Sunteți pe pagina 1din 20

Facultatea de Matematica, Universitatea Al. I.

CuzaIasi

Logic
a si teoria multimilor
de
Claudiu Volf & Ioan I. Vrabie

2005

NOTE DE CURS

CAPITOLUL 1

Elemente de logic
a
Spune ntotdeauna adev
arul si
nu va trebui s
a tii minte nimic.
Mark Twain

1. Introducere
1.1. Scurt
a prezentare. Logica este stiinta demonstratiei, av
and drept obiecte de studiu
legile generale de rationament corect. Pe scurt, logica se ocupa de studiul sistematic al
adev
arului. Obiectele cu care ea opereaza sunt propozitiile si predicatele, iar mijloacele de
lucru utilizate sunt limbajul si regulile de deductie. Mai precis, logica opereaza cu definitii,
propozitii, predicate, operatori logici, cuantificatori si reguli de deductie.
Incepem prin a formula patru principii fundamentale ale logicii matematice:

Principiul
Principiul
Principiul
Principiul

identit
atii
non-contradictiei
tertului exclus
ratiunii suficiente

atii, n cadrul oricarui proces de rationament, notiunile,


Conform principiului identit
propozitiile, predicatele, notatiile, operatorii logici etc., trebuie utilizati ntr-o singura acceptiune
si numai una. Orice abatere de la aceasta regula este o sursa de neadevar si confuzie. Este binecunoscuta replica cred c
a vorbim de spre lucruri diferite pe care unul dintre participantii la
o discutie o da altuia atunci cand, cel putin aparent, pornind de la aceeasi premisa adevarat
a,
ajung la concluzii contradictorii. Aceasta replica este de fapt o atentionare asupra unei posibile ncalcari a principiului identit
atii, nc
alcare cunoscuta drept cea mai frecvent
a sursa de
contradictii. Un rationament eronat de tipul C
ainele este mamifer. Mamifer este substantiv. Deci c
ainele este substantiv. este bazat pe nc
alcarea principiului identit
atii prin
utilizarea termenului mamifer n doua acceptiuni diferite: prima de nume de notiune si cea
de-a doua de parte de vorbire. Subliniem ca acest principiu are drept consecint
a ca un acelasi
simbol, n cadrul unui rationament, nu poate nota obiecte diferite. Drept consecint
a, avem
regula substitutiei, care afirma ca substituirea unei variabile ntr-o expresie trebuie facut
a
peste tot unde apare cu unul si acelasi simbol.
Pe de alta parte, traditia gandirii corecte ne spune ca o propozitie nu poate fi si adevarat
a
si falsa, cerinta cunoscuta sub numele de principiul non-contradictiei.
Propozitiile pot fi adevarate sau false, iar logica matematica se bazeaza pe cerinta ca o a
treia posibilitate nu exist
a. Acesta este principiul tertului exclus.
Logica pretinde justificari fundamentate si complete. Aceasta cerint
a este formulat
a
de principiul ratiunii suficiente: except
and axiomele, toate afirmatiile acceptate drept
adev
arate se bazeaz
a doar pe demonstratii corecte, care folosesc numai adev
aruri deja cunos plus, concluziile trebuie obtinute doar pe cale deductiv
cute, suficient de ntemeiate. In
a. Cu
alte cuvinte, pentru a stabili faptul ca o propozitie este adevarat
a sau falsa trebuie sa ne sprijinim pe o argumentatie riguroasa, deductiva, bazata pe o cantitate suficient
a de adev
ar .
Aceasta revine la a spune ca logica nu accept
a argumente care se bazeaz
a pe: propozitii false,
argumente de autoritate de tipul pentru ca asa vreau, nici argumente care pot fi corecte,
dar sunt incomplete precum cele inductive.

1. ELEMENTE DE LOGICA

Aparitia n cadrul limbajelor naturale (mai tarziu, chiar n interiorul unor teorii matematice) a unor propozitii ce nu respecta principiul necontradictiei, propozitii numite fie antinomii 1 termen folosit cu precadere de filosofi fie paradoxuri 2, a impulsionat atat logica
cat si matematica spre rezolvarea cu prioritate a problemelor proprii de fundament.
Matematica este cu siguranta disciplina care, pan
a la un anumit punct, s-a format, dezvoltat si formalizat pe baza logicii, ulterior observandu-se si o inversare de roluri: logica s-a formalizat utilizand metode matematice. Demn de subliniat este faptul ca exista o corespondent
a
perfecta ntre calculul propozitiilor si operatiile cu submultimile unei multimi nevide date. De
exemplu, disjunctiei a doua propozitii i corespunde reuniunea a doua multimi, si reciproc.
Din acest motiv, nu de putine ori, elementele de logica matematica se prezint
a mpreun
a cu
cele de teoria multimilor, suportul intuitiv al celei din urma fiind de un real folos n ntelegerea
si aprofundarea a numeroase constructii logice abstracte. Nu este lipsit de interes sa subliniem
ca au existat logicieni precum Bertrand Russell care au sustinut teza ca matematica este
o ramura a logicii.
1.2. Rolul limbajului. Un prim scop al cursului de Logic
a si teoria multimilor este de
a trece de la limbajul natural, obisnuit, la limbajul matematic, modern. Instrumentul principal
cu care opereaza orice tip de stiint
a, n particular si logica, este limbajul. In afara de limbajul
natural n cazul nostru limba roman
a exista multe alte limbaje specifice diferitelor stiinte.
Aceaste limbaje au fost create din mai multe ratiuni dintre care amintim:
Evitarea problemelor de natura logica: antinomiile semantice vezi mai jos antinomia mincinosului si cea a lui Grelling; formul
arile echivoce; utilizarea dublei negatii
cu rol de negatie simpl
a folosita n multe limbi naturale precum romana si franceza,
dar nu n engleza utilizare care este de natura sa perverteasc
a gandirea corecta. La
ntrebarea: Ce faci ? cei mai multi prefera sa aleaga varianta de raspuns, ilogic: Nu
fac nimic!, n locul celei perfect logice: Nimic 3. Alaturarea lui nu cu nimic, vrem, nu
vrem, are drept nteles ceva. Ca urmare, Nu fac nimic! se traduce n termenii logicii
aristotelice prin Fac ceva! Ceea ce trebuie sa retinem din acest exemplu simplu este
ca, daca n limbajul comun, din motive traditionale4, nu putem renunta la unele exprimari care utilizeaza dubla negatie pe post de negatie simpla, n cadrul limbajului
matematic aceast
a practic
a este interzis
a cu des
av
arsire. Oricum, este de dorit ca
si n limbajul de toate zilele s
a evit
am, prin intermediul unor formul
ari echivalente
pe deplin corecte, utilizarea dublei negatii pe post de negatie simpl
a. Un exemplu

de maniera exotica de utilizare a dublei negatii cu rol de negatie simpla este: In


total, o persoan
a nu poate urma n acest regim nu mai mult de 50% din cursurile
unui domeniu de licent
a.5 Este clar ca o asemenea formulare nu-si poate atinge
scopul (probabil) de a accentua negatia, reusind doar sa perplexeze prin ambiguitate
si confuzie.
Simplificarea si standardizarea exprimarii, e.g.6 chimia foloseste o simbolistica proprie pentru a scurta expunerea si a descrie cat mai precis obiectele cu care opereaza.
In loc de termenul sare de buc
at
arie chimistul foloseste termenul simbolic N aCl
care descrie foarte precis si, n acelasi timp, concis compozitia chimic
a a substantei
mai sus mentionate. Tot n scopul simplificarii si al standardizarii exprimarii, atat
matematica cat si logica fac apel la o multime de simboluri proprii precum: , ,
1Const
and dintr-o contradictie aparent insolubil
a dintre dou
a teze, legi sau principii care, desi se exclud
reciproc, pot fi demonstrate, fiecare n parte, la fel de conving
ator.
2Termenul de paradox este utilizat n special de logica matematic
a si denumeste orice propozitie corect
construit
a care este adev
arat
a dac
a si numai dac
a este fals
a.
3S
i care, din p
acate, pentru unii, exprim
a un adev
ar incontestabil.
4La care s-ar putea renunta cu o foarte mare dificultate si cu pretul unor costuri educationale enorme.
5REGULAMENT PRIVIND DESFAS
URAREA ACTIVITAT
II DIDACTICE studii universitare de
licenta
proiect, UNIVERSITATEA AL. I. CUZA, RECTORATUL PROGRAME DIDACTICE,
2300/5.X.2005.
6Prescurtarea e.g. provine de la expresia latin
a exempli gratia si nseamn
a: de exemplu, ca exemplu, spre
exemplu.

1. INTRODUCERE

, , 3, , , , , , si multe altele pe care le vom defini si despre care vom


discuta mai tarziu.
Este locul sa subliniem importanta utilizarii corecte a limbii, o atentie speciala trebuind a
fi acordata semnelor de punctuatie. Lipsa sau prezenta acestora (i.e.7 plasarea lor neinspirata)
pot modifica dramatic ntelesul unei propozitii. Sa luam drept exemplu propozitia (culeasa
dintr-o emisiune televizata): St
am de vorb
a cu Florin, de 19 ani student n anul nt
ai.
Lipsa virgulei ntre ani si student virgula care tine locul conjunctiei si modifica radical
ntelesul dorit, anume ca: Florin are 19 ani si este n anul nt
ai preciz
and far
a nici un dubiu ca:
perioada n care Florin a fost si nc
a mai este student n anul nt
ai este de 19 ani, ceea ce . . .
este cu totul altceva. Un alt exemplu de acelasi tip (cules chiar dintr-o carte de matematica)
evidentiaza nu numai importanta plasarii corecte a virgulei, dar si dependenta ntelesului unei
propozitii de ordinea termenilor: Teorema de uniform
a convergenta
a lui Weierstrass doreste
sa exprime de fapt Teorema lui Weierstrass de uniform
a convergent
a. Putem exprima corect
acelasi lucru plasand virgula la locul cuvenit, adica Teorema de uniform
a convergent
a, a lui
Weierstrass.
1.3. Definitii, propozitii. Logica opereaza cu definitii , propozitii (pe care le vom mai
numi si enunturi ), predicate (numite si functii propozitionale), operatori logici, cuantificatori
si reguli de deductie. O definitie este o delimitare precisa a unei familii particulare de obiecte
dintr-una mai ampla, deja cunoscuta (numit
a gen proxim), prin intermediul unei proprietati
comune tuturor obiectelor nou definite si numai acestora (proprietate numit
a diferenta
specific
a ). Desigur, aceasta este o descriere a ceea ce se ntelege printr-o definitie si nicidecum
o definitie a definitiei. Numele generic dat unui obiect din familia nou definita este numele
conceptului (notiunii) definit(e).
In definitia: Se numeste triunghi dreptunghic un triunghi care are un unghi drept., numele conceptului definit este triunghi dreptunghic, genul proxim este triunghi iar diferenta
specifica este proprietatea de a avea un unghi drept. O cerint
a esential
a pe care trebuie
sa o respecte o definitie este de a fi consistent
a. Aceasta nseamn
a ca genul proxim trebuie
sa contina macar un obiect care sa aiba toate proprietatile cerute de diferenta specifica. Un
astfel de obiect se numeste exemplu pentru definitia respectiva. In cazul definitiei notiunii de
grup un astfel de exemplu este grupul (Z, +).
Este usor de nteles ca, din moment ce pentru a defini un nou concept, e.g. cel de triunghi
dreptunghic, trebuie sa ne bazam pe un altul deja definit, e.g. cel de triunghi, mergand napoi,
din definitie n definitie, vom ajunge la concepte (notiuni) pentru care nu putem gasi nici un
gen proxim pre-existent la care sa ne raportam, i.e. de la care sa construim definitia. Asadar,
trebuie sa consideram n cele din urma notiuni care nu se definesc (notiuni primare); cu
ajutorul lor vom putea defini alte obiecte. Aceasta este un principiu de baza n orice teorie
axiomatica. Cele mai importante notiuni primare pe care le vom utiliza n cadrul acestui curs
sunt notiunea de multime si de relatie de apartenent
a . Pentru descrierea acestora suntem
nevoiti sa apelam la intuitie.
O propozitie sau un enunt este o constatare spusa, scrisa, gandit
a, sau exprimata n orice
alt mod, care este fie adevarata fie falsa. Adevarul, notat pe scurt cu a sau 1 si falsul, notat
pe scurt cu f sau 0, poarta numele de valori de adev
ar ale unei propozitii. De exemplu:
Mihai are p
arul blond. este o propozitie n acceptiunea logicii, a carei valoare de adevar, a
sau f , poate fi stabilita fie prin verificare directa observarea subiectului, Mihai, fie indirect
prin observarea unei fotografii color a subiectului. Dimpotriva, formul
arile: C
and plou
a? ,
Du-te acas
a ! nu sunt propozitii n sensul logicii, desi, n acceptiunea gramatical
a, prima
este o propozitie interogativ
a iar cea de-a doua o propozitie imperativ
a. Trebuie sa mention
am
de la bun nceput ca, pentru ca o anumit
a formulare sa fie o propozitie, nu este necesar sa
fim n stare a-i stabili valoarea de adevar. De asemenea, este foarte important sa subliniem
ca exista o distinctie ntre modul de exprimare, i.e. expresia unei propozitii si propozitia
nsasi. Mai precis, una si aceeasi propozitie poate fi exprimata n mai multe moduri. De
exemplu propozitia Mihai are p
arul blond. admite formularea echivalent
a P
arul lui Mihai
7Prescurtarea i.e. provine de la expresia latin
a id est si nseamn
a: altfel spus, cu alte cuvinte, adic
a.

1. ELEMENTE DE LOGICA

este blond. Este usor de constatat ca, desi aceste doua formul
ari sunt distincte, ele exprima
aceeasi constatare.
Exercitiul 1.1. Pentru definitiile de mai jos sa se puna n evident
a:
(i) numele conceptului definit;
(ii) genul proxim;
(iii) diferenta specifica;
si apoi sa precizeze cateva forme echivalente. Exemplu. In cazul definitiei Triunghiul
este un poligon cu trei laturi. avem
(i) numele conceptului definit:triunghi
(ii) genul proxim: poligon
(iii) diferenta specifica: cu treilaturi.
Formulari echivalente: Poligonul cu trei laturi se numeste triunghi. Numim triunghi
un poligon cu trei laturi. Aceast
a din urma formulare este preferabila deoarece evidentiaz
a
de la bun nceput ca avem de-a face cu o definitie si nu cu o teorema.
(1) Se numeste dreptunghi un patrulater cu trei unghiuri drepte.
(2) Se numeste functie injectiva o functie cu proprietatea ca transforma orice doua puncte
distincte din domeniu n doua puncte disticte din codomeniu.
(3) Se numeste grup comutativ un grup (G, ) cu proprietatea ca pentru orice doua
elemente x, y din G avem x y = y x.
(4) Se numeste numar prim un num
ar natural, mai mare decat 1, ai carui singuri divizori
sunt 1 si numarul nsusi.
(5) Se numeste multime nchis
a o multime de numere reale care este complementara unei
multimi deschise.
Exercitiul 1.2. Care dintre urmatoarele expresii sunt propozitii si care nu?
(1) Pomii sunt verzi.
(2) Fie 4ABC un triunghi isoscel.
(3) Patratul are toate laturile congruente.
(4) Patratul are exact doua laturi congruente.
(5) Cine este autorul teoremei: o paralel
a dus
a la una din laturile unui triunghi determin
a pe celelalte dou
a laturi segmente proportionale?
(6) De ce 4ABC este echilateral?
(7) Orice functie continua este derivabil
a.
(8) Toate functiile continue sunt derivabile.
a.
(9) Exista o functie continua care nu este derivabil
(10) Nici o functie continua nu este derivabil
a
(11) Nu exista o functie continu
a care sa fie derivabil
a.
(12) Nu exista o functie continu
a care sa nu fie derivabil
a.
(13) Daca x 3 atunci x10 > 10.
(14) x 3.
(15) (a + b) (a b) = a2 b2 .
(16) Pentru orice a C, (a + b) (a b) = a2 b2 .
(17) Pentru orice a, b C, (a + b) (a b) = a2 b2 .
(18) Daca x 3 atunci y 2 > 0.
(19) x x1 = 1.
2. Operatii cu propozitii. Operatori logici
Fiind date doua propozitii p, q, putem forma altele noi prin intermediul operatorilor logici
de: disjunctie, conjunctie, negatie si implicatie.
2.1. Disjunctia. Propozitia p q, care se citeste p sau q, poarta numele de disjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarat
a exact atunci cand cel putin una dintre
propozitiile p sau q este adevarata. Asadar, p q este falsa exact atunci cand atat p c
at si q

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

sunt false. Aceasta definitie a valorii de adevar a lui p q se poate da cu ajutorul tabelului de
adev
ar:
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
1
1
1
0
0

S-au scris pe linii toate combinatiile posibile de valori de adevar pentru p si q. Tabelul se
citeste pe linii: de exemplu, linia 3 a tabelului spune, ca, daca p are valoarea de adevar 0, iar
q are valoarea de adevar 1, atunci p q are valoarea de adevar 1.
Exemplul 2.1.
Florin nu este acasa sau telefonul lui este defect este un enunt de forma p q, unde
p este Florin nu este acasa, iar q este Telefonul lui Florin este defect.
Patrulaterul ABCD este patrat sau patrulaterul ABCD este romb. Aceasta propozitie
este adesea enuntata mai pe scurt Patrulaterul ABCD este patrat sau romb. Este
important de identificat structura logica a unei propozitii compuse de acest tip.
2.2. Conjunctia. Propozitia p q, care se citeste p si q, poarta numele de conjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarat
a exact atunci cand ambele propozitii p si
q sunt adevarate. Deci, p q este falsa exact atunci cand macar una dintre ele este falsa.
Corespunzator, avem tabelul de adevar:
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
0
1
0
0
0

Exemplul 2.2.
Trenul opreste si calatorii coboara.
Patrulaterul ABCD este romb si are un unghi drept.
2.3. Negatia. Data o propozitie p, putem forma propozitia p, numit
a negatia propozitiei
p, care este adevarata exact atunci cand p este falsa. Deci, p este falsa daca p este adevarat
a.
Propozitia p se citeste non p sau nu este adev
arat c
a p.
p p
1 0
0 1
Exemplul 2.3.
Negatia propozitiei Orice om este muritor este Nu orice om este muritor. Forme
echivalente: Exista un om care nu este muritor preferata si Nici un om nu
este muritor pe care o vom evita. Vezi comentariul de mai jos.
Negatia propozitiei Exista triunghiuri cu doua unghiuri drepte este Nu exista
un triunghi care sa aiba doua unghiuri drepte preferata sau formele echivalente
Orice triunghi nu are doua unghiuri drepte preferata si Nici un triunghi nu
are doua unghiuri drepte pe care o vom evita.
Comentariu. In ambele exemple, ultima forma, desi folosita si acceptata n limbajul
curent, va fi evitata n limbajul matematic tocmai pentru a nu permite utilizarea dublei
negatii cu rol de negatie simpla, utilizare av
and drept scop de a accentua caracterul negativ
al constatarii, dar generatoare de posibile ambiguit
ati.
Sa analizam cateva exemple.

1. ELEMENTE DE LOGICA

Exemplul 2.4. Negatia propozitiei: dreptele d1 si d2 sunt paralele sau necoplanare


este dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si nu sunt necoplanare, ceea ce, n virtutea pricipiului
dublei negatii, se reformuleaza: dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si sunt coplanare de
unde deducem ca dreptele d1 si d2 sunt concurente. Aceeasi negatie mai poate fi exprimata
si sub forma: dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si nici necoplanare.
Exemplul 2.5. Negatia propozitiei: patrulaterul ABCD este romb si are un unghi
drept este patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are un unghi drept sau, echivalent:
patrulaterul ABCD nu este romb sau orice unghi al s
au nu este drept sau nc
a: patrulaterul
ABCD nu este romb sau nu exist
a un unghi al s
au care s
a fie drept.
a q ca fiind o
2.4. Implicatia. Definim propozitia p q, care se citeste p implic
notatie prescurtata pentru propozitia (p) q. Scriind tabelul de adevar pentru (p) q, se
vede imediat ca p q este adevarat
a daca q este adevarat
a sau atat p c
at si q sunt false, si
falsa numai daca p este adevarata si q falsa. In expresia p q, p poarta numele de ipotez
a,
iar q de concluzie. Operatorul logic se numeste implicatie. Tabelul sau de adevar este:
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
0
1
1
0
1

Se justifica intuitiv ca p q este acelasi lucru cu (p) q, astfel: p q nseamn


a daca
p este adevarata, atunci q este adevarat
a. Altfel spus, sau p este falsa (adica are loc p),
sau p este adevarata si atunci automat q este adevarat
a (adica are loc q); pe scurt, (p) q.
Faptul ca p q este acelasi lucru din punct de vedere logic cu (p) q este foarte important
si util cand trebuie negat
a o implicatie (lucru care intervine frecvent, de exemplu n cazul
demonstratiilor prin reducere la absurd).
Exemple:
Dac
a plecam ntr-un minut atunci vom ajunge la timp.
Dac
a 4ABC este triunghi cu toate laturile congruente doua cate doua atunci unghiurile triunghiului ABC sunt congruente doua cate doua.
Propozitia p q se mai poate exprima prin frazele urmatoare, des nt
alnite n textele
matematice sau n limbajul natural:
daca p atunci q
n ipoteza p are loc q
p este o conditie suficient
a pentru q
q este o conditie necesara pentru p
q daca p
p numai daca q
q n ipoteza ca p
este suficient ca p pentru ca q
q este o consecinta a lui petc.
Invitam cititorul sa reformuleze n limbaj natural exemplele de mai sus, folosind toate
variantele posibile. De pilda, Daca plecam ntr-un minut atunci vom ajunge la timp se mai
poate exprima prin Plecam ntr-un minut implica ca vom ajunge la timp8, Este suficient
sa plecam ntr-un minut pentru ca sa ajungem la timp, Vom ajunge la timp daca plecam
ntr-un minut etc.
Sa definim riguros cum putem construi noi propozitii din propozitiile deja existente.
Pornim de la trei multimi de simboluri: V = {p, q, . . . }, numit
a multimea variabilelor propozitionale,
O = {, , , } numita multimea operatorilor logici si A = {(, )}, numit
a multimea sim9
bolurilor auxiliare. O expresie propozitional
a , sau, pe scurt, expresie , este un sir de simboluri
alese din multimile V, O sau A, construit dupa regulile de mai jos:
8Din multiplele moduri de exprimare, este indicat totusi s
a le alegem pe cele care evit
a cacofoniile...
9Sau formul
a.

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

(E1 ) orice variabila propozitional


a este o expresie;
(E2 ) daca E si F sunt expresii atunci (E) (F ), (E) (F ), (E) (F ) si (E) sunt
expresii;
(E3 ) singurele expresii corecte sunt cele construite respectand regulile (E1 ) si (E2 ).
Pentru un plus de claritate, se admite folosirea, n afara de parantezele rotunde, si a
parantezelor patrate [, ] si a acoladelor {, }. In cele ce urmeaza vom numi cuv
ant o succesiune
de elemente din cele trei multimi precizate mai sus.
Pentru simplitatea scrierii, ori de cate ori nu apare pericol de confuzie, n loc de (E) (F )
vom scrie, mai simplu, E F . Aceeasi observatie se aplica pentru (E) (F ), (E) (F ) si
(E). De asemenea, operatorul actioneaz
a numai asupra expresiei imediat urmatoare. De
exemplu, p reprezinta scrierea simplificata a (p). Analog, pq este scrierea simplificata
a (p) q.
Exemplu. In conformitate cu cele precizate mai sus, daca E si F sunt expresii, atunci
cuvintele (E F ) (E) si (E F ) sunt expresii, n timp ce (E F )E si EF F nu sunt
expresii.
Remarca 2.1. Dupa cum este de asteptat, n (E F ) negatia se refera la disjunctia
E F , n timp ce n expresia E F , ea se refera doar la E. Uneori, cand vom utiliza
mai multe randuri de paranteze, pentru a scoate n evident
a ordinea operatiilor efectuate,
vom utiliza si alte semne nafara de parantezele rotunde, (, ), anume: [, ] si chiar {, }. De
exemplu, n expresia {[(E F ) G] H} L se efectueaza n ordine: E F , (E F ) G,
[(E F ) G] H si, n sfarsit, {[(E F ) G] H} L.
Definitia 2.1. Doua expresii propozitionale E si F se numesc echivalente daca, pentru
orice valori de adevar ale variabilelor propozitionale care apar n E si F, expresiile au aceeasi
valoare de adevar. Notam acest lucru prin E F.
Remarca 2.2. Au loc urmatoarele reguli de negatie exprimate prin intermediul echivalentelor
logice:
(p q) (p) (q)
(p q) (p) (q),
numite legile lui DeMorgan.
Exemplul 2.6. Au loc urmatoarele echivalente (demonstrati-le cu ajutorul tabelelor de
adevar):
(i) p q (p) q. Aceasta echivalent
a nu este decat o transcriere a definitiei
implicatiei.
(ii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat
a de ).
(iii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat
a de ).
(iv) (p) p (legea negarii negatiei).
Pentru ilustrare, demonstram distributivitatea lui fat
a de . Intruc
at sunt 3 variabile
propozitionale, trebuie sa avem 8 linii n tabel, corespunzatoare celor 8 = 23 combinatii al
valorilor de adevar ale p, q, r :
p
1
1
1
1
0
0
0
0

q
1
1
0
0
1
1
0
0

r p q p r (p q) (p r) q r p (q r)
1
1
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
1
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
1
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0

Egalitatea coloanelor (p q) (p r) si p (q r) demonstreaza echivalenta ceruta.

10

1. ELEMENTE DE LOGICA

Revenim asupra neg


arii implicatiei. Intuitiv, cand spunem ca p q este fals
a? Desigur,
atunci cand ipoteza p este adev
arat
a si totusi concluzia q este fals
a (adic
a are loc p q).
Aceasta este n acord cu urmatorul calcul propozitional:
(p q) ((p) q) (p) (q) p (q).
Am aplicat legile de negare ale lui DeMorgan. Vezi Remarca 2.2. Pentru importanta sa,
trebuie retinuta aceasta regul
a de negare a implicatiei:
(p q) p (q) .
In general, concluziile bazate pe un calcul logic formal trebuie totdeauna interpretate intuitiv (conform bunului simt). Acest fapt evita aparitia unor greseli datorate aplicarii defectuoase a regulilor logicii si, totodata, este un proces absolut necesar n ntelegerea unor
demonstratii (sau n gasirea unor solutii la o problema data).
Echivalenta. Pentru doua expresii propozitionale E si F, definim E F ca fiind o notatie
prescurtata a expresiei (E F ) (F E) . Simbolul poate fi deci considerat un operator
logic. Tabelul sau de adevar este (demonstrati):
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
0
1
0
0
1

In concluzie, p q este adevarata atunci cand p si q au aceeasi valoare de adevar, si falsa


n caz contrar. Observam ca p q este acelasi lucru cu faptul ca p q este adevarat
a.
Propozitia p q se citeste:
p este echivalenta cu q
p daca si numai daca q
p este o conditienecesara si suficient
a pentru q.
Definitia 2.2. Se numeste tautologie o expresie care este adevarat
a, indiferent de valorile
de adevar ale variabilelor propozitionale. Se numeste contradictie o expresie care este falsa,
indiferent de valorile de adevar ale variabilelor propozitionale.
Astfel, daca E, F sunt expresii, atunci: E F este o tautologie este exact acelasi lucru
cu E F . Orice echivalenta E F genereaza tautologia E F : folosind Exemplul 2.6,
obtinem tautologiile [p (q r)] [(p q) (p r)] etc.
Definitia 2.3. Fie E si F expresii. Daca propozitia E F este adevarat
a, scriem
E F. Daca propozitia E F este adevarat
a, scriem E F.
Insistam asupra distinctiei dintre E F si E F. Astfel, E F este o propozitie (care
poate fi adevarata sau falsa), pe cand scrierea E F nseamn
a E F este o propozitie
adevarata, adica F este o consecint
a logica a lui E.
Analog, E F poate fi adevarat
a sau falsa, pe cand E F nseamn
a E F este o
propozitie adevarata (adica E F ). Evident, E F nseamn
a ca E F si F E.
De aceste lucruri trebuie sa se tin
a cont n redactarea demonstratiilor sau n diverse
enunturi matematice: vom scrie E F doar n cazul n care F este o consecint
a logica a lui
E. La fel, scriem E F doar cand E F si F E au loc simultan. O greseal
a frecvent
a
este folosirea abuziva a notatiei , cand ar trebui sa se foloseasca (de exemplu n cursul
rezolvarii unor ecuatii).
Exemplul 2.7. Pentru orice propozitii p, q, r, avem: ((p q) p) q.
Demostratie. Trebuie sa aratam ca propozitia ((p q) p) q este adevarat
a, indiferent
de valorile de adevar ale p, q, r. Examin
and definitia operatorului , avem de aratat ca, daca
((p q) p) este adevarata, atunci q este adevarat
a.
Presupunand deci ((p q) p) adevarat
a, rezulta din tabela de adevar pentru ca p
este adevarata si p q adevarat
a. Dar p q p q, deci p (p q) este adevarat
a.

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

11

Folosind distributivitatea, deducem ca p (p q) (p p) (p q) este adevarat


a. Cum
p p este ntotdeauna falsa (este o contradictie), (p q) trebuie sa fie adevarat
a, deci q este
adevarata.

Mai exista doua variante de demonstratie: folosind tabele de adevar sau folosind calculul propozitional. Lasam n seama cititorului demonstratia bazata pe tabelele de adevar,
margninindu-ne sa exemplificam metoda calculului propozitional (care necesita cunoasterea
unor formule din calculul cu propozitii).
Demostratie. Folosind definitia implicatiei (p q p q), avem:
((p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
( (p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
((p p) (q p)) q
Dar p p este totdeauna adevarat
a, deci (p p) (q p) q p. Continuam:
((p p) (q p)) q (q p) q (p q) q p (q q)
Am folosit ca disjunctia este asociativa si comutativ
a. Aceasta propozitie este o tautologie
(caci q q este tautologie).

Urmatoarea propozitie colecteaza o serie de tautologii, dintre care unele sunt folosite n
rationamente si au primit nume distinctive. Cateva au mai fost nt
alnite n text, sub forma
unor echivalente logice. Invitam cititorul sa demonstreze cateva dintre ele (macar (6), (7),
(13), (19), (23), (24), (25)), folosind una din metodele descrise mai sus.
Propozitia 2.1. Fie p, q, r variabile propozitionale. Au loc urm
atoarele tautologii :
(1) (p q) (q p) (Comutativitatea disjunctiei).
(2) (p q) (q p) (Comutativitatea conjunctiei).
(3) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea disjunctiei).10
(4) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea conjunctiei).11
(5) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(6) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(7) [(p q)] (p q) ; [(p q)] (p q) (Legile lui DeMorgan sau legile de
dualitate).
(8) (p q) [(p q) (q p)]
(9) (p q) (q p)
(10) (p q) (p q)
(11) p p
(12) (p p)
a orice este adev
arat)12.
(13) (p p) q (Pornind de la o contradictie, deducem c
(14) (p) p (Legea dublei negatii).
(15) p p (Legea tertului exclus).
(16) (p p) p
(17) (p p) p
(18) p (q p) (Dac
a p este adev
arat
a, atunci p este adev
arat
a n orice ipotez
a).
(19) [p (q r)] [(p q) r]
(20) (p) (p q)
(21) (p q) (q p)
(22) (p q) (p q)
(23) (p q) (q p) (Principiul de demonstratie prin reducere la absurd: pentru a
demonstra q n ipoteza p, presupunem c
a q este fals
a si demonstr
am p.)
10Asociativitatea disjunctiei ne permite s
a scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), f
ar
a

pericol de confuzie deoarece valoarea de adev


ar nu este influentat
a de pozitia parantezelor.
11Asociativitatea conjunctiei ne permite s
a scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), f
ar
a
pericol de confuzie deoarece valoarea de adev
ar nu este influentat
a de pozitia parantezelor.
12Este deci esential ca o teorie matematic
a s
a nu contin
a contradictii: dac
a orice afirmatie este adev
arat
a,
atunci cercetarea adev
arului este inutil
a...

12

1. ELEMENTE DE LOGICA

(24) (p q) [(p q) (r r)] (O variant


a a principiului de demonstratie prin
reducere la absurd: pentru a demonstra c
a p q, se presupune c
a are loc p si totusi
q este fals
a. De aici se deduce o contradictie: (r r) .)
(25) [p (q r)] [(p q) r] (Pentru a demonstra c
a p implic
a o concluzie de
forma q r, se presupun adev
arate p si q si se demonstreaz
a r.)
(26) [(p q) (q r)] (p r) (Tranzitivitatea implicatiei, cunoscut
a sub numele de
regula silogismului)
(27) (p q) (p q) (Regula de negare a implicatiei) .
Exercitiul 2.1. Fie p = Ana are mere, q = Ana este blonda si r = Ana cant
a
frumos. Traduceti n limbaj natural urmatoarele propozitii:
(1) q r
(2) p q
(3) q
(4) (p q)
(5) (p) (q)
(6) (r q) p
(7) (r q) p
(8) r (q p)
(9) r (p q)
(10) (r q) (r p)
(11) r (q p)
(12) (p (q)) (r (p))
Exercitiul 2.2. Scrieti expresiile logice corespunzatoare enunturilor:
(1) Ana nu este blonda, dar cant
a frumos.
(2) Ana nu are mere, si nu este blonda sau cant
a frumos.
(3) Ana nu are mere si nu este blonda, sau cant
a frumos.
(4) Nu este adevarat ca Ana este blonda sau are mere.
(5) Nu este adevarat ca Ana este blonda, sau are mere.
(6) Ana are mere si este blonda, sau are mere si cant
a urat.
(7) Daca Ana are mere si este blonda, atunci ea cant
a frumos.
(8) O conditie necesara ca Ana sa cante frumos este sa fie blonda.
(9) O conditie suficienta ca Ana sa cante frumos este sa fie blonda.
(10) Chiar daca Ana canta frumos, nu are mere.
(11) Ana are mere daca este blonda, si nu cant
a urat daca are mere.
Exercitiul 2.3. Fie p, q, r propozitii. Sa se demonstreze ca:
(1) p p q
(2) (p q) p
(3) (p q) p
(4) (p q) (p q) p
(5) (p (q r)) (p q) r
(6) (p q) (q p)
(7) (p q) r (p r) (q r).
Exercitiul 2.4. Formulati negatia fiecareia dintre propozitiile:
(1) Patrulaterul ABCD este romb si are aria de 2m2 .
(2) Numarul 8 este par si x8 = 2.
(3) Raza sferei este din [ 1, 3 ] si baza conului este pe sfera
(4) Ecuatia x2 + 2x = 0 cu x N are solutia x = 0 si solutia x = 2.
(5) Functia f este pozitiva pe (0, 1) si se anuleaz
a n x = 0 si x = 1.
(6) Patrulaterul ABCD este patrat sau romb.
(7) Functia exponentiala este strict crescatoare sau strict descrescatoare.
(8) Sirul (an )nN este monoton crescator sau monoton descrescator.
(9) Functia f este continua si monotona.

3. PREDICATE

13

(10) ^ABC este drept sau ^BCA este drept.


3. Predicate
Sa consideram urmatoarele propozitii
22+10
23+10
2 (2) + 1 0.
Observam ca toate cele trei propozitii de mai sus sunt de forma 2 x + 1 0, unde x
este un numar care, n cazurile considerate, este din Z. Suntem condusi la a defini notiunea
de propozitie depinz
and de un parametru care, n terminologia consacrata, poarta numele de
predicat de o variabil
a. De fapt, un predicat este o functie definita pe multimea (clasa13) unde
se gaseste variabila (parametrul), fie aceasta , cu valori n multimea P a propozitiilor. Adica,
un predicat de o variabila este o functie p : P.
Pentru a evita confuziile, accentu
am ca, daca p : P este un predicat si b , atunci
p(b) este o propozitie si nu un predicat.
Analog, se poate vorbi despre predicate de mai multe variabile. De exemplu, x2 y 2 =
(x y)(x + y), x, y R este un predicat de doua variabile.
Subliniem ca, pentru a evita confuziile, oric
arui predicat trebuie s
a i se precizeze clar
multimea n care se pot misca variabilele, i.e. domeniul de definitie al functiei p. Se admite
omiterea scrierii multimii doar daca aceasta este clara din context. Astfel, x2 + 1 = 0
poate fi considerat un predicat numai daca precizam x , unde este de exemplu una din
multimile N, Z, Q, R sau C. Intr-adev
ar, este usor de observat ca
p(x) : x2 + 1 = 0 cu x R
este un predicat ale c
arui valori sunt toate false, n timp ce
q(x) : x2 + 1 = 0 cu x C
este un predicat pentru care q(i) si q(i) sunt adev
arate, iar restul valorilor sunt false.
Prin traditie, un predicat de tipul celui prezentat, care are toate valorile (adica propozitiile)
egalitati, se numeste ecuatie. O solutie a ecuatiei este o valoare pentru care egalitatea este
satisfacuta, i.e. propozitia obtinut
a prin nlocuirea variabilei cu solutia este adevarat
a. A
rezolva o ecuatie nseamna a gasi multimea tuturor solutiilor ei. Asadar, multimea solutiilor
ecuatiei q(x) : x2 + 1 = 0 cu x C este {i, i}. Pentru simplitatea scrierii, pentru ecuatii
se renunta la notarea de tip predicatul q(x) : . . . , precizandu-se doar egalitatea si domeniul
variabilei. De exemplu, ecuatia de mai sus se nt
alneste sub forma x2 + 1 = 0 cu x C.
Alte exemple de ecuatii sunt:
x0 = 2x, x {y; y : R R, cu y functie derivabil
a},
numita ecuatie diferential
a cu functia necunoscuta x. Se poate arata ca multimea solutiilor
acestei ecuatii este
{xc ; xc : R R, xc (t) = c e2t , t R, c R}.
Sa consideram acum
2 x + 3 y = 24, (x, y) Z Z,
n care variabila este o pereche (x, y) ZZ, numit
a ecuatie diofantic
a 14. Multimea solutiilor
ecuatiei diofantice de mai sus este o multime de perechi de numere ntregi. O solutie este (0, 8).
Puteti gasi toate solutiile?
13O clas
a este o colectie de obiecte care nu este neap
arat multime. Orice multime este o clas
a dar nu si
reciproc. De exemplu clasa tuturor multimilor. Vezi Capitolul Teoria multimilor.
14Numele ecuatiei provine de la Diofant din Alexandria (cca. 325-410), care a studiat acest tip de ecuatie.

14

1. ELEMENTE DE LOGICA

3.1. Cuantificatori. Variabile libere. Variabile legate. S


a consideram un predicat
de o singura variabila p(x), x . Pornind de la el, putem forma urmatoarele doua propozitii:
(1) Pentru orice x , p(x) este adevarat
a.
(2) Exista x astfel ncat p(x) este adevarat
a.
Subliniem c
a acestea sunt propozitii si nu predicate.
Pentru simplificarea scrierii, introducem doua simboluri corespunzatoare celor doua tipuri
de propozitii de mai sus. Incepem cu simbolul , care se va citi pentru orice, sau oricare ar
fi, sau nca pentru toti (toate) si pe care l vom numi cuantificator universal . Cu ajutorul lui,
propozitia: pentru orice x din p(x) este adev
arat
a se rescrie, far
a a se mai specifica este
adevarata, adica
(x ) p(x).
Scrierea (x ) p(x) poate fi interpretat
a ca o conjunctie extins
a a tuturor propozitiilor
p(x) dup
a x , mai precis
(x ) p(x) = x p(x).
(3.1)
Intr-adevar, daca = {1, 2, 3, . . . , n}, atunci
x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).
In sfarsit, sa introducem cuantificatorului existential, notat , si care se citeste exist
a un/o,
m
acar pentru un/o, cel putin pentru un/o. Cu ajutorul lui, propozitia: exist
a x pentru
care p(x) este adev
arat
a se rescrie
(x )p(x).
Similar, scrierea (x ) p(x) poate fi interpretat
a ca o disjunctie extins
a a tuturor
propozitiilor p(x) dup
a x , mai precis
(x ) p(x) = x p(x).

(3.2)

Intr-adevar, daca = {1, 2, 3, . . . , n}, atunci


x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).
In concluzie, pornind de la un predicat de o variabil
a, p(x) cu x din , obtinem doua propozitii:
una, utilizand cuantificatorul , i.e. (x ) p(x) si cealalta, utilizand cuantificatorul , i.e.
(x ) p(x). Astfel, luand predicatul 2 x + 1 0, unde x este din Z se obtin propozitiile
(x Z)(2 x + 1 0)
(x Z)(2 x + 1 0)
din care prima este falsa iar cea de-a doua adevarat
a.
Dupa cum am constatat, variabila x are roluri diferite n predicatul p(x), x si
respectiv n propozitia (x )p(x). In primul caz, x este o variabil
a liber
a n sensul ca x
poate lua valori arbitrare n , obtin
andu-se diverse propozitii, adevarate sau false. In cel deal doilea caz, propozitia (x )p(x) are o valoare de adev
ar bine determinat
a, independent
a
de variabila x. Din acest motiv, n (x )p(x), se spune ca variabila x este variabil
a
legat
a. Consideratii similare au loc si pentru cuplul: predicatul p(x), x si propozitia
(x )p(x), variabila x fiind legata n propozitia (x )p(x).
In sfarsit, subliniem ca numele variabilei, libera sau legata, nu are nici o important
a. Mai
precis, propozitia (x )p(x) nseamn
a exact acelasi lucru cu propozitia (y )p(y), dar
nu cu (y )p(x). Cu alte cuvinte, schimbarea numelui unei variabile trebuie sa fie facut
a
peste tot unde apare aceasta (cu un nume diferit de numele celorlalte variabile care apar n
predicat sau propozitie). In cazul n care este subnteleas
a din context si nu exista pericol
de confuzie, n loc de (x )p(x) se poate scrie x p(x). Analog, n loc de (x )p(x) se
poate scrie x p(x).
3.2. Reguli de calcul cu predicate si cuantificatori. Au loc urmatoarele reguli de
negatie pentru cuantificatori (a se compara cu legile lui DeMorgan, tin
and cont de (3.2) si
(3.1)):
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))

3. PREDICATE

15

Exemplul 3.1. Negatia propozitiei: exist


a un num
ar natural n astfel nc
at f (n) > 1
este: pentru orice num
ar natural n avem f (n) 1.
Exemplul 3.2. Negatia propozitiei: pentru orice num
ar real a, a4 este strict pozitiv
este: exist
a un num
ar real a astfel nc
at a4 nu este strict pozitiv sau, echivalent: exist
a un
4
num
ar real a astfel nc
at a este negativ .
Pornind de la un predicat de doua variabile P (x, y) , se pot lega variabilele n mai multe
moduri cu ajutorul cuantificatorilor si . S
a luam exemplul predicatului P (x, y) : x y,
unde x si y sunt multimi. Se pot forma predicatele de o variabil
a si apoi propozitiile urmatoare:
(1) Legand mai ntai pe x cu ajutorul lui , obtinem Q (y) = x (x y). Faptul ca Q (y)
este adevarat pentru o anumit
a multime y nseamn
a ca y contine toate multimile,
ceea ce este imposibil (nu exista o multime a tuturor multimilor).
Legand apoi pe y cu , obtinem y (x (x y)) , o propozitie falsa.
Daca legam pe y cu , obtinem yx (x y) , de asemenea o propozitie falsa.
(2) R (x) = y (x y). Pentru o anumit
a multime x, R (x) adevarat nseamn
a ca x
apartine tuturor multimilor. Nu exista astfel de x (de exemplu, x este falsa).
x (y (x y)) este echivalent
a cu y (x (x y)) . Ordinea n care aplicam cuantificatori de acelasi fel nu are importanta.
x (y (x y)) este o propozitie falsa.
(3) Legand x cu ajutorul lui , obtinem S (y) = x (x y). Faptul ca S (y) este adevarat
pentru o anumita multime y nseamn
a ca y este nevida.
y (x (x y)) nseamn
a ca toate multimile sunt nevide (fals).
y (x (x y)) este adevarat
a (exista o multime nevida).
(4) Legand y cu ajutorul lui , obtinem T (x) = y (x y). Pentru orice multime x,
T (x) este adevarata: P (x) (x P (x)) .
x (y (x y)) este adevarat
a.
x (y (x y)) este adevarat
a.
Observam ca:
- x (y (P (x, y))) este echivalent
a cu y (x (P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx (P (x, y)) .
- x (y (P (x, y))) este echivalent
a cu y (x (P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx (P (x, y)) . Ordinea de aplicare a cuantificatorilor de acelasi tip nu are important
a.
a cu y (x (P (x, y))).
- x (y (P (x, y))) nu este echivalent
Remarca 3.1. Propozitiile obtinute una din alta prin schimbarea ordinii cuantificatorilor
de tipuri diferite nu sunt, n general, echivalente logic. De exemplu, pornind de la predicatul
Q(x, y): x are nota y, cu x din multimea studentilor anului I si y din {1, 2, . . . 10}, se
obtine propozitia xyQ(x, y) care, tradusa n limbajul natural, nseamn
a orice student din
anul I are o nota cuprinsa ntre 1 si 10. Prin inversarea ordinii cuantificatorilor se obtine
xyQ(x, y) care nseamna exista o nota comun
a tuturor studentilor din anul I, sau toti
studentii din anul I au aceeasi nota. Este clar ca cele doua propozitii nu sunt echivalente
logic.
Au loc regulile de calcul:
q (xP (x)) x (q P (x)) ,
q (xP (x)) x (q P (x)) ,
unde q este o propozitie (sau un predicat care nu depinde de x). Ce legatur
a puteti stabili
ntre aceste reguli si distributivitatea lui fat
a de ?
Exercitiul 3.1. [4] Se considera urmatoarele predicate (se presupune ca variabilele iau
valori n multimea oamenilor):
B (x) =x este un barbat
F (x) =x este o femeie
xT y =x este mai tanar decat y
xCy =x este copilul lui y


1. ELEMENTE DE LOGICA

16

xM y =x este casatorit cu y
I (x) =x locuieste la Iasi
D (x) =x locuieste la Dej
Folosind notatiile de mai sus, sa se scrie expresiile n limbaj formal pentru urmatoarele
propozitii sau predicate:
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)
(16)
(17)
(18)
(19)

Fiecare are un tata si o mama.


x este casatorit.
Fiecare este mai tanar decat parintii sai.
Fiecare este mai tanar decat bunicii sai.
Oricine care are un tata, are si o mama.
Exista un om cu o nora mai n varst
a decat el.
x si y sunt frati (n sensul si de mama si de tata).
Daca exista o femeie la Iasi cu un frate la Dej, atunci exista un barbat la Dej cu o
sora la Iasi.
Un barbat casatorit poate sa nu locuiasca la Iasi.
Nu fiecare femeie din Iasi nu are un fiu la Dej.
Toti copiii lui x sunt casatoriti.
Exista cineva ai carui copii sunt toti cas
atoriti.
Fiecare copil al lui x este cas
atorit cu un copil al lui y.
Exista un copil al lui x care nu este cas
atorit cu un copil al lui y.
Exista doua persoane astfel nc
at fiecare copil al uneia dintre ele este cas
atorit cu un
copil al celeilalte.
x si y sunt veri.
Sa se traduca n limbaj natural:
xy [(xM y B (x)) F (y)] .
xy [B (x) F (y) xM y z (zCy (zCx))] .
y (F (y) xM y) z (F (z) yCz) zT x.

Exemplu de rezolvare: 5. Oricine care are un tata, are si o mama se traduce astfel: mai ntai observam ca este vorba de o implicatie: Dac
a cineva are un tata, atunci
are si o mama, sau, mai precis, Pentru orice persoana x, daca x are un tata, are si o
mama. Traducem predicatul x are un tata: y (B (y) xCy) . La fel,x are o mama este
z (F (z) xCz) . In concluzie, traducerea enuntului este
x [(y (B (y) xCy))] [z (F (z) xCz)]
Exercitiul 3.2. Sa se reformuleze propozitiile de mai jos n limbaj matematic (LM )
utilizand cuantificatorii si , sa se precizeze negatiile lor n limbaj matematic (N LM ) si
apoi sa se formuleze negatiile gasite n limbajul natural (N LN ).
Exemplu. Propozitia: pentru orice x A exist
a y B astfel nc
at f (x) 6= y se reformuleaza n limbajul matematic (LM ) prin: (x A) (y B) (f (x) 6= y), propozitie
a carei negatie n limbajul matematic (N LM ) este (x A) (y B) (f (x) = y) care,
n limbajul natural (N LN ), are formularea: exist
a x A astfel nc
at, pentru orice y B,
f (x) = y.
(1) Exista a A astfel ncat f (a) = b. (Ecuatia f (x) = b are solutia a A.)
(2) Pentru orice y B exista x A astfel nc
at f (x) = y. (O functie f : A B cu
proprietatea enuntata se numeste surjectiv
a.)
(3) Pentru orice x, y A, cu x 6= y, avem f (x) 6= f (y). (O functie f : A B cu
proprietatea enuntata se numeste injectiv
a.)
(4) Exista M R astfel ncat, pentru orice x A, f (x) M . (O functie f : A R cu
proprietatea enuntata se numeste m
arginit
a superior pe A, iar num
arul M R ca
mai sus se numeste margine superioar
a pentru f pe multimea A.)
(5) Exista m R astfel ncat, pentru orice x A, m f (x). (O functie f : A R
cu proprietatea enuntata se numeste m
arginit
a inferior pe A, iar num
arul m R ca
mai sus se numeste margine inferioar
a pentru f pe multimea A.)

4. SOLUT
II

17

(6) Exista M > 0 astfel ncat, pentru orice x A, |f (x)| M . (O functie f : A R cu


proprietatea enuntata se numeste m
arginit
a pe A, iar num
arul M R ca mai sus se
numeste margine pentru f pe multimea A.)
(7) Pentru orice x R exista r > 0 si M > 0 astfel nc
at, pentru orice y (x r, x + r),
|f (y)| M . (O functia f : R R cu proprietatea enuntat
a se numeste local
m
arginit
a pe A.)
(8) Pentru orice > 0 exista k() N astfel nc
at, pentru orice n N, n k(), avem
|an a| . (Conditia de convergent
a cu .)
(9) Pentru orice n N avem an an+1 . (Un sir (an )nN cu proprietatea de mai sus se
numeste monoton cresc
ator.)
(10) Pentru orice > 0 exista k() N astfel nc
at, pentru orice n, m N cu n k()
si m k(), sa avem |an am | . (Un sir (an )nN cu proprietatea de mai sus se
numeste sir Cauchy sau sir fundamental.)
(11) Pentru orice > 0 exista () > 0 astfel nc
at, pentru orice x, y [ a, b ] cu |x y|
(), sa avem |f (x) f (y)| . (O functia f : [ a, b ] R cu proprietatea de mai sus
se numeste uniform continu
a pe [ a, b ].)
(12) Prin orice punct din planul trece o dreapta si numai una paralela cu dreapta d.
4. Solutii
Exercitiul 1.1
(1) (i) numele conceptului definit: dreptunghi;
(ii) genul proxim: patrulater ;
(iii) diferenta specifica: cu trei unghiuri drepte;
(2) (i) numele conceptului definit: functie injectiv
a;
(ii) genul proxim: functie;
(iii) diferenta specifica: transform
a orice dou
a puncte distincte din domeniu n dou
a
puncte disticte din codomeniu;
(3) (i) numele conceptului definit: grup comutativ ;
(ii) genul proxim: grup;
(iii) diferenta specifica: pentru orice dou
a elemente x, y din G avem x y = y x;
(4) (i) numele conceptului definit: num
ar prim;
(ii) genul proxim: num
ar natural mai mare dec
at 1;
(iii) diferenta specifica: singurii s
ai divizori sunt 1 si num
arul nsusi;
(5) (i) numele conceptului definit: multime nchis
a;
(ii) genul proxim: multime de numere reale;
(iii) diferenta specifica: complementara ei este deschis
a;
Exercitiul 1.2 (1), (3), (4), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (17), (18) sunt propozitii iar
(2), (5), (6), (14), (15), (16) si (19) nu sunt propozitii.
Exercitiul 2.1
(1) Daca Ana este blonda atunci ea cant
a frumos.
(2) Daca Ana are mere atunci ea este blonda.
(3) Ana nu este blonda.
(4) Ana nu are mere si nu este blonda.
(5) Ana nu are mere sau nu este blonda.
(6) Daca Ana canta frumos si este blonda atunci are mere.
(7) Ana canta frumos si are mere sau este blonda si are mere.
(8) Ana canta frumos si este blonda sau cant
a frumos si are mere.
(9) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(10) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(11) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(12) Daca Ana are mere si nu este blonda atunci ea cant
a frumos si nu are mere.
Exercitiul 2.2
(1) (p) r


1. ELEMENTE DE LOGICA

18

(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)

((p) (q r)
((p) (q)) r
(q p)
(q) p
(p q) (p (r))
(p q) r
rq
qr
r (p).
(q p) (p r).

Exercitiul 3.1
(1) xyz[B(y) xCy F (z) xCz].
(2) y(xCy). Daca se admit doar cas
atorii ntre indivizi de sexe diferite: y[xCy
(B(x) F (y)) (F (x) B(y)).
(3) xy(xCy xT y).
(4) xyz[(xCy yCz) xT z)].
(5) x[y(B(y) xCy] [z(F (z) xCz)].
(6) xyz[zCx B(x) F (y) zM y xT y].
(7) zt[B(t) F (z) xCt xCz yCt yCz]. Prescurt
am x si y sunt frati prin xF y.
(8) x[F (x)I(x)z(B(z)D(z)xF y)] (u)[B(u)D(u)(v)(F (v)I(v)uF v)].
(9) {x[(B(x) y(xM y)) I(x)]}.
(10) {x[(F (x) I(x)) (y(yCx) B(y) D(x))]}.
(11) y[yCx z(yM z)].
(12) x{y[yCx z(yM z)]}.
(13) z[zCx t(tCy zM t)].
(14) z[zCx t(tCy zM t)].
(15) xy{z[zCx t(tCy zM t)]}.
(16) zt(xCz yCt zF t).
(17) Orice persoana casatorita cu un barbat este o femeie.
(18) Exista un barbat casatorit cu o femeie si toti copiii femeii nu sunt copii ai barbatului.
(19) Acesta este un predicat, are variabila libera x : Soacra lui x este mai tan
ar
a decat x.
Exercitiul 2.4
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)

(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(13)

Patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are aria de 2m2 .


Numarul 8 nu este par sau x8 6= 2.
Raza sferei nu este din [ 1, 3 ] sau baza conului nu este pe sfera
Ecuatia x2 + 2x = 0 cu x N nu are solutia x = 0 sau nu are solutia x = 2.
Functia f nu este pozitiva pe (0, 1) sau nu se anuleaz
a n x = 0 si x = 1. O formulare
logic echivalenta este: Functia f nu este pozitiva pe (0, 1) si nu se anuleaz
a n x = 0
sau x = 1.
Patrulaterul ABCD nu este patrat si nu este romb.
Functia exponentiala nu este strict crescatoare si nu este strict descrescatoare.
Sirul (an )nN nu este monoton crescator si nu este monoton descrescator.
Functia f nu este continu
a sau nu este monotona.
^ABC nu este drept si ^BCA nu este drept.
Daca x 3 atunci x10 > 10.

Exercitiul 3.2
(1) (LM ): (a A) (f (a) = b); (N LM ): (a A) (f (a) 6= b); (N LN ): Oricare ar fi
a A avem f (a) 6= b. (Ecuatia f (x) = b nu are solutie in A.)
(2) (LM ): (y B x A) (f (x) = y); (N LM ): (y B x A) f (x 6= y); (N LN ):
Exista y B astfel ncat pentru orice x A f (x) 6= y. (Functia f : A B nu este
surjectiv
a.)

4. SOLUT
II

19

(3) (LM ): (x A)(y A)[(x 6= y) (f (x) 6= f (y))]; (N LM ): (x A)(y


A)[(x 6= y) ((f (x) = f (y))]; (N LN ): Exista x, y A cu x 6= y pentru care
f (x) = f (y). (Functia f : A B nu este injectiv
a.)
(4) (LM ): (M R)(x A)(f (x) M ); (N LM ): (M R)(x A)(f (x) > M );
(N LN ): Oricare ar fi M R exist
a x A astfel nc
at, f (x) > M 15. (Functia
f : A R nu este m
arginit
a superior pe A.)
(5) (LM ): (m R)(x A)(m f (x)); (N LM ): (m R)(xm A)(m > f (xm ));
(N LN ): Oricare ar fi m R exista xm A, astfel nc
at m > f (xm ). (Functia
f : A R nu este m
arginit
a inferior pe A.)
(6) (LM ): (M > 0)(x A)(|f (x)| M ); (N LM ): (M > 0)(xM A)(|f (xm )| >
M ); (N LN ): Oricare ar fi M > 0 exista xM A, astfel nc
at |f (xM )| > M . (Functie
f : A R nu este m
arginit
a pe A.)
(7) (LM ): (x R)(r > 0)(M > 0)(y (x r, x + r)) (|f (y)| M ); (N LM ):
(x R)(r > 0)(M > 0)(yr,M (x r, x + r)(|f (yr,M )| > M ); (N LN ): Exista
x R astfel ncat pentru orice r > 0 si M > 0 exista yr,M (x r, x + r), astfel
ncat |f (yr,M )| > M . (Functia f : R R nu este local m
arginit
a pe A.)
(8) (LM ): ( > 0)(k N)(n N)[(n k ) (|an a| )]; (N LM ): ( >
0)(k N)(nk N)[(nk > k) |ank a| > )]; (N LN ): Exista > 0 astfel nc
at,
pentru orice k N, exista nk N cu nk k() si |ank a| > . (Negatia conditiei
de convergenta cu .)
(9) (LM ): (n N) (an an+1 ); (N LM ): (n N) (an > an+1 ); (N LN ): Exista
n N astfel ncat an > an+1 . (Sirul (an )nN nu este monoton cresc
ator.)
(10) (LM ): ( > 0)(k N)(m N)(n N) {[(m k ) (n k )] (|am an |
)}; (N LM ): ( > 0)(k N)(mk N)(nk N){[(mk > k) (nk > k)] (|amk
ank | > )}; (N LN ): Exista > 0 astfel nc
at, pentru orice k N, exista nk , mk N
cu nk k si mk k, astfel nc
at |ank amk | > . (Sirul (an )nN nu este sir Cauchy
sau sir fundamental.)
(11) (LM ): ( > 0)(() > 0)(x [ a, b ])(y [ a, b ])[(|x y| () (|f (x)
f (y)| )]; (N LM ): ( > 0)( > 0)(x [ a, b ])(y [ a, b ]){[(|x y |
] (|f (x ) f (y )| > )]; (N LN ): Exista > 0 astfel nc
at, pentru orice > 0
exista x , y [ a, b ] cu |x y | si |f (x ) f (y )| > . (Functia f : [ a, b ] R
nu este uniform continu
a pe [ a, b ].)
(12) (LM ): (P )(d0 )[(d0 k d) [(d00 k d) (d0 = d00 )]; (N LM ): (P )(d0 )[(d0 k
d) [(d00 k d) (d0 6= d00 )]; (N LN ): Exista un punct din planul prin care: fie trec
cel putin doua drepte paralele cu dreapta d, fie nu trece nici o dreapta paralela cu
dreapta d.

15In aceast
a propozitie, pentru a sublinia c
a x depinde de M , adic
a se poate schimba o dat
a cu M , se

utilizeaz
a formularea logic echivalenat
a: (N LM ): (M R xM A) (f (xM ) > M ); (N LN ): Oricare ar fi
M R exist
a xM A astfel nc
at, f (xM ) > M . Pentru propozitiile de acelasi tip care urmeaz
a vom da de
la bun nceput formularea care s
a sublineaze posibila dependenta
a unor elemente de altele ori de c
ate ori este
cazul.

Bibliografie
[1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]

Oskar Becker, Fundamentele matematicii, Editura S


tiintific
a, Bucuresti, 1968.
Ethan D. Bloch, Proofs and fundamentals; a first course in mathematics, Birkh
auser Boston, 2000.
Anton Dumitriu, Istoria Logicii, Editia a II-a, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, 1975, 1212pp.
H. Freudenthal, Limbajul logicii matematice, Seria Matematici Moderne Aplicate, Editura Tehnic
a, Bucuresti 1973.
Paul R. Halmos, Naive set theory, Undergraduate texts in Mathematics, Springer Verlag New YorkHeidelberg-Berlin, 1974.
Georg Klaus, Logica modern
a, Editura S
tiintific
a si Enciclopedic
a, Bucuresti, 1977.
I. A. Lavrov, L. L. Maksimova, Probleme de teoria multimilor si logic
a matematic
a, Seria Culegeri de
probleme de matematic
a si fizic
a, Editura tehnic
a, Bucuresti 1974.
Gr. C. Moisil, Elemente de logic
a matematic
a si teoria multimilor, M Matematic
a Enciclopedia de buzunar,
Editura S
tiintific
a, Bucuresti, 1969.
P. S. Novikov, Elemente de logic
a matematic
a, Editura S
tiintific
a, Bucuresti, 1966.
A. Scorpan, Introducere n teoria axiomatic
a a multimilor, Editura Universit
atii Bucuresti, 1996.
Izu Vaisman, Fundamentele matematicii, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1968.

21