Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CuzaIasi
Logic
a si teoria multimilor
de
Claudiu Volf & Ioan I. Vrabie
2005
NOTE DE CURS
CAPITOLUL 1
Elemente de logic
a
Spune ntotdeauna adev
arul si
nu va trebui s
a tii minte nimic.
Mark Twain
1. Introducere
1.1. Scurt
a prezentare. Logica este stiinta demonstratiei, av
and drept obiecte de studiu
legile generale de rationament corect. Pe scurt, logica se ocupa de studiul sistematic al
adev
arului. Obiectele cu care ea opereaza sunt propozitiile si predicatele, iar mijloacele de
lucru utilizate sunt limbajul si regulile de deductie. Mai precis, logica opereaza cu definitii,
propozitii, predicate, operatori logici, cuantificatori si reguli de deductie.
Incepem prin a formula patru principii fundamentale ale logicii matematice:
Principiul
Principiul
Principiul
Principiul
identit
atii
non-contradictiei
tertului exclus
ratiunii suficiente
1. ELEMENTE DE LOGICA
Aparitia n cadrul limbajelor naturale (mai tarziu, chiar n interiorul unor teorii matematice) a unor propozitii ce nu respecta principiul necontradictiei, propozitii numite fie antinomii 1 termen folosit cu precadere de filosofi fie paradoxuri 2, a impulsionat atat logica
cat si matematica spre rezolvarea cu prioritate a problemelor proprii de fundament.
Matematica este cu siguranta disciplina care, pan
a la un anumit punct, s-a format, dezvoltat si formalizat pe baza logicii, ulterior observandu-se si o inversare de roluri: logica s-a formalizat utilizand metode matematice. Demn de subliniat este faptul ca exista o corespondent
a
perfecta ntre calculul propozitiilor si operatiile cu submultimile unei multimi nevide date. De
exemplu, disjunctiei a doua propozitii i corespunde reuniunea a doua multimi, si reciproc.
Din acest motiv, nu de putine ori, elementele de logica matematica se prezint
a mpreun
a cu
cele de teoria multimilor, suportul intuitiv al celei din urma fiind de un real folos n ntelegerea
si aprofundarea a numeroase constructii logice abstracte. Nu este lipsit de interes sa subliniem
ca au existat logicieni precum Bertrand Russell care au sustinut teza ca matematica este
o ramura a logicii.
1.2. Rolul limbajului. Un prim scop al cursului de Logic
a si teoria multimilor este de
a trece de la limbajul natural, obisnuit, la limbajul matematic, modern. Instrumentul principal
cu care opereaza orice tip de stiint
a, n particular si logica, este limbajul. In afara de limbajul
natural n cazul nostru limba roman
a exista multe alte limbaje specifice diferitelor stiinte.
Aceaste limbaje au fost create din mai multe ratiuni dintre care amintim:
Evitarea problemelor de natura logica: antinomiile semantice vezi mai jos antinomia mincinosului si cea a lui Grelling; formul
arile echivoce; utilizarea dublei negatii
cu rol de negatie simpl
a folosita n multe limbi naturale precum romana si franceza,
dar nu n engleza utilizare care este de natura sa perverteasc
a gandirea corecta. La
ntrebarea: Ce faci ? cei mai multi prefera sa aleaga varianta de raspuns, ilogic: Nu
fac nimic!, n locul celei perfect logice: Nimic 3. Alaturarea lui nu cu nimic, vrem, nu
vrem, are drept nteles ceva. Ca urmare, Nu fac nimic! se traduce n termenii logicii
aristotelice prin Fac ceva! Ceea ce trebuie sa retinem din acest exemplu simplu este
ca, daca n limbajul comun, din motive traditionale4, nu putem renunta la unele exprimari care utilizeaza dubla negatie pe post de negatie simpla, n cadrul limbajului
matematic aceast
a practic
a este interzis
a cu des
av
arsire. Oricum, este de dorit ca
si n limbajul de toate zilele s
a evit
am, prin intermediul unor formul
ari echivalente
pe deplin corecte, utilizarea dublei negatii pe post de negatie simpl
a. Un exemplu
1. INTRODUCERE
1. ELEMENTE DE LOGICA
este blond. Este usor de constatat ca, desi aceste doua formul
ari sunt distincte, ele exprima
aceeasi constatare.
Exercitiul 1.1. Pentru definitiile de mai jos sa se puna n evident
a:
(i) numele conceptului definit;
(ii) genul proxim;
(iii) diferenta specifica;
si apoi sa precizeze cateva forme echivalente. Exemplu. In cazul definitiei Triunghiul
este un poligon cu trei laturi. avem
(i) numele conceptului definit:triunghi
(ii) genul proxim: poligon
(iii) diferenta specifica: cu treilaturi.
Formulari echivalente: Poligonul cu trei laturi se numeste triunghi. Numim triunghi
un poligon cu trei laturi. Aceast
a din urma formulare este preferabila deoarece evidentiaz
a
de la bun nceput ca avem de-a face cu o definitie si nu cu o teorema.
(1) Se numeste dreptunghi un patrulater cu trei unghiuri drepte.
(2) Se numeste functie injectiva o functie cu proprietatea ca transforma orice doua puncte
distincte din domeniu n doua puncte disticte din codomeniu.
(3) Se numeste grup comutativ un grup (G, ) cu proprietatea ca pentru orice doua
elemente x, y din G avem x y = y x.
(4) Se numeste numar prim un num
ar natural, mai mare decat 1, ai carui singuri divizori
sunt 1 si numarul nsusi.
(5) Se numeste multime nchis
a o multime de numere reale care este complementara unei
multimi deschise.
Exercitiul 1.2. Care dintre urmatoarele expresii sunt propozitii si care nu?
(1) Pomii sunt verzi.
(2) Fie 4ABC un triunghi isoscel.
(3) Patratul are toate laturile congruente.
(4) Patratul are exact doua laturi congruente.
(5) Cine este autorul teoremei: o paralel
a dus
a la una din laturile unui triunghi determin
a pe celelalte dou
a laturi segmente proportionale?
(6) De ce 4ABC este echilateral?
(7) Orice functie continua este derivabil
a.
(8) Toate functiile continue sunt derivabile.
a.
(9) Exista o functie continua care nu este derivabil
(10) Nici o functie continua nu este derivabil
a
(11) Nu exista o functie continu
a care sa fie derivabil
a.
(12) Nu exista o functie continu
a care sa nu fie derivabil
a.
(13) Daca x 3 atunci x10 > 10.
(14) x 3.
(15) (a + b) (a b) = a2 b2 .
(16) Pentru orice a C, (a + b) (a b) = a2 b2 .
(17) Pentru orice a, b C, (a + b) (a b) = a2 b2 .
(18) Daca x 3 atunci y 2 > 0.
(19) x x1 = 1.
2. Operatii cu propozitii. Operatori logici
Fiind date doua propozitii p, q, putem forma altele noi prin intermediul operatorilor logici
de: disjunctie, conjunctie, negatie si implicatie.
2.1. Disjunctia. Propozitia p q, care se citeste p sau q, poarta numele de disjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarat
a exact atunci cand cel putin una dintre
propozitiile p sau q este adevarata. Asadar, p q este falsa exact atunci cand atat p c
at si q
2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI
sunt false. Aceasta definitie a valorii de adevar a lui p q se poate da cu ajutorul tabelului de
adev
ar:
p
1
1
0
0
q pq
1
1
0
1
1
1
0
0
S-au scris pe linii toate combinatiile posibile de valori de adevar pentru p si q. Tabelul se
citeste pe linii: de exemplu, linia 3 a tabelului spune, ca, daca p are valoarea de adevar 0, iar
q are valoarea de adevar 1, atunci p q are valoarea de adevar 1.
Exemplul 2.1.
Florin nu este acasa sau telefonul lui este defect este un enunt de forma p q, unde
p este Florin nu este acasa, iar q este Telefonul lui Florin este defect.
Patrulaterul ABCD este patrat sau patrulaterul ABCD este romb. Aceasta propozitie
este adesea enuntata mai pe scurt Patrulaterul ABCD este patrat sau romb. Este
important de identificat structura logica a unei propozitii compuse de acest tip.
2.2. Conjunctia. Propozitia p q, care se citeste p si q, poarta numele de conjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarat
a exact atunci cand ambele propozitii p si
q sunt adevarate. Deci, p q este falsa exact atunci cand macar una dintre ele este falsa.
Corespunzator, avem tabelul de adevar:
p
1
1
0
0
q pq
1
1
0
0
1
0
0
0
Exemplul 2.2.
Trenul opreste si calatorii coboara.
Patrulaterul ABCD este romb si are un unghi drept.
2.3. Negatia. Data o propozitie p, putem forma propozitia p, numit
a negatia propozitiei
p, care este adevarata exact atunci cand p este falsa. Deci, p este falsa daca p este adevarat
a.
Propozitia p se citeste non p sau nu este adev
arat c
a p.
p p
1 0
0 1
Exemplul 2.3.
Negatia propozitiei Orice om este muritor este Nu orice om este muritor. Forme
echivalente: Exista un om care nu este muritor preferata si Nici un om nu
este muritor pe care o vom evita. Vezi comentariul de mai jos.
Negatia propozitiei Exista triunghiuri cu doua unghiuri drepte este Nu exista
un triunghi care sa aiba doua unghiuri drepte preferata sau formele echivalente
Orice triunghi nu are doua unghiuri drepte preferata si Nici un triunghi nu
are doua unghiuri drepte pe care o vom evita.
Comentariu. In ambele exemple, ultima forma, desi folosita si acceptata n limbajul
curent, va fi evitata n limbajul matematic tocmai pentru a nu permite utilizarea dublei
negatii cu rol de negatie simpla, utilizare av
and drept scop de a accentua caracterul negativ
al constatarii, dar generatoare de posibile ambiguit
ati.
Sa analizam cateva exemple.
1. ELEMENTE DE LOGICA
q pq
1
1
0
0
1
1
0
1
2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI
q
1
1
0
0
1
1
0
0
r p q p r (p q) (p r) q r p (q r)
1
1
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
1
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
1
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
10
1. ELEMENTE DE LOGICA
q pq
1
1
0
0
1
0
0
1
2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI
11
Mai exista doua variante de demonstratie: folosind tabele de adevar sau folosind calculul propozitional. Lasam n seama cititorului demonstratia bazata pe tabelele de adevar,
margninindu-ne sa exemplificam metoda calculului propozitional (care necesita cunoasterea
unor formule din calculul cu propozitii).
Demostratie. Folosind definitia implicatiei (p q p q), avem:
((p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
( (p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
((p p) (q p)) q
Dar p p este totdeauna adevarat
a, deci (p p) (q p) q p. Continuam:
((p p) (q p)) q (q p) q (p q) q p (q q)
Am folosit ca disjunctia este asociativa si comutativ
a. Aceasta propozitie este o tautologie
(caci q q este tautologie).
Urmatoarea propozitie colecteaza o serie de tautologii, dintre care unele sunt folosite n
rationamente si au primit nume distinctive. Cateva au mai fost nt
alnite n text, sub forma
unor echivalente logice. Invitam cititorul sa demonstreze cateva dintre ele (macar (6), (7),
(13), (19), (23), (24), (25)), folosind una din metodele descrise mai sus.
Propozitia 2.1. Fie p, q, r variabile propozitionale. Au loc urm
atoarele tautologii :
(1) (p q) (q p) (Comutativitatea disjunctiei).
(2) (p q) (q p) (Comutativitatea conjunctiei).
(3) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea disjunctiei).10
(4) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea conjunctiei).11
(5) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(6) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(7) [(p q)] (p q) ; [(p q)] (p q) (Legile lui DeMorgan sau legile de
dualitate).
(8) (p q) [(p q) (q p)]
(9) (p q) (q p)
(10) (p q) (p q)
(11) p p
(12) (p p)
a orice este adev
arat)12.
(13) (p p) q (Pornind de la o contradictie, deducem c
(14) (p) p (Legea dublei negatii).
(15) p p (Legea tertului exclus).
(16) (p p) p
(17) (p p) p
(18) p (q p) (Dac
a p este adev
arat
a, atunci p este adev
arat
a n orice ipotez
a).
(19) [p (q r)] [(p q) r]
(20) (p) (p q)
(21) (p q) (q p)
(22) (p q) (p q)
(23) (p q) (q p) (Principiul de demonstratie prin reducere la absurd: pentru a
demonstra q n ipoteza p, presupunem c
a q este fals
a si demonstr
am p.)
10Asociativitatea disjunctiei ne permite s
a scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), f
ar
a
12
1. ELEMENTE DE LOGICA
3. PREDICATE
13
14
1. ELEMENTE DE LOGICA
(3.2)
3. PREDICATE
15
1. ELEMENTE DE LOGICA
16
xM y =x este casatorit cu y
I (x) =x locuieste la Iasi
D (x) =x locuieste la Dej
Folosind notatiile de mai sus, sa se scrie expresiile n limbaj formal pentru urmatoarele
propozitii sau predicate:
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)
(16)
(17)
(18)
(19)
Exemplu de rezolvare: 5. Oricine care are un tata, are si o mama se traduce astfel: mai ntai observam ca este vorba de o implicatie: Dac
a cineva are un tata, atunci
are si o mama, sau, mai precis, Pentru orice persoana x, daca x are un tata, are si o
mama. Traducem predicatul x are un tata: y (B (y) xCy) . La fel,x are o mama este
z (F (z) xCz) . In concluzie, traducerea enuntului este
x [(y (B (y) xCy))] [z (F (z) xCz)]
Exercitiul 3.2. Sa se reformuleze propozitiile de mai jos n limbaj matematic (LM )
utilizand cuantificatorii si , sa se precizeze negatiile lor n limbaj matematic (N LM ) si
apoi sa se formuleze negatiile gasite n limbajul natural (N LN ).
Exemplu. Propozitia: pentru orice x A exist
a y B astfel nc
at f (x) 6= y se reformuleaza n limbajul matematic (LM ) prin: (x A) (y B) (f (x) 6= y), propozitie
a carei negatie n limbajul matematic (N LM ) este (x A) (y B) (f (x) = y) care,
n limbajul natural (N LN ), are formularea: exist
a x A astfel nc
at, pentru orice y B,
f (x) = y.
(1) Exista a A astfel ncat f (a) = b. (Ecuatia f (x) = b are solutia a A.)
(2) Pentru orice y B exista x A astfel nc
at f (x) = y. (O functie f : A B cu
proprietatea enuntata se numeste surjectiv
a.)
(3) Pentru orice x, y A, cu x 6= y, avem f (x) 6= f (y). (O functie f : A B cu
proprietatea enuntata se numeste injectiv
a.)
(4) Exista M R astfel ncat, pentru orice x A, f (x) M . (O functie f : A R cu
proprietatea enuntata se numeste m
arginit
a superior pe A, iar num
arul M R ca
mai sus se numeste margine superioar
a pentru f pe multimea A.)
(5) Exista m R astfel ncat, pentru orice x A, m f (x). (O functie f : A R
cu proprietatea enuntata se numeste m
arginit
a inferior pe A, iar num
arul m R ca
mai sus se numeste margine inferioar
a pentru f pe multimea A.)
4. SOLUT
II
17
1. ELEMENTE DE LOGICA
18
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
((p) (q r)
((p) (q)) r
(q p)
(q) p
(p q) (p (r))
(p q) r
rq
qr
r (p).
(q p) (p r).
Exercitiul 3.1
(1) xyz[B(y) xCy F (z) xCz].
(2) y(xCy). Daca se admit doar cas
atorii ntre indivizi de sexe diferite: y[xCy
(B(x) F (y)) (F (x) B(y)).
(3) xy(xCy xT y).
(4) xyz[(xCy yCz) xT z)].
(5) x[y(B(y) xCy] [z(F (z) xCz)].
(6) xyz[zCx B(x) F (y) zM y xT y].
(7) zt[B(t) F (z) xCt xCz yCt yCz]. Prescurt
am x si y sunt frati prin xF y.
(8) x[F (x)I(x)z(B(z)D(z)xF y)] (u)[B(u)D(u)(v)(F (v)I(v)uF v)].
(9) {x[(B(x) y(xM y)) I(x)]}.
(10) {x[(F (x) I(x)) (y(yCx) B(y) D(x))]}.
(11) y[yCx z(yM z)].
(12) x{y[yCx z(yM z)]}.
(13) z[zCx t(tCy zM t)].
(14) z[zCx t(tCy zM t)].
(15) xy{z[zCx t(tCy zM t)]}.
(16) zt(xCz yCt zF t).
(17) Orice persoana casatorita cu un barbat este o femeie.
(18) Exista un barbat casatorit cu o femeie si toti copiii femeii nu sunt copii ai barbatului.
(19) Acesta este un predicat, are variabila libera x : Soacra lui x este mai tan
ar
a decat x.
Exercitiul 2.4
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(13)
Exercitiul 3.2
(1) (LM ): (a A) (f (a) = b); (N LM ): (a A) (f (a) 6= b); (N LN ): Oricare ar fi
a A avem f (a) 6= b. (Ecuatia f (x) = b nu are solutie in A.)
(2) (LM ): (y B x A) (f (x) = y); (N LM ): (y B x A) f (x 6= y); (N LN ):
Exista y B astfel ncat pentru orice x A f (x) 6= y. (Functia f : A B nu este
surjectiv
a.)
4. SOLUT
II
19
15In aceast
a propozitie, pentru a sublinia c
a x depinde de M , adic
a se poate schimba o dat
a cu M , se
utilizeaz
a formularea logic echivalenat
a: (N LM ): (M R xM A) (f (xM ) > M ); (N LN ): Oricare ar fi
M R exist
a xM A astfel nc
at, f (xM ) > M . Pentru propozitiile de acelasi tip care urmeaz
a vom da de
la bun nceput formularea care s
a sublineaze posibila dependenta
a unor elemente de altele ori de c
ate ori este
cazul.
Bibliografie
[1]
[2]
[3]
[4]
[5]
[6]
[7]
[8]
[9]
[10]
[11]
21