MARTI 13

ANNUL I.

83

S. V.

AnnunciurY:

Distr.

2/50
7

Linia

Reclame

,
,

12

24
Manuscriptele

Strada

prul nostru.
Redactore,

Pentru erigerea

me-

Prahova
din

Redactiunea.

Nr. 11.

de a

de la

Priimimti

acusa pe Ministri
naintea Inaltel
Justitig, care

di-

Casatiune

judeca,
statua prin

drepta

de

ministeriali,-

analisa

de controld,
interest!
pentru Mentinerea Constitutiunii stao participatiune
la
senti-

cuvntil

politica. 1)"

de

In

scopa

de

ge,

Punerea sub acusatiune a Minisnu se

prin
rosti de

numrt trecutn

majoritate de

constitutionalismuln

cu deose-

atragemn
bire atentiunea

minitri

de aceea

in-

In

care

esiste spiritti
pentru

controlg,

lesate."

de represen-

trebuintatn
facililucra
fericirea
budgetele

tate spre
Acumn,

a se aduce

fericirea

contra
galitatilor.
Romanil de
cutula

departe

avutiele eL

RESPONSABILITATEA

mM

MINISTRILORU.

de
unti Ministru ins In
de
n'a voita a pune

din

Constitutiune ice :
adunarl,

din
nenorocire, prea
despre
ambitiune, din care lucru singuri
de capacitate;

revoluti-

pe
putere.
stabili

tru

pe stradele

Bandiera
tea

maghiarg;
de represintapunea

nu se va sdrobi o data
capula giganticului ra ce ne
merge din
in mal
:
averile Statulul devenindil din ce in ce
catam a nu prea
la
ce
Crisa

jefuescg Statulg,

la
tatea,

viitorulg, - nimenea nu

Benjamin

confusimiea

ne

de

anti.

N. A.

de

Constant,

a rdica puterea
culpabill,

represintantilorg

acela de a
prin vigilenprin publici-

prin eser-

va

ministepen-

nu va

te

Ministril

actuala o atare

tatea

Arte

nstre ;

fundulti

de dd.
pentru responsabili-

putea spera

aceh

(capii

causa

arbitrarg;

legea

Camera

stt cand nu

compromisa viitoruhl,

de tot fe- picirele

Responsabilitatea,

una, care
putere pentru
puterea ca

nu

Nu credema.

in care
la Ministera tte
nstre politice.

fe-

de la 1848)

ministri
late!!

nu i-a

de

pe
Balcescu:

binele.

muncitora

de canda a-

De la

legile

liter d

tatea

puna

co

In

re

numal

alta care

Miline de

aceste articule

lula s'at

din 1848

de

mach
;

(2)

din

car-

din Constitutiune

minis-

de

Averile trh

dupa

vedemg

Fie-care din

Came-

stitrpirea
nostru.

la

esecutive.
re3. Asupra
publipentru a stabili
tte cele-alte
ce,
mululul."
ce Constitutiunea imperiosn le re4. etc. etc. etc."

P.

d'o-parte

trilora

de

curtilorn
visuirea

cio-

prin tre-

fratilorti lrn

Camera de urgenta
1. Asupra
ministrilorn, legea pen- nistrative.
2. Asupra
tru admisibilitate
functiunile
administrative, legea inamovibili- nistrilorg

de

de

ca

tele

d'alta strser

Camera

respon-

anT

biata

a ile-

nationale ; lipsesca

face
speciale, privitre la obiec-

Altulti

de

so va sustinea de ea
Urmgrirea
de
va face
Ministeruhl
art.
din

de la

Acsta

din

a
coiula

contra

alegeri ca s'0 faca o

tutud'acsta.
pentru

sub

Cons-

in privirea

din partea
Acusatiunea

tte
ministera

departe, din nefericire,

de represintatiunea

de

Constitu-

tiunea

vine

in privirea

tional,

ou sacii

De

de

contra

din

care
nimenea.

ponsabilitate, pedepsele aplicate

la vale, asupra

care s

este ca

mijlcele de care
alegerea depu-

de

importantuln

de

in care

chiama la rgspundere.

guvernula

lege de responsabilitate a minisla cea

lege
este o
sesiune, va determina casurile de resasupra

furl; este ca o

doilea scopg
a

este ca
din care

violata pactula

lord
1871.

10

tutionalismul eI pe
o casa

nu se pte
puterea Ministri-

delictele comise

de esercitiula functiu-

la

presol,

cele ce se
cea-ce privete esercitiuld actiunh civile a
lesate
In cea ce priMinistri,

Art.

n.

refusa

10
si

1871

nefrancate se vort

arde.

PloescY,

. 10 b.

Fapte diverse

nepublicate se vo

. . . .

Srmana ta
cale,
mal

. .. . nu

redactore,

de

Bine-voip

Romansd, cu

consti-

(1).

An. I. No- 28,

Politique Constitntionelle. t. I.

88.

(2).

in co-

minist. colum. lui Traj.

din 1848 art. 7.

TELEGRAPHULU

jurnala

stimabilulul

de fete,

rabile, in

avere chiard,

roga, etc.
Georgescu.

asemenea cunoscuta
tribue
la moralisarea
prin
a
sociabile,
devine

fenomenti,

ca

tatea esista

desvoltanduse

de

asta4T,

puse

condamnate a
a

de

surorT

de

gentru
vorbe

relativa la

de

se consaspirituale,
miresele luT Christos.
coruptiunea

de femee

rinte,

a denunaia pe

lerateta

el

cricontra

In urma unorti
grave,

de

onorabill
lectrice,
june onorabile,
asigura o
conjugale
onorabile
a evita
soCe

societate, cangrena

fi

de

de

esista,
de
sunta

care

la

'pentru
care tri-

este

6, 10

nu pronunte

bunalele

15 sentinte de
o cul-

causa

adevarata, de o
din causa

a co-

din tepdn urmare, societatea

se

femee

in

nula
da
religise din monastire,
fete
race,
cele
moralitate
chinurile
monachale,
da
asemenea
viitorulti
sea, numole
meT
sea,
sea,
sufletala
sea,

Christosti,
se prosldvesce

din

In braaiele

la

este

capri-

alti

do

varietate

vita

de

de a purta

a fi o

a descnora anume, in detrimentuld

destule

semnalate de majoritatea

acestti regima

este din nefeserve de

ricire
(1) Suferintele
altora
moralitate
intr'o virtute

Este bine sciutil

mare , de care sufere
de

In

maiceT DomnuluT,

de

in

asemenea

stare miserabild
epidemii contagise, etc., etc.
vita

statuhl

reveni

asupra acestel cestiuni.

ne dovedesce
nascuta
de Evrei,

(Gazeta de Baca).

aIn-

cultele.

de

caracterisza,
n

Unele

, numal

cine

la

in una
precumd e dove-

din

cine se

se

unul comandantd de frontierl, care

de onre,
in detrimentuld nationalitatel
tolera aglomerarea
A nu se

Fiindd

la

(1)

'111

familil

necrediucisd, dis-

pare

ce

de

la frontiere
pentru

intro
precid

nationalitatel

in

intr'o
nedemnit,

A nu se mal tolera

ne

ceasu-

de-

de pqinti du-

Este

protegiat

de revizie,
de siintimnte

din

se

nefericitulti
vita
vremea

de

horde sel-

de

fedia

civila.
A nu se mal
sustragerea fraujidanilorti de la recrutatie

anT in

in

de

precumd amti

conforma dreptuluI
comunelorti prin
de
regula ele , asemenea interese
nale.
A
se
uncle tribunale,
tribunale
nescl, de a transcrie
pro-

precuma. s'aa

din oraaele fostel

de galbenT,

mal
este

de

minci-

a subicrie o
de zestre cuma
primita ca
a

aceea,

acestea

faptd:

de

jidanl, oprite de codulti

agiunsti

re-care

pretendentil nu a primitti
o para,
peste
la
timpti
tribunaamelelord cu
zestrale,
averea
abandonatti

in-

strce munca, ne
ne otravesce bauturile, ne in-

s'arti face

nu se vede
punt pe junele

pe

nu

jefui,

ipocrita

sute

pe

prin felurite imprumuturl,

antreprise, de
concesiunl
in
ne
pututa profita,

de

Cu

apol, de a esploata

Nu s'a

Atitudinea Guvernulul a
actuale, aduse prin silnicirea consci-

tale

de

Msa
a

specula

JIDANI

scosti

pe

mare parte
catenele virginitatil, de a

Probe

A nu se

fete,

la

Georgescu.

ce ni se impune de
invasiune a

esclude

prin urbe,
numal prin
escrocheril, conforma codulul

din

de la

de

nastirei, la vita

materiale,

calcula pentru a specula averea, onrea

viitoruld

ria este
de a

chinuri

legel de politie rural.

A se

de luatT

didatl

comunele
A se scte evreil de
rurali,
buturile,

tesce necontenita coruptiunea, conform

faaia

invasiune

de la mrte la

tolera jidanil
conformti votulul Ca-

ricirea sea,

piere.

patriotismuld
ni le

de moscenire.

A nu se

a sea
monastire, s'arti lega pen-

se

de rasbu-

nite
nare

de

de

trebue

Mihal
grupeze
s6

calomnil infame, prove-

can-

noT

Mare

unora regime sincere

alesti.

Ce

Stefang

pe

pentru

casa

tru

danilora, diferitele

politia
la casa nefericituluT

tinsti

de

pen-

nostri, de a se aplica in privinta

de

de

de

devine

sta ce

eraa
vita
maid,

ele omorati

se

adev6ratil

minale de asasinata, nu

de

este

adulteriulul,

atribuindu'I

coruptiunel,
moralimaT mare

acest

ca
acumd

de

demona

de

toarti, guvernante, servitre

era

Statului

monstru, tipa de in-

espuse

care este

de conservare a

din

se

In timpil de maT

stare,

este

culd

nu

publice, femeT de comp-

numaT

trdesce In

in mare parte, concu-

a
bine,

con-

mM

ale tueste

Ele

Este cunoscuta de
este basa
faminu
esista o societate. Este

dnsa totti ce poseda acesta in

casele

ale rudelorti
torilord. Despre cele

IN

cu

de

de patrimonial str- Guvernele

strain ce
o tacere

Francia.
curatd

din

se consolianunciatti deja
betta a reocupatit cariera sea polise

se aredice regatuld
tatea imperiale,

succesn,

vutd

prin maniera sea

tactd a

puterea

favrea sea,
a
Thiers pare
totn-de-una cu diferitele
cu
incredere a
republicand, care
e

tra,

la
care
posede tte a-

Italia de
tributele recerute

abundantia.

(FABULA)

spre aperare,
Agiutorn

face,

Ispania.

ca 'ntr'o

resvratitort,

d'oscape

pare

necazurl

acestd

se simte
ce vine la putere
data
libertate,
partidd e

aperator

pentru

ofere serviciele

spre

mal

nu

Ca

pentru

suntd

tere-

are

nu

,care

pentru ca
etivitatua sea pe
aceea

acde
o

Adunarea

nainte
ascultare,

rogti,

a face:
facem o

s'a iscatn aci

Asta

o mAntuire,

rege.

contra

bine.

la

adaugti
din

Intro

vorba de giaba,

de la

nmului nostru.
hereto a

- Se
in

de ocupatiunea

Guvernuld a
pentru potolirea

cele

Constablerit

se

Ita-

Domnule redactore,

institutiunl
practice, de cari
lipsa
consideratiune,
introducerea

imperiale

prin
superiorl

mentuln romann, - din

vedere

demnitatea
arete

nu

hereto

hereto,

de

nu

face,

va

--

de

va

este,

bine s

ca

va

totti

Poste dracu o s

!...

adunare,

resultatn,

drd,
Avu

ea

toaste

fie

santa loge

tianu , A.
Cuza
A.
altora.
ministri,
a

tate

urain ,

prosperi-

'n
ea

s'a

multa

nu

nu in a

ele-

Ca

va supune.
va domni,
va fi...

la

fara schimbare a
ca s
vulpea presto rate,
'n
facu o
diniro

lupuln

la

G. G.

atuncea,
sufletn

a spune,

prada,
nostru?

ea

arti

I.
a-

la

Portinopolu, sunt

de

vedea

la

In

Theodora
Georgescu,

Ita-

credemn,

lut va vrea

Giurgiu 12

ce

se

regele

p-entru

maT multe argumente, nicT nu

o lectiune

cu

ca lege prin votuln Par-

Va lucra

cuteza

se

va

a da
In cer-

arme

gata

se

rogn a m'asculta
totn-d-una

genere

s'a

a-

dea

pe

mare

nu

din Jamaica

.Somme.

s'a

unulti

imperatuln

Florenta se
'nalte
ideea
a proclama
tore Emanuele de

! Fartate,
astea ce

La

Eure, Seine - inferiore

cu

si

catastrofa.

valort-

imperiale prin
evacuarea

nu

ca

do

Prusienilorn 500 mil.

dispusti

Bravo, Bravo! -

spre a
de la

se

va

s'a

de undo? Dintre
o culme
i

di-

de

la 15 a

- nu

- s'aude

de

spune
curente s'a

taro
minte mare

'ntre

are

oficiale

Pentru
fine fractiunile

lupta

din

tabera insurectionale se sparge

ocupe

cale :

restrne
a
ferite

va

s'a
multa dibacia.
minte

contelegere,

in

l'a

intenrevolatuncl

scopurl
aceea

a acu Thiers,

incarnatti

eseitate

ele

la

- le

de

politicd. In privinta

majoritate
tre-

se voteze puterea
pentru sterpirea
care a
de
se
arte in
ale
norocite
Aceste insurectiuld

Ledru-Bolin, acestn
imperialismului,

mare,
iute,

cu

dispusd de o

cute a

Gambetta se

lia n'are

de

maltra-

este
de Urania

Din partea

heretil

fiindu-I

ne

demisiunea. -

avea o

din vechime, ce

recinta de la Madrid

percjare.

din

eu
de

nu

comise,

fa

trebnia

S.

d'ocasiune 10

LIBRARIA

Bastiat.-Oeuvres compltes de

WARTHA

conomie politique, 7

Mourlon.-Procdure civile .

7, STRADA L1PSCANI, 7

l'usage

Formulaire
des notaires

PRINCIPALI FRANCESE

. .

43 75
12 50
16

de la libert
17 50
individuelle, 2 vol
Dictionnaire de jurisprudence belge
25
2 volumes

Perdonnet. - Trait
des chede fer, 3 vol. avec atlas.
Deguin.-Cours lmentaire de physique, 2 volumes
12 50
Leroy.-Gomtrie descriptive,

22 50

avec planches

des aspirants
au grade de l'ingnieur, , 4 vol. 37 50
de physique,
2 volumes et atlas,
Richard.-Aide-mmoire des

40-me, 24 broguri pe anult 1862

se vinde numai
60
Guizot. -Dictionnaire de synonymes
vol. reli. ,
20 50

Ortoktn. - Institutes

Sturm. - Cours d'analyse , 2 vol 15

Bertrand.-Calcul
1
in 4 reli
42 50

d'occasiune)

10

Pionin.-Dictionnaire de police.
8 75
Rogron.-Code Napolon (volumul

.....
Dupuynode.-Etudes sur les prind'ocasiune).

de l'conomie politique,

1868-69, fie-care
Bacgua.-Les codes
vol. in 8

6 25

blique.
Say. -Cours complet d'conomie po-

15

litique, 2 vol.
Vattel.-Droit des ens, 3 vol. .

Batbie.-Economie politique. 2
18 75
Trait thorique et pratique de droit
et administratif, 7 vol.
70

Uvragiele

. 10
1 vol. legatt
Pontbriant.-Dictionaritt romno-

(frte

LIBRARIA SOCEC et C-nie

Aaron Fl.-Istoria

COMPENDIULUI GENERAL

suplimen-

procedura

1 vol.

de

22

5 84
2 50
1 68

.
.

Codulil

Codult de
Codicele

5 84

. .

5 84

de B. ALESANDRE

Codrescu Th.-Dictionarii franceso2

30

18 75

esemplart d'o-

(frte
casiune).

60

Moldovei, 2 vol. legate

ale

noul

50

S'a perdut

CEA

Cine o va ggsi
o
la
miciliul D-lui M. Andricu, suburbia Radu-Vodg, No. 7,
va avea

BE NEGRE

strada Ceresa,
casele

mai moderate

pot adresa ofer-

ce voeset a da,
D. C. Platon , tutorele
Janoli.
(74

2s.)

o recompensg de 2 galbeni.
(85)
(3-1)

-5

remase de la repausatult

la sub-semnatil, strada

Se

Strugure. Cualitatea vinurilor

(70. 12-6)

la

tele

limba o tine afarL

galbene,

DIN RENUMITELE VII DE LA

BUNA.

din cele

cu

Janoli.

de lux,
urechile

la

hambarele

noul

esemplarid 5

eftinti.
,

depoul

se

frte rarg, esemplart d'ocasiune 15

Boerescu V.-Codicile Alexandru

CATEA

unti

re

Ioanid.-Dictionarti eleno-romnt,
2 vol. legate
34

BUTIA

germana, latintt,
rugate a
adresa la

DE

. .

franceso-ro25

Y.-Dissertatiuni istorico-

diferite.

Brailoiu.-Legiuirea Caragea .
de legi ,

3 75

(esm-

d'ocasiune), legat .

Cogetlniceanu.-Letopisitiile trei

necesitate
france-

din

cipaux conomistes, 2 vol. . . .

40
Tripier.-Codes Napolon (editiune
de mare
vol. mare in 8) 50
Code
comptabilit pu-

tique, 1 vol.
pe

.1inca.-Chronica

frte

. 30

(esem-

10

des poids et mesures.

du commercant. 6 24
Dalloz.- Jurisprudence
,
anne 1863. Cour de Cassation.

....

Dacia, 5 vol. legate

noue d'ocasiune)

Vaillant.-Dictionar portativ, fran-

Dourster.-Dictionnaire universel

1 vol. in 4 reli.

Laurian.-Magasin istorict pentru

de philosophie (uvra-

6 vol. rel. . . 117

La Revue des deux mondes, tome

Nolinari.-Cours d'conomie politique, 2 vol

18 75

37 50

nieurs

Euripide
, Platone,
8 mare, se
editiunea Firmin Didot,
vinde su preciuri
Simon.- -Oeuvres, 13 vol. relis 52
4 40
Homer.-Oeuvres
Lafontaine.-Oeuvres, 3 vol. rel. . 9 75
Marivaux.-Oeuvres, 2 vol. . . .
. 12 75
Macaulay.-Oeuvres, 2

casa

la

No.

N UVRIER
de mai

acsta
,
vre una din imA se
primeriele din districtele

de

a se angagia

1871

adresa la administratia

LA

BE

FREFECTURA

11,

INALTIMEA Si DOMNUL ROMANILORU

PLATIND

20
Casa comercialii
o Decembre 1870,

DOMNESCI

din

P.

in urma

din
Irnpartialulii No. 75-76
face cunoscutii din
18 Ianuariti, 11 Martie, 4 5
1871
in archiva cancelariei consularie
din Brila tte

de imprnmnturi

seriele A

premiuri,

originale,
140 emisiuni

sub-semnate

se

la N, din

se

la 50.

ANUNCIU PE ONOR.

Ch. B. Glcksmann.
B. Cohen.
la

-100000 80000
:

Giurhin

7 ore s.

- Ori-ce comande
65

9 ore ara

la '7 ore 37 m.d.

d. am., 6 ore 37 m. sera.
Bucuresci la 9 ore 44 in. d. la
3 ore 44 in. d. am., ore 44 in.
37

Bucuresci la 7 ore d.

la

la 4 ore 10 . d. am.
26 ni. dimin.
Ploesci la 9 ore
Mizil la
ore
10 m.
am.
la
2 m.
la 5 ore sra.

resp.

Buz

la

Mizil la 3 ore
Ploesci h 5 ore

- in.

30 m.

10 in. d. am.

- minute dp.

minute sra
La Bucuresci la 7 ore
50 minute diminta.
G

42) Priimesct

la 5 ere 8

La Roman la

DINU.

d. am.
ore 51 m. sra.

negre etc.

albe,

care opresce

positiune a efectua

de Panama de

12 ore.

mai not s

c'unA

albe

curate.

F
Din Trgu-Frumos la 8 ore 19 m.

Sncva-Roman

Din Roman la 5 ore 28 minute dim.

la 7 ore 21 minute dim.
la 9 ore 30 minute dim.
la

ore 13

la 3 ore 19 minute d. am.

La

la 6 ore 4 m. diminta
La Sucva la 4 ore 41 minute diore
minute diminta
la
minta.

la 3 ore 28 min. d.
la 8 ore 28 m. sra.
La
la 8 ore 55 m.

ore 48

Din

La Iai la 10 ore
ore 20 min.

la

min. dim.

la

54 m. nptea.

d.am.

Roman la 12 ore 28 min. nptea

Din Galati la 9 ore diminta.

la
6 m. dimin
Adjud la 2 ore 59 m. d. am.

moi etc.

cele

la 9 ore

tesute

DE CREN, DR CASTOR

BUZEU - La A. Kornmann & C-nie.

GALATI George Papadopulo.

Din

veritabile, cusute

PANAMA

I
8 ore d.
ore d. 4

ACUMU

LA GIURGIU pe
R. PENCHAS & EHRLICH.
La TECUCIU pe D-nu OVANES WARTAN.

CA

valrea de
cu
valori va putea

oragele

se

4 BUCURESCI - La Max Steiner

strad a Lipscani.

garantate prin decretele

de fraud 500000-

premie frte
altele

vis-a-vis de

G. V.
urma
in
de 14

am.
la 3 ore 52 m.
la
ore 22 ni. diminta.
Din Trgu-Frumos la 5 ore 33 m. d.

Din

la 6 ore 4 m. dim.
la 7 ore 22 m. dimin. i
la 6 ore 51 m. sra.
am.

la 9 ore 58 min. dimin

la 5 ore 23 m. sra.
La Botogani la 11 ore 20 m. dim.
la 7
12 minute

Din

La

la 8 ore 2 m. dimin.
la 7 ere 31 mhi. sra

Din Botogani la 7 ore 31 min. dim

d. am.
la 2 ore 53
La Veresci la 9 ore 31 m. dim.
4 ore 53 m. d. am.

Typ. Fr. Thiel, strada Lipseani No. 11.