UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

Constituia cutumiar i constituia scris

STUDENT:
BADEA M. ANA-MARIA
ANUL DE STUDIU: 2015-2016
GRUPA: 702

PROFESOR:
DOBRESCU ANDREEA

CUPRINS

1. Constituia. Noiuni generale. Sens formal si sens

material..............................................................................................................3-4

2. Constituia cutumiar. Caracteristici.................................................................5-6

3. Constituia scris.
Caracteristici.. ...................................................................................................................................
....7-9

4. Bibliografie.....................................................................................................10

De-alungul timpului, cu ajutorul experienei istorice, s-a dovedit c fiecare stat i

stabilete modul de organizare i exercitare a puterii n Constituie.
2

n aceast lucrare vom defini complexul noiunii de constituie prin prisma

analizei constituiei scrise i celei cutumiare.
Termenul de constitutie isi are originea in cuvantul latin constitutio ce inseamna
aezare, instituire,aezarea cu temei, starea de lucru1.
Constitutia apare din 2 necesitatea afirmarii si protejarii puterii statale instaurate
printr-un ansamblu de norme cu forta juridical suprema, adoptate in forme
solemne.
Aceasta este considerata ca fiind cel mai bun mijloc pentru dezvoltarea si
garantarea democratiei, iar democratia, cu toate criticile aduse la adresa acesteia, sa dovedit ca fiind in cele din urma, forma cea mai compatibila cu modul actual de
viata.
Noiunea de constituie era folosit pentru a delimita n unele state, unele acte
politice sau juridice, de simple legi sau statute iar in definirea acesteia, se regaseste
o dubla perspectiva: materiala si formala.
Daca este definita in sens material, adica in functie de continutul ei, atunci, prin
Constitutie se intelege totalitatea regulilor referitoare la transmiterea si exercitarea
puterii, indiferent daca ele figureaza sau nu intr-un text scris.
Daca este definita in sens formal(organic), atunci, prin Constitutie se inteleg
regulile care ori au primit forma distincta, ori au fost publicate sau nu pot fi
revizuite decat printr-un organ specific si conform unor proceduri specifice.

1 T. Drganu, Drept constituional i instiutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000
2 Ioan Muraru, Drept Constitutional si institutii politice, p. 46,ed 14, vol1, 2011, Ed.C.H.Beck
3

Din punctul de vedere al lui N. Prisca3, Constitutia este legea fundamentala a

Statului nostru, formata dintr-un ansamblu sistematizat de norme juridice, investite
cu forta juridical superioara, care consacra principiile organizarii puterii de stat,
drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, sistemul organelor statului si
principiile de organizare si functionare ale acestora.
Constantin Dissescu4 defineste Constitutia sustinand ca suveranitatea, pentru ca
sa-si atinga scopul, trebuie sa se puna in miscare sis a incredinteze cuiva exercitiul
sau. Acest exercitiu conform cu ratiunea trebuie reglementat, organizat.
Ion Deleanu5 prezinta Constitutia atat in sens formal cat si in sens material astfel :
in sens formal sau organic : Constitutia este ansamblul regulilor de drept,
indiferent de obiectul lor, elaborate in scris si sistematic, deci intr-o forma distincta
de catre un organ de Stat, anume constituit in acest scop (adunarea constituanta) si
urmand o procedura specifica (adoptarea textului in adunarea constituanta cu o
majoritate calificata, de doua treimi din numarul total al membrilor adunarii, sau
prin referendum). ; in sens material : Constitutia cuprinde ansamblul regulilor
de drept, indiferent de natura si forma lor, avand ca obiect constituirea,
competenta, functionarea si raporturile principalelor organe de stat, intre ele sau
intre ele si cetateni.
Prima Constitutie aparuta in lume este cea engleza, procesul de formare al acesteia
incepand odata cu adpotarea Magna Charta Libertatum in anul 1215 si continuand
si dupa adoptarea primelor constitutii scrise.
Constitutia Americana din anul 1787 (Constitutia de la Philadelphia) a fost prima
constitutie scrisa iar in Europa, se accepta ca fiind prima constituie scrisa, cea
adoptata in Franta in anul 1791, urmand exemplul acesteia si Suedia la data de 8
iunie 1809, Norvegia la 17 mai 1814, Olanda la 24 aug. 1815 etc.
3 N. Prisca, Drept Constitutional si institutii politice, ap, cit, p.38
4 Constantin Dissescu, Drept Constitutional, cit, p. 116-124
5 Ion Deleanu, Drept Constitutional si institutii politice, cit, vol1, p. 140-141, Ed. Fundatiei
Chemarea,Iasi
4

Constituia cutumiar (nescris)

Constitutiile cutumiare sunt 6 rezultatul experientei si practicii zilnice, al unor

traditii, uzante, precedente, principii fundamentale cristalizate in decursul
timpurilor in activitatea statala.
Obiceiurile(cutumele) juridice sunt reguli de conduit social care, dei nu eman
de la organele statului competente s legifereze, sunt considerate obligatorii
datorit convingerii unei colectiviti cele rspund sentimentului unanim de
justiie i sunt consacrate printr-o practic ndelungat.7
In opinia lui Cristian Ionescu8 O constitutie nescrisa este o reglementare in care
spiritul si forma fundamentala a cadrului politic al unei tari nu sunt consemnate
intr-un singur document, existand o varietate de surse in care se gasesc scrise.
S-ar putea afirma n prezent c nu exist constituii propriu-zis cutumiare, ci doar
constituii mixte, care constau din acte normative scrise, avnd prin tradiie valoare
constituional, acte completate de uzane i practici constituionale n viaa
parlamentar sau n activitatea executivului. Asemenea constituii mixte" ntlnim
zilele noastre in Anglia, Israel si Noua Zeelanda.
Cristian Ionescu afirma ca Motivul principal pentru care Marea Britanie este
unica in acest domeniu, este faptul ca, spre deosebire de alte tari, britanicii nu au
avut o tranzitie violenta, in istoria lor recenta de la un sistem social la altul. Alte

6 Ioan Muraru, Drept Constitutional si institutii politice, ed.14,vol1, Ed. C.H.Beck, p. 47

7 T. Drganu, Drept constituional i instiutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 42
8 Cristian Ionescu, Drept Constitutional Comparat, curs 3, cit, p.5
5

tari au simtit nevoia, dupa perioade de mari tulburari sau revolutii, sa expuna clar
noile reglementari politice intr-un singur document.9

n primul rnd orice constituie este de fapt mixt". Chiar i o constituie scris"
este completat de o serie de cutume privind de exemplu modul de interpretare a
unui anumit text constitutional. O constituie cutumiar nu devine scris prin faptul
c o parte a normelor sale sunt consemnate n scris.Chiar daca sunt o serie de acte
normative, adoptate de ctre Parlament sub forma unor legi, i fac parte din
constituie", nu schimb insa, caracterul cutumiar al acesteia.
Cutuma constituional apare ntr-un stat cu o constituie scris, n timp ce
constituia cutumiar, n lipsa unei constituii scrise, constituie corpul de norme
fundamentale care guverneaz organizarea politic a societii.
Norma poate fi considerat cutum dac conine dou elemente: elementul
material i elementul psihologic. Elementul material const n cutuma propriuzis i se formeaz printr-o repetar econtinu a anumitor acte, proceduri sau
obiceiuri iar repetarea trebuie s fie identic i s se desfoare un timp ndelungat.
Elementul psihologic const n convingerea fiecrui destinatar al cutumei c
trebuie s se conformeze coninutului sau prescripiei acesteia. Nu intotdeauna ns
interesele subiectelor de drept constituional corespund cutumei i atunci acetia nu
mai au interes s respecte obiceiul pentru c sanciunea nu este concret.
G. Alexianu10 scria, referindu-se la sistemul juridic englez, ca domnia legii
inseamna ca toate organele statului respecta, ca orice individ, regula de drept
prestabilita si o considera, atat timp cat nu e abrogata, ca sacra.. Profesorul C.
9 Crsitian Ionescu, Drept Constitutional Comparat, curs 3, cit, p.5
10 G. Alexianu, Drept constitutional, vol. I, Casa Scoalelor, Bucuresti, 1930, p. 21
6

Dissescu spunea ca amintirea si uzul zilnic al drepturilor si libertatilor individuale

consfintite de cutuma britanica sunt sapate adanc in viata poporului.. Si atat de
adanc au fost sapate, incat nicio Constitutie din lume nu a fost atat de putin
nesocotita cum a fost Constitutia engleza.

Constituia scris
Secolul al XVIII-lea impune constitutia scrisa pe considerentul ca ea ofera
precizie, certitudine, claritate.11
Apariia constituiei scrise a fost un rezultat al luptei burgheziei aflat n
ascensiune economic i politic mpotriva absolutismului feudal.12
Constituiile scrise se prezint sub forma unui document politicojuridic,cuprinznd mai multe sau mai puine articole i care este adoptat direct de
ctre corpul electoral sau de ctre reprezentanii acestuia, potrivit unei proceduri
speciale i solemne.Constituia scris asigur o mai mare stabilitate i securitate a
instituiilor politice, deoarece coninutul articolelor sale este clar. Regula de drept
scris are avantajul claritii i preciziei, prin intermediul ei se stabilete cu
exactitate cadrul de organizare al puterilor, se sancioneaz nclcarea abuzurilor de
putere. Supremaia constituiei se asigur prin controlul constituionalitii legilor
i al altor acte cu un coninut normativ, regulamente de organizare i funcionare
ale parlamentului, decrete, ordonane ale guvernului. Atta timp ct este n
vigoare,constituia este practic intangibil.
Thomas Phaine afirma ca Nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in
buzunar.
11 Ioan Muraru, Drept Constitutional si institutii politice, Ed.C.H.Beck, ed. 14, vol 1, p.49
12 T. Drganu, Drept constituional i instiutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 150
7

Au existat multe teorii care au justificat apariia constitutiei scrise,dintre acestea,

cele mai importante sunt: teoria contractelor scrise, teoria domniei legii (prima
form a teoriei statului de drept) si teoria contractului social (J.J. Rousseau).
Teoria contractelor scrise este de origine englez i s-a cristalizat n sprijinul
luptelor interne (ale Parlamentului) pentru limitarea puterii regelui i pentru
garantarea unor drepturi i liberti.

Teoria domniei legii este de origine englez. Ea susine c guvernanii trebuie s

respecte regula de drept, ct timp nu a fost modificat sau abrogat. Efectul n
Anglia a fost inexistena diferenierii de for juridic ntre normele juridice, i deci
a lipsei controlului de constituionalitate a legii. n Frana, crearea diferenierii
dintre legile constituionale i celelalteacte normative, i deci apariia controlului
de constituionalitate a legii. Aceast difereniere s-a datorat temerii francezilor de
a nu se nlocui o dictatur personal (regal) cu cea colectiv (parlamentar).
Teoria contractului social este apropiat de teoria drepturilor naturale. n
contractual social trebuie nscrise drepturile cetenilor, iar acesta s fie adoptat
ntr-o form solemn i potrivit unei proceduri specific. Un efect al acestei teorii
este obligatia statului de a respecta drepturile.
Constituia scris asigur o mai mare stabilitate i securitate a instituiilor politice,
deoarece coninutul articolelor sale este clar. Constituiile scrise pregatesc astfel,
apariia statului de drept.
n ara noastr au fost adoptate urmtoarele constituii scrise: Statutul dezvolttor
al Conveniei de la Paris (1858), Constituia din 1866, Constituia din 1923, cele 3
constituii comuniste (din 1948, din 1952 i din 1965), precum i actuala
Constituie, din 8 decembrie 1991, revizuit n 2003.
Dac constituia nu reglementeaz suficient de clar o instituie politic, este permis
s se apeleze la cutum pentru a se completa lacuna sau pentru a clarifica
coninutul unei dispoziii constituionale. Este vorba despre o cutum supletiv sau
interpretative.
8

n funcie de modul n care pot fi modificate, constituiile pot fi mprite n

constituii flexibile i constituii rigide.
Constituiile flexibile (suple) se caracterizeaz prin aceea c regulile de conduit
pe care le stabilesc au aceeai valoare din punct de vedere juridic ca i legile
ordinare, putnd fi modificate conform procedurii legislative obinuite. Cu alte
cuvinte, orice lege poate modifica oricnd constituia. Exemplul clasic de
constituie flexibil l constituie constituia cutumiar. Mai sunt considerate drept
constituii flexibile i acele constituii care prevd o procedur simpl de revizuire
a acestora, incadrandu-se in aceasta categorie Constituia francez de la 1814,
Constituia italian de la 1848 i constituiile socialiste, n general.
Constituiile rigide se caracterizeaz prin aceea c regulile constituionale pot fi
modificate numai dup ndeplinirea unor proceduri complicate i a unor condiii
prealabile.Constituiile rigide sunt, in special, constituiile scrise.
Caracterul rigid al constituiilor scrise este determinat de necesitatea asigurrii unei
anumite stabiliti legislative n vederea ntririi autoritii legii i a statului de
drept. Astfel, Constituia american din 1787 stabilea anumite interdicii i limitri
privind revizuirea sa nurmtorii 10 ani de la adoptare. Posibilitatea modificrii
regulilor constituionale printr-o procedur specific legilor ordinare ar conduce la
o instabilitate juridic i politic si la imposibilitatea fixrii legilor n contiinta
juridic a cetenilor.
Constituiile se clasifica si dup modul lor de adoptare (acest criteriu aplicndu-se
numai constitutiilor scrise, intruct cele cutumiare se cristalizeaza in timp): Carta
concedat (constituia acordat), Constitutia-statut(este o constitutie acordata),
Constitutia-pact, Constitutia-convenie, Constitutia parlamentar si Constitutiareferendum.

nc de la apariia sa, Constituia a fost considerat i analizat prin opoziie cu

absolutismul, drept o limit n calea exercitrii arbitrare a puterii. Odat acest
scop ndeplinit,constituionalismul a continuat s aib un rol important i
eminamente progresist pe scena istoric, el propunndu-i garantarea eficient a
drepturilor i libertilor fundamentale aleceteanului. Micarea
constituionalist a stat la baza dezvoltrii fenomenului de constituie nlume i a
permis rspndirea sa tot mai larg, precum i aprofundarea consecinelor
juridice ale acestuia.13

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Muraru i Elena Simina Tnsescu, Drept constituional i instiutii

politice, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008
2. Tudor Drganu, Drept constituional i instiutii politice, Editura Lumina
Lex, Bucuresti
3. Cristian Ionescu, Drept constituional i instiutii politice. Editura C.H.
Beck, Bucuresti
4. Cristian Ionescu, Drept Constitutional Comparat, Curs Universitar

13 Ioan Muraru i Elena Simina Tanasescu, Drept constituional i instiutii politice, Editura
C.H.Beck, Bucuresti,2008,
10

5. N. Prisca, Drept Constitutional si institutii politice, Editura Didactica si

pedagogica
6. Constantin Dissescu, Drept Constitutional
7. Ion Deleanu, Drept Constitutional si institutii politice, Ed. Fundatiei
Chemarea, Iasi
8. G. Alexianu, Drept constitutional, vol. I, Casa Scoalelor, Bucuresti,

11