Rezumat

Referitor la tema acestei lucrari si anume Abuzul in serviciu infractiune ce

aduce atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
are unele elemente comune, mai ales din punctul de vedere al segmentului de valori
sociale pe care il protejeaza, valori de interes general pentru societate si anume: buna
desfasurare a activitatilor de serviciu in unitatile publice sau de interes public.
Subiectul activ al infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul,trebuie sa
aiba calitatea de functionar public sau de functionar in acceptiunea data de art.147 C.pen.
Subiectul pasiv principal al infractiunilor este statul iar subiect pasiv secundar
poate fi persoana fizica sau juridica afectata prin respectiva infractiune. In continutul
lucrarii s-a facut o analiza si un studiu in detaliu al articolelor 246 C. pen.; 247 C. pen.;
248 C. pen.
Abuzul in serviciu contra persoanelor art.246 C. pen.are un caracter subsidiar,
obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii speciale privitoare la asigurarea
bunului mers al unitatilor prevazute in art.145 C. pen.ori al altor persoane juridice. Daca
in art. 147 C. pen .prin notiunea de functionar public sau functionar sunt prevazute aceste
calitati, in art.147 alin.(2) C.pen. functionar poate fi, pe langa persoana mentionata in
alin.(1) si orice salariat aflat in serviciul altei persoane juridice decat cea prevazuta in
acel alineat, chiar si una privata.
Deci, se trage concluzia ca in situatia functionarului- alt salariat, intodeauna
acesta trebuie sa fie intr-un raport de munca cu persoana juridica unde isi desfasoara
activitatea, nefiind lipsit de importanta cum a fost investit, daca este retribuit sau nu, dar
conditia imperativa este aceea ca trebuie sa existe un contract individual de munca intre
acea persoana fizica si persoana juridica de forma si fond ,cerute de lege pentru existenta
valabila a unui asemenea contract.
De exemplu: poate comite activitate infractionala,in calitate de functionar public,
directorul unei scoli, secretarul unei scoli, directorul unei intreprinderi, inginerul sef,
contabilul sef si altii.
Abuzul inserviciu prin ingradirea unor drepturi, art.247 C.pen.este in deplina
concordanta si in art.16 alin.(1) din Constitutia Romaniei, unde se arata ca toti cetatenii
sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii fara discriminari.
Obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la
apararea si garantarea intereselor legale ale cetatenilor, in ceea ce priveste egalitatea in
drepturi fara nicio discriminare impotriva faptelor abuzive ale functionarilor publici sau
functionarilor. De asemenea mai poate fi reprezentat si de ingradirea folosintei sau
exercitiului drepturilor unui cetatean sau crearea pentru acesta a unei situatii de
inferioritate pe tema de:rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala,
opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitati, boala
cronica necontagioasa, sau HIV/ SIDA.

Subiect pasiv principal (este statul), ca titular al valorilor sociale ocrotite prin
incriminarea acestor fapte iar subiect pasiv secundar este cetateanul caruia i s-a ingradit
folosinta sau exercitiul drepturilor sale.
De exemplu, unei persoane de sex feminin i se refuza dreptul de a ocupa o functie
de conducere intr-o institutie de stat, cu toate ca indeplinea conditiile impuse de lege.
Abuzul in serviciu contra intereselor publice art.248 C pen. este in esenta tot un
abuz al functionarului public sau al functionarului, dar urmarile sunt mult mai grave ca in
precedentele articole.
Fapta se poate comite atat in sectorul public, cat si in cel privat, cu conditia ca
urmarea sa fie suportata de un organ sau o institutie de stat ori de o unitate din cele la
care se refera art 145 C pen. Obiectul juridic specific este reprezentat de acele relatii
sociale a caror nastere pentru o normala desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibila fara
indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de catre functionarii publici (sau
functionari).
De asemenea mai este reprezentat si de relatiile sociale referitoare la patrimoniul
public, acesta constituind obiectul juridic secundar al infractiunii.
Subiectul activ al infractiunii este calificat si nu poate decat functionarul public sau
functionarul, iar cel pasiv poate fi o autoritate publica, un organ, o institutie de stat sau o
unitate din cele prevazute la art.145 C pen., care afost prejudiciata prin comiterea
infractiunii, adica i-a fost cauzata o tulburare insemnata a activitatii sau i-a fost produsa o
paguba patrimoniului.
De exemplu, angajata unei societati in calitate de director aproba vanzarea de
produse petroliere pe credit ne urmarind apoi incasarea contravalorii acestora la timp,
prin aceasta accetuand blocajul financiar al unitatii.
Abuzul in serviciu in forma calificata 248 C. pen. , cuprinsul acestui articol
constituie toate cele 3 articole mentionate in prezenta lucrare numai daca a avut ca
urmare producerea unor consecinte destul de grave.
Ceea ce intelegem prin consecinte deosebit de grave este ca paguba materiala este
mai mare de 200.000 lei sau perturbarea a fost deosebit de grava a activitatii, cauzata unei
autoritati publice sau oricareia dintre unitatile prevazute in art. 145 C pen. ori altei
persoane juridice sau fizice.
De asemenea, putem spune ca abuzul in serviciu in forma calificata reprezinta in
realitate o forma agravanta a infractiunilor de abuz in serviciu a celor 3 articole din
lucrare.
In fine, dupa aceasta prezentare succinta a continutului lucrarii , putem evidentia cateva
recomandari privind actiunile ce urmeaza a fi intreprinse in viitor.