39.

Reformele administrative si fiscale ale lui Constantin Mavrocordat

In cea ce priveste reforma administratiei locale, Constantin Mavrocordat a numit la conducerea
fiecarui judet si, ulterior, la conducerea fiecarui tinut cate doi ispravnici, care erau subordonati
marelui vistiernic si domnului; unul dintre cei doi ispravnici exercita atributiuni administrative,
iar celalalt atributiuni judiciare. De aceea, s-a afirmat ca in vremea lui Constantin Mavrocordat
s-au facut primii pasi in directia separarii puterilor in stat, asa cum aceasta a fost conceputa in
Occident, in sensul ca prin numirea celor doi ispravnici cu competente diferite s-a realizat
separarea puterii administrative de cea judecatoreasca.
Pe plan fiscal, unele dintre nenumaratele impozite percepute au fost suprimate, pe cand altele au fost
unificate intr-unul singur, numit sama obsteasca, impozit repartizat pe familii sau pe localitati tidule de bir.
Acest impozit consta din 10 taleri, care trebuiau platiti in patru sferturi, adica in patru rate. In zece ani,
impozitele au crescut vertiginos, ajungandu-se la plata acestora in 12 sferturi. Functionarii publici ce erau
imputerniciti a strange impozitele erau platiti dintr-un fond special, numit casa rasurilor.

40.Reformele judiciare ale lui C.Mavrocordat

Atunci, in perioada in care domnea in Tara Romaneasca, la 1 martie 1746, Constantin
Mavrocordat a dat un asezamant (hrisov), prin care a decis ca toti taranii aserviti care se
vor intoarce in tara vor fi eliberati din romania, urmand ca taranii intorsi in tara sa
primeasca o carte (un document) de eliberare din romania pe baza careia se puteau aseza
pe orice mosie doreau, iar fostii stapani nu aveau dreptul sa-i urmareasca; de asemenea, in
urmatoarele sase luni dupa intoarcere erau scutiti de plata oricaror impozite. Dar acest
asezamant a fost prost redactat, intrucat nu s-a precizat pana la ce data pot reveni in tara
taranii fugari si, in al doilea rand, pentru ca nu s-a precizat care va fi statutul celor ramasi
in tara, astfel incat efectul asezamantului a fost in sens invers, deoarece si cei ramasi au
inceput a fugi pentru a se bucura de iertarea de romania.
O reforma similara a initiat Constantin Mavrocordat si in Moldova in anul 1749, pe cand era domn al
Moldovei, numai ca dispozitia avea caracter imperativ, in sensul ca boierii erau obligati a elibera
taranii din vecinie. Dupa reformele lui Constantin Mavrocordat, in documentele redactate, taranii
aserviti erau numiti tarani clacasi saulacuitori pe mosii.