VIRGIL-MIRON PATRU Culegere de probleme FIZICA pentry clase w K-o Editara COMPAL Bucuresti, 2005Editura COMPAL Str. V. Parvan nr, 2-4 Sc. B, ap. 7, sector 1 010216 Bucuresti Tel.: (021) 318 87 27 (021) 425 28 07 (0722) 69 1516 E-mail: compal@home.to Adresa postala: Virgil-Miron Patru CP. 1 - 603 014700 Bucuresti —____—_——__ ©Virgil-Miron Patru - 2005 Toate drepturile rezervate autorului Culegere si tehnoredactare: Laura Pompilian ISBN 973-99346-7-6 "CUPRINS Cap.1- Elemente de termodinamica 1.1 Notiuni termodinamice de bazi 5 - Ecuatia de stare termic’ a gazului ideal 1 - Transformari simple ale gazului ideal 13 1.2 Calorimetrie 24 1.3 Principiul I al termodinamicii 29 1.4 Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformérile gazului ideal 33 1.5 Transformari de stare de agregare 38 1.6 Motoare termice B 1.7 Principiul al U-lea al termodinamicii 47 Cap.2 - Curentul electric continuu 2.1 Curentul electric 50 2.2 Legea lui Ohm 33 2.3 Legiile lui Kichhoff 55 2.4 Gruparea rezistoarelor si generatoarelor electrice 68 - Gruparea rezistoarelor * 68 - Gruparea generatoerelor electrice 14 Aparate de masur’ B 2.5 Energia $i puterea electric 83 2.6 Efectul magnetic al curentului electric 94 Cap.3 - Curent electric alternatiy 3.1 Curentul altemativ - Inducfia electromagnetic’ 99 ~ Curentul alternativ 103 3.2 Elemente de circuit 104 3.3 Bnergia si puterea in curent alteativ 14 3.4 Transformatoral ut 119 Rispunsuri1.1 Nofiuni termodinamice de bazi Structura disereta a substantei 1 intr-o incinté se afla N = 3.1023 molecule, o fractiune f = 64% dintre acestea fiind de oxigen (02), iar restul de ozon (03). Cunoscand masa atomicd relativa a oxigenului m, = 16 gi valoarea unititii atomice de mas u = 1,66.10°27 kg, s& se afle masa ames- tecului gazos din incinta. 2 intr-un vas se aflé m = 10 g azot (1 = 28 kg/kmol). O fractiune f= 1/3 din moleculele de gaz sunt disociate in atomi. Si se determine numiérul total de particule aflate in vas. Se cunoaste numi- rul Idi Avogadro Ny = 6,02.1026 kmot!. ROR eran aoe 3 Intr-un vas se afla m = 3,6 g dintr-un amestec de oxigen (uy = 32 kg/kmol) si hidrogen (in = 2 kg/kmol). Masa oxigenului este f= 0,6 din masa totala. Ce numar de moli din fiecare gaz, se afla in vas? 4 Ce gaz are, in conditii normale de presiune gi temperatura, densitatea p = 89 gim3? Se cunoaste volumul molar al gazelor in asemenea conditii, y= 22,4.10°3 m3/mol. § Sse calculeze volumul molar al mercurului (in stare lichida), cunoscind masa moleculara relativa a acestuia m, = 200 si densitatea p = 13.600 kg/m3. Dac& numarul lui Avogadro este Na = 6,022.1026 kmol!, cate molecule de mercur sunt continute in volumul Y= 1 cm?Elemente de termodinamica Cap. 6 Sa se calculeze densitatea ozonului in conditii normele de pre- siune si temperatura, stiind c& masa mole- cular a acestuia este mg = 8.10°26 kg. 7 Un vas cu volumul V = 2,5 L contine N; = 6.1022 molecule de dioxid de carbon si Ny = 2.1022 molecule de vapori de apa. Cunoscind masele moleculare rélative ale celor dowd gaze img, = 44, tespectiv mg = 18 si valoarea unitatii de masa atomic w = 1,66.10°27 kg, si se determine densitatea amestecului gazos. 8 intr-o incinté se afli mase egale m = 154 g de monoxid de carbon (CO) si dioxid de carbon (CO) in con- ditii normale de presiune si tempe- ratura. Masele atomice relative ale carbonului si oxigenului sunt Ac = 12, respectiv Ag = 16. Sa se afle numarul de molecule din incinta si densitatea ames- tecului de gaze. Se cunose numéarul lui Avogadro Na = 6,022.1026 kmol si volumul molar V,, = 22,4 L/kmol. 9 inte-o incinté se afla Ny = 5.10% molecule de oxigen (4, = 32 kg/kmol) si Ny = 3.1024 molecule de argon (Ug = 40 kg/kmol). Sa se afle masa molecular’ medie a amestecului. 10 fntr-0 cantitate de 1 kg de aer uscat se aflé m, = 232 g oxigen gi my = 768 g azot (masele celorlalte compo- nente se neglijeaz). Masele molare ale oxigenului si azotului sunt py = 32 kg/kmol, respectiv 1p = 28 kg/kmol. Sa se afle masa molaré a aerului. 11 fntr-o incinté se aflé un mol dintr-un amestec de héliu (ny = 4 kg/kmol) si argon (Jy = 40 kg/kmol). Sa se determine masele celor doua gaze stiind ci masa molecularé medie a amestecului este ju = 13 kg/kmol. 12 Un amestec gazos format din helin (wy = 4 kg/kmol) si azot (u 14 kg/kmol) are masa molara medie = 8 kg/kmol. Cu cate procente contribuie heliul la masa totalé a amestecului? 13 O incinta contine un amestec de oxigen (jt; = 32 kg/kmol) si argon (Hy = 40 ke/kmol) in conditii normale de presiune si temperatura. Densitatea amestecului este p = 1,5 kg/m? Cunoscand numérul lui Avogadro N= 6,022,106 kmol! si volumul molar al gazelor in conditii normale de presiune si temperaturd V;, = 22,4 m3/kmol, s& se determine numarul de molecule de oxigen confinute in unitatea de volum de amestec gazos. i | t14 O incint& contine m, = 8 g de oxigen si my = 11 g dioxid de carbon aflate in conditii normale de presiune gi temperatur’i. Cunoscand masele molare ale celor doud gaze jt, = 16 kg/kmol, res- pectiv Hy = 44 kg/kmol, mumérul lui Avo- gadro Nq = 6,022.1026 kmol!: si volumul molar al gazelor w= = 22,4 m3/kmol, si se afle numarul de molecule aflate in incinti si densitatea amestecului de gaze. Notiuni termodinamice de bazi Ecuatia de stare termict a gazului ideal 15 Concentratia moleculelor unui gaz aflat la presiunea p = 104 Pa este n = 10!0 cm. SA se afle tempera- fura gazului, Se cunosc numérul lui Avogadro Nx = 6,023.1026 kmot! si constanta universala a gazelor R = 8.310 J/kmol K. 16 fntr-un vas cu volumul V = 100 cm3 se afl un gaz la temperatura T = 300 K. Cu cét se va mnicsora presiunea in gaz daca din acesta ies printr-o supapa N= 1020 molecule? is Sa se determine masa de azot (w= 28 kg/kmol) aflata intro butelie cu volumul V = 40 L la temperatura ¢ = 17°C si presiunea p = 2.108 Pa. ABB in dou’ vase identice, aflate la aceeasi temperatura, se afl&i mase egale de hidrogen (jt; = 2 kg/kmol) gi dioxid de carbon (uy = 44 kg/kmol). Care dintre gaze exerciti asupra vasului o presiune mai mare si de cate ori fata de celailalt? Un vas cilindric cu sectiunea S=4 am?, aflat in pozitie verticalé, este inchis la partea superioara cu un cilindru mobil, fara frecari, avand masa M= 200 kg. Vasul contine v = 3 moli deCap. 1 - Elemente de termodinamica gaz ideal la temperatura t = 16°C. Lace indltime faté de baza vasului se afla pistonul? Presiunea atmosferica este po = 100 kPa. Ce diferenti existé intre masele de aer (44 = 28 kg/kmol) la presi- unea normal p = 10° Pa care se afla intr-o incipere cu volumul V = 50 m3, vara si iarna, dac vara temperatura urcd la. ty = 40°C, iar iamma scade la t = 0°C? 21 O butelie are capacitate de a contine m) = 0,3 kg azot (4, = 28 kg/kmol) in conditii normale. Ce mas& de dioxid de carbon (lz = 44 kg/kmol) va contine butelia la temperatura ¢ = 27°C si pre- siunea p = 4.105 Pa? Aba ce temperatura a fost incalziti o butelie cu volumul V = 1 L continand m = 17,5 g de apa (u = 18 kg/kmol) daca ea a plesnit, stiind ca peretii buteliei suporté o presiune maxim’ p = 107 Pa, fe, Temperatura gi presiunea atmosferica la suprafata planetei Venus sunt T= 750 K, respectiv p = 9,12.106 Pa, Considerand cA atmosfera este formata din dioxid de carbon (= 44 kg/kmol), 8a se afle densitatea atmosferei la supra~ fata planetei. 24 intr-un vas cilindric prevazut cu un piston se afld_m = 320 g oxigen 8 (u = 32 kg/kmol) la presiunea p = 8,3.104 Pa, Crescand temperatura gazului cu AT = 100 K, volumul creste cu AV =50L, iar presiunea devine p, = 9,96.104 Pa, Sa se afle volumul si temperatura gazului fn starea initiala. ntr-un balon cu volumul V = 25,.L se giseste hidrogen (u = 2 kg/kmol) la temperatura T= 290 K. Dupa ce o parte din hidrogen iese printr-o supapa, presiunea se modifica cu Ap =4.105 Pa. Sa se afle masa Am de hidrogen care a iesit din balon, 26 Intr-o butelie se afla m= 2 kg de gaz la temperatura T; = 300 K. Ce masa de gaz a iesit printr-o supapa daca, incdlzind butelia pana la T, = 400 K, presiunea gazului a rimas aceeasi? 27 Dintr-un balon cu hidrogen (u = 2 kg/kmol) cu volumul Y= 10 L Scapa gaz printr-un ventil defect. La temperatura ¢, = 7°C manometrul indic& p = 5.106 Pa, Dup& un timp, la tempe- ratura t, = 17°C, manometrul indic& aceeasi presiune. CAt gaz a’iegit din balon? 28 Ce fractiune din masa unui gaz mai rimfne intr-un balon aflat initial la presiunea p = 1,2.107 Pa gi temperatura ¢ = 27°C, dac& presiunea scade la p, = 10° Pa, gazul fiind racit la 1) = -23°C?29 Ce mas& de oxigen (u = 32 kg/kmol) s-a consumat dintr-o butelie cu volumul V = 60 L daci presiunea inifiala a fost p, = 107 Pala t; = 27°C, iar presiunea final a devenit Po = 2,9.10 Pa la ty = 17°C? 30 fntr-un balon cu volumul 7 = 0,2 m3 se afl heliu (u = 4 kg/kmol) la presiunea p, = 105 Pa si temperatura t; = 17°C. Dup& ce in balon a mai fost introdus heliu, presiunea a devenit p) = 3.105 Pa, iar temperatura ty = 47°C. Cu ct a crescut masa heliului din balon? 31 fntr-un vas prevazut cu robinet se gaseste un gaz la presiumea 1 = 2,9.105 Pa si temperatura 4) = 17°C. Cat devine presiunea in vas dacd, dupa deschiderea robinetului, masa gazului se micsoreazd cu f = 40% si temperatura devine f = 27°C? 32 Ce fractiune din masa unui gaz, s-a scurs prin ventilul defect al unei butelii dacd, dup un timp, se constati cl presiunea a sc&zut cu f; = 40%, iar tem- peratura absolut a sclizut cu fy = 15%? 33 Un aerostat cu volumul V = 1600 m3, aflat la suprafata Paméntului, are o fractiune k= 7/8 din volumul sau umpluti cu hidrogen (= 2 kg/kmol) la presiunea p = 105 Pa gi temperatura T= 290 K. Aerostatul urcd la o indltime la care presiunea este p, = 8.104 Pa si Nofiuni termodinamice de baz temperatura 7; = 280 K. Sa se afle masa de hidrogen iesita din aerostat in timpul ascensiunii sale. 34 Un vas cu volumul V = 76 L contine un gaz la temperatura t= 27°C si cAntireste m, = 7,082 kg. Se scoate gaz din vas, astfel incat presiunea scade cu Ap = 7,9.104 Pa, iar vasul cantireste my = 7 kg. S& se determine densitatea gazului in conditii normale. 35 intr-un vas inchis cu volumul V=75 L se giseste 0 picdtura de apa (u = 18 kg/kmol) cu masa m = 1 g. Presiunea aerului din vas este “py = 1,2.104 Pa gi temperatura T = 290 K. Cat devine presiunea in vas dupa evaporarea picdturii de apa? 36 Un balon cu peretii subtiri termoconductori, contindnd gaz, este introdus intr-un vas cu volumul de k= 5 ori mai mare. Se inchide vasul si se incdlzeste sistemul. Cat trebuie sé fie raportul cantititilor de substanfa din cele doud recipiente pentru ca balonul si mui explodeze oricat ar creste temperatura? 37 Un vas cilindric cu lungimea 7 = 85 cm este impartit in dowd compar- timente printr-un piston mobil subtire. Care este pozitia de echilibru a pistonului atunci cand intr-unul din compartimente se afla o cantitateCap. 1 - Elemente de termodinamica oarecare de oxigen (lo = 32 kg/kmol), iar in celalalt o aceeasi masi de hidrogen (}1y = 2 kg/kmol)? 38 {ntr-un vas cilindric inchis, cu sectiunea S, impartit de un piston cu masa M in doua parti de volume egale, se afla un gaz. Masa gazului de sub piston este de k ori mai mare decat cea de deasupra, iar temperatura aceeasi. SA se afle presiunea gazului in cele doua compartimente. 39 Un cilindru orizontal inchis la ambele capete, cu volumul V=3,4L, este fmpartit in doud compartimente printr-un piston termoizolant subtire, mobil, aflat in echilibru mecanic. fntr~ un compartiment se afl v, = 3 moli de gaz la temperatura ty = 27°C, iar in celalalt v2 = 2 moli din alt gaz la tem- peratura fp = 127°C. Sa se afle volumele ooupate de cele dowd gaze. 40 Un vas cilindric orizontal este impartit in doud compartimente printr- un piston mobil, fara frecari, fntr-unul din compartimente se giseste 0 masa m = 3 g de hidrogen (\1; = 2 kg/kmol), iar in cel&lalt my = 23 g azot (uy = 28 kg/kmol). Ce fractiune din volumul vasului ocupa hidrogenul? 41 Un vas cilindric orizontal cu volumul V = 16 L, inchis la ambele capete si izolat adiabatic, este impartit 10 in dowd compartimente printr-un piston subtire, termoconductor, care se poate deplasa fari frecri, aflat initial la mijlocul cilindrului. $tiind c& tempe- raturile initiale in cele dowd compar- timente sunt f) = 7°C, ty = 87°C, sa se afle volumele compartimentelor dupa atingerea echilibrului termodinamic. * 42 intr-un tub cilindric orizon- tal, inchis la ambele capete, se afla un piston termoizolant mobil. Acesta imparte cilindrul in dowd compar- timente cu volumul V = 15 L fiecare in care se afli gaze diferite la aceeasi temperatura ¢ = 27°C. Cat devin volumele celor doua compartimente dac& gazul dintr-un compartiment este racit cu AT = 20 K, iar celalalt este inealzit cu AT = 20 K? 43 Dova vase legate printr-un tub prevazut cu robinet contin, fiecare, aceeasi masa dintr-un gaz. Presiunile in cele dowd vase sunt py = 105 Pa si py = 3.105 Pa, iar temperatura este aceeasi. Ce presiune se va stabili in’ vase dupa deschiderea robinetului? 44 in dowd vase legate printr-um tub cu robinet se afl la aceeasi tempe- raturd m, = 5,6 g de azot (uy = 28 kg/kmol) la presiunea p, = 10° Pa, respectiv my = 3,2 g de oxigen (Itz = 32 kg/kmol) la presiunea 7 = 2.10° Pa. Ce presiune se stabileste dupa deschiderea robinetului?45 in dowd incinte cu volumele Vy =2L, Y= 3 L, puse in legatur’ printr-un tub de volum neglijabil prevazut cu un robinet, se aflé gaze ideale la aceeasi temperatura 9 = 27°C. Care este diferenta dintre presiunile din cele doud incinte dacd se stie c&, dupa deschiderea robinetului, dintr-un vas trec in cel&lalt Av = 0,1 moli de gaz? 46 Doua vase identice sunt unite printr-un tub de volum neglijabil. Sa se afle ce fractiune de gaz trece dintr-un vas in celélalt, daci unul dintre vase este mentinut la aceeasi temperaturé, in timp ce temperatura celuilalt creste de n= 1,5 oti. Care este raportul presiu- nilor in cele dowd situatii? 47 in cele dowd compartimente ale unui cilindru, separate de pistonul mobil A, se gasesc masele m, si my de aer la aceeasi temperatura, aflate in raportul m/z = 3. Cu cat se va deplasa pistonul A daca pistonul B este deplasat spre dreapta cu / = 4 cm? Temperatura riméne constanta. 48 fntr-un vas cu volumul V = 10 L se gasesc m, = 7 g de azot (Wy = 28 kg/kmol) si my = 1 g de hidrogen Pentru problema 47 Notiuni termodinamice de bazi (dp = 2 kg/kmol) la temperatura T= 280 K. Sa se determine presiunea ames-tecului de gaze. 49 intr-o incipere in care tempera- tura este /= 27°C $i presiunea p = 105 Pa se aflé un cilindru cu pereti termo- conductori prevazut cu un piston mobil. Cilindrul contine un amestec gazos consténd din m = 48 g oxigen si my = 70 g azot, aflat in echilibru termodi- namic. Sa se determine volumul ocupat de gazul din cilindra. Se cunosc masele molare ale oxigenului si azotulului: y= 32 ke/lanol, respectiv Uy = 28 keflanol. 50 SA se afle densitatea unui amestec de hidrogen (jy, = 2 kg/kmol) si oxigen (lig = 32 kg/kmol) aflat la presiunea p = 10° Pa si temperatura T= 300 K, stiind c raportul maselor celor doua componente este k= my/mmg = 1/8. 51 {ntr-un vas cu volumul V= 1,5 L se gasegte un amestec de oxigen (4 = 32 kg/kmol) si dioxid de carbon (iy = 44 kg/kmol). Masa amestecului este m = 40 g, temperatura T = 300 K, presiunea p = 2.106 Pa. Sa se afle masa fiecdrui gaz din amestec. 52 fntr-un vas cu volumul V = 15 L se gaseste un amestec de azot (4, = 28 ke/kmol) si hidrogen (jt = 2 kg/kmol) la temperatura tf = 23°C si presiunea p = 2.10° Pa. Sa se afle masa amestecului i a componentelor sale, stiind cd azotul reprezinta o fractiune k=0,7 din masa totala. uCap. 1 - Elemente de termodinamici 53 Un balon cu volumul V= 5 L confine un amestec de heliu (uy = 4 kg/kmol) si hidrogen (= 2 kg/kmol) la presiunea p = 6.10° Pa. Masa ames- tecului este 7 = 4 g, din care o fractiune k=0,6 este formata din heliu, Sa se afle temperatura amestecului. 54 Densititile a doud gaze la o anumita presiune si temperatura sunt 1 = 1,2 kg/m} si py = 0,8 kg/m}. Se amestec’ mase egale din cele douad gaze. Care este densitatea amestecului la aceeasi presiune si temperatura? 55 Un vas contine o cantitate oarecare de hidrogen la presiunea p, = 400 Pa si temperatura T) = 200 K. Se incalzeste gazul pana la temperatura T) = 104 K la care, practic, toate mole- culele sunt disociate in atomi. Cat devine presiunea fn aceste conditii? 56 {ntr-un balon se gaseste ozon la temperatura t, = 177°C. Dupa un anumit timp el se transforma complet in oxigen. La ce temperatura trebuie adus balonul pentru ca presiunea in interiorul sau si ramana aceeasi? 57 intr-un vas cu volumul Y= 1 L se gisesc m = 0,28 g de azot (= 28 kg/kmol). Vasul este incdlzit pan’ la T = 1500 K, temperatura la care k 30% din moleculele de azot se disociaza in atomi. Sa se determine presiunea in vas. 12 58 Un cilindru inchis la unul din capete este prevazut cu un piston care se poate deplasa fira freciri. Pistonul se afli la distanta / = 40 cm de capatul cilindrului, inchizAnd o cantitate de gaz diatomic. Cu cat se va deplasa pistonul daca o fractiune f= 30% din moleculele gazului se disociaz& in atomi? 59 intr-un vas se giseste un amestec de azot (yy = 28 kg/kmol) si hidrogen (ty = 2 kg/kmol), La tempe- ratura T la care azotul este complet disociat in atomi, presiunea este p (disocierea hidrogenului se poate neglija). La temperatura 27, cand ambele gaze sunt complet disociate, presiunea in vas este 3p. SA se afle raportul dintre masele azotului si hidrogenului din amestec.Notiuni termodinamice de ba; Transformari simple ale gazului ideal es La ce temperatura trebuie incdlzit aerul aflat initial la ty = 20°C pentru ca volumul s&u s4 se dubleze, daca presiunea ramane constanta? 4G inte-un vas cilindric orizon- tal, prevazut cu un piston mobil liber, se aflé un gaz la temperaturf ¢ = 7°C. Pistonul se afla la distanta / = 14 cm de fundul vasului. Cu cat se va deplasa pistonul dac& gazul este inc’lzit cu AT=20K? #62 Marind temperatura umui gaz "= 60 K, volumul sau creste cu L. Cu cat va creste volumul ga- zului (fai de valoarea initiala) daca tem- peratura sa se mireste cu inci AT’= 30K? (#8 SA se afle temperatura unui gaz stiind c&, inetlzindu-l cu AT = 3 K, volumul ereste cu f= 1%. eA Tntr-un vas cilindric prevazut cu un piston mobil liber, se afla m = 5 g de gaz la temperatura 4, = 27° C. Volumul initial al gazului este V= 5 L. Pana la ce temperatura a fost incdlzit vasul dac& densitatea gazului a devenit p= 0,6 g/L? 5. Un tub deschis la ambele capete este introdus vertical intr-un vas cu mercur astfel incat 0 portiune cu lungimea 7 = 60 cm raméne in afara. Temperatura este t = 27°C. Se astupa capitul superior al tubului si se cufunda cu inca h = 7 cm. Cu cate grade trebuie scfzuté temperatura astfel incat nivelul mercurului in vas si tub s& redevina acelasi? ($8 Un balon ou volumul V = 10 cm? umplut cu aer Ja temperatura T, = 573 K se continua cu un tub intro- dus intr-un vas cu mercur. Sa se afle masa m de mercur care intra in balon daci se raceste aerul pand la T> = 293 K. Se neglijeaza dilatatia balonului. Densi- tatea mercurului este p = 1,36.104 kg/m? 67 Un aerostat este partial umplut cu un volum 7 = 1500 m3 de gaz. Cu cat se va modifica forta ascen- sionala a aerostatului. daca gazul din interior este incdlzit de la Ty = 273 K la T = 293 K? Presiunea atmosferica este normala, densitatea aerului in conditii normale este p = 1,29 kg/m3 268'Un termometra cu gaz consti dintr-un balon continuat cu un tub orizontal ou sectiunea S= 0,1 em?. in tub se aflé’o picdturi de mercur care izoleaza interiorul balonului de mediu. La temperatura Ty = 273 K pictitura se afla la distanta /; = 30 cm de balon, iar 131- Elemente de termodinamica la temperatura T, = 278 K la distanta Ip = 50 om. Si se afle volumul balonului. Pentru problema 68 Un cilindru inchis la ambele capete, aflat in pozitie orizontala, este impirtit in dou’ compartimente de cditre un piston termoizolant care se poate deplasa fara freciri. fn cele doud compartimente se aflé aer la aceeasi temperatura Ty = 300 K, raportul volumelor fiind V/V, = 3. La ce tem- peratura trebuie adus in mod izobar aerul din fiecare compartiment astfel incat pistonul si se deplaseze la mijlocul cilindrului? Presiunea gazului din inte- riorul unui bee sting, aflat la tempera- tura f; = 7°C, este p; = 8.104 Pa. Sa se afle temperatura gazului atunci cand becul este aprins, stiind c& presiunea devine p, = 105 Pa. 71 Presiumea in pneurile unui automobil este p, = 1,6.105 Pa la tem- peratura f, = -13°C. Cat devine presi- unea in timpul mersului, dact tempera- tura aerului din pneuri este t) = 37°C? (Notiunea tehnic& si practic’ de pre- 14 siune in pneuri reprezinté suprapre- siunea fata de presiunea atmosferica). 42 Un balon deschis este incal- zit, apoi inchis si racit pana la ty = 27°C, astfel incdt presiunea a devenit de k= 2 ori mai micd dec&t presiunea atmos- fericd. Sa se afle pana la ce temperatura a fost fncalzit balonul. Prin incilzirea cu AT = 140 K a gezalini dintr-un vas inchis, presiunea sa a crescut de k = 1,5 ori. Care a fost temperatura initiala a gazului? 74 Un balon cu aer aflat la pre- siunea atmosferic’ normal pp = 105 Pa si temperatura % = -3°C este inchis cu un dop cu sectiunea S = 2,5 cm?, Pani la ce temperatura trebuie incilzit aerul din balon pentru a arunca dopul, stiind c& pentru aceasta este necesara o fortd F=12N? & ‘Antr-un vas prevazut cu un piston mobil se afla aer la temperatura 1= 27°C. Pand la ce temperatura trebuie incdlzit aerul astfel incat densitatea sa s& se micsoreze de n = 1,4 ori? 76 Un rezervor cilindric vertical cu inaltimea H =1 m este inchis la partea superioarf cu un piston de greu- tate neglijabili care alunect fri fre- care. Se toarna incet mercur pe piston. Cat de mult va cobori pistonul, inainteNofiuni termodinamice de baz 2 ene era RR ES hn ca mercurul sa se verse din cilindra pe la partea sa superioara? Densitatea mer- curului este p = 13.600 kg/m3, presiu- nea atmosferica este cea normala 77 Un tub cilindric de lungime inchis la unul din capete, contine aer la temperatura T si presiunea atmosfericd Po. Se cufunda tubul in intregime intr- un lichid cu densitatea p, care se ridic& in tub pana la jumatatea acestuia. Se scoate apoi tubul din lichid astfel incat abia si ating’ suprafata libera a lichidului cu capatul deschis. Cat trebuie s& devin’ temperatura aerului din tub pentru ca lichidul s& ajunga in interiorul sau din nou la jumatate? 78 intr-un tub cilindric orizon- tal, deschis la ambele capete, se afl dou pistoane mobile usoare, cu secti- unea S= 10 cm?. Pistoanele sunt legate intre ele cu un fir care suporté o tensiune maxima F = 30 N. Presiunea si temperatura aerului intre cele doud _pistoane, ca si in exterior, sunt pg = 105 Pa, respectiv ¢ = 27°C. Pana la ce temperatura poate fi incalzit aerul dintre cele doua pistoane astfel incat firul si nu se rupa? 79 Un vas cilindric vertical este impartit in doud compartimente de vo- lume egale printr-un piston greu termo- izolator, care poate aluneca farii frecare, tn compartimentul superior se giseste hidrogen la temperatura T si presiunea p, iar in cel inferior oxigen la tempera- tura 27. Se intoarce vasul. Pentru ca pistonul sé imparti vasul tot in dowd parti egale, se riceste oxigenul pana la temperatura 7/2, temperatura hidroge- nului ramanand aceeasi. SA se afle pre- siumea oxigenului in cele dowd pozitii ale vasului. 80 fntr-un cilindru cu lungimea = 1,6 m in care se afld aer la presiunea atmosferic’ normal py = 105 Pa se introduce incet un piston cu sectiunea S = 200 cm?. Sa se afle forta care acfioneazi asupra pistonului atunci cand el se afld la distanta /; = 10 cm de fundul cilindrului 81 Un cilindru cu aer‘este inchis cu un piston cu forma din figura, avand greutatea G = 60 N si sectiunea transversala S = 20 om?. Ce greutate Gy trebuie asezata pe piston astfel ca volumul aerului din cilindru sa se mic- soreze de k = 2 ori? Temperatura me- diului ramane constanta, presiunea atmos- fericd este cea normal py = 105 Pa. Pentru problema 81 15Cap. 1 ~ Elemente de termodinamica 82 Daca presiunea unei mase de gaz este schimbata izoterm cu Ap, = 2.105 Pa, volumul se schimba cu AV, = 3 L. Daca insi presiunea se schimba izoterm cu Ap, = 5.105 Pa, volumul se schimba cu AV, = 5 L. Sa se determine valorile initiale ale presiunii si volumului. 83 Pentru micsorarea izoterma de n ori a volumului unui gaz aflat intr- un cilindru cu piston, trebuie asezata pe piston o greutate de masa m. Ce masa M trebuie ad&ugati pe piston pentru ca volumul sa se micgoreze inca de k ori? 84 Un bec electric cu volumul V = 0,5 L confine azot la presiunea p = 7,6.10 Pa. Ce masa de apa intra in bec daca i se demonteaza dulia sub apa la adancimea h = 1,4 m? Presiunea atmos- fericd este normala, densitatea apei este p= 103 ke/m3, 85 fntr-o seringi medicala cu volumul ¥; = 20 cm} se introduce un material poros, apoi se inchide o canti- tate de aer la presiunea p, = 10° Pa. Sa se determine volumul materialului poros, stiind c& presiunea aerului din interior se ri la py =2,2.105 Pa atunci cand volumul se reduce la V2 = 10 cm} datorité deplasérii pistomului. 16 86 O bula de aer formaté pe fundul unui lac de adancime H se ridicd spre suprafata apei. Sa se afle depen- denta razei r a bulei de adancimea h la care ea se afl Ja un moment dat, dacd volumul sau initial este Yo. Nu se tine seama de fortele de tensiune superfi- ciala, Presiunea atmosferica este pp iar” temperatura se considera constanta. 87 Un tub de sticlé cu lungimea 7= 1m, deschis la ambele capete, este introdus vertical cu jumiatate din lungi- mea sa in merour (p = 13.600 kg/m3). Apoi tubul este inchis la capatul supe- rior si scos afara. Care va fi lungimea coloanei de mercur ramasi in tub? Presiunea atmosfericd este pq = 105 Pa. 88 fntr-un vas cu mercur este introdus vertical un tub de sticla deschis la ambele capete, astfel ineat /; = 60 cm din tub se aflé deasupra lichidului. Se astupa tubul la capatul superior gi se introduce cu inca /) = 30 cm in mereur. Sa se afle inaltimea coloanei de aer din tub. Presiunea atmosfericd este normal’, po = 105 Pa, 89 Un tub de sticla inchis la unul din capete este introdus complet in mer- cur. Coloana de aer inchisa in tub are in aceste conditii lungimea hy = 10 cm. La ce inaltime hy deasupra nivelului mer-curului trebuie ridicat capitul inchis al tubului, astfel incat nivelul mercurului in tub si vas si fie acelasi? Presiunea atmosferica este normal, pp = 105 Pa. Pentru problema 89 90 Un tub cu lungimea /= 1 m, astupat la un capat, este inchis la celalalt capat printr-un piston de masa neglijabila, la presiunea pp = 10° Pa Tubul este introdus intr-un lichid cu densitatea p = 800 kg/m3, astfel incat gura sa se afla la adancimea h = 10 m. S& se afle lungimea coloanei de lichid care patrunde in tub. Se vor studia cazurile cAnd tubul esteintrodus cu gura in jos, respectiv in sus. 91 Un tub inchis la unul din capete este introdus cu gura in jos intr-o cuvé cu mercur. Tubul contine V) = 50 cm} de aer, iar nivelul mercurului in tub este cu hy = 10 om deasupra nive- lului mercurului din cuva, fntr-o a doua pozitie a tubului, volumul ocupat de aer este Vz = 100 cm3, iar diferenta de nivel a mercurului din tub si cuva este hy = 42,5 cm. Sa se afle valoarea presiunii atmosferice. Densitatea mercurului este p = 13.600 kg/m. Notiuni termodinamice de bazi 92 fntr-un vas cu mercur (p = 13.600 kg/m3) se introduce vertical un tub cilindric prevazut cu piston. Nivelul mercurului in vas si tub este acelasi, iar pistonul se afl4 la h = 1 om deasupra acestui nivel. S& se afle presiunea din tub atunci cand pistonul este ridicat la H = 75 cm deasupra nivelului mercu- rului din vas. Presiunea atmosferica este normal, pg = 105 Pa. 93 Un tub orizontal inchis la ambele capete este impartit de 0 co- loan’ de mercur (p = 13.600 kg/m3) in doua parti egale, ou lungimea = 20 cm fiecare, care contin aer la presitinea p = 1,01.105 Pa. S& se afle lungimea h a coloanei de mercur, stiind c& prin adu- cerea tubului in pozitie verticala aceasta coboara cu AJ = 2 cm. 94 intr-un tub de sticlé orizontal cu lungimea L = 1 m, inchis la ambele capete, se‘afld la mijloc o coloana de mer- cur ou lungimea h= 20 om. Daca se aduce tubul in pozitie verticala, coloana de mer- cur coboara cu /= 10 cm. Sa se afle la ce presiune a fost inchis tubul. Densi- tatea mercurului este p = 13.600 kg/m. 95 intr-o eprubet’ cu lungimea 7= 70 cm se aflé o coloana de aer in- chis& cu ajutorul unui piston de greutate neglijabila, deasupra careia se afla o coloand de mercur (p = 13.600 kg/m3) cu lungimea h = 20 cm. a) Ce indltime 17Cap. 1 - Elemente de termodinamici va avea coloana de mercur ramasa in eprubeta dupa intoarcerea acesteia, daci presiunea atmosferic este py = 105 Pa? b) Pentru ce lungime a eprubetei mercurul se va scurge in intregime? 96 fntr-un tub inchis la unul din capete se afl o masa de aer izolata de exterior printr-o coloana de mercur cu lungimea H = 20 cm. Cand tubul se afla in pozitie verticalé cu deschiderea in jos, lungimea coloanei de aer este hy = 10 cm, Daca se inclina tubul cu a = 30° fata de orizontala, tot cu deschiderea in jos, lungimea coloanei de aer devine hy = 8,46 cm. Sa se afle presiunea atmosferica. Densitatea mercurului este P= 13,600 kg/m? Pentru problema 97 97 Intr-un tub in forma de U, prevazut cu robinet si avand una dintre ramuri inchisa, se aflA mercur. Nivelul mercurului, acelasi in ambele ramuri, se giseste la distanta h = 20 om de extre- mitatea superioara a tubului. Deschi- znd robinetul, o parte din mercur se 18 Sourge astfel incat nivelul sau in ramura inchisé scade cu Ay = 18 om. Cu cat scade nivelul mercurului in ramura deschisa? Presiunea atmosferic& este Po = 10° Pa, iar densitatea mercurului 9 = 13.600 kgim3, 98 Un tub manometric in forma de U cu diametrul interior d = 5 mm contine mercur (9 = 13.600 kg/m3) astfel incdt aerul din ramura inchis& are volumul V = 10 mm3, iar diferenta de nivel a mercurului intre cele doud ramuri este Ah; = 10 cm, Punand ramura deschisa in leg&tura cu un balon cu gaz, diferenta de nivel devine Ah, = 1 cm. Sa se afle presiunea gazului din balon. Presiunea atmosferici este normala, pp = 105 Pa, Pentru problema 98 99 Doua& vase comunicante cu aceeasi sectiune, prevazute cu pistoane, contin un lichid cu densitatea p. Pistoanele se afl initial la inaltimea h deasupra nivelului comun al lichidului din cele dou vase. Cu cAt trebuie ridicat unul dintre pistoane, men- finandu-l pe celilalt fix, astfel incatdiferenta de nivel a lichidului in cele dowd vase si fie h? Presiunea initiala a aerului in cele dowd vase este po. Pentru problema 99 100 Un cilindru on lungimea L si sectiunea S| se continua cuvun tub cu sectiumea Sp. Se introduce complet tubul intr-un lichid cu densitatea p. Pe ce distant x coboara mercurul din tub daca in cilindru se introduce un piston care este impins pani Ja fundul acestuia? Presiune atmosferic’ este pg. Pentru problema 100 101 Un cilindru de lungime / = 40 cm este impartit in dowd compar- timente egale cu ajutorul unui piston termoconductor de masi néglijabila. Inifial presiunea dintr-un compartiment este de & = 3 ori mai mare decat in celilalt. Cu cat se va deplasa pistonul daci este ldsat liber? Frecdrile se neglijeaz’. Notiuni termodinamice de bazi 162 Un cilindric este impartit de un piston termoconductor fn vas dou compartimente egale care contin gaz la aceeasi presiune p = 9.104 Pa. Se deplaseaza pistonul astfel incét volumul unuia dintre compartimente devine de k=5 oti mai mic. Cat devine diferenta de presiune dintre cele dona compar- timente? in doua vase cu volumele 10 L $i Vp = 30 L se afl aer la aceeasi temperatura si presiunile p,, respectiv py = 105 Pa. Sa se determine Pj, dack dup punerea in. legiturk a baloanelor presiunea in sistem devine p=2.105 Pa (MG4ETrei baloane cu volumele V,=3L,%)=7L si Vs =5 L contin, respectiv, oxigen (p; = 2.105 Pa), azot (py = 3.105 Pa) gi dioxid de carbon (p3 = 6.104 Pa) aflate la aceeasi tempe- yatura. Se unesc cele trei baloane prin tuburi de volume neglijabile, pastrand temperatura constant’. Care va fi presiunea amestecului de gaze? 105 Un vas cilindric de volum V este impirjit de un_ piston termo- conductor, imobilizat, in doua com- partimente in care se afl& gaze la pre- siunile p; si pa, Dupa eliberarea pis- tonului, presiunea in cele dou’ compar- timente devine p. Sa se afle volumele inifiale ale celor dowd compartimente.. 19. aCap. 1 - Elemente de termodinamica 106 O camer’ de automobil cu volumul V = 6 L este umflata cu aju- torul mei pompe al cérei cilindru are inal- timea / = 10 cm si diametrul d= 10 cm. De ct timp este nevoie pentru a realiza in camera o presiune p = 5.105 Pa, dac& fiecare cursi a pistonului dureaz4 t = 1,5 s? Presiunea initialé in camera este py = 105 Pa. 407 Presiunea aerului dintr-un vas este Py = 9,7.104 Pa. Dupé trei curse ale pistonului unei pompe de vid, pre- siunea devine p = 2,87.104 Pa. Sa se afle raportul dintre volumul corpului pompei si volumul vasului. 108 Se comprima un gaz astfel incat volumul su se micsoreaza cu fy = 20 %, presiumea creste cu f, = 30 %, iar temperatura se mareste cu AT = 12 K. Care a fost temperatura initialé a gazului? 109 Un vas este imparfit in dowd compartimente printr-un perete termo- conductor. Temperaturile initiale in cele doua compartimente sunt t, = 27°C, ty = 127°C gi raportul presiunilor k= 3. Care va fi raportul presiunilor dup& atingerea echilibrului termic? 110 fntr-un cilindru cu aria bazei = 100 cm? se giseste aer la tempera- tura fj = 12°C. Presiunea atmosferic& este p; = 10° Pa. La inalfimea fy = 60 cm: de baza cilindrului se afl un piston de 20 masa neglijabila. La ce tniltime se va stabili pistonul dac& pe el se aseazd o greutate cu masa m = 100 kg, aerul din cilindru ridic&ndu-si din aceasta cauzi temperatura la fy = 27°C? 141 Un tub inchis la unul din capete este introdus cu capatul deschis intr-un vas cu mercur, ca in figura. Se cunose J; = 10 cm, J, = 30 cm, presiunea atmosferica este cea normala, Py = 105 Pa. Cum se modifict nivelul mercurului in tub daci temperatura creste de la 4 = 20°C la ty = 77°C? Dilatarea tubului se neglijeaza. Pentru problema 111 112 Un vas cilindric este impar- fit de un piston termoizolant in dowd compartimente cu lungimile /; = 20 cm sil, = 10 cm, continand gaze la presi- unile py = 2.105 Pa si py = 105 Pa sila aceeasi temperaturi. Cu cat se va deplasa pistonul daca este lasat liber si se incilzesc gazele pnd la tempera- turile T, = 300 K, respectiv 7, = 400 K? 113 Un cilindru_ orizontal umplut cu gaz este impartit de un piston mobil termoizolant in raportulvolumelor V;/V> = 2/3. Temperaturile in cele dowd compartimente sunt 4) = 177°C, respectiv f = 267°C. Cat devine raportul volumelor dac& cele doua compartimente sunt aduse la aceeasi temperatura? 414 Un piston mobil imparte un yas cilindric orizontal in doua compartimente cu gaz la aceeasi tempe- ratura si cu volumele aflate in raportul Vi[V = k = 3. Cat devine raportul volumelor dac’ cele doua compar- timente sunt aduse la temperaturile ty = 47°C, respectiv fy = -33°C? 115 Doua baloane identice care contin un gaz la ¢ = 0°C sunt unite printr-un tub orizontal la mijlocul c&ruia se afl o picituri de merour. Aceasta imparte intregul vas in dowd compar- timente cu volumul V = 200 cm? fiecare, Cu ce distanti x se va deplasa picstura daca umul din vase este incalzit cu At = 2°C, iar celélalt racit cu aceeasi temperatura? Se neglijeaz modificarea volumului vaselor. Pentru problema 115 116 in doua baloane identice le- gate printr-un tub prevazut cu un robi- net se afla un gaz la temperatura Ty = Notiuni termodinamice de baz 243 K. Dac se deschide robinetul si se incalzesc ambele baloane pana la T= 450 K, presiunea devine p = 5.10° Pa. Daca se tine fins robinetul inchis si se aduce gazul din cele dowd baloane la temperaturile T, = 360 K, respectiv T, = 180 K, atunci presiunea devine aceeasi in ambele baloane. S& se deter- mine presiunile inifiale ale gazului in cele dou’ baloane. 117 Trei baloane identice sunt puse in legitur’ prin tuburi de aceeasi lungime si aceeasi sectiune S. in fiecare tub se afl cite o pic&tura de mercur care, in conditii de echilibru la temperatura T, se aflé la mijlocul tubului. Volumul aerului din fiecare balon, inclusiv tuburile de leg&turé pana la picdtura de mercur, este V. Sa se afle cum se va modifica pozitia pic&turilor dac& balonul B este incdlzit cu AT, iar baloanele A si C sunt racite cu AT. O-O-O Pentru problema 117 118 in conditiile descrise in problema precedent, sé se afle cu cAt se vor deplasa picaturile de mercur dacé balonul A este. incilzit cu AT, iar balonul C este racit ou AT. 119 intr-un vas cilindric vertical se afl in echilibru un piston grev. in cele dow’ compartimente se afl aceeasi 2 | 1 ‘ A.Cap. 1 - Elemente de termodinamic masi de gaz la aceeasi temperatura. Raportul volumelor este n = 3, Cat devine raportul volumelor dacd tempe- ratura creste de k = 2 ori? 120 Cilindrul unui compresor se umple la fiecare cursi cu Vy = 4 L de aer la presiunea atmosferica pg = 10° Pa gi temperatura f9 = -3°C, pe care il introduce intr-un rezervor cu volumul V= 1,5 m3, temperatura aerului in rezervor devenind t = 45°C. CAte curse trebuie s& faci pistonul compresorului pentru a ridica presiunea aerului din rezervor cu Ap = 1,96.105 Pa? 121 fn figuré sunt reprezentate transformarile izocore a dowd mase egale de gaz. SA-se determine raportul volumelor gazelor, cunoscénd unghiu- Tile 0, si Oy pe care cele doua drepte le fac cu axa absciselor. P 0 T Pentru problema 121 122 88 se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, si V, 7. 22 Pentru problema 122 123 Sa se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, T si VY, T. Portiunea CD este o izoterma. Pentru problema 123 124 SA se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si V, T. P oor" 0 T Pentru problema 124 125 Si se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si V,Notiuni termodinamice de bazi oe sitatea sa este P3 = 2p). SA se determine Ty $i P3- Pentru problema 125 126 S& se reprezinte ciclul din as Pentru problema 128 figura in coordonate p, V sip, T. 129 in figura este reprezentat in Vv Z coordonate p, p (densitate, presiune) ciclul efectuat de un gaz ideal; transfor- marea 3-1 este un arc de hiperboli echi- later. Daci p> = kp), si se afle p3 si V3. T Pentru problema 126 127 SA se reprezinte ciclul din figurd in coordonate p, V sip, 7 0 Pentru problema 129 130 Un gaz ideal este compri- mat cvasistatic dintr-o stare in care py = 200 kPa, V, = 32 L pana intr-o stare fn care py = 600 kPa, Vy = 12 L printr-un proces reprezentat in coordonate p, V Pentru problema 127 printr-o dreapti. Sa se afle presiunea si volumul gazului in punctul in care tem- 128 Un gaz aflat intr-o stare in peratura acestuia este maxima care py = 200 kPa, T, = 300 K este supus succesiunii de transforméri din 431 Un gaz ideal este supus pro- figuré, ajungand intr-o stare in care den- cesului ciclic din figura. Sa se afle tem- esperatura maxima atinsi de gaz pe ciclu daca T; = 300 K. YY VW Vv Pentru problema 130 Vo 2Vg 4Vy) V Pentru problema 131 132 Un gaz ideal este supus unui proces termodinamic reprezentat in coordonate (p, 7) printr-un cere. in care dintre stéri volumul gazului este minim, respectiv maxim? 24 1.2 Calorimetrie 133 Un termometru defect indic& 5° la temperatura de 10°C si 95° la 90°C, La ce temperatura indicatia acestui termometru va fi corect’i? 134 Un termometru gregit eta- lonat introdus intr-un amestec de apa si gheafa la presiune normal indica -3°, iar in apa care fierbe la presiune normalé indici 102°. Care va fi indicatia acestui termometru atunci cand este introdus intr-un lichid care fierbe la 80°C? 135 Peste o cantitate de apa aflata la temperatura 1; = 70°C se toarna © cantitate dublé de ap& cu temperatura ty = 10°C. Care va fi temperatura finala a amestecului? 136 Un robinet monocomanda este reglat astfel incdt fluxurile de apa calda si rece au debitele Q, = 2,5 Lémin $i Qy = 1,5 Limin, la temperaturile t; = 80°C, respectiv t. = 20°C. Care este temperatura apei care curge din robinet? 137 intr-un vas se afl m, = 100 g dintr-un lichid necunoscut, la tempe- ratura f, = 15°C. Se introduce in vas 0pucat& de cositor cu masa my = 50 g si cAldura specificd cy = 250 Jhkg.K, aflata Ja temperatura f) = 100°C. Temperatura finala se stabileste la 20°C. Sa se determine cAldura specifica a lichidului necunoscut. Cantitatea de cildura pre- luati de vas este neglijabila. 138 intr-un calorimetru cu capa- citatea caloric& neglijabila se toarnd trei lichide avind masele m, =1 kg, my = 10 kg, mz = 5 kg, temperaturile 4 = 6°C, fy =- 40°C, t3 = 60°C gi caldurile specifice cy =c3 = 2.103 Ikg.K, 7 = 4.103 Jhkg.K. Sa se determine tempera- tara amestecului si cantitatea de caldura necesara pentru a-l incalzi la t= 6°C. Q (ks) 20 40 80 80 Pentru problema 139 139 Dou corpuri sunt supuse, separat, unui proces de ricire. fn figura este reprezentati cildura cedati de corpuri. La sfarsitul procesului, cele doua corpuri sunt introduse intr-un Calorimetrie calorimetru de capacitate calorica neglijabil’ care contine m = 55,6 g de api (Caps = 4.200 Ikg.K) la temperatura t = 40°C. Sa se determine temperatura de echilibru care se stabileste in calorimetru. 140 fntr-un calorimetru care contine m, = 400 g apa la temperatura T, = 288 K se mai adauga inca my = 200 g de apa la temperatura T, = 293 K. Temperatura finala se stabileste la 289 K. Sa se afle cantitatea de cldura primita de ‘calorimetru. Se cunoaste = 4,185 Jhkg.K. Capa 141 fntr-un calorimetru cu temperatura T, = 288,5 K se introduc m = 90 g de apa la temperatura T, = 298 K, Temperatura finala se stabileste 97,5 K. Sa se afle capacitatea calorica a calorimetrului. Se da caldura specific a apei c = 4.185 J/kg.K. 142 fntr-un calorimetru din alam aflat la temperatura fy = 15°C se toarn m, = 100 g de apa cu temperatura t, = 50°C, Temperatura finald se stabi- este la ¢ = 28°C. Ce masa are calori- metrul? Caldurile specifica pentru alam si ap sunt c, = 376 J/kg, res- pectiv cy = 4.185 I/kg.K. 143 fintr-un calorimetru de alam& cu masa m, = 0,2 kg se afl m= 0,4 kg dintr-un lichid la temperatura 1; = 10°C. Se mai adaugi in calorimetru 25Cap. 1 - Elemente de termodinami inci m, = 0,4 kg din acelasi lichid inc&lzit la temperatura f) = 31°C. Sa se afle caldura specifica a lichidului, stiind ci temperatura finala se stabileste la t= 20°C. Caldura specificd a alamei este c, = 400 J/kg.K. 144 fntr-un calorimetru cu masa m, = 75 g aflat la temperatura T, = 278 K se introduc m = 32 g dintr-un lichid aflat la temperatura T; = 293 K. Dupa stabilirea echilibrului la 7; = 288 K, in calorimetru se introduce o bucata de cositor (cg, = 380 J/kg.K) cu masa mg, = 400 g si temperatura Tg, = 281 K. Dup aceasta, temperatura in calori- metru devine T, = 285 K. Sa se afle caldurile specifice ale calorimetrului si lichidului 145 fntr-un pahar cu masa m, = 120 g, aflat la temperatura f; = 20°C, se 200 g apa fierbinte la temperatura f = 100°C. Dup’ t= 5 min temperatura apei este f3 = 40°C. Consi- derand procesul de racire uniform, si se afle cantitatea de ciildura pierduta in fiecare secunda. Caldurile specifice pentru sticld si ap sunt ¢; = 840 J/kg.K, respectiv cy = 4.180 Ikg.K toarn& ry = 146 fntr-un calorimetru de cupru cu masa m) = 0,3 kg se afl m = 3 kg apa cu temperatura 1, = 8°C. Se 26 adauga in calorimetru 0 cantitate m3 = 0,6 kg dintr-un lichid aflat la 1; = 85°C, temperatura de echilibru stabilindu-se la t = 15°C, fn timpul experientei se pierde prin radiatie o cantitate de caldura AQ = 1.625,4 J. Sa se determine caldura specifica a lichidului adaugat in calorimetru. Se dau: Capa = 4.185 Jhkg.K, cy = 376 Jikg.K. 147 Pentru pregatirea unei bai se amesteci api calda la temperatura f) = 66°C cu apa rece la ty = 11°C. Ce cantitati de api de un fel si de altul sunt necesare pentru a obtine m = 55 kg de apa la temperatura t= 36°C? 148 Un corp de aluminiu si um altul de cupru, aflate amandoua la temperatura de 723 K, cAnt&resc impreuna 0,65 kg. Dac sunt aruncate intr-un vas in care se afla 2,5 kg de apa la temperatura de 285 K, aceasta se va incalzi pana la 300 K. Aflati masele celor doa corpuri. Se cunosc caldurile specifice: Cay = 4.185 Iike.K, ca) = 920 Wke.K, egy = 376 Jkg.K. 149 fntr-un calorimetru de fier cu masa m = 0,1 kg se afl m’ = 0,5 kg apa la temperatura 4, = 15°C. Se introduc in calorimetru doua corpuri, unul de plumb si celilalt de aluminiu, cantirind impreun’ M=0,15 kg si aflate la temperatura f) = 100°C. Carezultat, temperatura apei se ridic& la y= 17°C. Sa se afle masele mm sim ale celor dowa corpuri. Se dau caldurile spe- cifice: cpp = 125,7 JkgK, ca = 836 Wig, ope = 460 Whe K, ¢5= 4.180 Jkg.K. 456 intr-un calorimetru cu capa- citatea calotica C = 168 JK se toarna m= 200 g de apa (Capg = 4.200 Wke.K, 8apa > Scatorimetn) si, dupa atingerea echilibrului termic, se introduce o bila de metal avand aceeasi masd m. Fenomenele termice care au loc sunt reprezentate in figura. Aflati a) temperatura din calorymetru jnainte de introducerea bilei; ) cildura specificd a materialului din care este confectionata bila. @(°C) Pentru problema 150 151 Intr-un calorimetru cu capacitatea caloric neglijabila se gaseste apa (c; = 4.200 J/kg.K) la Calorimetrie temperatura 6, = 20°C. Se introduce in ap o bild dintr-un aliaj de aluminiu (cy = 840 Ikg.K) avind masa egal cu cea a apei gi temperatura 6, = 80°C. ‘Temperatura de echilibru 65 se atinge dupa 2,5 min de la realizarea contac- tului termic, Dupa 30 s de la aceasta se mai introduce in calorimetru 0 bila jdenticé cu prima si avind aceeasi tem- peratura. Echilibrul termic se resta~ bileste la temperatura 0, dupS 2 min de la introducerea celei de-a doua bile a) Sa se determine temperaturile de echilibru 03 si 4. b) Trasati, pe acelasi sistem de coodonate, graficele variatiei tempera- turilor corpurilor din calorimetru, pe durata a 6 min de la introducerea prime! bile in calorimetru. 452 intro cantitate m = 6 g de apa se introduce un termometru care arat& t, = 38°C. Care este temperatura reali a apei dacd termometrul are capacitatea caloric C= 1,2 I/K si avea, jntroducerea in apa, temperatura f) 17,1°C. Caldura spe- cific’ a apei este c = 4.180 Jkg.K. jnainte de 153 intr-un calorimetru in care se afl m = 10 g de apa la temperatura fp = 40°C se introduce un termometru cu capacitatea calorica 4,18 JK care se incalzeste cu Ar =20°C. Se scoate acesta si se introduce un alt 27 a eSCap. 1 - Elemente de termodinamit termometru cu capacitatea caloricd Cy = C}/2, care se incalzeste cu acelasi numar de grade. Sa se afle indicatiile celor dowd termometre, neglijénd capaci- tatea calorica a calorimetrului. Caldura specifica a apei este c = 4.180 J/kg. K 154 Doua calorimetre identice contin cantitati egale din acelasi lichid la temperaturi egale. La masurarea temperaturii cu acelasi termometru (mai intai intr-un calorimetry, apoi in cel de- al doilea si din nou in primul) s-au obtinut temperaturile T, = 295 K, T> = 293 K si T3 = 294 K. Sa se determine temperatura indicat’ de termometru inainte de méasuratori. Se neglijeaza schimbul de caldura cu mediul exterior. 155 fntr-un calorimetry ce contine ap& se toa o ceasc& cu apa fierbinte, ceea ce face ca temperatura apei din calorimetru si fie cu At, = 6°C mai mare. Daca se mai toarna incd o ceascé cu apa fierbinte, temperatura apei din calorimetru va fi cu At, = 4°C mai mare. Sa se determine cresterea temperaturii apei din calorimetru dac& operatia se mai repeta o data. 156 Doua discuri de staniu avand aceeasi suprafafé si grosimile Jy = 4 mm gi hy = 6 mm, aflate la tem- peraturile 4 = 20°C, respectiv = 200°C, se aseazi unul peste celalalt. $a 28 se afle grosimea ansamblului astfel format, dac& se neglijeazi schimburile de cildura cu mediul. 157 Fie V, si ¥, doua volume din acelasi lichid, aflate la temperaturile ty $i ty. Si se arate ci volumul rezultat dup amestecarea acestora nu depinde de temperaturile initiale.1.3 Principiul I al termodinamicii 158 fntr-un cilindru prevazut cu piston se afli m = 2 kg aer. SA se afle lucrul mecanic efectuat de gaz daca este incalzit izobar cu At = 100°C. Masa molara a aerului se va considera p= 29 ke/kmol. 159 int-un cilindru cu piston se afl m= 1,6 kg oxigen (= 32 kg/kmol). Cu cfite grade trebuie ridicatd in mod izobar temperatura gazului astfel incdt el s& efectueze un lucru mecanic L = 4.104 J? ® 160 Un gez ideal se afl intr-un vas’ cilindric inchis cu un piston cu sectiunea S'= 20 cm? si masa m= 5 kg. $a se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz in urma incdlzirii sale izobare de la t, = 20°C la f = 100°C. Volumul initial al gazului este V.= 5 L, iar presiunea atmosfericé pg = 10° Pa. Se vor consi-dera dowa cazuri: a) cilindrul este ori-zontal; 8) cilindrul este vertical. 161 0 cantitate v = 0,4 kmoli de gaz ideal este supusi transformérii din figur’ prin incdlzirea sa cu AT = 50 K. Ce lucru mecanic efectueaz’ gazul? Principiul I al termodinamicti 1 - Pentru problema 161 162 Un mol de gaz ideal este supus transformarii din figura, repre- zentata printr-un segment de dreapta. Stiind of T; = Ty = 200,6 K gi Vy = 2M, siise afle lucrul mecanic efectuat de gaz. P Pentru problema 162 antitate v = 0,2 kmoli de gaz ideal este supusa transformarii din figura, in urma. c&reia temperatura sa creste cu AT'= 100 K. Ce lucru mecanic efectueazi gazul? Pentru problema 163 2$1~- Elemente de termodinamica 164% ‘Caldurile specifice 1a presiune constant si la volum constant ale unui gaz sunt cp = 5,193.103 Ikg.K, respectiv cy = 3,116.103 J/kg.K. Sa se afle masa molara a gazului. 165 Sa se afle caldurile specifice Gp $i cy ale unui amestec de gaze care con- fine m) = 10 g oxigen (uy) = 32 kg/kmol) si my = 20 g azot (Ul = 28 kg/kmol). 166 Sa se afle c&ldura specifica la presiune constanta a unui amestec de gaze care contine v) = 2 moli oxigen (uy = 32 kg/kmol) si v2 = 4 moli azot (uy = 28 kg/lanol). 167 Un amestec de gaze const& din acelasi numar de moli de clor (4) = 35,5 kg/kmol) si kripton (uy = 83,8 kg/kmol). Sa se afle caldura speci- fic& la presiune constant a amestecului. 168 Sa se afle caldura molar’ la volum constant a unui amestec de f, = 40% gaz monoatomic si fy = 60% gaz diatomic (concentratii molare). 169 O fractune f= 25% din mo- leculele unui gaz diatomic aflat intr-o incinté disociaz’. $4 se afle. cdldura molara la volum constant a gazului rezultat. 170 Sa se afle exponentul adia- batic y pentru un amestec de gaze format 30 din m, = 10 g heliu (4, = 4 kg/kmol) gi my = 4 g hidrogen (lin = 2 kg/kmol). 171 Sa se afle exponentul adiabatic y pentru un amestec de gaze care contine un numéar egal de moli de oxigen (41; = 32 ke/kmol) si argon (tL) = 40 ke/kmol). 172 Pentru incdlzirea unei mase m = 160 g de oxigen (y = 32 kg/kmol) cu AT= 12 Ka fost necesara o cantitate de célduré Q = 1,76 kJ. Cum a decurs procesul: la presiune constanté sau la volum constant? 173 Un amestec format dintr-un numéar egal de moli de gaz monoatomic si gaz diatomic ocupa volumul /= 1 L. Gazul este incilzit izobar la presiunea p = 10° Pa pana cAnd temperatura sa absolut se dubleaz’. Si se determine caldura absorbita in acest proces. 174 Un volum V = 50 L de oxigen este incalzit izocor astfel incat presiunea sa creste cu Ap = 5.105 Pa. Ce cantitate de caldura a absorbit gazul? 175 Un balon fnchis cu volumul V = 20 L confine hidrogen la tempera- tura T= 300 K si presiunea p = 4.105 Pa. Care vor fi temperatura si presiunea gazului daca acesta primeste o cantitate de caldura Q = 6 kJ?176 O cantitate v = 1 kmol de oxigen (u = 32 kg/kmol) aflat la temperatura fg = 0°C este incalzit izocor astfel incat presiunea sa devine de n = 3 ori mai mare. Ce cantitate de caldura a absorbit gazul? Caldura specific’ la volum constant a oxigenului este c, = 657 Jkg.K. 177 Pentru a mari izobar tempera- tura a m = 20 kg azot (tt = 28 kg/kmol) cu AT = 20 K este necesara o cantitate de cildura Q, = 5 105 J. Ce cantitate de cdldur’ Qy este necesara pentru a obtine aceeasi crestere a temperaturii printr-un proces izocor? 178 Pentru a mari temperatura a m= 1kg de gaz cu AT= 1 K este nece- sari o cantitate de caldura Q, = 912 J daca procesul se desfasoara la presiune constant, sau Q, = 651 J daca procesul se desfasoara la volum constant. Despre ce gaz. este vorba? 179 O cantitate de aer, incalzita sub presiune constanta de la f, = 15°C pana la tf, = 65°C, a absorbit o cantitate de caldura Q, = 5 kJ. Aceeasi cantitate de aer, incalzit& la volum constant intre aceleasi limite de temperatura, a absorbit Qy = 3,5 kJ. Care este volumul aerului la temperatura f; si presiunea p = 105 Pa? 180 Un gaz ideal cu volumul M9 si presiunea pg absoarbe aceeasi canti- tate de caldura pentru-a-si mri izocor Principiul I al termodinamicii presiunea pani la valoarea p, sau pentru ase dilata izobar pana la volumul V7). Sa se determine exponentul adiabatic y al gazului 181 O cantitate v = 1 mol de hidrogen aflat la temperatura ¢ = 0°C este incdlzit izobar. a) Ce cantitate de calduré este necesara pentru ca volumul su sa’se dubleze? b) Ce lucru mecanic efectueazi gazul? Se cunoaste R = 8.310 J/icmoL.K. ASLO mast m = 1 g de heliu (a= 4 kg/kmol) este incdlzit izobar cu AT 100 K. Sa se afle: a) variatia energiei inteme a gazului in acest proces; b) lucrul mecanic efectuat prin dilatarea gazului; ¢) cildura primit’ de gaz. 3-Un volum V = 1 m3 de gaz ideal diatomic este supus transformarii din figura in urma creia energia sa intern’ creste cu AU = 2,5.105 J. Cu cat a crescut presiunea gazului? Pentru problema 183 184 Un volum /, = 1 m3 de oxigen este incilzit izobar la presiunea 31Cap. 1 - Elemente de termodinamici p=8.104 Pa pana la volumul V2 =3 m3. Sa se afle : a) variatia energiei interne a gazului in acest proces; b) lucrul mecanic efectuat prin dilatarea gazului; c) caldura primita de gaz. 185 O cantitate v = 1 kmol de gaz incdlzit la presiune constanté cu AT = 58 K absoarbe o cantitate de caldura Q = 1,2 MJ. Sa se determine: a) exponentul adiabatic y al gazului; b) variatia energiei interne; c) lucrul mecanic efectuat de gaz. Se cunoaste R = 8.310 J/kmol.K. 186 Pistonul din cilindrul din fi- guri se poate deplasa fara frecdri, iar resor- tul are constanta elastica K = 12,5 kN/n. in compartimentul inferior se afl& un mol de gaz diatomic, compartimentul superior este vidat. Se transmite gazului © cantitate de calduri Q = 2.662 J, ceea ce face ca pistonul si urce cu d= 40 om. Cu cfte grade s-a ridicat temperatura gazului? Pentru problemal 86 32 187 O masi de azot a fost incdl- zita la presiune constant’, primind o cantitate de cildura Q = 21 KJ, Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si variatia energiei sale interne. 188 Un gaz ideal diatomic este jncilzit izobar si produce un lucru me- canic L = 800 J. Cu cat variazé energia interna a gazului in acest proces? 189 Energia interna a unui gaz ideal diatomic scade izobar cu 200 J. Care este lucrul mecanic in aceasté transformare? 190 Un gaz ideal cu coeficientul adiabatic y primeste intr-un proces izo- bar caldura Q. Care este variatia ener- giei interne a gazului? 191 Se amestecd m, = 4 g hidro- gen cu my = 32 g oxigen. Caldurile lor specifice la presiune constant sunt cy = 14,600 Jkg.K, respectiv cy = 910 Ike. K. Sa se determine sc&derea energiei interne a amestecului atunci cand el este rcit cu At = 20°C, mentinand volumul constant. exponent adiabatic = 1,40. Ambele gaze au acelasi 192 Un gaz ideal monoatomic trece din starea 1 in starea 2 prin transformarea reprezentati in figura. SAAplicarea principiului I al termodinamicii la transformarile gazului ideal se determine raportul dintre cantitatile de cildura primita gi cedata de gaz in cursul transformarii. ph Pentru problemal92 1.4 Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformérile gazului ideal 193 O cantitate v = 3 moli de gaz ideal aflat la temperatura t = 27°C este racit izocor pana cand presiunea scade de n = 3 ori. Gazul se dilati apoi izobar pani cfnd ajunge la temperatura initiala. SA se afle lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces. Se cunoaste R = 8.310 J/kmol.K 194 O masa de oxigen are volu- mul V; = 1 m si presiunea py'= 2.105 Pa. Gazul se dilat& mai intai izobar pana la volumul ¥ = 1 m} si apoi se destinde izocor pana la presiunea p» = 5.105 Pa. Sa se afle: a) variatia energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; ©) cantitatea de c&ldura primits. 1950 cantitate v = 1 kmol de gaz ideal, aflat la temperatura T; = 300 K, sufera o racire izocora astfel incdt pre- siunea sa scade la jumatate. in uma dilatarii ulterioare, la presiune cons- tant&, temperatura gazului devine egal cu cea inifiala. Sa se afle: a) variatia energiei interne a gazului; b) lucrul meca- nic efectuat; c) cantitatea de caldura primita. Se da R = 8.310 J/kmoLK. 33Cap, 1 - Elemente de termodinami 196 Un gaz ideal este incalzit izocor pana cand presiunea sa se du- bleaza, apoi se destinde izobar astfel incat volumul sau se dubleaza. Variatia energiei interne a gazului in aceste transformari este de 2,25 ori mai mare decat lucrul mecanic efectuat de gaz. Stabiliti dacd gazul este monoatomic sau diatomic. 197 Un gaz ideal cu volumul Vo si presiunea pp absoarbe aceeasi canti- tate de cildura pentru a-si mari izocor presiunea pana la valoarea p, sau pentru a se dilata izobar pana la volumul V\. Sa se determine exponentul adiabatic al gazului. 198'Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformari din figura, in urma carora temperatura sa creste cu AT = 100 K. Stirile 7 si 3, respectiv 2 si 4 se afl pe cAte 0 izo- terma. S& se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces. 0 Pentru problemal98 34 199 Un kmol de gaz ideal efec- tueaza un ciclu format din dowd izocore gi doua izobare. Temperaturile stirilor J si 3 sunt 7), respectiv 75, iar starile 2 si 4 se afl& pe aceeasi izoterma. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu. £2000 masi m = 200 g de azot (W= 28 kg/kmol) se dilata izoterm astfel incét volumul su se dubleaz. Sa se afle: a) variatia energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; c) cantitatea de caldura primita. Se di R= 8.310 Jikmol.K. 201 O cantitate v = 1 mol de gaz ideal, aflat la temperatura T = 300 K, primeste o cantitate de cildura Q = 2 kI si se dilata izoterm. De cate ori creste volu- mul gazului? Se di R = 8.310 Jécmol.K. 202 Un gaz care ocupa un volum V; = 0,39 m3 la presiunea p, = 1,55.105 Pa se dilaté la temperatura constanté pana la un volum de n = 10 ori mai mare. Apoi gazul este incalzit la volum constant pana la o presiune egala cu cea initiala. Stiind c& in cursul aces- tei transformari gazul primeste o canti- tate de caldura Q = 1,5 MJ, sa se afle valoarea exponentului adiabatic +. 203 Un gaz care ocupa un volum V, =2L la presiunea p, = 105 Pa se di- lata izoterm pana la un volum V7 = 4 L, apoi este ricit izocor pana cfnd presiu-jt Aplicarea principitlu I af t nea se micsoreaz& de 2 ori. in conti- nuare gazul se dilaté izobar pand la volumul V4 = 8 L. Sa se afle Iucrul mecanic efectuat de gaz. 204 Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y, care ocupa un volum Vp la presiunea po, suferd o dilatare reprezén- taté in coordonate p, V printr-o dreapta ce trece prin origine. in urma dilatarii, volumul gazului se tripleazi. S& se determine: a) cresterea energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; c) cAldura specificd molar’ a gazului in cursul acestui proces. ‘Doua incinte cu volumele V; si Vy = V,/2, aflate la aceeasi tempe- ratur, comunic’ printr-un tub prevazut cu un robinet. in prima incinta se afla un gaz monoatomic la presiunea py, iar in cea de-a doua un gaz diatomic Ja pre- siunea p) = 3p). S& se afle caldura molara la volum constant a amestecului de gaze dupa deschiderea robinetului dintre cele doua incinte. QE Dou vase izolate adiabatic pot comunica printr-un tub previzut cu robinet, initial inchis. intr-unul din vase se afla v kmoli de gaz ideal monoatomic avand presiunea p; = 105 Pa si tempe- ratura T, = 500 K, iar in celélalt se afla 2v kmoli de gaz ideal diatomic la presi- unea py = 2.105 Pa si temperatura T = 370 K. Sa se afle temperatura si presi- rmodinamicii la transformdrile gazului ideal unea amestecului dupa deschiderea robinetului. ree 207" Doua vase izolate termic, avand volumele ¥; = 3 L si ¥) = 5 L, contin acelasi gaz la presiunile p) = 4.10 Pa, respectiv p) = 6.105 Pa si temperaturile ¢, = 27°C, respectiv t = 127°C. Vasele sunt puse in legatura printr-un tub prevazut cu robinet. Sa se afle temperatura si presiunea care se vor stabili in vase dupa deschiderea robinetului. 208 Doua vase cu volumele V, =1L, %,=2L, izolate adiabatic, se afla in legatura printr-un tub.de volum neglijabil prevazut cu un robinet, initial inchis. Pri-mul vas contine argon la presiunea p; = 105 Pa si temperatura f, = 27°C, cel de-al doilea contine azot la presiunea py = 2.105 Pa si temperatura ty = 127°C. Care vor fi temperatura gi presiunea amestecului de gaze dupa deschiderea robinetului? Raportul dintre caldurile specifice la volum constant ale azotului si argonului este € = 5/3. 209 Un vas cu volumul V este impirtit in n compartimente cu volu- mele Vj, in care se afla acelasi gaz la presiunile si temperaturile p;, respectiv T;, SA se arate c& presiunea final din vas, dupa indepartarea peretilor despar- titori, nu depinde de temperaturile initiale din compartimente. 35Cap. 1 - Elemente de termodinamica 210 Doi moli de gaz ideal monoatomic se afl initial la tempe- ratura T = 400 K intr-un cilindru cu piston mobil. Gazul se destinde, intai la presiune constant pana cand volumul séu se dubleazi, apoi adiabatic pana cand temperatura revine la valoarea sa initiala. Care este energia cedat’i de gaz mediului fnconjurator prin lucru mecanic? rin comprimarea adiaba- tic a uiiui gaz volumul su s-a micsorat de m= 10 ori, iar presiunea s-a marit de k = 21,4 ori. Sa se afle exponentul adiabatic y'al gazului. 242 Amestecul de ardere intr-un motor Diesel se aprinde la temperatura To = 1.100 K. Temperatura initialé a amestecului este T, = 350 K, De cate ori trebuie micsorat volumul amestecului prin comprimare astfel incdt el si se aprind&? Procesul se considera adia- batic, y = 1,40. 213 Dintr-un balon care contine hidrogen cu presiunea p, = 106 Pa si temperatura T, = 300 K iese jumatate din gaz, Sa se afle temperatura si pre- siunea finala, considerand ‘procesul adiabatic. 214 O masi de aer aflati la presiunea p; = 10° Pa este comprimata 36 adiabatic pana la presiumea p> = 10° Pa, apoi raciti izocor pani la temperatura initiald. Sa se determine presiunea p3 a aerului in starea finala. 215 in oursul dilatarii adiabatice a unei mase de oxigen (= 32 kg/kmol) cu temperatura initialé T = 320 K, energia sa internd a scdzut cu AU = 8,4 kJ, iar volumul s-a marit de n = 10 ori. SA se afle masa m de oxigen. Se cunose y = 1,40, R = 8.310 J/kmol.K. 216 O masa m = 20 g de oxigen cu presiunea p; = 2.105 Pa este compri- mata adiabatic astfel incdt energia sa interna creste cu AU = 8 KJ, iar temperatura final devine T, = 900 K. Sa se afle: a) cresterea de temperatura )) presiunea finalé p>. Se cunosce y= 1,40, R = 8.310 J/kmol.K, p = 32 kg/kmol 217 O masi m = 2 ¢ de azot (u = 28 kg/kmol) cu temperatura Ty = 300 K este comprimata adiabatic astfel incdt volumul sau se micsoreazi de n = 10 ori. S& se afle temperatura finalé a gazului si Iucrul mecanic efectuat pentru comprimare. 218 O masi de oxigen cu volumul V, = 1 L si presiunea p; = 1,2.106 Pa se destinde adiabatic pana la volumul Y= 10 L. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz.Aplicarea princ 219 Un mol de gaz ideal dia- tomic efectueaza ciclul din figura, in care Vy = nV; $i p3 = py/k. Cunoscand temperatura T}, si se calculeze lucrul mecanic efectuat in transformarea adia- baticd 3-/. Aplicatie numerica: n = 3, k=2, 7) = 280K. Pentru problema 219 220 Un volum V; = 1 m3 de gaz diatomic aflat la presiunea p, = 105 Pa este comprimat astfel fneat volumul sau seade de 5 ori, iar presiunea creste de 10 ori. Considerfnd ci transformarea ga- zului este politropa, si se afle: a) exponentul politropic; b) cresterea ener- gici interne a gazului; c) lucrul mecanic efectuat de gaz; d) cantitatea de caldura primita de gaz. 221 Un gaz ideal diatomic sufera o destindere politrop in urma careia volumul siu se dubleaz’, iar presiunea devine de 4 ori mai mica. Aflati indicele politropic si caldura molard fn acest proces al termodinamicii la transformiarile gazului ideal 222 Un gaz ideal monoatomic se dilat& printr-o transformare politropa cu exponentul n = 1,5. Care este cildura molar a gazului in acest proces? 223 Un mol de gaz ideal cu den- sitatea p; = 1,2 kg/m efectueaz’ o trans- formare descris’ de ecuatia p = a/T, unde a = 360 kg.K/m3, in urma cfreia ‘emperatura sa absoluti se dubleaza. Care este lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces? 224 Un gaz monoatomic aflat intr-o stare caracterizata prin p, = 10° Pa, V, = 6 L se destinde, dubléndu-si volu- mul dup’ legea p = dV?, unde a= const. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz si cildura molar& a gazului in cursul acestui proces. 225 Un gaz ideal monoatomic se destinde, marindu-si de 4 ori: volumul, dupa legea p? = aV, in care a= const. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si caldura primiti de acesta, stiind cf in statea initial el era caracterizat de paramerii p, = 105 Pa, V7, = 6 L. 226 O cantitate v = 2 moli de gaz monoatomic aflat initial Ja tempera- tura T, = 300 K se destinde dublandu-si presiunea dupa legea p = aV'T, in care a= const. Sa se calculeze lucrul meca- nic efectuat de gaz si cdldura primita de acesta. 37Cap. 1 - Elemente de termodinamica 227 O cantitate v = 0,2 kmoli de oxigen se destinde dupa legea 7 = aNT, unde a> 0 este o constant, temperatura sa crescind cu AT = 50 K. SA se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si cal- dura molara fn acest proces. 228 Un gaz diatomic efectueaza o transformare descrisi de legea p27 = const. Sa se determine cldura molara a gazului in cursul acestui proces. 229 O cantitate v = 2 moli de gaz diatomic se raceste cu AT = 50 K dupa legea T= aV, in care a= const. SA se calculeze cildura cedaté de gaz in acest proces. 38 1.5 Transformiri de stare de agregare 230 O bucata de plumb cu masa m = 1 kg este incalzita si, absorbind o cantitate de cildura Q = 5,45.104 J, se topeste pe juméatate. Care a fost temperatura initialé a plumbului? Se cunose pentru plumb: caldura specifica c = 130 J/kg.K, caldura latenti de topire 2 = 2,4.104 J/kg, temperatura de topire t= 327°C. 2314 Pe un bloc de gheata aflat la temperatura 0°C se ageaza o bucati de fier cu masa m = 240 g incilzita la temperatura T= 361 K, Sa se determine masa ghetii care se topeste? Caldura specifica a fierului este c = 460 J/kg.K, cldura latenta specificd a ghetii 2 = 3,3.105 Ikg. 232 in 15 kg de apa cu tempe- ratura initiala de 297 K se introduce 1 kg de gheata cu temperatura de 273 K. Sa se afle temperatura finalé dupa topirea ghetii. Caldura specificd a apei este c = 4.185 J/kg.K, caldura latent specifica a ghetii A = 3,3.109 I/kg. 233 Cata gheata la temperatura de 273 K trebuie introdusa intr-un litra de api aflati la 293 K pentru a obtineapi la temperatura de 285K? Caldura specifick a apei este c = 4.185 Jhkg.K, caldura latent’ specifica de topire a ghetii A = 3,3.10° J/kg. _As@-Antr-un vas care contine o cantitate m, = 270 g de apa la tempe- ratura T= 293 K se introduc m = 25 g de gheati aflaté la temperatura sa de topire. SA se determina caldura latenta specifica de topire a ghetii, stiind ca temperatura finala in vas se stabileste la f-= 149C. Se stie Capg = 4.185 Wkg.K. O bucata de gheata la tem- peratura t) = - 5°C pluteste fntr-un vas cu apa la temperatura fy = 10°C. Masa apei din vas este de 2 kg. Sa se afle masa maxima a ghetii pentru ca aceasta s& se topeasc complet? (Se neglijeazi schimburile de caldura cu vasul si aerul inconjurator). Se cunosc cAldurile speci- fice ale apei si ghetii c, = 4.180 /ke.K, respectiv cy = 2.090 Wkg.K si caldura latenti de topire a ghetii A= 3,3.105 Tike, +936: intr-un vas cu capacitatea caloric neglijabila in care se aflé m = 10 kg de api la temperatura t; = 10°C se introduce un bloc de gheati cu tempe- ratura fy = -50°C. Temperatura final se stabileste la t = - 8°C. S& se afla masa blocuhii de gheata. Se cunose: cy = 4.180 I/kg.K, cg = 2.100 Wkg.K, 4 = 3,3.105 I/kg. ‘Transformari de stare de agregare 237 Intr-o gileat se afl apa si gheafi cu masa totali m = 10 kg. Galeata a fost adusa de afara in camera si s-a m&surat temperatura f in functie de timpul 1, obtinindu-se graficul din figura. Caldura specifica a apei este c= 4,2 ki/kg.K, caldura latent specifica de topire a ghetii A, = 340 ki/kg. Sa se stabileasc& masa m, a ghetii din galeata in momentul introducerii in camera. Capa- citatea calorica a giletii se neglijeaza. = (min) 20 40. 60 Pentru problema237 238 intr-un calorimetru cu masa m, = 200 g si cilldura specifica ¢, = 0,5 kg de apa la temperatura t; = 20°C se introduce o bucat& de gheaté cu masa mg = 50 g si temperatura fy = -10°C. Sa 380 Ikg.K care contine 7 se afle temperatura finald din calori- metru, dup’ topirea ghetii, Caldura specifica a apei este c, = 4.180 J/kg.K, a ghetii cy = 2.100 Ikg.K, iar caldura latent de topire a ghetii 1 = 3,3.10° J/kg. 39Cap. 1 - Elemente de termodinamica $9. tn dowd calorimetre identice se“aflé aceeasi cantitate de apa, dar la temperaturi diferite, 4 = 20°C $i = 30°C. Se pune gheatii la 0°C in fiecare calorimetru. Stiind c& pentru a atinge temperatura finald 1 = 10°C in ambele calorimetre se adauga in total m = 1 kg de gheafa, s& se determine cantititile de gheat& introdusa in fiecare calorimetru. Law f intr-un calorimetru cu apa se introduce o bucati de gheaté cu masa my = 20 g $i se constata c, la stabilirea echilibrului termic, temperatura este 0 = 10°C. Se introduc apoi, succesiv, inca 5 buoiifi identice de gheati si apoi o cantitate m, = 1 kg de apa. Dupii sta- bilirea echilibrului termic temperatura in calorimetru ramane aceeasi, @ = 10°C. Cat era temperatura apei intro- dusa in calorimetru? Céldura specifica a apei este cz = 4.180 J/kg.K, caldura latent& specific& de topire a ghetii 4 = 334 kiikg. 241 fntr-un vas cu capacitatea caloric neglijabilé in care se afl& my = 250 g de apa la temperatura 1 = 15°C se introduc my = 20 g de zipada umeda. Temperatura scade cu At = 5°C. Cat apa se gisea in zipada? Se cunosc cal- dura specificd a apei c= 4.180 Jkg.K gi caldura latent de topire a ghetii 2 = 3,3.105 J/kg. %42. {ntr-un vas cu capacitatea calorici C = 160 J/K in care se afli o cantitate my = 100 g de gheata la tem- peratura f9 = -10°C se introduce o bucata de alam cu masa m = 200 g si tempe- ratura t = 40°C. Sa se afle masa de gheat& care se topeste. Alama este un aliaj care contine f, = 60 % cupru si = 40% zino. Caldurile specifice pentru cupra, zine si gheaté sunt coy = 395 J/kg.K, Cz = 390 Wkg.K, cg = 2.100 Wkg.K, iar caldura latent de topire a ghetii este A= 33.105 J/kg. Sila. “un vas cu capacitatea caldrica neglijabilé i in care se afla m, = 10 kg de apa la temperatura ¢; = 10°C se introduce o bucati de gheati cu masa my $i temperatura tf = -50°C, Sa se determine my stiind ci temperatura finala se stabileste la ¢ = -8°C. Se cunosc cildura specifich a apei c, = 4.180 J/kg.K, caldura specifica a ghetii = 2.100 J/kg.K si caldura sa latent é topire A = 3,3.105 Ikg. 244 Tntr-un vas cu ap’ de capa- citate calorica C = 1.700 J/K aflat la temperatura t; = 20°C se introduce 0 bucata de gheaté cu masa m = 100 g si temperatura fy = -8°C. Ce temperatura se stabileste in vas? Se cunosc caldura spe- cifica a ghefii cy = 2.100 Jkg.K si cal dura sa latent de topire 4 = 3,3.105 J/kg.245 Un calorimetru de fier cu masa m= 180 g contine m, = 100 g de gheafi la temperatura fy = - 10°C. Peste aceasta se toarnd m = 50 g de apa la temperatura T, = 333 K. Sa se deter- mine care este starea finala a siste- mului. Se cunose caldurile specifice: Gq = 4.185 Jkg.K, cy = 2.090 Ikg-K, Cpe = 460 Wkg.K si caldura latent& spe- cificd de topire a ghetii A= 3,3.10° J/kg, 246 Avem la dispozitie un ca- lorimetru de niche] cu masa m = 200 g, 0 cantitate m, = 50 g de apa la tempera- tura f; = 60°C si o bucata de gheati cu masa my = 100 g aflata la f = - 10°C. Se cunose ciildurile specifice: cy = 4.180 Ikg.K, cg = 2.090 Wkg.kK, yg = 418 I/kg.K si cildura latent’ specifict de topire a ghetii A = 3,3.105 I/kg. Sa se determine starea final a sistemului in urmiatoarele conditiii: a) in calorimetru se afld initial apa si in ea se introduce gheata. b) fn calorimetra se afli initial gheata si peste ea se toarnd apa. 247 La ce temperatura trebuie incilzit un cub de aluminiu pentru ca atunci cand este asezat pe gheati cu temperatura de 0°C sa se scufunde complet in ea? Caldura specifica a alu- miniului este c= 836 J/kg.K, cdldura la- tent de topire a ghefeii A= 3,3.105 J/kg, densitatea ghetii y= 9,2.10? kg/m, den- sitatea aluminiului pj = 2,7-10° kg/m. ‘Transformari de stare de agregare 248 Pe un bloc mare de gheafi aflat la 0°C se aseazi o sfera de fier incalzit’, cu raza r. Care a fost tempe- ratura initial a sferei, daci in timpul rioirii centrul su a patruns in gheata pana la adéncimea 2r? Se cunosc caldura specifici a fierului c = 460 I/kg.K, cdildura latent a ghetii A = 3,3.105 J/kg, densitatea ghetii py = 9,2.102 kg/m3, densitatea fierului pg, = 7,8.103 ke/m>. 249 intr-un calorimetru de nichel cu masa m = 0,2 kg se afl m, = 0,48 kg de apa la temperatura T; = 289 K. Se introduce in calorimetry o cantitate my = 12 g de vapori dé apa la tempe- ratura Ty = 373 K. Sa se determine tem- peratura care se stabileste in calorimetru dupa atingerea echilibrului termic. Se dau: ony = 418 Ikg.K,.cq = 4.180 I/kg.K, da, = 225.108 Jikg. 250 intr-un calorimetru de capa- citate caloricd neglijabila care confine m= 100 g de gheati la temperatura f) = 0°C se introduc vapori de api la tempe- ratura fy = 100°C. S& se aflé ce cantitate de api se afli in calorimetru in momen- tul in care toata gheafa s-a topit. Cal- dura specific a apei este c= 4.180 J/kg K, iar cildurile sale latente specifice de topire gi vaporizare sunt Ay =3,3.105 J/kg, dy = 2,25.108 Ikg, 41Cap, 1 - Elemente de termodinamica (“Un amestec constind din m, =5 kg gheata gi mg = 15 kg apa la temperatura 0°C trebuie incalzit pana la t, = 80°C folosind vapori de apa cu temperatura ty = 100°C. Ce cantitate de vapori este necesara? Caldura specifica a apei si cildurile latente de topire si va- porizare sunt, respectiv, c = 4.180 J/kg.K, p= 353.105 Jkg, Ay = 2,25.108 Ikg. + 252 -Si se imparta in doua parti o cantitate m= 1 kg de apa cu temperatura t= 60°C, astfel incat cildura cedaté de una din parti cand aceasta se transforma. in gheaté cu temperatura /, = 0°C sa fie suficient pentru a transforma cealalti parte in vapori cu temperatura 4, = 100°C. Caldura specifici a apei si cAl- durile latente de topire si vaporizare sunt c= 4.180 J/kg.K, A, = 3,34.105 J/kg, Ay = 2,25.108 Iikg. 253 fntr-un calorimetru care confine apa la temperatura fg = 15°C se introduc m = 30 g vapori de apa la tem- peratura t= 100°C. Temperatura finala se stabileste la r; = 25°C. Daca in acelasi vas se introduc my = 60 g vapori, tempe- ratura devine t) = 34,7°C. Care este cal- dura latent& de vaporizare a apei con- form datelor acestei experiente? Caldura specifica a apei este c = 4.180 Ikg.K ¢ r-un calorimetru de capa- citate calorica neglijabila, care contine m = 3 kg apa si my = 0,5 kg gheata la 42 temperatura 0°C, se introduc treptat vapori de apa la temperatura t = 100°C, Sa se afle cantitatea de apa din calo- rimetru in momentul cand toata gheata s-a topit. Se dau cildura specifica a apei gsi cAldurile latente de topire si vaporizare, respectiv: c = 4.180 J/kg.K, Dy = 3,34.105 Ikg, Ay = 2,25,108 Jikg, 25-Peste un amestec constind din m) = 0,86 kg apa gi m2 = 1 kg gheati se toarna plumb topit, la temperatura sa de topire ¢ = 327°C. Temperatura finala se stabileste la t; = 100°C, dupa ce o masa m3 = 0,2 kg de apa s-a transformat in vapori. Si se determine masa plumbului. Se cunosc pentru plumb cdldura specifica c = 125 J/kg.K si caldura latent’ de topire 4 = 2,1.10¢ J/kg, iar pentru apa caldura specifica si caldurile sale latente de topire si vaporizare: c, = 4.180 J/kg.K, Ay = 3,34.105 J/kg, respectiv A, = 2,25.106 kg. S@Ce cantitate m de apa la tempéfatura 1= 20°C poate fi inghetata evaporand M= 100 g eter sulfuric aflat la aceeasi temperatura, presupunand ca toatd caldura de evaporare este Iuata numai de la api? Ciildura specifica a eterului este c = 2.090 J/kg.K, caldura sa latent de vaporizare 2. = 3,76.105 J/kg, iar ctildura latent de topire a ghetii A= 3,34.105 J/kg.Motoare termice eT AS A 257 Un vas din care aerul este evacuat rapid contine o cantitate mica de apa la 0°C. Are loc 0 vaporizare inten- sivi a apei, ceea ce determina inghe- farea treptatd a apei ramase. Ce frac- tiune din cantitatea initiala de apa poate fi transformat& in gheati prin aceast& metoda? Se cunosc cildurile latente de topire si vaporizare a apei A, = 334.105 Ig, respectiv Ay = 2,25.108 Ikg. 1.6 Motoare termice 258 Un gaz ideal diatomic efec- ‘tueaz un ciclu care consté din doud izo- bare (p; = 1,2.104 Pa, py = 1,6.104 Pa) si doud izocore (V, = 2 m3, 7) =3 m3). Sa se. afle: a) cantitatea de cAldura primité de la sursa calda; b) cantitatea de cildurd cedat& sursei reci; c) hucrul mecanic efectuat de gaz pe un ciclu; d) randamentul ciclului 289 Un ciclu in care hidrogemul serveste drept agent termic este compus din doua izocore si doua izobare. Sa se determine randamentul ciclului, stiind ca valorile maxime ale presiunii si volumului sunt duble faté de valorile minime. 260 Un gaz ideal al c&rui expo- nent adiabatic este parcurge ciclul din figura in care V) = 3 V;, 73 = 97). Sse calouleze randamentul ciclului. Pentru problema 260Elemente de termodinamica 261 Un motor termic al cdrui agent termic este un gaz ideal diatomic (y = 1,4) functioneazi dup’ ciclul reprezentat fn figura in coordonate U, V. Sa se calculeze randamentul ciclului dac& U, = eU; ,unde € = 3. Pentru problema 261 262 Un motor termic functio- neazi dupa ciclul din figura, substanta de lucru fiind un gaz ideal monoatomic (y= 5/3). Stiind c& pp =2 py sig =4%4, s& se afle randamentul motorului. 0 v Pentru problema 262 263 Un gaz ideal diatomic aflat la presiunea p, = 105 Pa este incdlzit la volum constant pind cand presiunea devine py = 2.105 Pa. Dupa aceea gazul se destinde izoterm pana la presiunea initialé, dupa care revine in starea 44 initial printr-o transformare izobara. S& se afle randamentul acestui ciclu. 264 Un gaz ideal monoatomic are volumul V; = 5 m3 si presiunea p) = 105 Pa, Gazul este comprimat pana la volumul ¥> = 1 m3, apoi comprimat adiabatic pana la temperatura initial, dupa care revine izoterm in starea initiala. Sa se afle: a) presiunea si volumul dupa comprimarea adiabatica; b) cantitatea de c&ldura primita de gaz de la sursa calda; c) cantitatea de calduri cedati sursei reci; d) lucrul mecanic efectuat intr-un ciclu; e) randa- mentul ciclului. 265 Sa se calculeze randamentul unui motor termic, avand ca agent un gaz ideal diatomic (y = 1,4), care functioneazé dupa ciclul din figura, in functie de raportul de compresie ¢ = Vs/V, = 4 si s& se compare cu ran- damentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile 73 si 7. adiabati izotermaMotoare termice rn CRS EE SARS 266 Un gaz ideal diatomic efec- tueazi un cicla compus dintr-o com- primare izocora (12), o destindere adia-batica’ (2-33) si 0 comprimare izobaré (3-71). S& se determine randamentul ciclului in functie de raportul de compresie € = V3/V/, = 267 Un gaz ideal efectueaza un ciclu care const& dintr-o destindere izo- terma (12), o destindere izocora (23) si o comprimare adiabaticd (391). Cunoscnd raportul t= 7/3 = 3, s& se afle randamentul ciclului. 268 Un gaz ideal efectueazi un ciclu care consti din: a) 0 izocora, 0 adiabatit gio izoterm&; b) 0 izobari, 0 adiabat& si o izoterma. Transformarea izoterma se desfigoari la temperatura minima atinsi in cursul ciclului. $4 se determine, in ambele cazuri, randa- mentul ciclului in functie de raportul t dintre temperaturile extreme ale ciclului. 269 Si se rezolve problema pre- cedenta in condifiile in care transfor- marea izoterma se desfasoara la tempe- ratura maxima atins fn cursul ciclului. 270 Un motor termic foloseste ca substanté de lucru un gaz ideal si functioneaz’ dupa ciclul Joule care consti din urmatoarele procese comprimare adiabatic’ (12), destindere izobari (243), destindere adiabatica (34), racire izobara (4-71). Sa se afle randamentul ciclului, stiind cd in uma comprimarii adiabatice temperatura gazului a crescut de t = 2 ori. 2TL Un motor avand ca agent termic un gaz diatomic functioneazi dupa un ciclu compus din dowd izo- terme (7, 27) si dowd izobare (p, 2p). SA se determine randamentul ciclului. 272 Un gaz ideal diatomic efec- tueazi un cicly compus din dowd izo- terme (7, 27) si doua izocore (V, 27). S& se determine randamentul ciclilui. 273 Motoral ou aprindere prin scénteie functioneazi dupa un ciclu format din doua adiabate si doua izocore (ciclul Otto). Sa se determine randamentul unui asemenea motor, pentru care raportul de compresie (raportul volumelor celor dowd izocore) este € = 5. Agentul de lucru este un gaz diatomic. 274 Ciclul Diesel consta din doua destinderi: izobari (12) si adiabatica (2-33), urmate de dow’ comprimiri: izocora (394) si adiabatic’ (41). S& se determine randamentul unui asemenea ciclu in functie de rapoartele de compresie V/V = € = 10 si Vo/V; = p = 2. Agentul de Iucru este un gaz diatomic. 45Cap, 1 - Elemente de termodinamica 275 Un motor termic avand ca substanté de lucru un gaz ideal func- tioneaza conform ciclului reversibil din figura. SA se calculeze randamentul motorului in functie de exponentul adiabatic y si de raportul de compresie e. ev =V Pentru problema 275 276 S& se calculeze randamentul motorului care functioneaza dupa ciclul reprezentat in figura, avand ca substanta de lucru un gaz ideal, in functie de raporul de compresie € = V/V, si de exponentul adiabatic al gazului y. 2 adiabata Pentru problema 276 277 Sa se calculeze randamentul motorului termic care functioneazd conform ciclului reversibil din figura, avand ca agent de lucru un gaz ideal. Se cunose 7), T>, y sie = Val; . 46 Pentru problema 277 278 Sa se calculeze randamentul motorului termic care functioneazi dupa ciclul din figura, avand ca agent termic un gaz ideal in functie de exponentul adiabatic y si de rapoartele 8 = VilV> $i p = Va/Vp. Pentru problema 278 279 Un motor termic functio- neaz& dupa ciclul din figura, avand ca agent de lucru un gaz ideal, SA se calculeze randamentul motorului in functie de rapoartele de compresie € = V/V $i 9 = ValVo, izoterma,1.7 Principiul al H-lea al termodinamicii 280 fn decursul unui proces ciclic un gaz primeste de la sursa caldi © cantitate de caldura Q = 4 kJ. SA se afle lucrul mecanic efectuat de gaz intr- un ciclu, dact randamentul ciclului este n= 0,1. 281 Un gaz efectueaz’ intr-un proves ciclic lucrul mecanic L= 1 KI si cedeazi sursei reci cantitatea de caldura Q = 4,2 kJ. S& se afle randamentul cichului. 282 Un gaz. ideal efectueazi un ciclu Carnot in cursul c&ruia cedeazi sursei reci k = 2/3 din cantitatea de cAldura primita de la sursa calda. Si se afle temperatura sursei calde, stiind o& temperatura sursei reci este 7, = 280 K. 283 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Carnot in cursul ciruia primeste de la sursa calda-o cantitate de caldura Q, = 42 KI, Temperatura sursei calde este n = 3 ori mai mare decat tempe- ratura sursei reci. Ce lucru mecanic efectueaz gazul intr-un ciclu? 284 Un gaz ideal efectueaza un ciclu Carnot intre temperaturile T; = Principiul at Ii-lea al termodinamicii 470 K si Ty = 280 K. fn cursul destin- derii izoterme gazul efectueaza un lucru mecanic L = 100 J. Sa se afle randa- mentul ciclului, precum gi cantitatea de caldura Q> pe care gazul o cedeazi sur- sei reci in cursul comprimarii izoterme. 285 Un gaz ideal care efec- tueazi un ciclu Carnot primeste de la sursa calda o cantitate de calduré Q) = 4,2 id si efectueazd un lucru mecanic L = 600 J. De cfte ori temperatura sursei calde este mai mare decat tempe- ratura sursei reci? 286 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Carnot, in care temperatura sursei reci este T, = 290 K. De cate ori se mireste randamentul ciclului dac& temperatura sursei calde oreste de la T, = 400 K la Ty’ = 600 K? 287 La o masind termicd ce fanctioneazi dupa ciclul Carnot dife- renta dintre temperaturile surselor calda si rece este A7'= 250 K. Cu ct trebuie variati temperatura sursei reci, lasand nemodificati temperatura sursei calde, pentru ca lucrul mecanic efectuat intr- un ciclu s& creasca cu f = 40 % din valoarea sa initial’? 288 Temperatura sursei calde intr-un ciclu Camot este Ty = 400 K. Daca s-ar micsora temperatura sursei reci cu AT, randamentul ciclului ar fi 47Cap.I - Elemente de termodinamica ‘,, iar dac& s-ar mari temperatura sursei calde cu AT, randamentul ar fi np. S& se determine AT stiind ca n/n = 1,2. 289 O masina frigorificd ideala functioneaz dupa un ciclu Carnot intre temperaturile t; = 21°C si tg = - 7°C si consumé, intr-un ciclu, un lucru meca- nic L = 38 kJ. Sa se calculeze: a) randa- mentul masinii; b) cantitatea de caldura Q, cedata sursei calde si cantitatea de cildura Q, preluati de la sursa rece. 290 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Carnot. Lucru mecanic in des- tinderea izotermi este L; = 5 kJ. S& se afle Iucrul mecanic in comprimarea izoterma, dacé randamentul ciclului este 1 = 0,2. 291 Un mol de gaz diatomic efectueaz& un ciclul Carnot. Sa se afle randamentul ciclului cunoscand tempe- ratura sursei calde T> = 400 K si lucrul mecanic efectuat la destinderea adiaba- tick L=2 kJ. Se di R = 8.310 J/kmol.K. 292 Volumul minim al unui gaz in cursul unui ciclu Camot este Y= 150 L. S& se afle volumul maxim V3, daca volumul la sfarsitul destinderii izo- terme este Vy = 600 L, iar volumul la sfar- situl compriméarii izoterme este V4 = 190 L. 293 Un gaz ideal diatomic efectueazi un ciclu Carnot. Volumul gazului la sfarsitul destinderii izoterme 48 = 12L, iar la inceputul compri- miarii izoterme este V2 = 16 L. Sa se afle randamentul ciclului. 294 Un motor termic functio- neaza dupa ciclul din figura, avand ca agent termic un gaz ideal. Raportul dintre presiunile extreme atinse de gaz este n = 2, iar raportul volumelor extreme k = 3. S& se afle randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse de gaz in acest ciclu. Pentru problema 294 295 Un motor termic avand ca substanti de lucru un gaz ideal mono- atomic functioneaza dupa ciclul din figura, de forma unui triunghi isoscel a carui baz o constituie transformarea izocora. Stiind c& pp =3 py si ¥3=2V, s& se calculeze randamentul acestui motor si s{ se compare cu randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse in cursul ciclului dat.Pentru problema 295 296 Un mol de gaz ideal este supus unei transformérii izoterme in urma careia volumul sau se dubleaza. Sa se afle cresterea entropiei gazului in acest proces. 297 Un mol de gaz ideal se dilata adiabatic pana cind presiunea scade den = 5 ori, dupa care este comprimat izoterm pani la presiunea initial’. Care este variatia entropiei gazului in acest proces? 298 Un vas’ termostatat este impartit ia dowa compartimente de volume egale printr-un perete previzut cu un orificin care initial este inchis. fntr-unul din compartimente se afl un mol de gaz ideal, iar celalalt este vidat. S& se afle variatiile energiei inteme si entropiei_gazului in urma deschiderii orificiului. jul al H-lea al termodinamicti 299 Un vas cu volumul 7; = 1,6 contine m, = 14 g de azot (My = 28 kg/kmol), iar un altul, cu volumul Vy = 3,4 L contine my = 16 g de oxigen (Uy = 32 kgkmol). Cele dowd vase se aflé la aceeasi tempertura. Sa se afle cresterea entropiei sistemului atunci cand vasele sunt puse in legatura printr- un tub de volum neglijabil. 492.1 Curentul electric 300 Un condensator este incar- cat cu sarcina electric’é Q = 25 mC cu ajutorul unei masini electrostatice care efectueaza, pentru acesta, un numar de n= 100 rotatii. Sa se determine intensi- tatea curentului care poate fi debitat de masina atunci cind aceasta are o turatie v= 150 rot/min. 301 Printr-un conductor cu sec- fiunea S = 0,24 mm? trece un curent electric cu densitatea j= 5.106 A/m?. Ce Sarcina trece prin conductor in timpul t=5? 50 BoM e UH EN Rox Nt Oa eC Y INL Hf) 302 Intensitatea curentului elec- tric printr-un conductor creste uniform de la Jg = 0 la = 3 A in intervalul de timp t= 10s. Ce sarcina trece in acest timp prin conductor? 303 Voltmetrul din figura indica tensiunea U = 12,6 V atunci cand intre- rupitorul K este deschis si Uy = 12 V atunci cand K este inchis. Care sunt valorile tensiunii electromotoare si tensiunii interioare ale generatorului? Pentru problema 303304 Sa se afle sarcina electrica ce trece printr-un conductor cu rezistenta R=3Q atunci cand tensiunea aplicata la capetele conductorului oreste de la Uj =2V la U=4 V in timpul f= 20 s. 305 Prin trei sarme conductoare, de aceeasi lungime, legate una in continuarea celeilalte, trece un curent electric. in graficul din figura este reprezentaté cdderea de tensiune pe cele trei conductoare. Sa se afle in ce raport se afli rezistentele conductoarelor. u(y) 01 02 03 Pentru problema 305 306 SA se afle rezistenfa unui conductor de cupru cu sectiunea S = 0,1 mm? si masa m = 0,3 kg. Rezis- tivitatea cuprului este p = 1,7.10°8 Q.m, iar densitatea sa y = 8.900 kg/m. 307 Rezistenta unui conductor de cupu este de n= 2 ori mai mare decat a unuia de aluminiu, iar masa sa de k= 4 ori mai micd, Sa se afle raportul lungi- milor celor doud conductoare. Rezistivi- Curentul electric titile si densititile pentre cupru si aluminiu sunt p = 1,7.10°8 Q.m, y) = 8.900 kg/m3, respec-tiv py = 2,8.10° Q.m, Yy = 2.700 kg/m. 368 Douad conductoare confec- tionate din materiale cu rezistivitatile p, si Po si densitatile y), respectiv y) au aceeasi masa. S& se determine: a) rapor- tul sectiunilor conductoarelor in cazul cand ele au aceeasi rezistenta electrica; b) raportul rezistentelor in cazul cand conductoarele au aceeasi lungime si sectiunile S, $i Sp. 4 se afle lungimea unui fir de constantan (p = 48.10°8 Q.m) cu dia- metrul d= 0,5 mm stiind c& prin acesta trece un curent J = 6,5 A atunci cand este alimentat la o tensiune U="220 V. 310 Printr-o bucata de sarma cu lungimea / = 4,7, cm si diametrul d= 0,5 mm trece un curent 7= 1 A atunci cand i se aplic& o tensiune U = 1,2 V. Care este rezistivitatea materialului din care este confectionata sarma? 311 Printr-un fir de cupru cu lun- gimea = 50m, sectiunea S = 0,7 mm? si rezistivitatea p = 1,7.10°8 Q.m trec n=2,1.1022 electroni in At = 340 s. Cat este tensiunea aplicat& intre capetele firului? Sarcina eleotronului este ¢ 1,6.10°19C. 51Cap. 2 - Curentul electric continua 312 O bobina confectionata din sarma de cupru (p = 1,7.10°8 Q.m) are n= 1000 spire cu diametrul d = 6 cm. Ce tensiune trebuie aplicata la capetele bobinei astfel incat densitatea de curent prin aceasta sa fie j = 2.106 A/m2? 313 Rezistenta filamentului de wolfram al unui bec neaprins este Rg = 36 Q. Dac& se alimenteaz’ becul la tensiunea U = 220 V, prin el trece un curent cu intensitatea J = 0,68 A. Sa se afle temperatura filamentului atunci cand becul este aprins. Coeficientul ter- mic al rezistivitatii este pentru wolfram = 4,2.10°3 gretl 314 SA se determine tempera- tura la care se afla filamentul de wolfram (0: = 4,2.10°3 grd-!) al unui bec electric tn regim de functionare, stiind c in momentul aprinderii intensitatea curentului este de n = 11,5 ori mai mare decat in conditii de lucru. 315 Sa se,determine coeficientul termic al rezistivitatii unui conductor obtinut prin legarea in serie ‘a unei sarme de aluminiu (04, = 4.10°3 grél) cu rezistenta Rj = 3 Q cu o sarmi de fier (02 =4,8.103 grc-!) cu rezistenta Ry =2Q. 52 316 Un conductor de fier este legat in serie cu unul de carbon de ace- lasi diametru. Pentru ce raport al lungi- milor celor dou’ conductoare rezistenta lor totalé nu depinde de temperatura? Coeficientii termici ai rezistivititi pentru carbon $i fier sunt 01; = -0,8.10-3 grdv!, respectiv Oy = 6.103 grd-!, iar rezis- tivitatile p, = 4.10°° Q.m, respectiv 0) =1,2.10-7 Quin. 317 Doua rezistoare au, la 0°C, rezistentele Ro; gi Rog. Ele sunt con- fectionate din materiale care au coefi- cientii de variatie termicd a rezistivitatii 1), respectiv 0. Care este coeficientul de variatie termic& a rezistivitatii pentru ansamblul conectate: a) in serie; b) in paralel? celor doui rezistoareLegea lui Ohm RE 2.2 Legea lui Ohm 318 fntre capetele a trei conduc- tori legati in serie se aplicd o tensiune electric’ U = 24 V. Rezistenta primului conductor este Ry = 4 Q, a celui de-al doilea Ry = 6 Q, iar tensiunea intre capetele celui de-al treilea conductor este U; = 4 V. Sa se afla intensitatea curentului electric prin conductori, rezistenta R3 si ciderile de tensiune U; si U2 pe primii doi conductori. BE Un circuit simplu este ali- mentat de o sursé cu tem. B= 120 V si rezistenta interioar’ r = 50 Q. Sa se determine rezistenta R a rezistorului din circuit stiind c& tensiunea la bornele sursei este U= 118 V. 320 La bornele unui generator cu tem. E = 30 V $i rezistenta interi- oara r este conectat un rezistor cu rezis- tenta R. Curentul prin circuit este = 3 A, iar tensiunea la bornele generatorului U= 18 V. Sa se afle r si R. S2E-Tensiunea la bomele unei suse care alimenteazi un circuit cu rezistenta R = 25 Q este U= 4,5 V. Tensiunea la bornele aceleiasi surse la functionarea in gol este U, = 4,77 V. Sa se determine rezistenta interioara a sursei. 322 Tensiunea la functionarea tn gol a unui generator cu rezistenta inte- rioaré r= 2,5 Q este Ug = 250 V, iar tensiunea la borne Ja functionarea in sarcina este U = 242 V. S& se afle rezistenta sarcinii si intensitatea curen- tului prin circuit. 323. intr-un circuit electric simpla sunt montate un ampermetru si un volimetru, ale cdror indicatii sunt 2 A, respectiv 10 V. Sa se afle rezistenta rezistorului din circuit precum si t.e.m. a sursei, stiind c& rezistenta intem’ a acesteia este 0,5 Q. 324. Un rezistor cu rezistenta R=4,2 Q este conectat la un generator electric de curent continuu..care are rezistenta interioari r = 0,2 Q. Un voltmetru cu rezistenta interioara foarte mare, conectat intre capetele rezis- torului, indic’ 21 V. Sa se afle inten- sitatea curentului electric prin circuit si te.m. a generatorului. 325, {nt-un circuit electric simplu alimentat de un generator cu te.m. E = 12 V gi rezistenta interioara r = 0,4 Q este montat un voltmetru. Indicatia aparatului este 11,2 V. Sa se determine valoarea rezistenfei rezistorului din cir- cuit si intensitatea curentului electric prin acesta. 28% Printr-un circuit format dintr-o sursi cu tem. E = 6 V gi rezis- tenta interioara f = 2 Q si un reostat trece un curent J = 0,5 A. Ce curent va trece prin circuit dac& rezistenta reos- tatului se micsoreazi de k= 3 ori? 53Cap. 2 - Curentul electric continuu 327 Un acumulator care alimen- teazi un circuit cu rezistenta Rj = 1Q are tensiunea la borne Uy = 2 V. Daca rezistenta circuitului creste la Ry = 2 Q, tensiunea la borne devine U2 = 2,4 V. Sa se afle rezistenta interioara a acumula- torului. 328 Daci la bornele unei surse de t.e.m. se leaga un rezistor cu rezis- tenta R, = 10 Q, curentul prin circuit este J) = 10 A, iar prin rezistorul cu Ry = 20 Q curentul este J = 8 A. Cat este rezistenta unui rezistor prin care trece curentul J = 9 A atunci cand este legat la aceeasi sursi? 329 Un element galvanic cu rezistenta interioaré r = 1 Q debiteazd pe un rezistor cu rezistenta R, tensiunea la bome fiind U, = 20 V. Dac& in paralel cu R se monteaz4 un rezistor identic, tensiunea la borne scade la Uy = 15 V. Sa se determine valoarea rezistentei R. MDaca inte-un circuit electric se mareste de n = 5 ori rezistenta extern, atunci tensiunea de la bornele generatorului creste de la U; = 10 V la Uy = 30 V. S& se afle tem. a genera- torului. f 331 Un rezistor cu rezistenta R este conectat la bornele unui generator de curent electric continuu cu rezistenta interioara r = 1 Q. Sa se afle valoarea 54 lui R stiind c& daca rezistenta circuitului exterior ar creste de k = 5 ori, atunci tensiunea la borne ar scidea cu f= 25%, 332 La bornele unei surse cu tem. £ gi rezistenta interioaré r este conectat un rezistor cu rezistenta R = nr. Sa se afle valoarea raportului dintre ten- siunea la borne gi t.e.m. a sursei. 333 Curentul intr-un circuit format dintr-un generator si un rezistor cu rezistenta R = 19,5 Q. are intensitatea T= 1,2 A, Sd se afle t.e.m. gi rezistenta interioaré a generatorului, cunosc&nd cu- rentul de scurtcircuit al acestuia J,,= 48 A. 334 O sursi are tem. E = 4,5 V si curentul de scurtcircuit J,,=3,6 A. Sa se determine tensiunea la borne si caderea interioaré de tensiune atunci cand sursa debiteazi pe un rezistor cu rezistenta R=5.Q. 335 Un rezistor cu rezistenta R = 20 Q este legat la o sursé cu tem. B= 3 V. Caderea de tensiune pe rezistor este U = 2 V. Sa se determine curentul de scurtcircuit al sursei. 336 Un generator de curent eleétric continun are tem. = 12 V si curentul de sourtcircuit [,, = 30 A. Care este valoarea rezistentei unui rezistor ci owanuranont are tor Legile lui Kirchhoff eso nN ESC care, legat la bornele generatorului, face ca tensiunea la bome sa fie U= 10 V? 337 Un element galvanic debi- teaza pe rezistenta exterioara R, = 4 Q curentul J; = 0,2 A. Daca rezistenta exterioara creste la Ry = 7 Q, curentul devine Ip = 0,14 A. Sa se afle curentul de scurtcircuit al elementului galvanic. 338 Un consumator este alimen- tat de la o centrala electric’ avand la iegite tensiunea U = 6,6 KV, aflata la 1 = 10 km depirtare, prin dou’ con- ductoare de cupru (p = 1;75.10°8 Q.m). Sa se determine ce sectiune trebuie sa aibi conductoarele, dac& intensitatea curentului este [= 20 A, iar c&derea de tensiune pe linie mu trebuie si fie mai mare de k= 3% 339 Un consumator este alimen- tat de la o centralé electric aflati la 1 = 20 km depirtare prin dou’ fire con- ductoare cu rezistenta totalé R = 400 Q. Undeva pe linie se produce un scurt- circuit astfel incat tensiunea la iesirea din centrala este U = 10 V, iar curentul pe linie = 40 mA. La ce distanta de central $-a produs scurteireuitul? 2.3 Legile lui Kirchhoff 340 fntrun circuit se cunose rezistentele Ry, Ry gi R3 si curentul J; care trece prin rezistorul Rs. Rezistoa~ rele Ry si Rj montate in paralel sunt legate in serie cu rezistorul Ry. SA se determine intensitatile I, si Ip ale curentilor care trec prin rezistoarele Ry si Ry, precum si tensiunea la bornele circuitului. 341 in circuitul din figura se ounose Ry = 5 Q, Ry = 3 Q, Usp =6 V si intensitatea curentului prin generator [= 1,3 A. Sase afle intensititile curen- tilor electrici prin cele patru rezistoare. A Ry Pentru problema 341 55Cap. 2 - Curentul electric continua £342-4n circuitul din figura rezis- tentele interioare ale sursei si amperme- trului sunt neglijabile. Atunci cand intrerupatorul K este deschis, amper- metrul indica 0 intensitate a curentului electric J; = 3 A. Care va fi indicatia ampermetrului dupa inchiderea intreru- patorului? eC Pentru problema 342 343 Un beoulet este construit pentru a functiona la tensiunea no- minala U,, = 6 V. El este alimentat de la un generator conecténdu-l mai intai in serie, apoi in paralel cu un rezistor a carni rezistenti este de k = 5 ori mai mica decat cea a beculetului. in ambele situatii beculetul lumineazA normal. Sa se determine t.e.m. a generatorului 344 Dacd la bornele rezistorului R, din circuitul din figura se aplica ten- siunea U; = 100 V, atunci céiderea de ten- Stune pe rezistorul R3 este U3 = 40 V, iar 4 prin rezistorul Ry are intensi- aan i A Daca la bornele rezis- 3 S¢ aplica tensiunea U3’ = 60 V, 56 cdderea de tensiune pe rezistorul Rj este Uy’ = 15 V. Sa se determine rezistentele celor trei rezistoare din circuit. Pentru problema 344 Ein schema din figuri se cunose £ = 5 V, Ry = 2 Q, Ro= 4 Q, R; = 6 Q. Rezistentele interioare ale sursei $i ampermetrului se neglijeaza. Care va fi indicatia ampermetrului? Dar dac& ampermetrul si sursa isi schimba locurile intre ele? R Pentru problema 345 #346 Dou’ rezistoare cu rezis- tentele R, = Ry = 1 Q si un reostat cu rezistenfa Ry = 2 Q sunt montate ca in figura si alimentate de la o sursi cu rezistenta interioara r = 0,5 Q. Atunci cand cursorul resortului se afl la jumAtatea acestuia (in puncul A), voltmetrul indica o tensiune U = 13 V.ate le o Za Be Care va fi indicafia volimetrului atunci cAnd cursorul se afl la extremitatea dreapta a reostatului (in punctul B)? R3 Pentru problema 346 347 Rezistentele rezistoarelor din circuitul din figura au valorile R = 10 Q, Ry = 2,5 Q, Ry = 7,5 Q. Intensitatea curentului prin rezistorul R este J, = 1 A cAnd-comutatorul K este deschis gi J) = 0,8 A cfnd comutatorul este inchis. Sa se afle t.e.m. si rezistenta interioara ale generatorului. R ¢ R K R Pentru problema 347 Legile fui Kirchhoff 348 Un reostat cu rezistenta R = 20 Q este legat in serie cu un sistem de trei becuri conectate intre ele in paralel, avand rezistentele Ry = 200 Q, Ry = 240 Q, R3 = 300 Q. Reteaua de alimen- tare are tensiunea U = 150 V. Sa se determine intensitatile curentilor prin fiecare element al circuitului 349 Circuitul din figura este alimentat la o tensiune U = 27 V. Sa se afle intensitifile curentilor din fiecare ramura, daci Ry = 40 Q, Ry = 75 Q, R3 = 70 Q, Ry = 80 2. Pentru problema 349 BBEsA se determine intensititile curentilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunosc Rj = 80 2, Ry = 300 2, Ry = 700 Q, Ry = 110 Q, U=50 V. Pentru problema 350 57Cap. 2 - Curentul electric continuu 351 fn oircuitul din figura rezis- stiind of Ry = Ry=2Q, Ry =4.Q, Ry = toarele au rezistenfele Rj =) = 252, R,=10 Ry = 15 Q, Ry = 75 Q, iar tensiunea de R alimentare este U = 105 V. Sa se afle , a. intensitétile curentilor din fiecare ra- muri a circuitului. Ry ly} ee al iH, ®™ lo Rs Pentru problema 351 Pentru problema 353 En circuitul din figurd se g fn circuitul din figura se cunosc £ = 6 V,r= 10, Ugg =3 V, cundse B= 24 V,r=2Q,R, =2Q, Ry =4.Q, Rs =10 Qi Ry=15Q. Sdse Ry=8O,Ry=40, Rs =6 Osi U=20V, determine rezistenfa rezistorului Rj. ‘Sse afle R3, 1) si Js. Ry R Ry & ape — xR pe 1 R — cm I — R © © a pw Pentru problema 354 355 fh circuitul din figura se cunose: U; = 30 V, Uy = 60 V,r= 1, Ry =2.9, Ry =6.Q, Ry = 60.2, Rs =40.Q. ‘Ampermetrul aflat in circui- ¢5 s¢ determine te.m. Fa sursei, tensiu- tul din figura indic& un curent J, = 0,5 A. nea Ula borele circuitului si valoarea SS se afle curentul J, prin rezistorul Ry rezistentei Ry. Pentru problema 352 58Legile lui Kirchhoff Pentru problema 355 356 In cirouitul din figura se cunose: E = 24 V, U=21 V,r=1Q, 1 = 2,55 Q, Ry = Ry = #2, Ry= 6 Q, Rs = 1.2, R7=4Q. Sh se afle curental debitat de generator, rezistenfa rezis- torului Rg, intensitatea curentului prin acesta si tensiunea Uap. A Pentru problema 356 357 Circuitul din figura este ali- mentat la tensiunea U = 250 V, iar rezis- toarele au rezistenfele: Ry = Rs = 6,5 Q, Ry = 24 Q, Ry = 2,5 Q, Ry = 7,5 Rg = 8,5 Q, Ry = 2 Q. Sa se afle dife- renta de potential dintre punctele A siB. R R A Pentru problem 358 Care este indicatia amper- metrului in circuitul din figura, in care se cunosc E=4V,r=1Q,R=29) Pentru problema 358 359 fn circuitul din figura se cunose B= 4 V,r=19,R=45 Q. Care sunt indicatiile ampermetrului si volt- metrului? 360 Circuitul. din figura este alimentat la tensiunea U = 120 V. Sa se determine intensitatile curentilor prin rezistoare, stiind ca rezistentele acestora sunt: Ry = 900 Q, Ry = R3z = 300 2, Ry= 375 Q. 59Cap, 2 - Curentul electric continua Pentru problema 359 UO Pentru problema 360 361 In circuitul din figur’ se cunose Ry = 10 , R= 20, R; = 30.2, 362 in cireuitul din figura se cunose Ry = Ry =2Q, R3=5Q, Ry = 40 Q, Rs = 10 Q, Ig = 0,5 A. Sa se afle intensitatile celorlalti curenti din circuit si te.m. a sursei. Rezistenta interioara a sursei este neglijabila, RR Ry Rs Ry Pentru problema 362 363 Fiind dat circuitul din fi- gura, sa se calculeze intensitatile curen- tilor din toate ramurile. intensitatea curentului prin generator R Ry J=1A $i tensiunea Ugg = 10 V. Sa se Ry afle rezistenta rezistorului Ry. a R R eV Rs A © E Pentru problema 361 60 Pentru problema 363 364 Ce relatie trebuie sa existe intre rezistenfele rezistoarelor din cir- cuitul din figura astfel incat printr-un galvanometru conectat intre punctele A siB s& nu circule curent.R, R 1 A 2 SP R, BR Pentru problema 364 365 In circuitul din figura se cunose: R = 11,3 Q, Ry= 2 Q, Ry = 0,5 Q, Rs = 10, Ry=4Q, B= 1,25 V5 rezis- tenta interioara a sursei se neglijeaz’. Sa se afle intensitatea curentului prin rezistorul R. Ri E R Ry Ry os R Pentru problema 365 366 Curentul debitat de sursa in circuitul din figura are intensitatea J in cazul fn care toate rezistoarele au aceeasi rezistenta: R. Cat devine intensitatea curentului in circuit daca doua rezis- tente opuse isi dubleaz valoarea? 367 Rezistorul R, din circuitul din figura este parcurs de acelasi curent atunci cand comutatorul K se afla in pozitiile A gi B. Stiind ci Ry = 3 Q gi Ry = 2 Q, si se afle rezistenta interioara a sursei. R R R R R {“)—_ E R Pentru problema 366 Ry R ] — B & B Ri {>} ct Pentru problema 367 368 Sa se determine intensitatile curentilor prin diferitele ramuri ale cir- cuitului din figura, in care E = 12,5 V, 1=0064, Ry = 1.9, Ry =082,R3=5,8 Q, Ry=4Q, Rs =6 Q, Re = 102 369 Considerand cunoscute ele- mentele circuitului din figura, sa se deter- 61(Qup. 2 - Curentul electric continu “ sa “. mine pozitia cursorului C (Rac/Rgo) Ysrte} incat intensitatea curentului elec- is AG \e si fie minima. a Pentru problema 369 370 Doua generatoare cu t.e.m. E, =2 V si Ey = 19 V gi rezistentele interioare neglijabile sunt montate intr- un cirouit ca in figura. Sa se afle inten- sitatile curentilor fn cele trei ramuri ale circuitului, dacé Ry = 45 Q, Ry = 10 Q, Ry = 109. 62 Pentru problema 370 371 Sa se afle intensitatile curen- filor prin ramurile circuitului din figura stiind c& sursele au tem. Ey = 1,5 V si Ey = 3,7 V si rezistentele interioare neglijabile, iar rezistorii au rezistentele: Ry =10Q, R= 209, 3 =5Q. E, Ri Poo Ry 7H Pentru problema 371 372 Douti generatoare cu tem E, = 60 V si £y = 47,5 V si rezistentele interioare neglijabile sunt montate in circuitul din figura, in care Ry = 30 Q, Ry = 70 Q, Ry = 40 Q, Ry = 60 Q. SH se determine intensititile curenfilor prin circuit.Legile lui Kirchhoff Pentru problema 372 373 Doud surse cu tem. Ey = 10 V si Ey = 4 V $i rezistenfele interi- oare neglijabile alimenteaza circuitul din figura, in care Rj = Rg = 2 Q, Ry = Ry = 4 Q. Sa se determine intensitatile curentilor prin rezistoarele Ry si Ry si diferenta de potential Up: Pentru problema 373 374 Sa se afle intensitatea cu- rentului care trece prin rezistorul R din circuitul din figura. Rezistentele interi- oare ale surselor sunt neglijabile. Ry Ry Rs ts PT} t R Pentru problema 374 375 Care dintre becurile iden- tice montate in circuitul din figura arde mai luminos? E Pentru problema 375 376 Intensitatea curentului elec- tric prin rezistorul de rezistenté R =3 Q. din circuitul din figura este aceeasi, [= 4 A, oricare ar fi valoarea rezistentei variabile Ry. Si se determine tem. E. Eur R Eqty Pentru problema 376 63Cap. 2 - Curentu! electric continun 377 Doua generatoare cu tem. E, =2V si £.=5 V gi rezistente inte- rioare neglijabile sunt montate intr-un circuit ca in figura. Sa se determine conditia necesara ca prin generatorul £) sa nu circule curent. Care este in acest caz intensitatea curentului prin rezis- torul Ry, dacd Ry = 2.2? Pentru problema 377 378 in montajul din figura cele dou& generatoare au tem. E, = 3 V, E,=7'V si aceeasi rezistenta interioara r=1Q, iar R=4 Q. Sa se determine valoarea rezistentei electrice R, stiind 379 Prin galvanometrul din circuitul reprezentat in figura nu trece curent. Sa se afle R,, stiind ca R= 9 Q, E, = 15 V, 1, =2,8Q, By =2,7V. Pentru problema 379 380 S& se afle intensitatile curentilor prin ramurile circuitului din figura in care toate rezistoarele au aceeasi rezistenté R = 10 Q, iar sursele au tem. By = 65 V, Ey = 3,9 V gi rezistente interioare neglijabile. Ry cé cele doua generatoare debiteazi Ey DQ curenti de aceeasi intensitate. — R Eyt B(* Ry moO Ry ca R i——} 4+ Rs Le e BO a Pentrii problema 378 64 Pentru problema 380 reeeeeeeOF 5S O Legile Ini Kirchhoff ee 381 Sa se determine intensitatile 383 Trei surse cu tem, Z) =1,3 V, curentilor prin ramurile circuitului din E, = 1,5 V, £3 = 2 V si aceeasi rezis- figura. Se cunose: FE) = 40'V, Z) = 20 V, tenfa interioara r = 0,2 Q, sunt montate Ry =Ry=2Q, R= 1Q, Ry=8Q,Rs= cain figuri si alimenteazd un rezistor cu 4, Re rezistenfa R = 0,55 Q. Sa se determine ale surselor sunt neglijabile. intensitatile curentilor prin cele trei 6 Q. Rezistentele interioare surse. Pentru problema 381 Pentru problema 383 382 in circuitul din figura se ceunose Ey = 240 V,1r; = 1, Ey = 160 V, 384 fn circuitul din ‘figura se 7 = 20, Ry =8.Q, Ry =12Q,R3=3Q, cunosc E, = 6 V, Ey =5 V,£3=4V, Ry=5Q, Rs =6 Q, Re =4Q,R7=72, Ry = 100 Q si Ry = 50 Q. SA se afle Rg=10Q. Sase afle intensitafile curen- intensitatile curentilor care tree prin tilor prin ramurile circuitului. rezistoare. Pentru problema 382 Pentru problema 384 65Cap. 2 - Curentul electric continuu 385 in circuitul din figura se cunose Ey = 1,5 V, Ey =2 V, £3=2.5 V, Ry =10.Q, Ro= 20 @, R= 30 @. Rezis- tentele interioare ale sursclor sunt neglijabile. Sa se determine intensitatile curentilor prin circuit si diferenta de potential dintre punctele A si B. E, Ri E, Ri a-@—H s BE, R Pentru problema 385 386 fn circuitul din figura toate sursele au rezistenta interioara r = 1 Q, iar E, = 20 V. Rezistentele rezistoarelor sunt Ry = 6 Q, Ry =4Q, Ry =2Q, iar 1,=1A,1g=2A. Sa seafle tem. Ep si E; si diferenta de potential dintre punc- tele A siB. *e— EB, Ro A }-©—=H » Ey R; LOH Pentru problema 386 387 Sa se determine intensititile curentilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunose: Ey = 10 Vr) = 2 Q, Q=2 Vir r Ry 5,52, Ry= Rs Ry 3 Pentru problema 387 388 Sd se determine intensitatile curentilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunose: E) = 1,5 V7, = 0,5 Q, Ey =4,5 V,r)= 0,4 , By = 3,5 V 15 = 0,1 Q, Ry = 10.2, Rs= 15.2, Re=2Q. Co" R R tT) g Oz , Pentru problema 38% 389 Sd se determine intensitatile curentilor prin ramurile circuitului din figura. Se cunose: EB, = 1 V, £) = 2 V, E3=3 V,R,=1Q, Ry =22,R3=3Q, Ry = 4 Q. Rezistentele interioare ale surselor sunt neglijabile.tile Q, file din 2, ale Pentru problema 389 390 In circuitul din figura cele trei generatoare au tem. Ey = 4 V, E, = 6 V, E; = 2 V si rezistentele interioare Rezistentele rezistoarelor sunt Ry = 1 Q, Ry=2 Q, Rs =3 Q, Rg =4Q, R= 0,4 Q. Sa se determine: a) intensitatea curentului prin rezistorul R; b) valoarea pe care ar trebui sa o aiba rezistenta R astfel incat prin rezistorul Ry s nu circule curent ; neglijabile. ©) conditia ca nici unul dintre gene- ratoare s4 nu debiteze curent. Legile lui Kirchhoff 391 Ce curent trece prin amper- metrul montat in circuitul din figura? Tem. a sursei este E, rezistentele interioare ale sursei si ampermetrului sunt neglijabile. Rezistentele rezis- toarelor sunt Rj = Ry =r, Ry = R3 = 2r. Ry R; {1} {I} [29 I E Pentru problema 391 392 Ce curent trece prin amper- metrul de rezistent& neglijabila montat in circuitul din figura? Se cunosc: E = 7,5 V, Ry = 15 Q, Ry = R3 =Ry= 102. Rezistenta interioara a sursei este neglijabila. RX & R& Pentru problema 392 67Cap. 2- Curentul electric continu 393 S& se afle intensitatea cu- rentului care trece prin rezistorul R; din portiunea de circuit reprezentati in figura, stiind cf rezistentele au valorile Ry = 10 Q Ry = 20 Q, Ry = 30 Q, iar punctele A, B si C se afla la potentialele V, = 10 V, Vp =6 V, respectiv Yo = 10 V. R& Ry Pentru problema 393 68 2.4 Gruparea rezistoarelor $i generatoarelor electrice Gruparea rezistoarelor 394 Se leaga in serie m rezistoare identice. De cate ori se va modifica rezistenta circuitului prin legarea in paralel a acelorasi rezistoare? 395 fn cate buciti egale trebuie impéartit un conductor astfel ineat prin legarea in paralel a acestor buciti sa se obtina o rezistenté de n ori mai mica dec&t cea a conductorului? 396 Un rezistor cu rezistenta Ry este legat in paralel cu un rezistor cu rezistenta R). Ce rezistenté Rj trebuie s& aiba un rezistor montat in serie cu combinatia rezistoarelor Ry si Ry, pen- tru ca rezistenta echivalenta si fie egal cuR,? 397 Un rezistor cu rezistenta R) este legat in serie cu un rezistor cu rezistenfa Ry. Ce rezistenti Ry trebuie sa aiba un rezistor montat in paralel cu combinatia rezistoarelor R; si Ry, pen- tra ca rezistenta echivalenta s& fie egala cuR,?ce or we ca in lie & 8 c Gruparea rezistoarelor 398 Pentru ce valoare a rezis- tentei r rezistenta echivalenti a circuitu- lui din figura este r? Pentru problema 398 399 La un generator cu tensi- unea U = 120 V se conecteazi doua rezistoare. Atunci cand sunt legate in serie, intensitatea curentului prin circuit este J, = 3 A, iar cAnd sunt legate in paralel, J, = 16 A. SA se afle rezistentele celor doua rezistoare. 400 Prin legarea in serie a doud rezistoare, intensitatea curentului prin circuit este n = 6,25 ori mai mica decat in cazul legarii lor in paralel. Sa se determine raportul rezistentelor celor doua rezistoare. Ry Ry ft R Ry 6 fa Pentru probleme 403 401 Trebuie si se relizeze un circuit cu rezistenta R = 3 Q folosind mai multe rezistoare identice cu rezis- tenta r= 10 Q fiecare. Care este mon- tajul care foloseste un numar minim de rezistoare? 402 Rezistentele a trei rezistoare sunt proportionale cu numerele 1, 2, 3. Dac ar fi grupate in serie, rezistenta lor echivalenta ar fi R = 31 Q. Cum trebu- iesc grupate cele trei rezistoare pentru ca, alimentind montajul de la o sursi cu tem. £= 65 V si rezistenta interioara r=1Q, curentul debitat de sursa si fie I=5A? Ri Pentru problema 405 AGESA se afle rezistenta echive- lent’ a cireuitului din figur’, stiind o& Ry = R= R= Ry=1Q, Rs = 109, Rg =8.Q. 404 Dintr-un fir metalic cu rezistenta specific’ Ro = 10 Q/cm se confectioneazi un circuit care const& 69Cap. 2 - Curentul electric continuu dintr-un cere de raz r= 10 cm circum- scris unui patrat. Care este rezistenta echivalenti a circuitului intre doua var- furi opuse ale patratului? 405" A se afle rezistenta echiva- lent intre bomele A si B ale circuitului din figura. Se cunose: R, = 8 Q, Ry Ry = 16 Q, Ry = 20.2, Rs =9 Q, Re = 18 2, R7=6Q. Ry Pentru problema 406 406 fn circuitul din figura se cunose: Ry = Rs = 3 Q, Ry = 2,8 Q, R3 =1Q, Ry = 6,2 Q, Ro =2Q. Shise determine rezistenta echivalenta a cir- cuitului. ee Bs ce 1. ohio € Rs aR, | a 7 “ y @ o oO B D Pentru problema 407 70 407 Sa se afle rezistenta echive lent& intre bornele AB gi CD ale circui- tului din figura, in care Ry = Ry = 15Q, R3 = Rg = 20 Q, Ry = Rs = 17,5. Q, R7=122. 408 fn cirouitul din figura toate rezistoarele au aceeasi rezistenta R. Sa se determine rezistenta echivalenta intre bornele AB, AC, AD, CD, EF. Pentru problema 408 409 Si se afle rezistenta echiva- lenta intre bornele AB si CD ale circui- tului din figura, in care Ry = Ry = 4Q, R3=6.0, Ry =8Q. Cc D R Ry Rog or Pentru problema 409 410 La intrarea circuitului din figura (bornele A si B) se aplica tensi-ate Sa tre va- ui- din isi- Gruparea rezistoarelor unea U; = 160 V, Cat este tensiunea U2 la iesire (bornele C si D)? Pentru problema 410 441 fn circuitul din figura se cu- 1 = Rg = 3 Q, Ry = 8 Q, Ry =5 Q, Ry = R7=4.Q, Rs = 10.Q, Rg=2Q. S& se determine rezistenta echivalent’ a circuitului. Ry Rs Rs Ry oo a I | | | Pentru problema 411 412 Sa se afle rezistenfa echiva- lent a unui circuit de forma unui hexa- gon in care dintr-unul din varfuri sunt duse cele trei diagonale. Toate cele nou’ conductoare au aceeasi rezistent& r, iar alimentarea oircuitului se face prin var- furile aflate la capetele diagonalei mari. 413 Sa se afle rezistenta echiva- lent’ a circuitului din figura, intre dou varfuri opuse ale patratului. Pentru probleme 413 414 Si se afle rezistenta echiva- Jent& a unei refele de forma unui patrat care are mijloacele laturilor opuse unite prin conductoare sudate in punctul lor de intersectie. Refeaua este realizata cu conductoare identice, avand rezistenta 2r fiecare, si alimentata prin dou’ var- fari opuse ale patratului 415 Si se afle rezistenta echiva- lent a unei retele de form’ hexagonal, cu cele trei diagonale mari sudate in punctul lor dé intersectié. Circuitul este alimentat: a) prin extremitatile unei dia- gonale mari; b)-prin mijloacele a dowd laturi opuse. Reteaua este realizata din conductoare identice, latura hexagonu- lui avand rezistenta r. 446 S& se afle rezistenta echiva- enti a refelei din figura. Fiecare seg- ment are rezistenta r- m1Cap, 2 - Curentul electric continua Pentru problema 416 417 Sa se afle rezistenta echiva- lent a unei refele de forma unui tetrae- dru, alimentaté prin doua dintre varfuri. Rezistenta fiecarei muchii este r. 418 Si se afle rezistenta echiva- lenta a unei retele de forma unui cub, alimentata prin dou& dintre varfuri (se vor considera cele trei cazuri posibile). Rezistenta fiecarei muchii este r. 419 Sa se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura, in care Ry = 10 Q, Ry = 20, R3=5Q. A & Ry R, R B Pentru problema 419 420 se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura, 72 3R R R 3R Pentru problema 420 421 Sa se determine rezistenta echivalenta intre bomnele A si B ale cir- cuitului din figura, Pentru problema 421 422 SA se determine rezistenta echivalenta intre bornele A gi B ale cir- cuitului din figura. Toate rezistoarele au aceeasi rezistenta R ee UF co Pentru problema 422ata vir- Gruparea rezistoarelor A S 423 SA se determine rezistenta echivalenta intre bornele A si B ale cir- cuitului din figura. Toate rezistoarele au aceeasi rezistent R. Pentru problema 423 424 Un circuit este format dintr- un numiar infinit de celule constand fie- care din trei rezistoare identice cu rezis- tenta r, ca in figurd. Sa se afle rezistenta circuitului. Pentru problema 424 425 Cat trebuie s4 fie valoarea rezistentei R astfel incat rezistenta echivalent’ a circuitului din figura si nu depinda de numérul de celule? 426 O rejea cu n noduri este ast- fel construiti incat orice nod este legat on fiecare din celelalte n -1 noduri prin fire conductoare de aceeasi rezistenta r. Nodurile 1 si 2 sunt legate la o sursi de te.m. Sa se determine rezistenta echiva- lent a circuitului. Pentru problema 425 73Cap. 2. - Curentul electric continu Gruparea generatoarelor electrice 427 O baterie formata din n ge- neratoare identice, avand fiecare t.e.m. E si rezistenta interioara r, alimenteaza un circuit cu rezistenta R. Care este intensitatea curentului electric in cir- cuitul exterior dacd generatoarele sunt grupate: a) in serie; b) in paralel? 428 Daci lao sursi cu tem. B= 1,5 V se conecteaz& cu un rezistor cu rezistenta R = 0,1 Q, intensitatea curen- tului prin acesta este J; = 0,5 A. Intro- ducand in circuit, in serie, inci o sursi cu aceeasi t.e.m., intensitatea curentului prin rezistor devine J, = 0,4 A. S& se afle rezistenfele interioare ale celor doua surse. 429 Doua generatoare legate in serie debiteaz& pe un rezistor cu rezis- tenta R = 4 Q un curent cu intensitatea 1; = 1,83 A. Dac& unuia dintre genera- toare i se inverseaza legaturile la borne, curentul devine I, = 0,34 A. Sa se afle team, B; si Ep si rezistentele interioare "| $i ry ale generatoarelor stiind of, fiecare in parte, debiteazd pe acelasi rezistor curenti cu intensitatile J, =1 A, respectiv Jy = 1,3 A. 74 430 Doua elemente galvanice legate in serie au aceeasi tem. dar rezistente interioare diferite r) si ry. Cat trebuie si fie rezistenta circuitului exte- rior astfel incdt tensiunea la bomele unuia dintre elemente sa fie egali cu zero? m. Ey si Eq si rezistenjele interioare r, si ry se leaga in paralel. Sa se deducd tem. a bateriei astfel obtinuta. 432 fn circiutul din figura sur- sele au rezistentele interioare r) = 1 Q, respectiv ry = 2 Q. Curentul prin sursa E are intensitatea J) = 1 A. Sa se determine intensitatea curentului prin rezistorul R. Es Pentru problema 432 433 Dou generatoare cu tem. = 1,9 V si E, = 1,1 V $i rezistentele interioare r; = 0,1 Q si ry = 0,8 Q sunt legate in paralel si alimenteazi un rezis- tor cu rezistenta R = 10 Q. Sa se afle intensit&file curentilor /, si Jy prin cele doua generatoare si cdderea de tensiune U pe rezistor.ice lar cat te- ale cu se in se in ASeDovs surse cu tem. By si Ep si aceeasi rezistenta interioara r sunt legate in paralel. Care este diferenta de potential la bornele surselor? ABS Cele dowd surse din figura au aceeati tem £=1,5 V si rezistentele interioare r = 3 Q, rp = 1 Q. Care este indicatia voltmetrului? Pentru problema 435 436 Ce conditie trebuie si satis- facd dou surse legate in paralel pentru ca prin rezistorul conectat Ja bornele lor si nu treaci curent electric, oricare ar fi rezistenta acestuia? 437 Legnd polii de acelasi semn ai dowd generatoare cu rezistenfele inte- rioare ry = 0,2 Qsi r= 0,4 Q, tensiunea la bornele generatoarelor este U= 1,5 V. Stiind ci unul dintre generatoare are tem. E = 1,2 V, sa se afle tem. a celuilalt generator. 438 Doud acumulatoare cu tem. Ey = 1,3 V si By =2.V si rezis- tentele interioare r, = 0,1 Q, respectiv r= 0,25 Q sunt legate in paralel. Sa se afle intensitatea curentului in circuit $i tensiunea la bornele acumulatoarelor. Gruparea generatoarelor electrice 439 Dovid elemente galvanice cu tem. E, = 1,5 VsiZ)=2 V sunt legate in paralel. S& se afle raportul rezis- tentelor lor interioare stiind c4 tensiunea la bome este U= 1,7 V. 440 Dou& generatoare avand aoecasi tem. E=2 V si rezistentele interioare rj = 1 Q si ry = 2 @ sunt legate in paralel i debiteazi pe un rezistor cu rezistenta R. Curentul care trece prin primul generator are intensi- tatea J; = 1 A. Si se afle rezistenja Resi intensitatile curentilor care tree prin cel de-al doilea generator si prin rezistor. 441 fn circuitul din figura se cunose Ey = 6 V, Ey =4 V7 == 32 Ce rezistent& trebuie sa aiba un rezistor conectat intre punctele A si B astfel incdt prin sursa cu t.e.m. E sé nu cir cule curent? Eyty Pentru problema 441 442 Trei surse identice avand rezistenta interioar’ r = 6 Q fiecare sunt legate in paralel, apoi in serie si debiteazd pe un rezistor cu rezistenta R, 15Cap. 2 - Curentul electric continua in ambele cazuri, un curent de aceeasi intensitate. SA se determine rezistenta R. 443 Se dau dowd generatoare cu tem. B= 4 V si Ey =5 V $i rezis- tenfele interioare r) = 2 Q, respectiv 12 = 4 Q. Pentru ce valoare a rezistentei circuitului exterior intensitatea curentu- lui prin circuit nu depinde de modul de legare a generatoarelor? 444 Sa se deducd tem. a unei baterii formate din trei surse diferite legate in paralel. 445 Trei_generatoare cu t.e.m, E\=2V, By =1,7 V, Ey = 1,6 V sitezis- tenfele interioare ry = 0,3 Q, r= 75 = 0,1 Q sunt legate in paralel. Sa se deter- mine pentru ce valoare a rezistentei cir- cuitului exterior prin generatorul £3 nu va circula curent. 446 Trei generatoare cu t.em. Ey =1V, Ey =2V, £3=3 V gi tezis- tenfele interioare ry = 1 Q, r= 2 9, respectiv 1'3= 3 Q sunt legate in serie si sourtcircuitate. Sa se afle intensitatea curentului in circuit si tensiunea la bor- nele fiec&rui generator. Care ar fi situ- atia fo cazul in care toate generatoarele ar avea aceeasi tem. E=2 V? 447 CAteva generatoare identice sunt legate in serie si scurtcircuitate. Sa se afle ténsiunea la bornele -fiecdrui generator. 448 in circuitele din figura se cunose Ry = 6 Q, Ry = 2. Circuitul 5 este alimentat de 7 generatoare identice 16 cu cel care alimenteazi circuitul a. Si se determine n stiind c& cele doua circuite au acelasi randament. Bs = R | Ry b) Pentru problema 448 449 Care este diferenta de po- tential intre punctele A si B ale circuj- tului din figura, intre care se afl m surse? Toate cele n surse din circuit sunt identice, avind tem E si rezistenta interioaré r, iar rezistenta conduc- toarelor de legitura este neglijabila, A Gg 0) © S On, Pentru problema 449se lite Gruparea generatoarelor electrice er, 450 Doui rezistoare sunt legate in serie si conectate la extremitifile unei baterii cum = 10 elemente identice mon- tate in serie. intre punctul de legatura al celor dou’ rezistoare si un punct al bateriei se introduce un galvanometru. C&uténd pozitia pentru care prin gal- vanometru nu trece curent, se constata cA bateria trebuie impartit’ in dowd grupe, de m, = 4 si np = 6 elemente. Care este raportul rezistentelor celor doua rezistoare? 451 O baterie de N= 64 elemen- te galvanice, avand fiecare tem. £=5V si rezistenta interioara r= 1 Q, este for- ‘mati prin conectarea in paralel a unor gru- puri identice de elemente legate in serie. Sa se determine valoarea maxima a intensit&tii curentului debitat de baterie pe un resistor cu rezistenta R = 4 Q. 452 0 baterie de elemente gal- vanice avand fiecare tem. E'= 1,8 V si rezistenta interioara r = 0,2 Q trebuie si alimenteze dou& rezistoare cu rezis- tentele Ry = 4,2 2 gi Ry = 10,6 Q. Cum trebuie legate rezistoarele la elementele respective astfel incat prin fiecare dintre ele s& treacd acelagi curent, de intensi- tate [= 1A? 453 La inceputul incarcarii unei baterii de acumulatoare tensiunea la bomele acesteia este U; = 3,9 V, iar intensitatea curentului J, =4 A. La sfar- situl incdrcarii tensiunea la borne este Up = 4,25 V si intensitatea curentului 1)=3A, Si se afle tem. si rezistenta interioara a bateriei de acumulatoare. 454 Un acumulator cu tem. B= 3,5 V si rezistenta interioar r = 2 Q este inc&rcat la o sursa cu tensiunea U= 12 V. Ge rezistenta R trebuie introdus4 in serie cu acumulatorul astfel incat intensitatea curentului sé nu depaseasca valoarea J= 1 A? Care este in acest caz tensiunea Uj la bornele acumulatorului? 455 O baterie format din n = 55 acumulatoare identice legate in serie, avand fiecare t.e.m. E = 2,1 V si rezis- tenta interioari r = 0,02 Q, esté inctir- cata de la un generator cu tensiunea U= 140 V. Ce rezistenta suplimentara R trebuie introdusé in circuit dacd pentru fnclrcare este necesar un curent cu intensitatea /= 10 A? 456 Un generator cu tem, E; = 12 V si rezistenta interioara r, = 0,2 2 incarca un acumulator care are t.e.m Ey = 10 V si rezistenta interioara r) = 0;6 Q. in paralel cu acumulatorul se afl un beculet cu rezistenfa r3 = 3 Q. Sa se afle intensitatile curentilor prin acumu- lator, beculet si generator. 77Cap. 2 - Curentul electric continuu . Aparate de masuri 457 fn circuitul din figura se cunose Ry = 4 Q, Ry =6.Q,U=100V, indicafia voltmetrului Uy = 34,8 V. Sa se afle raportul dintre curentul care trece prin voltmetru si curentul care trece prin rezistorul Ry. aes R RU so) fy Qn Pentru problema 457 458 Unui potentiometry cu rezistenfa R = 4 Qi se aplic& o dife- renta de potential U= 110 V. intre unul din capetele potentiometrului si cursor este montat un voltmetru cu rezistenta interioaré Ry = 10 kQ. Care este indi- catia voltmetrului atunci cand cursoul se afla la mijlocul potentiometrului? 459 Doua voltrmetre cu rezisten- fele interioare Ry = 60 Q si Ry = 40 Q sunt legate la un potentiometru cu rezis- tenta R = 100 Q, ca in figura. Cursorul Potentiometrylui se afl& la jumitate, iar tensiunea de alimentare este U = 60 V. Sa se afle indicatiile celor dou aparate. 78 R L—— y o—— Pentru problema 459 460 La bornele unui generator se monteaz’ dou voltmetre legate in serie care arati tensiunile Uj, respectiv Uy, Daca se monteaza primul voltmetru singur, el arat o tensiune U"). Sa se de- termine t.e.m. a generatorului. 461 Pentru masurarea tensiunii U= 120 V se leaga in serie doua volt- metre cu tensiunea nominal Up = 100 V si rezistenfele interioare Ry = 20 kQ, Ry = 15 kQ. Sa se afle indicatia fiect- rui aparat, precum si tensiunea maxima care poate fi masurat’ cu acest montaj. 462 Doua rezistoare identice cu rezistenta r = 5 kQ fiecare, legate in serie, sunt montate la bornele unui ge- nerator cu tem E = 6 V si rezistenta interioari neglijabila. Ce tensiune va indica un voltmetru montat intre capetele unuia dintre rezistoare, dacd rezistenta interioara a voltmetrului este: a) R= 100 kQ; b) R= 10 kQ? 463 fn circuitul unui generator de curent electric continuu cu tem. E 200 V si rezistenta interioara neglijabitor ou in ie ita va re ca te: Aparate de misura pe RE. SR ESI A SEE sunt conectate in serie doud rezistoare cu rezistentele Ry = 200 Q si Ry = 1.000 O. La bornele rezistorului Ry se leagé un voltmetru care indic&i tensiune U = 160 V. Sa se afle rezistenta interioara a voltmetrului, 464 La bomele unui generator cu tem. E = 200 V si rezistenta inte- roar r = 0,5 Q sunt conectate in serie doua rezistoare cu rezistentele Rj = 100 2 si Ry = 500 Q. Un voltmetru montat intre capetele rezistorului R, indic’ ten- siunea U= 160 V. Sa se afle rezistenta interioara R, a voltmetrului. 465 Un circuit const dintr-un acumulator cu rezistenta interioara r si un rezistor cu rezistenta R. Un volt- metra arat{ aceeasi tensiune daca este conectat in serie sau in paralel cu rezis- torul. $4 se afle rezistenta interioar a voltmetrului 466 Un reostat legat in serie cu un voltmetru se conecteaz& la bornele unui generator. Dac& se micsoreazi de trei ori rezistenta reostatului, indicatia voltmetrului cregte de dowd ori. De cate ori se va modifica indicafia voltmetrului daca rezistenta reostatului devine nula? 467 Masurand tensiunea la bor- nele unui element galvanic cu ajutorul unui voltmetru cu rezistenta interioara Ry = 20 Q, se giseste U; = 1,37 V. Montand intre bornele elementului un rezistor cu rezistenta Ry = 10 Q, prin circuit va trece un curent Jp = 0,132 A. Sa se determine. t.e.m. a elementului galvanic. 468 Un volimetru legat in serie cu un rezistor cu rezistenta R; = 70 Q arat& tensiunea U, = 100 V pentru o tensiune de alimentare U = 240 V. Ce tensiune va indica voltmetrul dacd este legat la aceeasi surasi in serie cu un rezistor cu rezistenta Ry = 35 kQ? 469 La o sursa cu tensiunea con- stanté U = 120 V sunt legate in serie doud rezistoare cu rezistentele Rj si Rp. Masurand tensiunea la bornele acestor rezistoare cu un voltmetru care are rezistenta interioara R = 3 kQ, se gasese tensiunile U; = 40 V, respectiv Uz = 60 V. Sa se afle rezistentele R; si Ry 470 Un voltmetru cu rezistenta interioara Ry = 13 kQ, conectat la bor- nele A si B ale unui rezistor aflat intr-un circuit, indicd o tensiune U, = 100 V. Un alt voltmetru, a cirui rezistenta inte- rioara este infinita, indic’ U, = 104 V. Daca se intrerupe circuitul intre A si B, cel de-al doile voltmetru indica U= 130 V. Sa se determine rezistenta R a rezistorului si rezistenta interioar r a sursei care alimenteaz& circuitul. 471 Doua rezistoare cu rezis- tenfele Ry = 600 Q si Ry = 400 Q sunt legate in serie la o retea cu tensiunea U =90 V. Un voltmetru indie’ U, = 45 V la capetele rezistorului Ry. a) Sa se afle rezistenta interioara a voltmetrului; b) Cat indicd voltmetrul atunci cand este conectat intre capetele rezistorului Ry? 79Cap, 2 - Curentul electric continuu 472 La o retea cu tensiunea U = 220 V se conecteazi in serie un voltmetru gi un rezistor cu rezistenta Ry = 12 kQ. Indicatia voltmetrului este U, = 100 V. Daca se conecteazi in serie inca un rézistor cu rezistenta Ro, indi- cafia voltmetrului devine U, = 50 V. Sa se afle valoarea lui Ry. 473 O sursi de t.e.m. cu rezis- tenfa interioara neglijabilé alimenteaza un circuit format din doua rezistoare legate in serie. Un voltmetru conectat, pe rand, la bornele, sursei si ale celor doua rezistoare indicd tensiunile U= 12 V, U’ =6V, respectiv U’, =4 V Sa se afle valorile reale U, si Up ale tensiunii la bornele celor doua rezistoare. 474 Doui rezistoare identice, cu rezistenta R fiecare, sunt legate in serie si alimentate de la o sursa cu t.e.m. 35 V si rezistenta interioara neglijabila. Se masoara tensiunea la bornele unuia dintre rezistoare, o daté cu un voltmetru cu rezistenta interioara R si apoi-cu un alt voltmetru cu rezistenta interioara 10R. Care este diferenta intre indicatiile celor doua aparate? 475 Pentru masurarea rezisten- fei R a unui rezistor s-au folosit un amper- metru cu rezistenta interioara r, = 0,2 Q si un volimetru cu rezistenta interioar’ ry = 2.750 Q. a) Sa se determine valoa- rea rezistentei R stiind c&, monténd cele doua instrumente ca in fig. a), indicati- 80 ile lor vor fi J = 0,57 A si U=55 V; b) Care vor fi indicatiile instrumentelor in cazul montarii lor ca in fig. b)? A oc w b) Pentru problema 475 476 La bornele unui generator de curent electric continuu cu rezistenta interioara neglijabila se leagi in serie un voltmetru si un ampermetru cu rezis- tenta interioara r, = 4 Q. Se conecteazi in paralel cu voltmetrul un rezistor si se constati c& indicatia ampermetrului se tripleazi, iar cea a voltmetrului devine de trei ori mai mic. Si se determine rezistenta R a rezistorului. 477 O sursa are rezistenta inte- rioara r = 3 Q, Cu ce eroare (in pro- cente) se masoara tem. a sursei folosind un voltmetru cu rezistenta inte- rioaré R, = 20027 A Er Pentru problema 478 478 fin circuitul din figuri se cunosc r= 2 Q, Ri =5 QR, =4Q, rezistenta interioara a ampermetrului R, = 0,1 Q. Cu ce eroare (in procente) se masoara intensitatea curentului prin circuit?tor ata un za se se ne ne te- sei te- 479 in circuitul din figuri se cunose E = 5 V, Ry = 50 Q, Ry = 40 Q, rezistenfa interioarA a voltmetrului Ry = 1 kQ. Sa se afle eroarea cu care se mlsoar’ tensiunea la bornele rezistoru- lui Ry. Rezistenta interioara a sursei este neglijabila. iS Pentru problema 479 480 Sa se afle rezistenta R a unui rezistor dack ampermetrul indic& un curent J = 5 A, voltmetrul montat la bornele rezistorului indic& o tensiune U = 100 V, iar rezistenta interioara a voltmetrului este r = 2.500 Q. Cu ce eroare s-ar calcula rezistenta daca nu s- ar tine seama de rezistenta interioara a voltmetrului? 481 Cat trebuie si fie rezistenta interioara a a unui voltmetru astfel incat eroarea cu care masoara tensiunea la bornele rezistorilor Ry si Ry din figura si nu depaseascd 5%? Rezistenta inte- rioard a sursei este neglijabila, iar Ry 100 kQ, Ry = 300 kQ. Aparate de m&suri Ro Pentru problema 481 482 Un instrument cu rezistenta interioara r= 1 k&2 are o scala cu 100 de diviziuni, fiecare diviziune valorand 1 pA. Cum ‘se poate realiza din acest aparat: a) un voltmetru care sé poaté masura tensiuni pana la U = 100 V? b) un ampermetru care si poati misura curenti pind la = 1A? 483 Daca la un ampermetru care poate masura un curent maxim J= 2 A se monteaz& un sunt cu rezistenta r, = 0,5 Q, atunci curentul care poate fi masurat creste de n = 10 ori. SA se determine ce rezistenté aditionala tre- buie atasat aceluiasi ampermetru astfel incdt el sé poaté fi folosit ca voltmetra pentru masurarea unor tensiuni pani la U=220V? 484 La un galvanometru cu rezistonta interioara r = 270 Q se mon- teazi un sunt, ceea ce duce la o crestere de n= 10 ori a intensit&tii maxime pe care o poate masura aparatul. Ce rezis- tent R trebuie s& aib’ un rezistor mon- 81Cap. 2 - Curentul electric continua tat in serie cu galvanometrul suntat ast- fel incat rezistenta totalé a ansamblului sa rimané nemodificata? 485 Un galvanometru cu rezis- tenta interioard r, suntat cu rezistenta r, si legat in serie cu un rezistor de rezis- tenté R este folosit ca voltmetru. Acul instrumentului deviazi cu o diviziune pentru U, = 1 V. Ce rezistenta aditio- nala trebuie adaugata astfel incat o divi- ziune sa corespunda la U, = 10 V? 486 Un galvanometru cu rezis- tenta interioara r= 100 Q poate misura curenti pana la /=2.10°5 A. Cu ce rezis- tent trebuie suntat instrumentul astfel incdt s& poaté fi montat la bomele unui termocuplu care da o t.e.m. maxima E = 0,02 V si are rezistenta interioara r,= 1 Q? 487 Un ampermetru indica un curent /= 4 A atunci cand este legat la bornele unui element galvanic cu tem. £= 1,6 V si rezistenta interioara r = 0,2 Q. Ce curent va indica ampermetrul daca este suntat cu rezistenta r, = 0,1 2? 488 Pentru a masura tensiunea unei refele, unui voltmetru cu rezistenta interioara Ry = 900 Q i se monteaza o rezistenti aditionala R; indicatia instru- mentului este U; = 198 V. Montandu-i-se rezistenta aditionalé 2R, instrumentul indica U, = 180 V. Sa se afle tensiunea retelei si valoarea rezistentei R. 82 489 Daci un ampermetru este guntat cu o rezistenta R,, atunci valoa- rea unei diviziuni a scalei sale creste de m, ori, iar daca este suntat cu o rezis- tent Ry, valoarea unei diviziuni creste de iy ori. De cate ori se va mari valoa- rea unei diviziuni daca se folosese pen- tru suntare ambele rezistoare legate intre ele: a) in serie; b) in paralel? 490 Dac& unui volimetru i se monteza rezistenta aditionala Ry, atunci valoarea unei diviziuni a scalei sale creste de m, ori, iar dac& i se monteazi rezistenta aditionala Ry, valoarea unei diviziuni cregte de m ori. De cate ori va creste valoarea unei diviziuni dacd se monteazA ca rezisten{& aditionala con- comitent cele dou rezistoare legate intre ele: a) in serie; b) in paralel? te te se eson ate se ci ale za nei va 2.5 Energia si puterea electrica 491 La repararea unui resou electric, lungimea spiralei rezistente a acestuia s-a micsorat cu f= 20 %. Cu cfite procente si in ce sens se modifica puterea resoului? 492. Cu cate procente scade pu- terea unui resou electric atunci cand tensiunea retelei se reduce cu k= 20%? 493 Temperatura filamentului unui bec electric creste in timpul functionarii cu A@ = 2500°C, iar rezis- tenta sa devine de k = 10 ori mai mare decAt rezistenta filamentului rece. Stiind c& becul are puterea P= 60 W si este alimentat la tensiunea U= 220 V, sa se afle coeficientul termic al rezistivi- titii filamentului gi rezistenta sa la rece. 494 Dou becuri electrice cu rezistentele Rj = 180 Q si Rp = 360 Q se leagd in paralel gi se alimenteazi de la o refea ou tensiunea U/= 120 V. Ce putere dezvolté fiecare dintre becuri? Dar in cazul in care sunt legate in serie? 495 intr-un circuit sunt legate in serie un bec si un reostat cu rezistenta R= 10 Q. Tensiunea la bornele becului este U = 40 V. Si se afle intensitatea Energia si puterea electric’ curentului stiind ci intregul circuit consumé o putere P= 120 W. 496 Fiecare din cele trei rezis- toare din figura are o rezistenti R= 2 Q si poate disipa o putere maxima P = 18 W fara a se inc&lzi excesiv. Care este pute- rea maxima pe care o poate disipa circuitul? +L oy a Pentru problema 496 497 Un circuit format din rezis- toarele Ry = 6 Q gi Ry = 12 Q'legate in paralel intre ele si in serie cu rezistorul R3 = 15 Q este alimentat.de un generator cu tem. E = 200 V gi rezistenta inte-tioard r = 1 Q. Sa se determine puterea P; dezvoltata pe rezistorul Ry 498 Un bec electric cu puterea si tensiunea nominale P, = 25 W, U,= 120 V siun altul Py = 100 W, U, = 120 V sunt legate in serie la o retea cu ten- siunea U= 240 V. Care dintre becuri se va arde si de ce? 499 Doua consumatoare electrice au caracteristicile Ry = 40k, P; = 4 W si Ry = 10 kQ, Py = 4 W. Ce tensiune maxima poate fi aplicati ansamblului celor doud consumatoare conectate in serie? 83Cap. 2- Curentul electric continua 500 Trei becuri electrice, douad dintre ele avand puterea nominala 50 W si al treilea 100 W sunt construite pentru tensiunea de 110 V. Ele trebuiesc alimentate de la o retea cu tensiunea de 220 V astfel incat fiecare si fimctioneze la puterea nominalé. Cum trebuiesc montate cele trei becuri si ce curenti trec prin ele? 501 Cinci becuri electrice cons- truite pentru tensiunea de 110 V au trei dintre ele puterea de 40 W si doua pu- terea 60 W. Cum trebuiesc ele montate astfel tncat, fiind alimentate la 220 V, si functioneze la puterea nominala. 502 Doua becuri electrice cu pute- rea P= 60 W sunt construite pentru ten- siunile U; = 127 V, respectiv U> = 220 V. Ce putere va dezvolta fiecare bec daca este alimentat la tensiunea pentru care a fost construit celélalt? 503 Ce rezistenta trebuie sa aiba un rezistor legat in serie cu un bec cu puterea nominalé P = 300 W, construit pentru tensiunea U = 110 V, pentru ca, alimenténdu-l la tensiunea U= 127 V, becul sé functioneze in regim normal? 504 Un aparat electric’ construit pentru tensiunea U, = 210 V este ali- mentat de la o retea cu tensiunea U, = 220 V cu ajutorul unor conductoare de leg&tura a c&ror rezistenta este R = 5 Q. 84 in aceste condifii tensiunea la bornele aparatului este U3 = 200 V. Sa se afle puterea aparatului. 505 Un fier de cilcat electric construit pentru tensiunea U = 120 V are puterea P = 300 W. Alimenténdu-] de la o prizi cu tensiunea U, = 127 V, tensiunea la intrarea in rezistenta fierului este Up = 115 V. S& se afle rezistenta cordonului de alimentare. 506 Un regou electric cu puterea P=0,8 kW este alimentat de la o retea cu tensiunea U = 120 V printr-un cordon de legatura cu rezistenta r= 4 Q. Ce rezistenti are resoul stiind of, in aceste conditii, el functioneazé la pute- rea nominali? 507 Un resou electric cu puterea nominalé P, = 300 W este alimentat de la o priz& cu tensiunea egalé cu cea pentru care a fost construit aparatul. Din cauza cordonului de leg&tura, puterea dezvoltati de fapt in regou este P = 250 W. Ce putere P) se va dezvolta in dowd resouri identice legate in paralel si alimentate de la prizd prin acelasi cordon? 508 fn spirala rezistent’ a unui resou electric se dezvolt 0 putere P= 2 kW atunci cfnd tensiunea la bornele sale este Uy = 200 V. Se alimenteza resoul printr-un cordon bifilar de la 0 i I |afle tui rele eza ao prizd ou tensiunea U= 220 V. Care este rezistenta electric a cordonului daca in spirala resoului se dezvolta puterea P? 509 Trei rezistoare identice sunt legate in serie. Daci montajului i se aplica o anumita diferenté de potential, puterea total dezvoltata este P, = 10 W. Ce putere s-ar dezvolta daca cele trei re- zistoare ar fi legate in paralel la aceeasi diferent de potential? 510 Un ceainic electric are doua spirale rezistente. Una dintre ele reu- geste st aduci apa la fierbere in timpul 4 = 15 min, cealalti in fy = 30 min. Dupa cAt timp va fierbe apa in ceainic daci functioneazi ambele spirale legate: a) in serie; b) in paralel? Pentru problema 511 511 Un resou electric are trei spirale ou rezistentele Ry = 100 Q, Ry = 200 Q, R3 = 300 Q montate ca in figura: Un comutator permite alimentarea Energia si puterea electrica resoului de la o linie cu tensiunea U = 120 V prin oricare doua\dintre punctele A,B, C. Sa se calouleze puterea elec- tricd dezvoltatA in resou in cele trei moduri posibile de alimentare. a) Pentru problema 512 512 O pliti electricd are trei spirale cu aceeasi rezistent& fiecare. Prin legarea lor in paralel, o cantitate de apé fierbe in 6 minute. fn cat timp va fierbe aceeasi cantitate de apa daca spi- ralele se Jeagi in modurile reprezentate in figura? {St Pentru problema 513 513 Spiralele rezistente ale unei plite electrice sunt legate ca in figura. Daca se alimenteaza plita intre bornele 1 si 2, atunci ea poate aduce la fierbere © cantitate m = 500 g de api intr-un 85Cap, 2 - Curentul electric continuu anumit timp. Ce cantitate de apa, aflata initial la aceeasi temperaturi, poate aduce plita la fierbere in acelasi timp atunci cnd este alimentati intre bornele 1 si 3? 514 Un resou cu rezistenta elec- tricd R = 60 Q, conectat la retea printr- un cordon cu rezistenfa r aduce la fier- bere o anumité cantitate de apa intr-un anumit timp. Un alt resou, conectat la aceeasi retea printr-un cordon cu rezis- tenta de doua ori mai mica, aduce la fier- bere acceasi cantitate de ap& intr-un timp de doua ori mai scurt. Care este rezis- tenta electric a celui de-al doilea resou? 515 Sub ce tensiune U trebuie transportata energia electric la distanta L= 10 km astfel incat, la o densitate a curentului j = 0,5 A/mm?, pierderile in firele liniei s& reprezinte k = 1% din puterea initial. Rezistivitatea firelor liniei este p = 1,2.10-77 Q.m. 516 De la o centrala electricé cu tensiunea U= 100 kV trebuie transmisa puterea P = 5000 kW la distanta L = 5 kan. Pierderile permise de tensiune pe linie sunt k = 1%. Sa se determine sec- fiunea minima a conductoarelor de cupru folosite in acest scop. Rezistivitatea cuprului este p = 1,7.10-8 Q.in. 517 Printr-o linie format din dow& conductoare de cupru cu rezis- tivitatea p = !/54.10-6 Q.m, sectiunea S = 150 mm? si lungimea L = 10 km 86 trebuie alimentati o serie de consu- matori cu puterea totalé P = 4500 kW. Randamentul transportului este 7 = 90%. Cu ce tensiune trebuie alimentata linia de la uzina? 518 De la o centrala electrica cu puterea P = 100 kW la tensiunea U, = 220 V trebuie transportaté energie clectricd la distanta L = 10 km cu ajutorul unor conductoare de cupru, astfel incdt pierderile de energie pe linie 4 nu depaseascad k = 10%. Cunoscand rezistivitatea cuprului p = 1,7.10°8 Q.m si densitatea sa y= 8,9.103 kg/m3, si se afle masa de cupru necesaré pentru confectionarea conductoarelor. Cat ar fi aceasti masa daca tensiunea centralei ar fi U)=440V? 519 O sursa cu tem. E= 2 V are rezistenta interioara Q. Si se afle intensitatea curentului debitat de surs& stiind c& tn circuitul exterior se consumé 0 putere P = 0,75 W. 520 O sursa cu tem. E=6 V si rezistenta interioaré r= 1 Q alimen- teazi un circuit. Sa se determine puterea consumata in circuitul interior al sursei, gtiind c& tensiunea Ja bornele sale este U=4V. 521 Legand la bornele unei surse cu rezistenta ititerioaré r = 2 Q un rezistor cu rezistenta R= 4 Q, tensiunea la bome este U= 6 V. Care este puterea total debitat& de sursa?cu zie cu nie ind am se tro rfi iar se de se T si en- rea sei, ste mse un nea rea Energia si puterea electrica a 522 Mai multe generatoare, avand tem E = 5,5 V si rezistenta interioari r = 5 Q fiecare, sunt legate in paralel si furnizeazi unui circuit exte- rior puterea P = 7 W. Sa se afle numarul de generatoare, stiind cA intensitatea curentului prin circuit este /= 2 A. 523 Un generator cu rezistenta interioari r = 0,05 Q debiteaz in cir- cuitul exterior puterea P; = 8 W la o inten- sitate a curentuluil, =4 A. Ce putere P) va debita generatorul daca intensitatea 6A? curentului este Jy 524 Lao intensitate a curentului in cirouitul exterior J, = 3 A, un gene- rator dezvolta puterea P; = 18 W, iar la curentul Jy = 1 A, puterea P) = 10 W. Sa se determine tem. si rezistenfa interi- oara ale generatorului. 525 Sa se afle curentul de scurtcircuit al unei surse de t.e.m stiind cA la o intensitate a curentului J) = 2 A in circuitul exterior se dezvolta o putere P, = 24 W, iar la intensitatea Ip = 5 A- puterea P, = 30 W. 526 Printr-un generator cu t.e.m. E=100 V sisezistenta interioar’ r= 20 poate trece, fri si-1 deterioreze, un curent maxim egal ou o fractiune k= 10 % din curentul siu de scurtcircuit. Sa se determine puterea maxima pe care 0 poate furniza acest generator circuitului exterior. 527 La o'surs& cu rezistenta in- terioara r se conecteaz& un rezistor cu rezistenja R = r. Apoi, un al doilea rezistor identic se leag& cu primul: a) in serie; b) in paralel. Care va fi raportul dintre puterile dezvoltate in rezistorul R fnainte si dupa legarea celui de-al doilea rezistor, in ambele cazuri? 528 Dou consumatoare se leaga la bomele unui generator, 0 data in serie, a doua oard in paralel. in ce caz randamenrul circuitului este mai mare? 529 Marind rezistenta exterioara a unui circuit de la Ry = 6 Q la Ry = 21 Q, randamentul circuitului creste de » = 2 ori, Sd se afle rezistenfa interioara a sursel. 530 Un beculet cu rezistenta R= 3 Q, construit pentru o tensiune nomi- nala U, = 6 V, functioneaza in montajul din figur cu randamentul 1 = 40%. Stiind ca generatorul are te.m. B= 13 V si rezistenta interioara neglijabild, s& se determine rezistentele rezistorilor R, si Rp © Pentru problema 530 87Cap. 2 - Curentul electric continuu 531 in circuitul din figura se cunose £ = 100 V, r = 36 Q, randa- mentul y = 50 % . Sa se determine rezis- tenta R si puterea consumati in circuit. R Er Pentru problema 531 532 fntr-un rezistor cu rezistenta R=6 Q, legat la bornele unui generator de curent electric continuu, se dezvolté puterea P = 24 W. Sa se determine te.m. si rezistenta interioaré ale gene- ratorului, stiind ci randamentul cir- cuitului este 1 = 75%. 533 O sursi de te.m. alimen- teazi un rezistor a carui rezistenta este de k = 4 ori mai mare dect rezistenta interioar’ a sursei. Cum se va modifica randamentul circuitului dacd in paralel cu primul rezistor se monteazi un al doilea a carui rezistentii este de n = 2 oti mai mare decat rezistenta interioara a sursei? 534 O sursi de te.m. functio- neazi cu un randament n, = 64 % atunci cand in circuitul sdu exterior se disip® o putere P, = 18 W. Modificind rezistenta circuitului exterior, randa- mentul devine np = 36 %. Care este in acest caz puterea disipati in interiorul sursei? 88 535 Daca doua rezistoare se leaga, pe rand, la bornele unui gene- rator, acesta va debita cu randamentele TN, Tespectiv No. Cu ce randament va debita generatorul pe cele doud rezis- toare legate in serie? 536 Daci doui rezistoare se leagi, pe rand, la bornele unui gene- rator, acesta va debita cu randamentele Ny, Tespectiv nz. Cu ce randament va debita generatorul pe cele doui rezis- toare legate in paralel? 537 Daca un rezistor se leagi, pe rand, la bornele a doua generatoare, acestea vor debita cu randamentele 1), respectiv 1}. Cu ce randament vor debita pe acelasi rezistor cele doua generatoare legate in serie? 538 Daca un rezistor se leaga, pe rand, la bornele a doud generatoare, acestea vor debita cu randamentele 7), respectiv tip. Cu ce randament vor debita pe acelasi rezistor cele doua generatoare legate in paralel? 539 n generatoare identice de curent electric continuu, avand rezis- tenta interioara r, debiteazd: pe un re- zistor cu rezistenta nr. Dac& genera- toarele sunt grupate in serie, randa- mentul circuitului este y,, iar dac& sunt grupate in paralel, randamentul este Ny. Sa se afle numérul generatoarelor stiind ch Ny/Ns =k=1,8.2 d Energia si puterea electricd erence cnr RI SC SET 540 fntr-un circuit electric se afla in serie un rezistor cu rezistenta R si un rezistor cu rezistenta Ro = 10 Q, in care se disipa o putere P. Legand in paralel cu Rg un alt rezistor identic cu acesta, puterea disipaté pe cei doi rezistori este tot P. Sa se afle valoarea rezistentei R: 541 O sursi de tem, debiteaza aceeasi puiere daci la bornele sale se leaga un rezistor cu rezistenta Ry = 9 2, sau un rezistor cu rezistenfa Ry = 4 Q. S& se determine rezistenta interioara a sursei 542 Un numir de generatoare identice se leag’ succesiv in serie si in paralel. in primul caz se conecteazd in circuitul exterior un rezistor cu rezis- tenta Ry = 9 Q, iar in al doilea caz un rezistor cu rezistenta Ry = 4 Q. Se constaté ci in ambele cazuri puterea debitaté in cele dowd rezistoare este aceeasi. Sa se afle rezistenta interioara a unui generator. 543 Doui rezistoare identice, cu rezistenta R = 100 Q fiecare, se leaga la 6 sursi, prima dati in serie, apoi in paralel. in ambele cazuri puterea disipata in fiecare dintre rezistoare este aceeasi, Si se afle tem a sursei, stiind c& in cazul legirii in serie a rezistoa- relor curentul prin circuit este /= 1 A. 544 Cat trebuie si fie valoarea rezistenfei R, din figura astfel incat puterea disipati de portiunea de circut dintre punctele A si B sa fie aceeasi indiferent de pozitia comutatorului K? Rezistenta interioaraé a sursei este neglijabila. Pentru problema 544 545 Doua fierbitoare electrice identice au o putere P = 200 W fiecare la tensiunea U = 120 V. Ele se conec- teazi impreund la aceeasi surst, de rezistenta interioar’ neglijabila. Cat trebuie si fie rezistenta R a unui rezistor introdus in circuit astfel incat cele dowd fierbatoare si disipe aceeasi cantitate de caldura in unitatea de timp indiferent daca sunt legate in serie sau in paralel. 2,25 ori, puterea utilé furnizata de sursi nu se modifica. Si se afle raportul dintre rezistenta ra sursei si rezistenfa R a circuitului exterior. circuit creste de n 547 intr-un circuit care contine mai multi consumatori legati in serie se afld si un rezistor cu rezistenta Ro, care consuma o putere P. Dacd in paralel cu 89Cap, 2 - Curentul electric continu Ao se monteaza un rezistor identic, pu- terea consumaté impreund de cele doua rezistoare este tot P. Si se determine rezistenta totala a circuitului. 548 Un generator de curent continuu cu rezistenta interioari r= 2 Q debiteaza aceeasi putere pe doi rezistori conectati atat in serie, cat si in paralel. Sa se afle rezistentele electrice ale celor doi rezistori stiind ci suma lor este R, +R) =5Q. 549 fntr-un acumulator vechi, care const4 din n elemente avand aceeasi t.e,m. si rezistenta interioara r, se defecteazi la un moment dat unul dintre elemente, astfel incat rezistenta sa interioara devine fr. Sa se afle pentru ce valoare a rezistentei circuitului exte- rior puterea utild furnizatd de surs& nu se modifica daca elementul defect se scurtcircuiteaza. Pentru problema 554? 550 in dowd rezistoare, avand rezistentele R, = 200 Q si Ry = 500 Q, conectate pe rand la bornele aceleiasi surse de te.m., se disip’ aceeasi putere 90 P= 200 W. Sa se determine curentul de scurtcircuit al sursei. 551 Un numar 7 = 4 de elemente galvanice identice legate in serie dez- volta aceeasi putere P = 16 W pe doua rezistoare cu rezistentele electrice Ry = 4 Q si Ry = 9 Q conectate, pe rand, la bomnele lor. Sa se determine rezistenta interioar r si tem. E a unui element galvanic. 552 Un numir de n= 5 elemente galvanice identice dezvolta aceeasi putere P = 5 W pe un rezistor fie c& sunt legate in serie, fie fn paralel. Ce putere va dezvolta pe acelasi rezistor un singur element galvanic? 553 Un generator de curent con- tinuu dezvolta o putere P pe un rezistor cu rezistenta electric’ R, = 12 Q, randa- mentul transmisiei puterii fiind 1 = 60%. Ce rezistenti eleotricd Ry are un alt r zistor pe care generatorul dezvolta aceeasi putere P? 554 Generatorul din figura transferé fn circuitul exterior aceeasi putere indiferent de pozifia intrerupa- torului K. Cunosoand rezistenta inte- rioara a generatorului r = 2 Q si R=3 Q, sa se afle valoarea rezistentei R, 555 Puterea electric& dezvoltata de sursa din figura pe circuitul exterior nu depinde de pozitia intrerupatorului K.nte asi unt ere Cunoscand Ry = 4 Q, Ry = 5 2, sh se determine rezistenta interioara a surset, Pentru problema 555 556 Doud elemente galvanice cu team. Ey =2V si Ey = 4 V si rezis- tentele interioare r, = 3 Q gi, respectiv, ry = 1. dezvolta aceeasi putere pe un rezistor indiferent daci sunt legate in serie sau in paralel. S& se determine rezistenta electrica a rezistorului. 557 Un fir conductor conectat la relea absoarbe o putere electrica P. Se taie firul in dowd fragmente astfel incat, legindu-le in paralel, puterea P” absor- bitd de la retea si fie maxima. Cat este aceasta putere? 558 Dintr-un conductor omogen de constantan (p = 4,8.107 Q.m) cu sectiunea constant’ $ = 0,1 mm? se realizeazi un inel circular. Puterea minima care se poate disipa in acest inel atunci cind este alimentat intre dowd puncte ale sale la o tensiune U= 12 V este P,, = 30 W. Care este Iungimea conductorului? si puterea electrick 559 O baterie consté din n = 5 elemente legate in serie, avand t.e.m. E= 1,4 V sitezistenta interioara 32 fiecare. Pentru ce intensitate a curen- tului puterea utild debitaté de sursa este P = 8 W? Care este puterea utila maxima pe care 0 poate debita bateria? 560 Atunci cind la bornele unei surse cu tem. E = 15 V se conecteaza un rezistor cu rezistenta R.=15 Q, randamentul cireuitului este y = 75 % Ce putere maxima poate furniza sursa circuitului exterior? 561 La bornele unei surse de tem. este conectat un rezistor a carui rezistenti electric este de n = 3 ori mai mare decat rezistenta interioara a sursei. Ce fractiune & din puterea maxim pe care o poate debita sursa in circuitul exterior se dezvolta pe acest rezistor? 562 O baterie consti din n = 3 surse cu tem. E =2 V gi rezistenta interioara r = 3 Q fiecare, legate in se- rie. Ce putere maxim& poate furniza bateria circuitului exterior? Dar daca sursele ar fi legate in paralel? 563 intr-un circuit legat lao su de tem. se disipa o putere maxima Prax = 12 W la o intensitate a curen- tului electric [= 2 A. Sa se determine te.m. gi rezistenta interioara a sursei. 564 Mai multe generatoare iden- tice de curent electric continuu, grupate 91Cap, 2 - Curentul electric continu in serie, debiteazi in exterior puterea maxima pe un rezistor cu rezistenta R, = 75 Q. Daci aceleasi generatoare se grupeaza in paralel, ele debiteazi pu- terea maxim pe un rezistor cu rezis- tenta Ra = 3 Q. Care este numarul gene- ratoarelor? 565 Un numir n = 36 elemente galvanice identice cu tem. E = 4 V si rezistenfa interioara r = 0,5 Q sunt grupate mixt prin conectarea in paralel a mai multor ramuri continand fiecare acelasi numér de elemente galvanice in serie. Bateria astfel formata debiteaza o putere maxima pe un rezistor cu rezis- tenta R = 2 Q. Sa se afle intensitatea curentului de scurtcircuit al bateriei. 566 O baterie este formaté din doua ramuri legate in paralel, care contin legate in serie ; = 4, respectiv ny = 16 elemente galvanice identice cu E=5V si r=3 Q. S& se determine rezistenfa electricd a rezistorului pe care aceasta baterie debiteazi o putere maxima. Cat este aceasta putere? 567 Un generator de curent continuu debiteazd in circuitul exterior aceeasi putere pe doi rezistori diferiti, cu rezistentele clectrice R, =.2 Q si Ry = 8 Q. Stiind c& intensitatea curen- tului de scurtcircuit a generatorului este Iog= 15,A, s& se afle puterea maxima pe care 0 poate debita generatorul in cir- cuitul exterior? 92 568 Un receptor rezistiv cu pu- terea electric’ P = 18 W este alimentat de la o sursd cu rezistenta interioara r = 2 Q prin intermediul unui cablu bifilar cu rezistenta echivalenta R = 6 Q. Si se determine t.e.m. minima pe care trebuie sé 0 aiba sursa pentru a asigura dezvol- tarea puterii P in receptor. 569 O sursé cu tem. £= 12 V si rezistenfa interioara r = 1 Q alimen- teaz un receptor prin intermediul unei linii bifilare constand din conductoare iden- tice de aluminiu cu sectiunea s = 0,6 mm? si rezistivitatea p = 3.10°8 Q.m. Stiind c&é in rezistor se dezvolti puterea maxima P = 30 W, sA se afle lungimea liniei de alimentare. 570 Generatorul de curent electric continuu din figura, pentru care E=6V,r=3 Q, debiteaza in circuitul exterior 0 putere maxima. Cat este pute- rea dezvoltat’ fn rezistorul de rezistenta R=2Q99 Br q Pentru problema 570 571 Un generator de curent con- timuu cu t.e.m. Z=4 V si rezistenta inte- rioaré neglijabila alimenteaza circuitul din figura in care R, = 2 Q, Ry =3.Q,i puterea electrick iar R este variabila. Care este puterea maxima care poate fi disipaté pe rezistorul de rezistent& R? Pentru problema 571 572 in cireuitul electric din fi- gurl, in care Ry = 6 Q, Ry = 2 Q, gene- ratorul transfer maxim de putere att in circuitul exterior, ct si pe rezistorul R. Sa se determine rezistenta interioard a generatorului. Er 2 Pentru problema 572 573 Un rezistor cu rezistenta R= 3.Q si un reostat sunt montate in paralel si alimentate de la un generator de cu- rent electric continuu. Pentru valoarea Ry a rezistengei reostatului, generatorul debiteaz’ pe cirouitul exterior 0 putere maxima, iar pentru valoare Ry puterea dezvoltati in reostat este maxima. Stiind ci RyRy = k = 2, si se afle rezistenta interioari a generatorului. 574 fn circuitul din figura cele dou’ generatoare de curent continuu au rezistentele interioare r} = 0,5 @, r2 = 1,5 Q, iar tem. se afl in raportul £y/Ey 2. Pentru ce valoare a rezistentei rezisto-rului R generatorul debiteaza in exterior o putere maxima? Ey Epry Cc R Pentru problema 574 575 fn circuitul din figura se cu- nose tem. Ey si By ale celor dowd surse cu rezistenta interioara neglijabild si rezistenjele rezistoarelor Ry si Ry. S& se determine puterea maxima care poate fi disipata in rezistorul R. Ey Ry I R (——t Ep LO) Pentru problema 575 576 intre punctele A si B ale unui inel confectionat dintr-un fir conductor se aplica o tensiune U= 6 V. Puterea disipatd in inel in acest caz este P= 48 W. Cea mai mica putere pe care o poate consuma inelul alimentat intre doua puncte ale sale la aceeasi tensiune U este Pmin = 36 W. S& se afle ce rezistenta au firele care formeaza cele dowd arce cuprinse intre A si B. 93Cap. 2 - Curentul electric continuu 2.6 Efectul magnetic al curentului electric 577 Inducfia cémpului magne- tic la distanta r = 10 mm de un con- ductor liniar foarte lung are marimea B = 2.10% T. Sa se determine intensi- tatea curentului electric care circula prin conductor. Se cunoaste [lg = 470.10-7 Him, 578 Un conductor lung strabatut de un curent cu intensitatea J = 10 A este plasat intr-un cAmp magnetic uni- form cu inductia B = 5.10-4 T, perpen- dicular pe liniile de camp. in ce puncte inductia cémpului magnetic rezultant este nula? 579 Dowd conductoare paralele foarte lungi, aflate la distanta d =,5 cm unul de celélalt, sunt parcurse de curenti cu aceeasi intensitate J = 10 A, de sensuri contrare. Sa se afle inductia campului magnetic intr-un punct din planul conductoarelor aflat la distanta r=2 om de unul dintre ele. 580 Prin trei fire conductoare foarte lungi, dispuse in acelasi plan si echidistante, distanta dintre dowd con- ductoare alaturate fiind d= 3 cm, trec curentii J) = Jy si fy = -(Iy +h). Si se determine pozitia dreptei in punctele 94 c&reia inductia cdmpului magnetic este nua. 581 Distanta dintre doua con- ductoare paralele lungi este d = 5 cm. Prin fiecare conductor trece un curent cu intensitatea J = 30 A. Si se afle inductia caémpului magnetic intr-un punct aflat la distanfa r; = 3 cm de un conductor si ry = 4 cm de celailalt. 582 Prin dou’ conductoare para- lele infinite, aflate la distanta r = 10 cm unul de celilalt, trec in acelasi sens curentii 7, = 20 A si Jy =30A. Sa se afle inductia cdmpului magnetic intr-un punct aflat la distanta r = 10 cm de fiecare conductor. 583 Prin doua conductoare para- lele infinite, aflate la distanta d = 20 cm unul de celilalt, trec in sensuri contrare curentii J) = 50 A si Jy = 100 A. Sa se determine inductia cAmpului magnetic intr-un punct aflat la distanta r) = 25 em de primul conductor gi ry = 40 em de cel de-al doilea. 584 Doua conductoare rectilinii coplanare, perpendiculare, sunt par- curse de curenti cu aceeasi intensitate J S& se afle inductia cémpului magnetic in punctele aflate pe bisectoarele unghiurilor formate de cele doua conductoare, la distanta r de fiecare.585 Doua conductoare rectilinii infinite, aflate pe directii perpendiculare la distanta d = 10 cm unul de celalalt sunt parcurse de curenti cu intensitatile T, = 80 A gil) = 60 A. Sa se determine inductia cdmpului magnetic intr-un punct aflat la jumatatea distantei dintre conductoare. 586 Doua conductoare rectilinii infinite, aflate pe directii perpendiculare la distanta d = 20 cm unul de celalalt sunt parcurse de curenti cu intensitatile Ty = 30 A si ly = 40 A. SE se afle inductia cémpului magnetic intr-un punot aflat la aceeasi distant’, egalii cu d, de cele doua conductoare. 587 Prin varfurile unui patrat cu Jatura a = 10 cm trec patru conductoare réctilinii foarte lungi, perpendiculare pe planul figurii, parcurse de curenti cu intensititile J, =1=1Asib=1=2A cu sensurile indicate in figura. S& se determine: a ) inductia magnetic in centrul p&tratului; b) forta pe unitatea de jungime care actioneazi asupra conduc- torului 4. @ «© Pentru problema 587 Efectul magnetic al curentului electric 588 Trei conductoare rectilinii foarte lingi sunt dispuse astfel incdt formeazé muchiile unei prisme drepte avand baza un triunghi echilateral cu latura a= 10 V3 cm. Conductoarele sunt parourse de curenfi cu aceeasi intensi- tate /=5 A, sensurile fiind cele indicate in figura. Sa se afle inductia cémpului magnetic in punctele M, N si P. & & ©) Pentru problema 588 589 Din buciiti egale de sarma a fost sudat un cub cu muchia a, intre capetele unei diagonale mari se aplica o tensiune U. Care este inductia cfmpului magnetic in centrul cubului? 590 Doua conductoare rectilinii infinite, parcurse de curenfi cu aceeasi intensitate J = 150 A, sunt fixate la distanta d cm unul de celalalt prin suporturi izolatoare. Distanta dintre dou suporturi succesive este /= 1,5 m. Si se afle forta care actioneazd asupra suporturilor. 591 Trei conductoare rectilinii paralele cu lungimea / = 50 om fiecare, aflate in acelasi plan, sunt parcurse de curenti cu intensitatile / = 18 A, Jy =24A 98Cap. 2 - Curentul electric continuu si Jz = 35 A, avand sensurile indicate in figura. Distantele dintre conductoare sunt a= 2,5 cm, b=2 cm. Ce fort actio- neaz& asupta conductorului parcurs de curentul J? Pentru problema 591 592 Trei conductoare rectilinii paralele cu lungimea /= 120 cm fiecare, plasate ca in figura, sunt parcurse in acelasi sens de curenti cu intensitatile 1, =30A, y= 75 A sil; =50 A, avind sensurile indicate in figuri. Distantele dintre conductoare sunt a = 35 cm, b= 20 om. Sa se determine marimea fortei care actioneazi asupra conductorului pareurs de curentul J. &r Pentru problema 592 593 O spira circulara ‘este par- cursa de un curent cu intensitatea 7=25 A. Sa se afle diametrul spirei, stiind of in- ductia campului magnetric in centrul sau este B = 510-4 T, 96 594 Doua spire circulare, copla- nare gi concentrice, cu razele R si 2R, sunt parcurse de curenti cu aceeasi intensitate 7. Si se determine inductia cAmpului magnetic fn centrul comun al celor doua spire, daca ele sunt pareurse de curent: a) in acelasi sens; b) in sensuri contrare. 595 Doua spire circulare cu razele ry = 1 om si rp = 2 om sunt par- curse de curenti cu intensitatile J; 1=3A, respectiv Jy = 8 A. Spirele sunt situate in doua plane perpendiculare astfel inedt centrele lor coincid. Si se afle inductia campului magnetic tn centrul comun al spirelor. 596 O spira circular’ orizontali cu raza r = 10 om se afla intr-un loc unde componenta orizontala a inductiei c&mpului magnetic terestru este Bo= 2.105 T. in centrul spirei, im planul meridianului magnetic, este suspendat un mic magnet permanet care se inclina cu unghiul & = 45° fata de planul ori- zontal. Dac& prin spira trece un curent de intensitate J, magnetul formeazi cu planul orizontal unghiul B = 60°, S& se determine J. 597 Doua spire circulare avand aceeasi raz, concentrice, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalti. Una dintre spire face unghiul a= 30° cu planul meridianului magnetic. fn cen-a oc iei ul lat tie nt se trul comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care sé poate roti in plan orizontal. Care este raporul intensi- tatilor curentilor care parcurg cele dowd spire daci acul magnetic rimane orientat dup’ meridian? 598 Doua spire circulare avand aceeasi raza, concentrice, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalta. Spirele au aceeasi rezistenté R= 1 Q si sunt alimentate in paralel de la 0 sursé de te.m. in centrul comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal, in serie cu una dintre spire, care face unghiul = 30° cu planul meridianului magnetic, se leag& un rezistor cu rezistenfa r $1 Se constata ci acul nu este deviat, rama- nand orientat dupa meridianul mag- netic. Sa se afle r. I Pentru problema 599 509 Un cadru conductor este format din dowd semicercuri concen- trice, cu razele r, = 6 cm gir) = 8 cm, unite prin segmente de dreapti de-a curentului electric jungul unui diametru commun. Circuitul astfel obtinut este parcurs de un curent cu intensitatea J= 100 A. Sa se deter- mine inductia cémpului magnetic in centrul cadrului atunci cand cele douk semicercuri se afl&: a) in acelasi plan; b) in plane perpendiculare. 600 Un conductor rectiliniu foarte lung se afl in acelasi plan cu o spiré circular’, la distanfa d = 15,1 om de centrul acesteia. Conductorul si spira sunt parcursi de curenti cu intensitatile T,=8A, respevtiv Jy =5 A. Sa se afle raza spirei, stiind c& inductia cdmpului magnetic in centrul sau este nula. 601 Un conductor rectiliniu foarte ung este coplanar cu o spira cit- cular, tangent la aceasta. Conductorul si spira sunt parcursi de curenfi cu aceeasi intensitate, iar inductia campului magnetic in centrul spirei este B=1,5T. CAt devine inductia cdmpului magnetic in centrul spirei dac& aceasta se roteste astfel incat planul siu si fie per- pendicular pe conductor? Se vor analiza cele doua cazuri posibile ale sensurilor curentilor prin conductor si spira. 602 Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul unei spire de razi r= 20 cm, proiectia sa pe acest plan trecnd prin central spirei. Distanta dintre conductor si spira este egali cu raza spirei, Conductorul si spira sunt parcursi de curenti cu inten- sititile I, = 6 A, respectiv Ip = 2,55 A. 97