA, ruptura de cordaje,
endocardita infectioasa, colagenoze

Insuficienta mitrala (cont)

Principalele simptome sunt :
mult timp, asimptomatica
dispneea, uneori dispnee paroxistica nocturna
palpitatiile.
Tratamentul medical: vasodilatoare, restrictie de sare, diuretice; in
caz de FIA (conversie la ritm sinusal; sau anticoagulante in caz
de FIA cronica)
Tratamentul curativ este chirurgical.

Stenoza mitrala
Ingustarea orificiului valvei mitrala obstacol in
trecerea sangelui din AS in VS dilatarea AS
hipertensiune pulmonara insuficienta cardiaca
dreapta
Cea mai frecventa cauza este reumatismul articular
acut; incidenta este mai mare la femei.

Stenoza mitrala (cont)

Principalele simptome sunt:
Dispneea
Tuse seaca legata de efort; uneori hemoptizii
Palpitatiile- stenoza mitrala determina dilatarea atriului stang si din
aceasta cauza ritmul sinusal este inlocuit pe parcursul evolutiei
bolii de multe ori cu fibrilatia atriala
Emboliile periferice- din cauza dilatarii atriului stang si a fibrilatiei
atriale sangele stagneaza in atriul stang si se formeaza cheaguri care
pot migra in diverse teritorii

Stenoza mitrala (cont)

Trat insuf cardiace asociate: diuretice;
restrictie de sare
Trat FIA (daca e posibil conversie la ritm
sinusal; la cei cu FIA cronica trat
anticoagulant cronic)
Profilaxia antibiotica a endocarditei inf

Stenoza mitrala (cont)

Tratamentul medical are rolul de a ameliora simptomele si de a
preveni emboliile la pacientii cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala.
Cand stenoza mitrala intruneste anumite criterii de gravitate,
evaluate atat pe baza simptomelor cat si a unor parametri
ecocardiografici, se impune tratamentul chirurgical.
In absenta rezolvarii chirurgicale, stenoza mitrala va determina
afectarea ireversibila a plamanului (hipertensiune pulmonara), a
inimii ( insuficienta ventriculara dreapta), a ficatului (insuficienta
hepatica) si deces.

Insuficienta aortica
Insuficienta aortica inchiderea incompleta a valvelor aortice;
poate avea multe cauze (RAA, endocardita inf, sdr Marfan, sifilis,
etc) si poate fi prezenta la toate categoriile de varsta.
Mult timp insuficienta aortica poate fi asimptomatica, dar refluxul
sangelui din aorta in ventriculul stang determina dilatarea
acestuia si alterarea ireversibila a functiei de contractie. De aceea
operatia poate fi necesara, chiar in absenta simptomelor, cand
ventriculul stang se dilata peste o anumita limita.

Insuficienta aortica (cont)

Semnele si simptomele cele mai frecvente sunt: dispneea, angina,
palpitatiile, cresterea tensiunii arteriale, etc.
Complicatii: endocardita bacteriana, tulburari de ritm (FIA), insuf
cardiaca stanga
Tratamentul medicamentos cu vasodilatatoare si diuretice (adresate
insuficientei cardiace) este necesar pentru a intarzia evolutia bolii.
Atentie la profilaxia endocarditei infectioase in caz de extractii
denate, interventii chirurgicale digestive si explorari endoscopice
digestive sau urinare

Stenoza aortica
Ingustarea orificiului valvei aortice obstructia fluxului
sanguin la ejectia acestulia din VS in aorta hipertrofia
musculaturii VS dilatarea VS si insuficienta cardiaca
congestiva
Stenoza aortica poate avea cauze diverse poate fi congenitala
la copii si tineri, reumatismala la adulti, degenerativa la
varstnici.

Stenoza aortica (cont)

Principalele simptome sunt:
Sincopa (cel mai frecvent dupa efort)
Dispneea de efort
Angina de effort
Complicatii: tulburari de ritm, insuficienta cardiaca,
endocardita bacteriana

Stenoza aortica (cont)

Tratamentul medicamentos se adreseaza insufientei
cardiace (diuretice, restrictie de sare,
vasodilatatoare); in plus profilaxia endocarditei
infectioase!!
Pentru a opri evolutia bolii, tratamentul este
chirurgical valvuloplastia cu balon; inlocuirea
valvei cu proteza biologica sau mecanica.

Tratamentul bolii aortice

Prezentare de caz
Caz clinic 2

Anamneza:
Pacient, 76 ani, mediu rural, se prezinta pentru:
Febr persistent (38-39 grade C)
Frisoane
Transpiraii reci
Dispnee cu ortopnee
Tuse cu expectoraie sero-mucoas
Hemoptizii n cantitate mic
Astenie, adinamie

Istoricul bolii
Boala actual a debutat brusc n urm cu o sptmn cu:
febr persistent (38-39 grade C)
frisoane
transpiraii reci
dispnee cu ortopnee
tuse cu expectoratie sero-mucoas
hemoptizii n cantitate mic
astenie, adinamie

Istoricul bolii:
Cu acesta simptomatologie - pacientul a fost internat
initial n Clinica Medicala II a Spitalului Clinic
Judeean Sibiu, de unde se transfer n Clinica de
Cardiologie dup aproximativ o sptmn cu
suspiciunea de endocardit bacterian.

Examenul obiectiv la internare:

- Stare generala : alterat
-

tegumente palide, mucoase uscate, deshidratate

limb sabural cu depozite albicioase
dispnee intens
TA=150/80 mm Hg
AV=100/min, zgomote cardiace ritmice, fr sufluri
supraadaugate
- stetacustic pulmonar: raluri subcrepitante bazal bilateral

Diagnostic de etapa:
Suspiciune clinic iniial:
Simptomatologia + ex. obiectiv ne orienteaz ctre urmtoarele
dg. de etap:
Sindrom febril persistent de
neprecizata
Endocardita bacteriana acuta

etiologie

Criterii care ridica suspiciunea de EI

Suspiciune clinic mare (indicaie urgent pentru screening
ecocardiografic i internare n spital):
- leziuni valvulare noi/suflu regurgitant
- evenimente embolice de origine necunoscut (infarct cerebral,
renal)
- sepsis de origine necunoscut
- hematurie, glomerulonefrit, suspiciune de infarct renal
- febr mpreun cu ali factori de risc pentru EI
Suspiciune clinic sczut:
- febr fr factorii de mai sus
Infective Endocarditis (Prevention, Diagnosis, and Treatment of) 2004 European Society of Cardiology

Date de laborator:
leucocitoza (L=20800 elm/mm3) cu neutrofilie
(Ne=85%)
- sindrom biologic inflamator (VSH=103mm/h,
PCR=96mg/L, Fibrinogen=512 mg/L)
- sindrom de retentie azotata exprimat prin uree si
creatinina crescute (179 mg/dl, 4,02 mg/dl)
- sindrom de hepatocitoliza (TGO=66 U/l, TGP=105
U/l)
-

Date de laborator
- sindrom de colestaza ( AlkP=264 U/L, BilT=1,73 mg/dL,
BilD=0,96 mg/dL, GGT=346 U/L))
- anemie hipocroma microcitara uoar (Hb=10,4 mg/dl)
- sideremie scazuta (13ug/dL)
- diselectrolitemie sever (Na=127 mEq/l, K=2,43 mEq/l)
- acidoza metabolica: pH=7,02
- examen de urina: proteinurie si hematurie microscopica

Hemoculturi:
hemoculturi recoltate n puseul febril
pozitive pentru stafilococ aureu hemolitic
manito-pozitiv, coagulazo-pozitiv,
meticilino rezistent
sensibil la Vancomicin, Cefoxitin,
Teicoplanin, Linezolid

Ecocardiografie Doppler:
VAo hiperecogene, deschiderea VAo=18 mm, Ao=34 mm, regurgitare
aortica gr. I, VD=27 mm, VM suple, deschidere valvulara pastrata,
regurgitare mitrala gr. II, VS de dimensiuni normale; contractii sinergice;
SIV=14,5 mm. La nivelul valvelor tricuspide se evidentiaza formatiuni
atasate ambelor valve (vizibile parasternal), mobile, ce par atasate de
marginile libere si au dimensiuni de bob de mazare, probabil vegetatii.
Insuficienta tricuspidiana gr. II .
Concluzie:
Suspiciune de endocardita infectioasa pe valvele tricuspide.
Insuficienta tricuspidiana gr. II.
Insuficienta mitrala gr. II.
Insuficienta aortica gr. I

Ecografie abdominal:
Pancreas de aspect normal. Ficat omogen sonic. Colecist fr
calculi.
RD ax lung 11 cm, IP=13 mm, difereniere corticomedular
prezent. Nu apar dilataii ale cilor de excreie.
RS ax lung 10 cm, IP= 13 mm, fr modificri de structur.
Splina de aspect normal. VU in vacuitate completa (sonda
vezicala)

Radiografia toracic:
Radiografie toracic la internare:
ITN
Radiografia repetata la 10 zile de
la internare: multiple imagini
nodulare radioopace, cea mai
mare de aproximativ 5,5 cm
placat pe peretele toracic
subclavicular drept cu contur
relativ bine trasat i aparent cu
unghi obtuz cu peretele toracic,
hil stng mrit cu contur neregulat
ce pare c trimte prelungiri spre
imaginea descris.

Consulturi interclinice:
Consult b. infectioase: Dg. Sdr. febril
persistent. Endocardit infecioas pe valvele
tricuspide
Consult nefrologic: Dg. Endocardit acut de
valve tricuspide. Stare septic. Insuficien
renal acut secundar.Acidoz metabolic

Diagnostic pozitiv

Endocardit bacterian

acut pe valvele tricuspide

cu posibile determinari
septice pulmonare
Stare septic
Sindrom hepatorenal
intrainfecios
Candidoz orofaringiana

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul de
endocardit bacterian
se susine pe baza a 2
criterii majore:
hemoculturi pozitive de
EI i ecografia cardiaca
sugestiv pentru EI

Diagnosticul diferenial

Mixomul atrial
Endocardita trombotic abacterian
Lupus eritematos diseminat
Tuberculoza pulmonara
Reumatismul articluar acut
Boala tromboembolic
Boli infecioase cu microorganisme atipice Rickettsii
(Tifos, Febra Q), Clamidii (C. Psittaci), Mycoplasma

Tratament n spital:
Reechilibrare hidroelectrolitica i
acidobazica
Diuretice de ans (Furosemid)
Antibioterapie cu Linezolid 1fl la 12h
Badijonaj bucal cu mixtur cu Nistatin

Complicaii posibile

Cardiace:
Insuficienta cardiaca produsa de insuficiente valvulare
Recidive ale EI
Abcese si rupturi miocardice
Miocardite
Tulburari de conducere
Infarct miocardic
Pericardita
Extracardiace
Embolii
Metastaze septice
Tulburari ale SNC
Tulburari musculare, scheletale si cutanate
Tulburari renale
Fenomene imunologice

Evoluie
Lent favorabila, cu ameliorarea probelor
renale (uree=85 mg/dl, creatinina=2,3 mg/dl)
i a ionogramei serice (K=3,21 mEq/l,
Na=128,4 mEq/l), reluarea diurezei
(3000ml/24 ore)
Pacientul se externez ameliorat

Endocardita infectioasa
Boala ce afecteaz endocardul, n special la nivelul
valvelor cardiace, avnd ca i consecine insuficiena
valvular (care poate duce la insuficien cardiac
intratatabil) i abcese miocardice.
Infecia se localizeaz la nivelul valvelor miocardice
(n general anterior lezate), pe un defect septal sau la
nivelul endocardului parietal

Endocardita infectioasa:

Discuii:
Complicaiile endocarditei acute sunt cele obinuite
n septicemii (metastaze septice n diferite organe,
ocul endotoxinic (in etiologia cu bacili gramnegativi), insuficiena renal etc.), precum i cele
condiionate de afectarea endocardului i
miocardului, respectiv insuficiena cardiac i
trombemboliile.
Afectarea renal din endocarditele infecioase este
reprezentat de glomerulonefrit, infarct renal sau
abcese cu dezvoltarea unei insuficiene renale.

Discuii:
Endocardita cordului drept, este complicat frecvent de
embolia septic pulmonar, dar n rest pstreaz o rat sczut
de complicaii grave fa de endocardita cordului stng.
Endocardita bacteriana pe valvele tricuspide este rara si apare
mai frecvent la toxicomani
n cazul pacientului nostru, evoluia a fost grevat i de apariia
complicaiilor renale si a metastazelor septice pulmonare.

Criterii propuse pentru diagnosticul

endocarditei infecioase:
ENDOCARDIT INFECIOAS DEFINIT
- Criterii patologice
Microorganisme: evidentiate prin culturi sau histologic
in vegetatiile din cord, in vegetatiile embolizante sau in
abcesele intracardiace; sau
Leziuni patologice: prezenta vegetatiilor sau a abceselor
intracardiace cu aspect histologic confirmat de endocardita
activa
- Criterii clinice:
2 criterii majore sau
1 criteriu major si 3 minore sau
5 criterii minore

Criterii majore:
-

Hemoculturi pozitive de EI
Microorganism tipic pentru EI in doua hemoculturi separate: Streptoccocus
viridans, Streptococcus bovis, grupul HACEK, sau Staphilococcus aureus dobandit
ambulator sau enterococ, in absenta unui focar primar sau
Hemoculturi pozitive persistente, cu microorganisme obisnuite EI, din:
Hemoculturi luate la distante de 12 ore sau
Toate din trei, sau majoritatea din patru sau mai multe hemoculturi separate, cu
prima si ultima recoltare la mai putin de o ora
Evidenta afectarii endocardice
Ecocardiograma pozitiva pentru EI:
Masa intracardiaca oscilanta pe valve sau structurile de suport sau in calea jetului
regurgitant, sau pe materialele implantate, in absenta unei alternative anatomice, sau
Abcese sau
Dehiscente partiale ale protezelor valvulare sau
Regurgitari valvulare noi (accentuarea sau schimbarea unui suflu preexistent nu
sunt suficiente)

Criterii minore:
-

Predispozitie: conditii cardiace predispozante sau administrarea

intravenoasa de droguri
Febra: 38 grade C
Fenomene vasculare: embolii atriale majore, infarcte pulmonare septice,
anevrisme micotice, hemoragii intracraniene, hemoragii conjunctivale,
leziuni Janeway
Fenomene imunologice: glomerulonefrita, nodului Osler, pete Roth, FR
Fenomene microbiologice: hemoculturi pozitive dar neintrunind criteriile
majore de mai sus, sau evidente serologice de infectii cu organisme care
determina EI
Ecocardiograma: elemente sugestive de EI, dar neindeplinind criteriile
majore notate mai sus

Tratamentul endocarditei:
Tratamentul antibiotic trebuie instituit ct mai repede si pe timp
ndelungat (se administreaz intravenos, 4-6 sptmni); alegerea
antibioticului se face iniial pe criterii de probabilitate, iar dup
obinerea rezultatelor hemoculturilor funcie de antibiogram; se
folosesc penicilina, vancomicina, cefalosporine
Tratamentul chirurgical este indicat n cazul leziunilor valvulare severe
Profilaxia endocarditei in interventiile stomatologice sau endoscopice
la pacientii cunoscuti cu leziuni valvulare!