UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: INGINERIA MATERIALELOR I A MEDIULUI

SPECIALIZAREA: INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI N INDUSTRIE
DISCIPLINA :TEHNICI I ECHIPAMENTE PENTRU EPURAREA AERULUI

PROIECT DE SEMESTRU

Nume: Doma
Prenume: Mihaela
Grupa: 3741/1

2012-2013

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.1

Cuprins
Capitolul 1. Memoriu de prezentare...............................................................................................2
1.1. Tema proiectului..........................................................................................................2
1.2. Descrierea instalatiei....................................................................................................3
1.3. Principiul de functionare a cicloanelor.........................................................................4
1.4. Caracteristicile tehnice a cicloanelor............................................................................5
1.5. Alegerea materialului ................................................................................................6
1.6. Amplasarea ciclonului ...............................................................................................6
1.7. Prezentarea epuratorului secundar..........................................................................7
1.8. Caracteristici tehnice ale epuratorului secundar (filtru cu saci).................................8
1.9. Descrierea ventilatoarelor..........................................................................................9
1.10. Msuri speciale de protecie a muncii avute n vedere la proiecterea separatorului..9
Capitolul 2.Breviar de calcule.......................................................................................................11
2.1. Calculul epuratoruli primar (ciclon)..........................................................................11
2.1.1. Calculul de dimensionare geometrica a ciclonului............................................11
2.1.1.1 Calculul multiciclonului.......................................................................12
2.1.1.2. Calculul vitezelor din ciclon...............................................................13
2.1.1.3. Calculul lungimii de epurare pe baza dimensiunilor geometrice.......14
2.1.1.4. Determinarea lungimii de epurare calculate.......................................14
2.1.1.5. Calculul dimensiunii partiulei critice..................................................15
2.1.1.6. Determinarea randamentului pe fractiunile granulometrice...............16
2.1.1.7. Calculul fractiilor ramase neepurate...................................................16
2.1.1.8. Calculul randamentului total al ciclonului.........................................18
2.1.1.9. Determinarea concentratiei de praf la iesirea din multiciclon............18
2.1.1.10. Determinarea timpului de functionare intre 2 goluri a buncarului de
praf (ciclu).........................................................................................18
2.2. Calculul epuratorului secundar.................................................................................20
2.2.1. Calculele de dimensionare geometrica a epuratorului secundar......................20
2.2.1.1.Calculul suprafetei filtrante......................................................................20
2.2.1.2. Calculul numarului de saci....................................................................20
2.2.2. Calculele tehnologice ale epuratorului secundar ..........................................21
2.2.2.1. Calculul randamentelor de epurare pe fractiuni ........21
2.2.2.2. Calculul fractiunilor ramase neepurate..................................................22
2.2.2.3. Calculul randamentului total pe filtru....................................................22
2.2.2.4. Calculul concentratiei de praf la iesirea din filtru..................................22
2.3. Calculul pierderilor de presiune...........23
2.3.1. Pierderi de presiune liniara.................................................................................23
2.3.2. Pierderi de presiune distribuite...........................................................................25
2.3.3. Pierderile de presiune in ciclon...........................................................................25
2.3.4. Pierderile de presiune pe filtru...........................................................................26
2.3.5. Pierderea de presiune pe ventilator....................................................................26
2.3.6. Pierderile de presiune geometrice in cos ...26
2.3.7.Calculul pierderilor de presiune totale.26
Capitolul 3. Calculul si alegerea ventilatorului de andtrenare ..................................................27

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.2

Capitolul 1.
MEMORIU DE PREZENTARE
1.1. Tema proiectului
S se calculeze i s se proiecteze o instalaie duplex de epurare i transport a gazelor provenite de
la instalaiile de sablare a unor piese metalice avnd urmatoarea distribuie granulometric :
Dimensiunea particulei

Distributia granulometrica

Dp (m)

% pentru nr. par

3-0.1 x n= 3-0.1 x56 =0
4-0.1 x n=4-0.1 x 56 =0
5+0.1 x n=5+0.1 x 56 =10.6
6+0.1 x n=6+0.1 x 56= 11.6
5-0.1 x n=5-0.1 x 56 =0
7-0.1 x n=7-0.1 x 56=1.4
6+0.1 x n=6+0.1 x 56=14.6
10+0.1 x n=10+0.1 x 56=15.6

<1
13
35
510
1015
1520
2025
2530
<30

Rest pana la 100% = 49.2%

n=56
Concentraia de praf msurat n tubulatura de transport este:
C = 250+10n [mg / m3] =>

C = 250 +1056= 810 mg / m3

Debitul de aer desprfuit n instalaie este:

Q = 40000 +(-1)n 500n [m3 / h] =>

Q= 40000+(-1)56500 56= 68000 [m3 / h]

Q=18.8888 [m3 /s]

Schema bloc a instalaiei de epurare este prezentat n figura de mai jos:

Sursa de
impuriti
Inst.sablare

UTC-N

Tronson 1

Epurator primar
- Multiciclon

Tronson2

Epurator
secundar
Filtru cu saci

Ventilator
Tronson3

PROIECT DE SEMESTRU

Co de evacuare
Tronson 4

PAG.3

Lungimea

Unitate

Unghiul de

Viteza gazelor

tronsonului

de

schimbare a

pe tronson

[m]

msur

direciei

[m/s]

Tronson 1

30 + 1 n = 86

90

Tronson 2

90

90

60

Nr. de

Nr. de

coturi

ramificaii

10

10 + 1 n = 66

Tronson 3

15 + 1 n = 71

Tronson 4

Vitezele de intrare si de ieire in si din epuratoare vor fi identice cu vitezele de pe tronsoanele de

transport.
Observaie: Cicloanele se vor monta n baterii de cicloane i vor forma un multiciclon. . Se
limiteaz numrul de elemente ale bateriei la 4 cicloane. Notaia n reprezint numrul din catalog al
studentului (n=29). Pentru proiectare se va considera un randament iniial de epurare al ciclonului dat de
relaia:
= 65+(-1)n 0,1 n [%] => = 65+(-1)56 0,1 56= 70.6 [%]
Gazele evacuate n atmosfer se vor ncadra n limitele admise de legislaia aflat n vigoare.

1.2. Descrierea instalatiei

Instalaia care va fi proiectat este compuns din :

Concasor

Multiciclon

Epurator secundar (filtru cu saci)

Ventilator

Cos

4 tronsoane

Concasorul este acoperit cu o hot. Aerul cu impuriti este transportat cu o viteza de 9 m/s pe
primul tronson cu lungimea de 86 de metri cu 10 coturi la 90 ctre ciclon. Din ciclon, prin tronsonul al
doilea cu o lungime de 66 de metri cu 4 coturi de 90 0 , gazul cu particule fine in suspensie, cu o viteza
de 9 m/s trece in epuratorul secundar unde are loc epurarea.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.4

Din epuratorul secundar trece gazul la ventilator pe tronsonul al treilea care are o lungime de 41 de
metri cu 6 coturi la 90 avnd o vitez de 8 m/s. Din tronsonul al treilea unde se afl ventilatorul, aerul
trece pe tronsonul al patrulea unde se afl coul de evacuare, avnd o vitez de 5 m/s i lungimea
tronsonului fiind de 2 metri.

1.3. Principiul de functionare a cicloanelor

Ciclonul este un aparat brevetat la sfarsitul sec.XIX. Este cel mai cunoscut separator. Cicloanele
sunt aparate care folosesc principiul de epurare centrifugal. Fora centrifugal ia natere la introducerea
tangenial a unui curent de aer ntr-un tub cilindric sau conic. Aceste aparate sunt cele mai folosite aparate
pentru desprfuirea grosier folosit n practic.
Se compun dintr-o manta cilindric din tabl, terminat la partea inferioar cu un con cu orificiu de
evacuare a prafului. n interiorul mantalei se gsete un tub cilindric de evacuare a aerului curit.
Aerul ncrcat cu praf este introdus tangenial n partea superioar a mantalei cptnd astfel o
micare dup o spiral descendent.
Datorit forei centrifuge, particulele solide sunt proiectate pe pereii mantalei, sunt frnate n
micarea lor i curg apoi spre conul inferior, aerul curit ieind prin tubul interior central. Intrarea si
iesirea gazelor se face prin partea superioara. Evacuarea prafului se face in partea inferioara unde ciclonul
este prevazut cu un buncar acesta avand o inclinatie mare fata de axa orizontala. Depunerea prafului in
buncar se face sub actiunea fortei gravitationale. Pentru a se asigura o epurare eficienta, aerul impurificat
trebuie sa execute in ciclon cel putin doua rotatii complete in jurul tubului central.
n anumite limite, gradul de separare al cicloanelor crete cu fora centrifug, adic cu masa
particulelor, cu viteza de rotire a particulelor, determinat de viteza de intrare tangenial a amestecului i
cu scderea diametrului mantalei ciclonului. Din aceste motive, cicloanele se construiesc de obicei cu un
diametru maxim de 1 m. Se realizeaz, de asemenea cicloane cu diametre mai mici de 50...250 mm, ce se
monteaz in baterii formnd multicicloane.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.5

1.4 Caracteristicile tehnice ale cicloanelor

Am proiectat un multiciclon, format din patru cicloane, montate in baterii de cicloane .
Randamentul initial de epurare a ciclonului este de 70.6 %, calculat cu relatia:
= 65+(-1)56 0,1 56 [%]
= 70.6 % .
Date initiale la calcularea multiciclonului :
Qn=68000 m3/h, debitul de aer desprafuit in instalatie ;
Cn=810 mg/m3, concentratia de praf masurata in tubulatura de transport ;
si vitelezele de intrare si iesire : vintr = viesire= 9 m/s.
Dimensiunile geometrice ale ciclonului :

d=0.8173 m calculat cu formula : d

4 Qn
nrcicloane vciclon

m;

Se adopta d = 818 mm

D=1.3621 m calculata cu rofmula : D d

Se adopta D = 1362 mm.

Dimensiunea fantei mici : p=0,2996 m. Se adopta p = 300 mm.

0,6

Inaltimea tubului interior h:

h = 2D =>h = 2.7242 [m]. Se adopta h = 2725 mm
Inaltimea zonei superioare colectoare si epuratoare a ciclonului H :
H= 2,5D => H = 3.4052 [m]. Se adopta H = 3405 mm
Inaltimea partii tronconice a epuratorului (inaltimea epurator) C :
C = 3D => C = 4.0863 [m].

Se adopta C = 4087 mm

Inaltimea totala a epuratorului T :

T= 5,5D => T = 7.49155 [m]. Se adopta T = 7490 mm
Distanta pe verticala dintre axa tubulaturii de intrare si suprafata tubului colector m :
m = 0,57D => m = 0.7763[m].
Se adopta m = 777 mm
Raza constructiva a tubulaturii de intrare in ciclon R:
R = 3,1D => R=4.2225 [m]. Se adopta R = 4222 mm
Distanta pe orizontala dintre axa tubulaturii de evacuare si suprafata de intrare a tubulaturii
de alimentare f :

UTC-N

f = 0,8D => f = 1.0896 [m]. Se adopta f = 1090 mm

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.6

Inaltimea tronsonului de intrare a:

a = 0,8D => a = 1.0896 [m]. Se adopta a = 1090 mm
Latimea interioara a flansei la intrare b:
b = 0,2D => b = 0.2724 [m]. Se adopta b = 272 mm
Excentricitatea dintre axa flansei de intrare si mantaua ciclonului e:

e=0

Vitezele in ciclon :

Viteza reala in ciclon : w0=15,9076 m/s

Viteza tangentiala : v0=15,1583 m/s
Viteza axiala : u0=4,8246 m/s

Lungimea de epurare in ciclon : L0 = 3.7304 m.

Randementul total de epurare a ciclonului este tot=82.2552%.
La iesirea din multiciclon concentratia de praf este de : Ce = 143.775 10 6 (kg/m 3 ).
Timpul de evacuare a prafului : ciclon 297.179 [h].

1.5. Alegerea materialului

Pentru cicloane folosite la temperatura de 20C se poate alege ca material de construcie a ciclonului
RSt 37-1 (OL 37.1.K) sau RSt 42-2 (OL 42.2.K). Pentru temperaturi mai ridicate se alege oel refractar.
Pentru ciclonul proiectat se alege RSt 37-1.

1.6. Amplasarea ciclonului

Cicloanele se monteaz n exterior, pe cldire, pe console fixate n zidrie sau, dac au dimensiuni
mari, se execut o construcie metalic special pentru susinere.
Cicloanele sunt prevzute cu picioare de susinere. Cnd se monteaz pe fundaie de beton, sub aceste
picioare se toarn cte un bloc de beton, prinderea ciclonului de aceste blocuri realizndu-se cu uruburi de
ancorare. De aceea la turnarea blocurilor de beton se vor introduce n cofraj buci de lemn n blocurile n
care trebuie lsate gurile pentru uruburile de ancorare. Poziia acestor guri se stabilete prin msurare pe
ciclonul adus la antier.
Montarea se ncepe la 5-7 zile de la turnarea betonului. Pentru montarea cicloanelor grele se folosesc
macarale. nainte de montare se remediaz deformrile aprute n timpul transportului i manipulrii.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.7

La punerea n funciune se verific etaneitatea garniturilor de la flanele de mbinare.

Cicloanele mari vin pe antier neasamblate, asamblarea realizndu-se la locul de montare . La
asamblare se pun n mod obligatoriu garnituri de carbon mbibate cu ulei de in la mbinrile cu flane.
La instalaiile cu debite foarte mari se utilizeaz baterii de cicloane, alctuite din mai multe cicloane
montate ntr-o ncpere special. La aceste cicloane se mai execut cciuli de protecie, gurile de evacuare
a aerului fiind legate la o tubulatur comun.

1.7.Prezentarea epuratorului secundar

Instalaiile pentru desprfuirea aerului cu ajutorul materialelor textile filtrante sub form de saci
cilindrici sau suprafee plane denumite filtre cu saci, prezint o larg utilizare n industrie alturi de
separatoarele umede, cicloane sau electrofiltre. Acolo unde condiiile locale pretind un grad avansat de
reinere a prafului ( zone locuite sau zone industriale pentru care praful chiar n cantiti mici este duntor
activitii), se recurge adesea la filtre cu saci, care n cazul exploatrii corecte dau rezultate foarte bune .
Caracteristicile filtrelor se difereniaz prin parametrii de lucru: debitul temperatura , umiditatea i
aciunea chimic a gazelor, precum i prin posibilitatea de curire a suprafeele filtrante colmatate i prin
modul de evacuare a produselor reinute. De asemenea, intervin factori de eficien i economicitate.
Din analizele efectuate a rezultat n mod evident ca, gradul de ncrcare a aerului cu praf respectiv
concentraia condiioneaz n mare msur funcionalitatea filtrelor cu saci. Astfel, la concentraii mari
apare necesitatea curirii la intervale foarte scurte a sacilor n caz contrar se produce colmatarea excesiv
a acestora cu urmri nefavorabile asupra pierderilor de presiune a stabilitii debitului de aer i a
consumului specific de energie. Pentru a se evita aceast situaie se decurge la diverse soluii constructive,
cum sunt buncrele pentru decantare preliminar , care sunt adoptate n majoritatea cazurilor , conducte de
gaze brute cu seciune mare , prevzute cu dispozitive de evacuare a prafului, carcase cilindrice cu intrare
tangenial de tipul celor adoptate la filtrele-ciclon.
Praful reinut se depune pe suprafaa interioar, iar gazul filtrat strbate filtrul de la interior spre
exterior. In timpul curirii , curentul de aer la modelele cu scuturare manual sau semiautomat este
ntrerupt. La filtrele cu sisteme mai perfecionate se produce inversarea curentului. La alte tipuri de filtre
sensul normal de circulaie al gazelor este de la exterior la interior, iar n timpul curirii invers.
Circulaia din exterior spre interior este avantajoas prin faptul c permite compactizri mai
avansate a suprafeelor filtrante, deoarece n spaiile din interiorul elementelor filtrante nu ptrunde aer cu
praf ci aer filtrat, iar depozitul de praf se adun pe suprafaa exterioar, ca urmare posibilitile de
nfundare sunt mai reduse.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.8

Forma carcasei este un alt element distinctiv al filtrelor, carcasele cilindrice rezist mai bine la
presiuni i n special la depresiuni mari, putnd fi confecionate din tabl subire. De asemenea , forma
cilindric permite realizarea treptei preliminare de separare a prafului prin cicloane. La filtrele cu carcase
cilindrice se pot adopta dispozitive de curire rotativ.
Ca dezavantaj al carcasei cilindrice este de menionat limitarea mrimii suprafeei filtrante i
imposibilitatea construciei modulate. Forma paralelipipedic este forma clasic a carcasei pentru
majoritatea tipurilor de filtre.
Caracteristicile materialului filtrant i al sistemelor de scuturare influeneaz ntr-o foarte mare
msur domeniul de aplicaie al filtrelor pentru desprfuire. De materialul filtrant depinde eficiena
filtrelor, consumul de energie pentru filtrare, limitele de temperatur la care poate funciona filtrul, costul
ntreinerii. esturile naturale , lna i bumbacul, utilizate iniial ca materiale filtrante au fost nlocuite n
prezent prin esturi din fibre sintetice , care permit functionarea la temperaturi din ce n ce mai ridicate.
Dup natura prafurilor de filtrare, abrazivitatea sau proprietiile lor adezive, esturile pot fi netede
sau scmoase , cu textura mai mult sau mai puin strns . Se face din ce n ce mai des apel la esturile din
sticl siliconizat, care rezist la temperaturi de ordinul 250 grade Celsius , dar prezint anumite dificulti
n ceea ce privete fragilitatea lor, i necesit sisteme de decolmatare prin contracurent. Rolul
dispozitivelor de curire este de a ndeprta de pe materialele filtrante praful care se acumuleaz pe
parcursul filtrrii.

1.8. Caracteristici tehnice ale epuratorului secundar (filtru cu saci)

Pentru epuratorului secundar am ales un material filtrant : K-233-A (Acrilat) , cu grosimea 2,3mm,
permeabilitatea 7000dm3/dm2h, avand suprafata filtranta
Sfiltranta=

Sfil= 97.165 m2, calculata cu formula :

Qn
.
Permeabilitate

Diametrul sacului filtrant Df= 0,3 m si lungimea sacului filtrant este Lf= 3 m.

Cu formula nrsaci =

S filtranta

Lf Df

am calculate numarul sacilor, nrsaci=36

Pentru df=4 m randamentul total de epurare va fi f= 100% si concentratia de praf va fi mai mic decat
CMA=10 mg/m3. CF=0 mg/m3.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.9

1.9. Descrierea ventilatoarelor

Pentru ca aerul s poat parcurge instalaia de la un capt la cellalt este necesar s aib o presiune
care s ntrein micarea aerului i s nving rezistenele opuse de elementele instalaiei de curgere.
Aceast presiune este imprimat de ctre ventilatoare prin consumarea unei energii.
Ventilatoarele sunt maini rotative care ncarc aerul cu energie . Ele se compun dintr-o carcas i
un rotor acionat de un motor electric. Carcasa are dou racorduri, unul pentru intrarea aerului i cellalt
pentru ieirea aerului. Rotorul este alctuit din palete care difer ca numr i form n funcie de tipul
ventilatorului.
Prin nvrtirea rotorului, n dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspir aerul in
interiorul carcasei.
Aerul intrat n carcas este supus unei fore centrifuge i comprimat. Dup ncrcarea cu energie,
prin comprimare, aerul iese din carcas i ptrunde n tubulatura instalaiei.
Dup forma lor constructiv i dup direcia pe care o are aerul care parcurge carcasa
ventilatoarelor sunt de dou tipuri:
-

centrifugale (radiale);

axiale.

1.10. Msuri speciale de protecie a muncii avute n vedere la

proiecterea separatorului
Personalul de ntreinere va urmri:
- completarea acoperirilor (vopsea, metalizare, emailare);
- completarea izolaiei termice (la acele aparate care epureaz fluide calde) pentru a evita
condensrile sau mrirea gradului de umiditate n interiorul aparatului;
- starea garniturilor la racordarea cu conducte de aduciune i evacuare a fluidului de epurat i epurat
(nlocuirea acestora cnd nu mai sunt corespunztoare);
- gradul de eroziune la interior pentru a se evita sprturi n manta sau depuneri din cauza acestor
eroziuni;
- meninerea proteciei contra coroziunii i regiunii a construciei metalice care susine aparatul, prin
completarea prilor deteriorate;
- curirea de zpad, polei, ghia a scrilor de acces n timpul iernii, pentru a se evita accidente n
cazul unor intervenii pentru control i reparaii;

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.10

- curirea de praf a microcicloanelor nfundate ( multicicloane );

- acoperirea eventualelor crpturi exterioare ( la cicloanele din beton armat) cu chituri
corespunutoare ( cu o bun aderent i ancorare ) i acoperirea acestora cu material iniial de protecie;
- verificarea, strngerea uruburilor de asamblare i nlocuirea celor uzate, att la aparat ct i la
asamblarea acestuia cu conductele respective;
- executarea reviziilor periodice conform planului de ntreinere al instalaiei respective;
- verificarea continu a vitezei de intrare n ciclon este absolut necesar deoarecerezistenele cresc
vertiginos odat cu creterea acestei viteze;
- orice depunere pe conductele de intrare i in interiorul ciclonului micoreaz seciunea acestora i
automat mresc vitezele de circulaie, deci rezistenele.

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.11

Capitolul 2
Breviar de calcule
2.1. CALCULUL EPURATORULUI PRIMAR (CICLONUL)
2.1.1. Calculul de dimensionare geometrica a ciclonului.
Concentraia de praf msurat n tubulatura de transport este:
C = 250+10n [mg / m3]
C = 250 +1056= 810 mg / m3
Debitul de aer desprfuit n instalaie este:
Q = 40000 +(-1)n 500n [m3 / h]
Q= 40000+(-1)56500 56= 68000 [m3 / h]
Q=18.8888 m3 / s
Randament iniial de epurare al ciclonului:
= 65+(-1)n 0,1 n [%]
= 65+(-1)56 0,1 56= 70.6 [%]

qi- fractia granulometrica

dp=20m

n=56
Dimensiunea particulei
Dp (m)
<1
13
35
510
1015
1520
2025
2530
>30

UTC-N

Distributia granulometrica
% n nr par
3-0.1 x n= 3-0.1 x 56=0
4-0.1 x n=4-0.1 x 56 =0
5+0.1 x n=5+0.1 x 56 =10.6
6+0.1 x n=6+0.1 x 56= 11.6
5-0.1 x n=5-0.1 x 56 =0
7-0.1 x n=7-0.1 x 56=1.4
6+0.1 x n=6+0.1 x 56=14.6
10+0.1 x n=10+0.1 x 56=15.6
Rest pana la 100% = 49.2%

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.12

2.1.1.1. Calculul multiciclonului

4 Qn
nrcicloane vciclon

=>

4 7,083
49

=> d=0,8173 m

Inaltimea tubului interior h:

h = 2D =>h = 2.7242 [m].
Inaltimea zonei superioare colectoare si epuratoare a ciclonului H :
H= 2,5D => H = 3.4052[m].
Inaltimea partii tronconice a epuratorului (inaltimea epurator) C :
c = 3D => c = 4.0863 [m].
Inaltimea totala a epuratorului T :
T= 5,5D => T = 7.49155 [m].
Distanta pe verticala dintre axa tubulaturii de intrare si suprafata tubului colector m :
m = 0,57D => m = 0.7763 [m].
Raza constructiva a tubulaturii de intrare in ciclon R:
R = 3,1D => R=4.2225 [m].
Distanta pe orizontala dintre axa tubulaturii de evacuare si suprafata de intrare a tubulaturii de alimentare
f:
f = 0,8D => f = 1.0896 [m].
Inaltimea tronsonului de intrare a:
a = 0,8D => a = 1.0896 [m].
Latimea interioara a flansei la intrare b:
b = 0,2D => b = 0.2724 [m].
Excentricitatea dintre axa flansei de intrare si mantaua ciclonului e:
e=0

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.13

2.1.1.2. Calculul vitezelor din ciclon

U

V
U- viteza axiala
V- viteza tangentiala
W- viteza reala
w0=

Qn
0,16 ncicloane D

18.8888
=15,9076 (m/s)
0,16 4 (1.3621) 2

w0
u0 =
Dd 2
a2 2 (
)
a
2
W
V
Dd 2
= Dd = 2
a 2(
)

a
2
2

w0 a

15,9076 1.0896
2.1794 2 =4,8246(m/s)
u0= 2
Dd 2 =
1.0896 2 2 (
)
a 2(
)
2
2

v0=

Dd
2.1794
u0
4.8246
=
=15,1583 (m/s)
2
2
a
1.0896

Verificare
w02 u 02 v02

253.0517 = 23.2767+229.7740
253.0517253.0507 A

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.14

2.1.1.3. Calculul lungimii de epurare pe baza dimensiunilor geometrice

dp=20 (m)
L0 geom L0 geom 1 L0 geom 2 => L0geom = 2.6287+1.0477 m

p=0.22

=> p=0.22

L0 geom 1 H m =>

Lgeom 2
c

L0 geom 2

D Dd

2
4

D p

2 2

=>

1.3621

=> p=0.2996 m

L0 geom 1 3.4052 - 0.7763 =2.6287 m

L0 geom 2

1.3621 2.1794

2
4

4.0863
1.3621 0.2996

2
2

D Dd

2
4 c

=>
D p

2 2

=>

L0 geom 2 1.0477

2.1.1.4. Determinarea lungimii de epurare calculate

1 (1 )
a V0
V d
L 0 calc = 0 ( p ) 2 p

9 U0 D
a
a
2
=2
=0.706

a =14,510 6 Stokes - vascozitatea cinematica

p =2200 (kg/m 3 ) - densitatea materialului particulei
a =1.266 (kg/m 3 )

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.15

Daca L 0 geom este mai mare decat L 0 calc implica alungirea ciclonului cu diferenta dintre L 0 calc si L 0 dim ,
in caz contrar lungimea L0 a ciclonului va fi egal cu L 0 geom .
L 0 calc

1 (1 0,706) 2
= 2 15,1583 20 10 6 2
15,1583 =0,8581 (m)

(
) 1736.7567
9 4,8246
0.681
14,5 10 6

Deoarece L 0 calc are o valoare mai mica decat L 0 dim > L=0 deci ciclonul nu se va alungi.
2.1.1.5. Calculul dimensiunii partiulei critice
dj

d p critic
qne

d j+1
qe

d pcritic =

9 U 0 a a
D

(m)
2 V 0 p a V 0 L0

d pcritic =

1.3621

9 4,8244 1,266 14,5 10 6

=9.903
2 15,1583 ( 2200 1,266) 15,1583 3.7304

(m)

=10 10 6 ,
=510 6
d pcr d j

q ne
ne

d j 1 d pcr
qe

d j 1 d j
q ne q e

q +q =11.6 %
qe

11.6 0.097
0.225
5

9.903 5 10 5

q ne 11.375
q ne
11.6

d pmed

d j d j 1

UTC-N

5 10
7,5
2

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.16

2.1.1.6. Determinarea randamentului pe fractiunile granulometrice

1
v0 d pimed 2 p a v0 L0
=1-[1- 9 u 0 ( D ) a a ]
2

Pentru

:
2 15,1583 1 10 6 2 2200 1,266 15,1583 3.7304

=1-[1- 9 4,8246 ( 1.3621 )

] 12 = 0.0051
1,266
14,5 10 6
2

Pentru
2 15,1583 2 10 6 2 2200 1,266 15,1583 3.7304
1

(
)

=1-[1- 9 4,8246 1.3621

] 2 = 0.0206
1.266
14,5 10 6
2

Pentru
2 15,1583 4 10 6 2 2200 1,266 15,1583 3.7304
1

=1-[1- 9 4,8246 ( 1.3621 )

] 2 = 0.0852
1,266
14,5 10 6
2

Pentru dpi = 7.45 :

2 15,1583 7,45 10 6 2 2200 1,266 15,1583 3.7304

1

(
)

7.45 =1-[1- 9 4,8246

] 2 = 0.2925
1.3621
1,266
14,5 10 6
2
*

2.1.1.7. Calculul fractiilor ramase neepurate

= qi 1 i
-fractiile initiale
-randamentele de epurare fractionare

q 1R =0
q 2 R =0
= 10.6 1 0.0852 =9.6968 %
q 7.45 R 11.375 1 0.2925 =8.0478 %

UTC-N

iR

= 17.7446 %

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.17

qiR

qiE

q
q

iR

iE

q 4 E =9.6968

100
=54.6464 (%)
17.7446

q 7 E =8.0478

100
=45.3535(%)
17.7446

dp
(m)

qi
(%)

iE

100

iR

= 17.7446

dpimed

i (%)

(m)

q iR (%)

q iE

(%)

(%)

110
210-6
410-6
7.4510-6
-

0
0
9.6968
8.0478
0

0
0
54.6464
45.3535
-

<1
13
35
59.903
9.90310

0
0
10.6
11.375
0.225

0.511
2.06
8.52
29.25
100

(%)
0.00511
0.0206
0.0852
0.2925
1

1015

100

1520

1.4

100

2025

14.6

100

2530

15.6

100

>30

49.2

100

UTC-N

-6

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.18

2.1.1.8. Calculul randamentului total al ciclonului

qi
tciclon =
q

(%)

tciclon

10.6 0.0852 11.375 0.2925 0.225 1.4 11.6 15.6 49.2

100

tciclon
0.82255% =>

tot=82.2552%

Verificare:

iR

+ t ciclon = 17.7446+82.2552

99,9998 100

2.1.1.9. Determinarea concentratiei de praf la iesirea din multiciclon

) (mg/m 3 )
Ce= Cn (1 tciclon

Ce = 810 (1 - 0,8225)
Ce = 143.775 10 6 (kg/m 3 )
Cn concentratia la intrare
2.1.1.10. Determinarea timpului de functionare intre 2 goluri a buncarului de praf (ciclu)

mp

Qn

tciclon
C n ciclon 10 6
nrcic

mp Vp p p

m p (Vcil Vtrcon ) p p

Vp=Vcil+Vtrcon [m 3 ]

Vp- volumul de praf

masa de praf

Vcil- volumul partii cilindrice

- porozitatea

Vtrcon- volumul partii tronconice

p 0.45

2
2
Vtrcon= h R 2 r 2 R r D[( D p) p ( D p ) p ]

Vtrcon

1.3621[(1.3621 0.2996) 2 0.2996 2 (1.3621 0.2996) 0.2996

m3
2.1922
3

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.19

 D p
Vcil
D 1.2076 [m 3 ]
4
2

Vp = Vcil+Vtron
Vp=1.2076+2.1922=3.3998 [m 3 ]
mp= 3.3998*2200*0.45=3365.802 [kg]

ciclon
ciclon

m p nrcicloane

Qn C n tciclon
10 6

[h]

3.3998 2200 0.45 4

297.179 [h]
68000 0.8225 810 10 6

ciclon -timpul de evacuare a prafului

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.20

2.2. CALCULUL EPURATORULUI SECUNDAR

2.2.1. Calculele de dimensionare geometrica a epuratorului secundar
Pentru dimensionare avem cateva date initiale:
Qn, CE, tabelul de distributie granulometrica:
dp
>1

qiE [%]
0

1-3
3-5
5-7.45

0
54.6464
45.3535

Alegem materialul filtrant (acrilat) cu codul: K-233-A cu grosimea 2,3 mm

P=7000

dm 3
dm 2 h

Caderea de presiune : p=200

N
m2

Permeabilitatea= viteza de intrare= 0,1944 m/s=0,1944 m3/m2s

2.2.1.1. Calculul suprafetei filtrante
Permeabilitatea=
Sfiltranta=

Qn
Qn

Permeabilitate 3600 Permeabilitate

Df diametrul sacului filtrant

Lf lungimea sacului filtrant

Df=0,3 m
Lf=3 m

2.2.1.2. Calculul numarului de saci

Supraf.filt. = nrsaci Lf Df
nrsaci =

S filtranta

Lf Df
97.165

nrsaci= 0,3 3 34.365 => se adopta un numar de 36 saci

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.21

Se recalculeaza lungimea unui sac :

Lf=

S filtranta
'
saci

nr

Df

97.165

Lf = 36 0,3 2.8637 [m]

2.2.2. Calculele tehnologice ale epuratorului secundar

2.2.2.1. Calculul randamentelor de epurare pe fractiuni
-pentru filtru cu saci
1

=A

1
2
3
p

1
2
f

d d V

1
2
f

d p2 V f2
d

3
2
f

(%)

A- parametru de difuzie=45
B- parametru cinetic=450
d f =10 m
V =Perm= 0,1944 (m/s)
1

1F

45
2
3

1
2

1 10 0,1944
2F

1
2

45
2
3

1
2

2 10 0,1944

1
2

450 12 0,1944 2
10

3
2

450 2 0,1944
2

10

=38.5506 [%]

1
2

= 32.1323 [%]

3
2
1

4F

45
2
3

1
2

4 10 0,1944

1
2

450 4 2 0,1944 2
10

3
2

= 113.1952 [%] => se adopta 100%

1

7 , 45 F

45
2
3

1
2

7.45 10 0,1944

UTC-N

1
2

450 7.45 2 0,1944 2

10

3
2

=316.2528 [%]=> se adopta 100%

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.22

2.2.2.2. Calculul fractiunilor ramase neepurate

q iF =q iE (1- if ) (%)
q 1F = 0 (1- 0.3855) = 0
q 2 F = 0 ( 1- 0,3213) = 0
q4F = 54.6464(1-1)=0
q7.45F=45.3535(1-1)=0

2.2.2.3. Calculul randamentului total pe filtru

tf

q
q
iE

if

iE

tf

= 100 %
(
<1
1
13
2
35
4
59.903
7.45
Verificare : tf + qiF 100

38.5506
32.1323
100
100

0
0
54.6464
45.3535

0
0
0
0

0
0
0
0

100 100

2.2.2.4. Calculul concentratiei de praf la iesirea din filtru

C F =C E (100- tf )

1
(mg/m 3 )
100

C F =143.775 (100-100)

1
=0 (mg/m 3 )
100

CMA=10 mg/ m3

C F < CMA d f 10m

UTC-N

PROIECT DE SEMESTRU

PAG.23

2.3. CALCULUL PIERDERILOR DE PRESIUNE

2.3.1. Pierderi de presiune liniara
aer 1.266 kg/m 3

a =14,510 6 Stokes

Del

4 Qn
Vtr

De1tr1

4 Qn

Vtr

4 18.8888
1.6346 m
9

De1tr 2

4 Qn

Vtr

4 18.8888
1.6346 m
9

Deltr 3

4 Qn

Vtr

4 18.8888
1.7338 m
8

Deltr 4

4 Qn

Vtr

4 18.8888
2.1931 m
5

De cos

4 Qn

Vtr

4 18.8888
2.0020 m
6

Re=
Re tr1 =

De Vtr
a

1.6346 9
=1.014510 6
14,5 10 6

Re tr2=

1.6346 9
=1.014510 6
14,5 10 6

Re tr3=

1.7338 8
=0.956510 6
14,5 10 6

Re tr4=

2.1931 5
=0.756210 6
14,5 10 6

Re cos=

(regim turbulent)

2.002 6
=0.828410 6
14,5 10 6

tr =

0,3164
- coeficient de pierdere liniara pe tronson
Re 0, 25

 tr1 =

0,3164
=0.0096 m
31.7367 0, 25

tr 2 =

0,3164
=0.0096 m
31.7367 0, 25

tr 3 =

0,3164
=0.0101 m
31.2731 0, 25

tr 4 =

0,3164
=0.0107 m
29.4889 0, 25

cos =

0,3164
=0.0104 m
30.1689 0 , 25

plin / tr = tr

2
Ltr
Vtr

(P a )
De a 2

86
92
1.266
= 25.8968 (Pa)
1.6346
2

plin / tr1 =0.0096

L 30 1 n 86 m

plin / tr 2 =0.0096

66
92
1.266
= 19.8743(Pa)
1.6346
2

L 10 1 n 66 m

plin / tr 3 =0.0101

71
82
1.266
= 16.7557(Pa)
1.7338
2

L 15 1 n 71m

plin / tr 4 =0.0107

2
52
1.266
=0.1544 (Pa)
2.1931
2

L2
plin / cos =0.0104

30
62
1.266
=3.5513 (Pa)
2.002
2

2.3.2. Pierderi de presiune distribuite

plocal = local a

2
Vloc
(Pa)
2

hota 0,15 , cot 0,1 , ramif 0.15

a) pe tronsonul 1
phota =0,151.266

92
= 7.6909(Pa)
2

 p cot =0,11.266

92
= 5.1273 (Pa)
2

pramif 0.15 1.266

92
7.6909 (Pa)
2

b) pe tronsonul 2
p cot =0,11.266

92
= 5.1273 (Pa)
2

pramif 0.15 1.266

92
7.6909 (Pa)
2

c) pe tronsonul 3
p cot =0.11.266

82
= 4.0512 (Pa)
2

d) pe tronsonul 4
p cot =0.11.266

52
= 1.5825 (Pa)
2

2.3.3. Pierderile de presiune in ciclon

ciclon 500 K 1 K 2
500 2,5 ;

K1 1 ;

K 2 1 (1.3621 0,5) 0.1379

ciclon 2,5 1 0.1379 0.3447
pciclon 0.3447 1.266

15,9076 2
55.2146 (Pa)
2

2.3.4.Pierderile de presiune pe filtru

pfinal K f p 0

p 0 200 (Pa)
K f 2,5 (par)

pfiltru 2,5 200 500 (Pa)

2.3.5. Pierderea de presiune pe ventilator

pventilator 200 Pa

2.3.6. Pierderile de presiune geometrice in cos

 pgoem aer g H cos

H cos 30 m
p geo 1.266 10 30 379.8 (Pa)

2.3.7. Calculul pierderilor de presiune totale

pTotal = plin '

plocal +

pgeom

pTotal =1321.9917 (Pa)

Denumire

Element

Hota
Lungime
Tronson 1
Cot
Ramificatie

Ciclon

Lungime
Cot
Ramificatie
Filtru
Lungime
Tronson 3
Cot
Ventilator
Lungime
Tronson 4
Cot
Inaltime
Cos
Lungime

Tronson 2

0.0096
0.0096
0.0101
0.0107
0.0104

L(m)

De

86

1.6346

66

1.6346

71

1.7338

2.1931

30
30

2.0020

0.15
0.1
0.15
0.3447/
15,9076
2,5
9
0.1
0.15
0,1944
8
0.1
5
0.1
6
9

K1 K2

ne
buc

pe

ptot

1
1
10
1

7.6909
25.8968
5.1273
7.6909

7.6909
25.8968
51.273
7.6909

55.2146

55.2146

1
4
1
1
1
6
1
1
1
1
1

19.8743
5.1273
7.6909
500
16.7557
4.0512
200
0.1544
1.5825
379.8
3.5513

19.8743
20.5092
7.6909
500
16.7557
24.3072
200
0.1544
1.5825
379.8
3.5513

Capitolul 3.
CALCULUL SI ALEGEREA VENTILATORULUI DE ANTRENARE
N teoretic = p Qn (W)
ptot - pierderea de presiune pe circuit

tot

=1321.9917 (P a )

Q n =18.8888 (m 3 /s)
N teoretic =1321.9917 18.8888 24970.9543 (W)
K v1 -coeficient de transfer mecanic
K v 2 -coeficient de transfer electromecanic

K v 2 = 0,9 daca N teoretic < 10 kW

K v 2 = 0,75 daca N teoretic 10 50 kW

K v 2 = 0,6 daca N teoretic > 50 kW

K v1 0.9

Kv2 = 0.6
K v K v1 K v 2 K v 0.9 0.6 0.54

N real

N teoretic
46242.50796 (W)
Kv

Nreal=46.242 kW

Se alege ventilatorul V40-1400/1 cu debitul Q n =71000 (m 3 /s),caderea de presiune

H=131 (mmCA), cu puterea motorului N=55 (kW) si cu turatia T= 1000 (rot/min).