Cap II.

DOMENIUL STRATEGIC DEZVOLTARE URBANA DURABIL

2.Dezvoltarea urbana.Caracterizarea situatiei existente.
2.1.Dezvoltare urbana durabila
Municipiul Zalau, reedina judeului Salaj, este situat pe axa Cluj-Satu Mare-Petea Vama,
in zona centrala a judeului, in bazinul hidrografic al vaii Zalaului, fiind inclus in unitatea de
planificare teritoriala UTP1 Zona Mese.
UTP1 include teritoriile administrative ale municipiului Zalau i comunelor Criseni,
Hereclean,Treznea , Agrij, Buciumi,Vrol, Dobrin, Meseenii de Jos, Horoatu Crasnei,Cizer,
Banior, cu o populaie de 99 225 locuitori si o suprafaa de 816,79 kmp, cu o densitate
demografica zonala de 121,48 loc/kmp.
Muncipiul Zalau ocupa o suprafata de 90,09 kmp i o populaie de 62927 locuitori
(recensamint 2002).
In prezent se constata o crestere a orasului si a influentei acestuia , fapt ce confera
oportunitati semnificative de imbunatatire a calitaii vieii pentru populaia municipiului dar si
pentru zonele rurale invecinate, cu conditia ca aceste oportunitati sa fie valorificate.
Suprafata intravilanului, conform PUG 2006-2007, document aflat in curs de avizare este
de 2587,25 ha, faa de 1787,69 ha in PUG 2000. Extinderile au fost realizate prin PUZ-uri (302,62
ha) iar prin PUG 2006-2007s-a propus includerea in intravilan a unei suprafete de 496,64 ha, in
urma cererilor de construire pentru functiuni de locuire, servicii, unitati industriale si de
depozitare, unitai agro-zootehnice,etc.
Structura intravilanului conform propunerii PUG 2006-2007 arata urmatoarele zonificari
functionale majore: 51,31% -zone de locuinte cu funciuni complementare , 12,30%- unitai
industriale si de depozitare, 11,72%-cai de comunicatie i transport, instituii si servicii de interes
public-5,85%, spatii verzi si de agrement , perdele de protectie-6,49%,etc.
Din punct de vedere urbanistic orasul este reprezentat de o zona centrala, care include si
centrul istoric , unde sunt concentrate cea mai mare parte a functiunilor administrative, comerciale
si bancare. In jurul centrului se dispun concentric o serie de cartiere construite in epoca socialista,
urmate de al doilea cerc concentric constituit din cartiere de case noi(in zona de sud, sud-est,sudvest , sub Dealul Meses ).Spre exteriorul acestei arii se situeaza un alt cerc creat de zonele de
suburbii, fostele sate, alipite de Zalau:Ortelec, Sarma, Livada si Aghire. Zona industriala este
situata in partea nordica a orasului si este continuata cu o zona de servicii industriale, inspre zona
garii CFR si inspre satele Panic si Hereclean. Separat ca trup distinct este localitatea Stana, inclusa
in intravilanul municipiului.Orasul nu are dezvoltate zone periurbane dar este vazuta ca necesara
dezvoltarea spre Moigrad (in scopuri turistice si culturale), dezvoltarea spre Hereclean (zona
industriala si servicii industriale) si spre Meseseni-Aghires(zona de locuinte).
Principalele probleme urbanistice care nu au rezolvare prin actualul PUG sunt legate
de:dezvoltarea construciilor cu funciuni de locuire si alte funciuni, fara construirea utilitatilor
necesare,instabilitatea terenurilor pe versani care determina impunerea unor indici de construire
mici(POT de 15%), fapt ce nemultumete cetatenii care achiziioneaza terenuri in aceste zone;lipsa
respectarii zonelor de protectie, in special in zona centrului istoric pentru protectia monumentelor
istorice;existena unor cerine concurente pentru spaii verzi si de joaca pentru copii si spaii de
parcare.
Dezvoltarea recenta a fondului locativ al municipiului Zalau s-a realizat prin construirea de
case individuale si doar in ultima perioada prin construire de locuinte colective.Directiile de
dezvoltare a constructiilor de locuinte sunt inspre zona Aghires ,dar si pe versanii care inconjoara
centrul orasului.Situatia fondului locativ existent arata ca exista un numar insuficient de locuine
1

individuale si colective. Constructia de locuinte se colective poate fi o solutie pentru scaderea

pretului locuintelor, care este foarte mare.
In ceea ce privete situatia institutiilor de administrare,prin PUG 2006 a fost relevata
insuficienta spaiilor pentru institutii si servicii publice.Dar aceasta problema poate fi solutionata
prin finalizarea cladirii finantelor din centrul orasului.
O alta problema urbanistica grava o constituie aspectul exterior al cladirilor de locuit, dar si
a cladirilor publice .Programul guvernamental de reabilitare termica ar putea ajuta la imbunatatirea
aspectului cladirilor si a orasului in general.
Referitor la patrimoniul cultural al orasului, acesta este limitat si nu are o valoare deosebita
.Exista citeva cladiri de patrimoniu, in zona centrului istoric , dar acestea nu sunt compacte , nu
sunt vechi si nici nu sunt puse in valoare, fapt ce a determinat o slaba dezvoltare a turismului
cultural. Dezvoltarea zonelor periurbane, in special inspre Moigrad, Porolissum ar putea duce la o
dezvoltare a turismului cultural in mun Zalau.
In ceea ce priveste delimitarea zonelor care necesita protectie in baza unor legi speciale,
acestea sunt delimitate prin PUG si trebuie impuse (zone de protectie cursuri si surse de apa, zone
de protectie obiective de patrimoniu cultural, zone de protectie obiective protejate fata de
obiective poluatoare, conducte de gaz, antene GSM, LEA, obiective cu risc de explozie si incendiu
tip SEVESO II si alte obiective cu risc tehnologic,etc).
Disfunctionalitati in reglementarea functiunilor sunt in general putine(in zona strazii
Lupului si str Morii),alte zone fiind deja solutionate(str.Sarmas)
Este identificata ca o problema urbanistica lipsa centrelor de cartier, in vederea degrevarii
centrului orasului.
Conform rezultatelor unui interviu cu persoane care prin natura profesiei sunt apropiate de
dezvoltarea urbana si au o influenta asupra elaborarii si aprobarii PUG, planificatorii dezvoltarii
urbane au o pozitie pasiva..Nu exista o coalitie a cresterii in localitate.
In acest context strategia de dezvoltare urbana durabila va avea ca tinta reabilitarea si
dezvoltarea zonei urbane , prin actiuni de dezvoltare a infrastructurilor,a fondului locativ, a
serviciilor publice, de impunere si respectare a zonelor de protectie , precum si de imbunatatire a
calitaii mediului. de refacere a centrului istoric,
2.2.Infrastructura de circulatie si transport.
Municipiul Zalau este amplasat pe axa Cluj-Satu-Mare-Petea Vama, DN 1F-E 81.Nu este
traversat de coridoarele Pan-Europene, situatie defavorabila in care se afla de altfel intreaga
Regiune Nord-Vest. Constructia autostrazii Brasov-Bors(proiect in execuie)va duce la racordarea
orasului la reteaua europeana, crescind accesibilitatea acestuia.Municipiul este conectat rutier prin
urmatoarea retea de drumuri: DN 1F(drum modernizat), DN 1H(stare necorespunzatoare),DJ
191C,DJ 108R si DC 73(stare tehnica proasta si nemodernizate).
Conectarea exterioara pe calea ferata este realizata prin linia CF 412 Carei-Zalau-Jibou, linie
nemodernizata si sub standardele Uniunii Europene.Legaturile cu judetele invecinate pe calea
ferata sunt deficitare atat cantitativ cit si din punct de vedere calitativ, dar in acest domeniu nu sunt
prevazute investitii
Zalaul nu se bucura de existenta unui aeroport, fiind utilizate aeroporturile situate la
distante cuprinse intre 8-120 km(Cluj Napoca,Satu Mare si Baia Mare).
Orasul nu detine o centura ocolitoare pentru devierea traficului de tranzit, fapt ce duce la
creterea traficului in interiorul localitatii concomitent cu cresterea poluarii mediului
urban.Proiectul demarat de realizare a unei centuri ocolitoare, etapa a- I-a , va trebui continuata
cu realizarea etapei a doua,pentru devierea traficului de tranzit.
2

In ceea ce privete situaia retelei de strazi urbane, in lungime de 94 km ,doar 56 km sunt

modernizati, existind disfunctionalitai in ceea ce priveste :gabaritul necorespunzator categoriei,
strazi cu capacitate de circulaie depaita, intersectii neamenajate corespunzator, cale de rulare
necorespunzatoare ,etc. Bulevardul M Viteazul si str G.Doja prezinta congestii si poluare a aerului
si fonica ridicata. Strazile principale si cele secundare au imbracamintea rutiera in stare buna
,acceptabila sau proasta.Starea aleilor dintre blocuri este de asemenea deficitara, ca si starea
trotuarelor.
Se constata de asemenea lipsa infrastructurii pentru circulatia cu bicicleta precum si lipsa
unor zone de circulaie exclusiv pietonala.O astflel de zona pietonala a fost prevazuta prin PUG in
zona centrala.
Traficul urban in municipiul Zalau este aglomerat in special pe traseele principale,la orele
de virf, cu tendinte de congestionare.Gradul de motorizare este destul de ridicat , 327 de vehicule
la 1000 locuitori.
Numarul parcarilor in ora este insuficient atit in zona centrala cit i in zonele de cartier,
fapt care duce la ocuparea si degradarea spatiilor verzi si de joaca dintre blocuri si a aleilor
pietonale.In zona centrala s-a construit o parcare publica care este insuficient utilizata. In cartiere,
criza spatiilor de parcare este accentuata de utilizarea garajelor in alte scopuri(comerciale sau
servicii).
Transportul public urban.Conform studiului efectuat pentru elaborarea PUG 2006-2007,
exista o cerere limitata pentru transportul in comun,datorita distantelor relativ mici, dar dezvoltarea
orasului pe directia nord-sud a impus realizarea unor rute de transport public.Exista cinci rute
principale de transport si trei rute secundare. Transportul in comun necesita imbunatatire atit in
privinta calitatii serviciilor prestate,prin modernizarea parcului auto,in conformitate cu normele de
mediu cit si a dezvoltarii cantitative, pentru anumite zone ale orasului, unde accesul acestor
mijloace este limitat.De asemenea este necesara asigurarea unor mijloace de transport
corespunzatoare pentru persoanele cu dizabilitati.
In ceea ce priveste siguranta circulatiei se impun de asemenea masuri.
Situatia infrastructurii de transport este asadar deficitara, infrastructurile fizice de transport
fiind subdimensionate si degradate, impunindu-se dezvoltarea si modernizarea acestora, in
vederea alinierii la standardele europene.
2.3.Echiparea edilitara
2.3.1.Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor uzate.
Municipiul Zalau detine sistem centralizat de alimentare cu apa potabila din sursa de
suprafaa Varsol. De asemenea municipiul Zalau beneficiaza de o retea de canalizare menajera si
pluviala, in sistem divizor si de o statie de epurare mecano-biologica.
In prezent, conform Master planului realizat in cadrul proiectului Extinderea i reabilitarea
sistemelor de apa i canalizare in judetele Cluj-Salaj , 94% din populatia muncipiului Zalau este
racordata la reteua de apa potabila si 87% este racordata la reteaua de canalizare menajera.
Consumul total de apa potabila din reteua centralizata este de 12.489 mc/zi , iar pierderile de apa in
retele sunt de 5352 mc/zi.
Cantitatea de apa uzata colectata este 130l/s(2008),la ploi mari fiind depasita capacitatea
actuala a statiei( este pusa in functiune doar o linie cu cap de 240 l/s).
Consumul de apa a scazut in perioada 2002-2005, datorita eliminarii pierderilor de apa din
retele, eliminarea risipei la consumatori i contorizarea precum si acoperirii necesarului de apa a
agentilor economici din surse proprii, subterane.

Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 108,2 km(2004) i a fost partial
reabilitata prin programul SAMTID, urmind a fi reabilitata si extinsa prin proiectul Extinderea i
reabilitarea sistemelor de apa i canalizare in judetele Cluj-Salaj, odata cu reabilitarea si
extinderea canalizarii si continuarea modernizarii statiei de epurare orasenesti.
Retelele de canalizare au o lungime de 102,3 km(2004);retelele de canalizare nu acopera
intregul oras, iar starea tehnica a acestor retele este deficitara, existind pierderi si infiltratii, fiind
necesara extinderea si reabilitarea a 40 km de retea(2004).Dupa 2007 s-au mai reabilizat retele de
canalizare noi si reabilitari, in cadrul proiectului Phare prin care s-a realizat si statia de
epurare(zona industriala), din fondurile Primariei (str Sarmas) si din fonduri proprii ale cetatenilor,
aceste retele insa nefiind preluate de catre SC CAS SA. Statia de epurare a municipiului este o
statie noua, realizata prin program PHARE, fiind necesara echiparea liniei a doua de epurare
mecano-biologica si realizarea treptei teriare si de tratare namol, care sunt propuse a se realiza
prin proiectul de extindere si reabilitare sisteme de apa si canalizare in judetele Cluj-Salaj.
In afara acestor investiii propuse este necesara continuarea reabilitarii retelelor de
canalizare pentru zonele in care acestea nu au fost, inclusiv in noile cartiere aflate in dezvoltare,
pentru care au fost elaborate PUZ-uri de catre Primaria Zalau sau de catre persoane fizice sau
juridice interesate.De asemenea pentru zona desemnata ca parc industrial ar fi necesara realizarea
infrastructurilor, astfel incit aceste zone sa fie mai atractive investitorilor semnificativi.
De asemenea avind in vedere realizarea retelelor de apa si canalizare de catre cetateni sau
asociatii ale acestora, este necesara preluarea retelelor de catre operatorul autorizat.
O solutie la imbunatatirea managementului apelor din municipiu ar fi preluarea canalizarii
pluviale de catre operatorul SC CAS SA.
In acest domeniu este necesara conformarea cu cerintele Directivei CE 98/83/EC privind
calitatea apei de consum si Directivei CE 91/271/CEE privind colectarea si tratarea apelor uzate,la
termenele prevazute in Tratatul de aderare,2010 pentru apa potabila si 2013 pentru apa uzata.
2.3.2.Alimentarea cu energie termica.
La nivelul municipiului Zalau exista un sistem centralizat de producere a energiei termice
necesare pentru incalzirea locuintelor si pregatirea apei calde menajere.Dar datorita costurilor
ridicate a energiei termice la consumatori si datorita neasigurarii continuu a energiei termice
conform necesarului, o mare parte a consumatorilor casnici s-au debransat de la reteua centralizata,
instalindu-si centrale proprii cu functionare pe gaz metan.De asemenea o mare parte din agentii
economici si-au instalat centrale proprii alimentate cu gaz metan, necesarul de energie termica din
sursa centralizata scazind considerabil.Astfel energia termica furnizata agenilor economici este de
18.193Gcal/an(fata de 28.770 in 2003), iar pentru populaie 12.294Gcal/an(fata de 30.991 in
2003).
Fata de anul 1995,cind producia de energie a fost de 546.340 Gcal, in 2005 productia a scazut la
105.552Gcal.Numarul consumatorilor casnici a scazut de la 19.576-proiectat la 1507 in 2005, iar
numarul consumatorilor industriali a scazut de la 42 la 9.Institutiile publice care sunt inca
racordate la sistemul de termoficare sunt in nr de 64.
Centrala termica a fost proiectata pentru a produce energie electrica si termica, aceasta fiind
o solutie eficienta din punct de vedere energetic, insa datorita reducerii necesarului de energie
termica s-a renuntat la cogenerare.
In prezent centrala functioneaza doar cu o instalatie de ardere alimentata cu gaz metan, care poate
functiona si pe combustibil lichid.O alta instalatie este in conservare, fiind autorizata sa
functioneze pe carbune cu adus de pacura, cu conditia echiparii acesteia cu instalatii de reducere a

emisiilor de SO2, NOX si pulberi,in vederea conformarii cu prevederile Directivei LCP.A treia
instalatie de ardere a fost dezafectata in 2004-2005.De asemenea pentru a putea sa functioneze
dupa 2013, centrala trebuie sa-si modernizeze sistemul de evacuare a zgurii si cenuii, fiind
interzisa evacuarea umeda si sa gaseasca solutii alternative pentru gestionarea zgurii i cenuii dat
fiind faptul ca in depozitul existent trebuie sistata depozitarea incepind cu 31.12.2013. De
asemenea trebuie luate masuri de crestere a eficentei energetice, o solutie fiind cogenerarea
concomitent cu modernizarea si eficientizarea centralei termice, modernizarea care sa asigure
conformarea cu cerintele de mediu,la termenele stabilite prin planul de actiune din autorizatia
integrata de mediu,dar si masurile de reducere a pierderilor in retelele de transport si distributie.
Pentru reabilitarea sistemului de transport si distributie este in derulare un proiect cu
finantare guvernamentala, realizarea acestuia fiind conditionata de sumele alocate anual.
Pentru imbunatatirea eficientei energetice inclusiv la consumatori,este necesara reabilitarea
termica a cladirilor.
2.3.3 Alimentarea cu gaz metan.
Alimentarea cu gaz metan a orasului este asigurata prin conducta de transport Dn 400x40 bar,
fiind asigurat debitul necesar si pentru perspectiva de dzvoltare a aorsului.Reteua de distributie a
gazului metan in lungime de 105,7 km (2004),este realizata a nivelul intregului municipiu, fiind
necesare extinderi in cartierele nou proiectate si dupa caz redimensionari ale conductelor existente,
in cazul cresterii debitului necesar.
2.3.4.Alimentarea cu energie electrica.
Necesarul de energie electrica este asigurat din reteua de distributie a SDFEE Zalau. Consumul de
energie electrica la nivelul anului 2005 a fost de 177.768.749 kwh la mari consumatori, 19.053.841
kwh la mici consumatori si 26.734.183kwh la consumatori casnici.
Disfunctionalitati Programe de modernizare a retelelor se desfasoara si sunt necesare.
2.4.Starea mediului
2.4.1.Gospodarirea deseurilor.
La nivelul municipiului Zalau este asigurata salubrizarea menajera prin contract de delegare a
serviciului catre SC Ave Salaj Ecoserv SRL. In momentul de fata se asigura colectarea deseurilor
menajere si asimilabile de la agenti economici si institutii publice,dar nu pentru toti
producatorii,datorita faptului ca se refuza semnarea contractelor.Pina la sfirsitul anului 2008
societate a incheia contracte cu toate persoanele fizice si juridice ,in caz contrar se vor impune taxe
speciale, in condiiile legii.Colectarea selectiva a deseurilor si valorificarea acestora conform
obiectivelor de valorificare stabilite prin legislatia natioanala,a fost impusa operatorului de
salubritate prin contract, acesta fiind obligat sa colecteze selectiv deseurile de mase plastice
,carton-hirtie, metal,sticla sa sorteze aceste deseuri si sa le valorifice.Pentru deseurile
biodegradabile se impune compostarea si ca a doua optiune eliminarea in depozit autorizat.In
momentul de fata se colecteaza separat deseuri de mase plastice fiind amplasate containere in
punctele gospodaresti si distribuite agentilor economici.S-a demarat dotarea cu containere pentru
sticla si hirtie.De asemenea se colecteaza DEEE si deseuri voluminoase ,in cadrul unor campanii
periodice.S-a amenajat la nivelul municipiului un punct de colecatre DEEE,conform cerintelor
legislative.
Salubrizarea stradala este realizata prin DGADP, aflata in subordinea Primariei. Servicul nu este
modernizat si nu acopera eficient intreaga arie a orasului.

In ceea ce priveste depozitul de deseuri menajere, acesta este necorespunzator ,urmind a fi

sistata depozitarea in 2017, conform termenului de tranzitie obtinut, sau mai devreme daca va fi
epuizata capacitatea de depozitare(2014).Odata sistata depozitarea in acest depozit , este necesara
inchiderea ecologica, obligatia a autoritatii publice locale, precum si continuarea depozitarii in
depozit conform autorizat.
Noul depozit ecologic va functiona,conform strategiilor prevazute in domeniu,la nivelul judetului,
avind in vedere cerinta de realizare a unui nou depozit pentru o populatie de min.150.000
locuitori.Prin sistemul de management integrat al desurilor la nivel de judet, proiect aflat in curs de
elaborare din fonduri europene, este prevazuta realizarea unui depozit ecologic judetean,in comuna
Dobrin,la o distanta de cca 15 km de Zalau,pe amplasament urmind a fi realizata si o statie de
sortare.De asemenea s-a prevazut inchiderea depozitului de deseuri existent.Administrarea
sistemului de management integrat va fi realizata de ADIL,prin licitatie.
Cerintele de conformare cu Directiva privind depozitarea deseurilor, inclusiv obligatiile de
reducere a cantitailor de deseuri biodegradabile depozitate,precum si cerintele de conformare cu
Directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje referitoare la colectarea selectiva si
valorificarea energetica sau materiala a acestor deseuri conform obiectivelor stabilite sunt
obligatorii ,la termenele prevazute in acestea.Pentru deseurile de constructii -demolari este
instituita obligatia colectarii separate si plata unei taxe speciale pentru persoanele fizice i
juridice care efectueaza lucrari de constructii , punindu-se la dispozitia acestora containere sau saci
speciali.
O alta cerinta legala care trebuie implementata este colecatrea deseurilor voluminoase si
valorificarea-eliminarea acestora,precum si colectarea separata a seseurilor periculoase din
deseurile menajere.Se impune de asemenea imbunatatirea gradului de colectare si valorifcarea a
DEEE,pentru atingerea tintelor .
Deseurile periculoase din unitati sanitare si sanitar veterinare sun in prezen necorespunzator
getionate, in special in privinta eliminarii.Crematoriul din Simleu Silvaniei care ncinereaza
deseurile medicale periculoase de pe raza judetului va fi inchis la 31.12.2008, urmind ca dupa
aceea toate deseurile periculoase medicale,care necesita incinerare sa fie incinerate numai in
incineratoare ecologice.Pentru deseurile periculoase de origine animala , care sunt in prezent
incinerate in incinerator neecologic la DSVSA, este in curs de realizare un incinerator ecologic.
2.4.2.Gospodarirea apelor.
Cursul de apa cel mai semnificativ al nivelul municipiului este valea Zalaului, cu un debit de 0,50,6 mc-s la iesirea din municipiu,afluent de dreapta a riului Crasna.Alte cursuri de apa codificate
sunt: valea Mitei, valea Panic,valea Ratisori,valea Ortelec,valea Rodina, valea Chichisa.Mai exista
si citeva cursuri de apa necodificate:valea Meses,valea Sarmas, piriul Pietris,piriul Banchert,valea
Ripoasa,valea Morii.
Calitatea vaii Zalaului este de clasa I a amonte de Zalau si intre I-III la iesirea din Zalau, tendinta
fiind de imbunatatireindicatorii cei mai devavorabili sunt:amoniu,ortofosfatii,plumb si
sodiu(conform Raport de starea mediului 2006).
Calitatea cursului de apa ,ca dealtfel si calitatea apei subterane freatice ese afectata de evacuarilescurgerile de ape uzate( evacuari directe in cursuri de apa sau evacuari de ape uzate insuficient
epurate).Se impune realizarea retelelor de canalizare pe zonele neacoperite in prezent de
retele(vezi str 22 Decembrie 1989) precum si reabilitarea retelelor de canalizare existente pentru
prevenirea infiltratiilor si exfiltratiilor.De asemenea se impune realizarea unor statiid e preepurare
corespunzatoare la agentii economici care nu respecta cerintele de descarcare in retele de
canalizare precum si eliminarea oricaror evacuari neconforme in ape de suprafata.

Municipiul Zalau detine un sistem de canalizare pluviala separat de canalizarea menajera care
acopera partial orasul, sistem administrat de DGADP.Sistemul de canalizare prezinta mari
disfunctionalitai, fapt evidentiat la fiecare ploaie torentiala, prin inundarea strazilor si ingreunarea
circulatiei,in special a celei pietonale.O solutie de imbunatatire a colectarii apelor pluviale ar fi
preluarea acestuia de catre SC CAS SA.
In ceea ce priveste lucrarile de gospodarire a apelor, acestea nu satisfac cerintele, avind in
vedere frecventele inundari ale cailor de transport si a subsolurilor in cazul unor ploi torentiale.Se
impune cu stringenta executia unor lucrari de protejare a orasului de scurgerile de ape incarcate de
namol de pe versanti,prin executarea unui proiect unitar care sa prevada lucari pe principalele
cursuri de apa si torenti.Un astfel de proiect a fost initiat si identificat ca sursa de finantare
potentiala Guvernul Bavariei.
In ceea ce priveste amenajarile luciilor de apa din municipiu pentru agrement, nu este nimic
realizat in acest sens,desi posibilitati exista.
2.4.3.Gospodarirea spatiilor verzi si a zonelor de agrement.
Munipiul Zalau detine in momentul de fata o suprafata de 73.000mp parcuri( parcul
Municipal cu o suprafata de 4,48 ha,parcul Eroilor cu 0,7 ha,parcul Tineretului cu 2,1 ha si Parcul
Bradet cu 0,4 ha), spatii verzi stradale cu suprafata de 13 ha, spatii verzi in cartiere,intre blocuri cu
suprafete de 59,3 ha,gard viu in lungime de 73 km, 49160 buc arbori si arbusti si 9.300mp plantati
cu fori si plante floricole.
Din pacate datorita presiunilor pentru realizarea de constructii, spatiul verde si asa
deficitar, a fost redus continuu, in special in zonele centrale .
Spatiile verzi ,cu exceptia parcurilor nu sunt amenajate si intretinute.De asemenea raportat
la norma europeana,prevazuta in legislatia de mediu rnationala,de 26 mp/loc pina in 2016 este
departe de a fi realizata, ca urmare se impune crearea de noi spatii verzi si interzicerea ocuparii
celor existente.
Este absolut obligatorie respectarea prevederilor legislative referitoare la interzicerea
ocuparii sau reducerii spatiilor verzi existente , precum si utilizarea oportunitatilor de finantare
create de MMDD pentru realizarea de noi spatii verzi.S-a obtinut finantare pentru realizarea unui
parc de agrement in padurea Bradet si este n curs de realizare un nou proiect pentru reamenajarea
parcului central, care sa fie finantat din fonduri MMDD cu cofinantare din partea Primariei Zalau.
De asemenea perdelele de protectie a cailor de transport, a obiectivelor agro industriale si a
reteleor tehnico-edilitare,a cursurilor de apa si a versantilor sunt deficitare.
Exista areale extinse in municipiul Zalau in care se manifesta alunecari de teren active sau
zone cu alunecari potentiale, care nu sunt consolidate, in unele dintre acestea fiind deja executate
contructii care nu sunt sigure.Cea mai deficitara zona este zona Ortelec ,fosta cariera
Cemacon.Pentru solutionarea problemei grave existenta a fost emis aviz de mediu in care sunt
prevaute obligatii de stabilizare a terenului si de umplere a golului creat, in sarcina SC Cemacon
SA, pe baza unor expertize tehnice.
Zonele de agrement ocupa o suprafata de 11,9 ha, insuficienta fata de norme si cerintele
populatiei si insuficient amenajate.Se impune realizarea de terenuri de sport ,parcuri de joaca
pentru copii,etc.
2.4.4.Calitatea aerului si poluarea fonica.
Calitatea aerului in municipiul Zalau este afectata in principal de industrie,producerea
energiei termice si de transport.Calitatea aerului in zona industriala este monitorizata zilnic la

indicatorii de baza, cu statia automata de monitorizarea instalata de catre MMDD, date de

monitorizare care sunt afisate on-line pe panouri afiate in locuri publice. Alte date de
monitorizare efectuate de catre APM Salaj indica o depasire locala a indicatorului pulberi ,in zona
cailor de transport din municipiu, precum si o depasire a nivelului de zgomot reglementat la limita
arterelor de circulatie.
Masuri necesar a fi luate se refera la devierea traficului greu din oras, fluidizarea traficului,
reabilitarea cailor de transport, innoirea parcului auto de transport public urbam si respectarea
cerintelor tehnice la inmatricularea si circulatia vehicolelor. Pentru reducerea poluarii din surse
industriale sunt impuse programe de conformare si planuri de actiune operatorilor poluatori (SC
Rominserv Valves IAIFO SA , SC Uzina Electrica SA,etc)
Alte surse de poluare fonica care creaza disconfort sunt unitatile de alimentatie publica si
de divertismen situate in zone de locuit, pentru care sunt necesare masuri pentru conformare cu
cerintele legale.

PLANUL DE ACIUNE AL DOMENIULUI DURABILA A MUNICIPIULUI 2008 - 2013

Obiectiv general

Obiectiv specific

Proiect

1.1. Imbunatatirea
sistemelor de
alimentare cu apa,
canalizare si
epurare ape uzate in
mun Zalau

1.1.
Modernizarea
infrastructurii de apa/apa
uzata
in principalele
aglomerari din judetele
Cluj Salaj( reabilitare
statie
tratare
Varsolt,
reabilitare retele apa 3km
si extinderi 11,5 km
reabilitare
canalizare
menajera 8km si extinderi
12,5 km si modernizare
statie de epurare ape
uzate)

Buget. Sursa de
finantare
21.797.214 euro
POS MediuFond de
Coeziune

Perioada de
implementare
2008-2012

Responsabil,
parteneri
Asociatia pentru
dezvoltarea
infrastructurii din
bazinul
hidrografic
Somes Tisa
Compania de Apa
Somes

1. Imbunatatitrea
infrastructurilor, ca
suport pentru
dezvoltarea
economica si sociala.

1.2.Imbunatatirea
infrastructurilor de
apa canal,
infrastructura
rutiera si pietonala,
si gaze, existente.

2.1.Reabilitare
Buget local si
infrastructuri de apa, finantari externe
canalizare menajera si
pluviala,
infrastrucura
rutiera si alei pietonale si
retele de gaz (vom solicita
informatii pt a se vedea ce
anume
este
necesarcantitati si valori, precum
si un calendar propus)

2010 pt retele de
canalizare
menajera
2013 pt statia de
epurare

Primaria Zalau,
SC Compania de
apa Somes,
DGADP

1.3.Dezvoltarea
infrastructurilor
apa, canalizare

1.2.1. Amenajare acces

carosabil si pietonal,
alimentare cu apa,

2008 - 2012

Primaria Zalau

14.612.000 euro

menajera si
pluviala,
infrastructura
rutiera si gaze in
cartierele noi

1.4.Imbunatatirea
sistemului de
iluminat public
1.5 Imbunatatirea
infrastructurii

canalizare pluviala ,
canalizare menajera si
iluminat public pentru
cartier Meses din
municipiul Zalau
1.2.2 Realizare
infrastructura de
apa,canalizare menajera si
pluviala, infrastrucura
rutiera si alei pietonale si
retele gaz pentru cartierul
Dealul Morii
1.2.3 Realizare
infrastructura de
apa,canalizare menajera si
pluviala,transport si retele
gaz pentru cartierul
Gradina Poporului
1.2.4. Amenajare acces
carosabil si pietonal,
alimentare cu apa,
canalizare menajera si
pluviala in Gradina
Onului, Cartier Ortelec,
Zalau
1.2.5. Realizare
infrastructura edilitara in
cart. Merilor
1.4.1.Reabilitare si
modernizarea sistemului
de iluminat public
1.5.1. Sosea ocolitoare din
DN1F/E81 in DJ191C

Primaria Zalau

2.027.880 euro

2008 2009

Primaria Zalau

1.273.000 euro

2008 - 2009

Primaria Zalau

2009 - 2010

Primaria Zalau

800.000 euro
9.870.000 Euro
PHARE CES

Primaria Zalau
2008 - 2009

Primaria
Municipiului
10

rutiere

1.6.Imbunatatirea
sistemului public
municipal de
termoficare.
1.7. Imbunatatirea
serviciului de
transport public.

pentru devierea traficului

greu din mun. Zalau
(etapa I)
1.5.2. Sosea ocolitoare din
DJ191C in DN1F/E81
pentru devierea traficului
greu din mun. Zalau
(etapa II)
1.5.3. Deschiderea unei
noi artere de circulatie
pentru devierea traficului
din zona centrala,pe
traseul Vaii Zalaului, din
Piata Agroalimentara
Str. 22 Decembrie
1.5.4 Amenajare
intersectii
1.5.5. Reabilitarea
Pasajului rutier Gara spre
Criseni
1.5.6. Reabilitari ale
retelei existente conform
planului DGADP
1.6.1. Reabilitarea si
eficientizarea din punct de
vedere energetic si
financiar activitatii S.C.
Uzina Electrica S.A.
1.7.1. Realizarea unui
studiu de trafic care sa
ofere solutii cu privire la
transportul public in
comun .

2005
Buget local

Zalau

Compania
Nationala de
Investitii

Primaria Zalau si
CNI

4.080.197
Buget local
(35%)
Surse atrase
Propunere POR,
Axa 1

2007 - 2010

Primaria
Municipiului
Zalau

Buget local
-

continuu

DGADP si
Primaria Zalau
Primaria Zalau

Buget local

continuu

DGADP si
Primaria Zalau

Fond de
Coeziune-POS
Mediu

2013

Primaria
Municipiului
Zalau

Buget local

2008 - 2009

Primaria Zalau

11

2.Cresterea gradului
de acces la servicii

2.1.Reducerea
cantitati de deseuri

1.7.2. Imbunatatirea
servicilor oferite in
prezent de S.C. Transurbis
S.A.
1.7.2.1. Achizitia de
autobuxe ecologice

2009 - 2011

SC Transurbis SA
si Primaria Zalau

SC Transurbis SA
si Primaria Zalau

1.7.2.2.
Implementarea
sistemului de
monitorizare a
traficului prin GIS
1.7.2.3. Dezvoltarea
sistemului automat de
vanzare si control al
biletelor
1.7.2.4. Amenajarea
statiilor de asteptare
1.7.3. Implementarea
masurilor rezultate in
urma elaborarii Studiului
de trafic
1.7.4. Imbunatatirea
serviciilor de taximetrie
prin impunerea unor
standarde de calitate (ref.
la masina, atitudinea
soferului, etc.)
1.7.5.Deschiderea pietei
pentru oferte private in
transportul public urban
2.1.1. Managementul
integrat al deseurilor

SC Transurbis SA
si Primaria Zalau

SC Transurbis SA
si Primaria Zalau

SC Transurbis SA
si Primaria Zalau
Primaria Zalau,
SC Transurbis SA

2009

Primaria Zalau

Consiliul Local
Zalau

FEDR-POS

ADIL
12

publice de salubrizare
de calitate si la tarife
acceptabile si
reducerea impactului
asupra mediului.
prin Imbunatatirea
serviciilor de
colectare, transport,
depozitare si
eliminare/neutralizare
a deseurilor
municipale

depozitate,
cresterea cantitatii
de deseuri reciclate
si valorificate ,
eliminarea
deseurilor in
conditii ecologice si
reducerea siturilor
contaminate

(proiect judetean), prin

realizare:
-depozit nou ecologic;
-statie de sortare si tratare
deseuri,
-statie de compostare;
-inchidere depozit
existent(2017)

Mediu

2.1.2. Dezvoltarea si
implementarea sistemului
de colectare selectiva, si
transport a deseurilor
municipale,inclusiv pentru
fluxurile de deseuri
speciale (DEEE,deseuri
periculoase din deseuri
municipale, deseuri
voluminoase, deseuri de
constructii demolari)
2.1.3. Organizarea de
campanii de educare si
informare cu privire la
prevenirea generarii
deseurilor colectarea
selectiva a deseurilor
municipale(inclusiv in
scoli)
2.1.4. Imbunatatirea
serviciilor de salubrizare
stradala,oferite de

Buget local,
surse private,
programe de
finantare

Buget local,
surse private
locale, programe
de finantare

2008 - 2013

2009 - 2011

Primaria Zalau

Primaria Zalau
DGADP
ADIL
APM Salaj

Primaria Zalau
DGADP
13

DGADP
12.1.4.1 Achizitia de
utilaje
3. Dezvoltarea
infrastructurii de
servicii sociale(fond
locativ,zone de
agrement) si a
microclimatului
urban.

Buget local

2008 - 2010

Primaria Zalau
DGADP

3.1. Imbunatatirea
aspectului
imobilelor

3.1.1. Reabilitarea
cladirilor din patrimoniul
municipiului

1.500.000 euro
POR

2009 - 2010

Primaria Zalau
Consiliul
Judetean Salaj

Primaria Zalau

2009

Primaria Zalau

2009

Primaria Zalau

3.2. Cresterea

3.1.1.1. Reabilitarea
Cladirii Transilvania
cladire de patrimoniu
cultural
3.1.1.2. Reabilitarea
Cladirii Primariei
cladire de patrimoniu
cultural
3.1.2. Dezvoltarea unui
program de sprijinire si
stimulare a refacerii
fatadelor locuintelor
colective( inclusiv prin
reduceri de impozite),
realizarea auditului termic
si izolarea termica a
cladirilor .
3.1.3. Dezvoltarea unui
program de sprijinire si
stimulare a refacerii
fatadelor caselor
3.2.1. Construirea de noi

ANL

Primaria Zalau,
14

fondului locativ
social in special pt
tineri
3.3. Realizarea si
modernizarea
zonelor de
agrement

locuinte pentru tineri

3.3.1. Reabilitatea
caminelor culturale din
zonele periurbane si rurale
(Ortelec si Stina), incl.
dotari
3.3.2. Dezvoltarea unei
baze sportive pentru
sportul de performanta V.
TABEL DEZVOLTARE
COMUNITARA
3.3.4. Construirea unui
nou stadion municipal (cu
pastrarea si dezvoltarea
celui existent)
3.3.5. Construirea unui
bazin acoperit
3.3.6.. Amenajarea unei
zone pentru organizarea
de mari evenimente de
strada (si accesului la
aceasta zona Zona
castrului Porolissum)
3.3.7 Reabilitarea fostelor
locuri de joaca din cartiere
3.3.8. Amenajarea de
mini-terenuri de sport in
cartiere.
3.3.8 Amenajrea unui al

ANL
700.000 euro
Program in
identificare

Primaria Zalau

2015

Surse private

2009-2011

Partener privat

625.000 euro
CNI - Program
national
-

2009-2010

Primaria Zalau

60.000 euro
Buget local,
fonduri atrase
60.000 euro
Buget local,
fonduri atrase
150.000 euro

2008 - 2012

Primaria Zalau si
DGADP

2009 - 2011

Primaria Zalau si
DGADP

2010

Primaria Zalau
15

3.4. Imbunatatirea
calitatii mediului
prin realizarea de
spatii verzi .

doilea parc pentru

skateboarderi si biciclisti
3.4.1. Parc Municipal
Padure Bradet

3.4.2. Reamenajarea
Parcului Central

3.5.Modernizarea
sistemului de
monitorizare si
exploatare a
retelelor de utilitati

3.4.3. Amenajarea
spatiilor verzi din cartiere,
inclusiv a zonelor din
jurul blocurilor
3.4.4. Amenajarea
spatiilor verzi din oras,
inclusiv a scuarurilor
3.4.5 Amenajarea unui
nou parc municipal
propunere Cariera Tunari
3.5.1. Realizarea unei
harti digitale a
municipiului care sa
cuprinda toate retelele de
servicii publice

Buget local,
fonduri atrase
520.000 euro
Programul
National de
imbunatatire a
calitatii mediului
prin realizareade
spatii verzi.
Fondul de Mediu
500.000 euro
Programul
National de
imbunatatire a
calitatii mediului
prin realizareade
spatii verzi.
Fondul de Mediu
Buget local,
sponsorizari

2008-2009

Primaria Zalau

2009 - 2010

Primaria Zalau

continuu

Primaria Zalau,
DGADP

Buget local,
sponsorizari
-

continuu

Primaria Zalau,
DGADP

2010

Primaria Zalau

500.000 euro
Program de
finantare

2009

Primaria Zalau

16

publice .

3.6 Imbunatatirea
disciplinei
urbanistice

3.7. Imbunatatirea
conditiilor de
circulatie auto si
pietonala in
municipiu si
imbunatatirea
calitatii aerului

3.5.2. Construirea de
canale tehnice pentru
retele
3.6.1. Elaborarea noului
PUG

In faza de
avizare

2008

Primaria Zalau

3.6.2. Elaborarea de
Planuri Urbanistice de
Zona acolo unde acestea
lipsesc
3.6.2.1. PUZ Zona
Centrala
3.5.3. Campanie de
informare a comunitatii cu
privire la Regulamentul
Urbanistic (importanta
respectarii, importanta
cunoasterii) si asigurarea
accesului usor si rapid la
informatie
3.6.1 Amenajarea de
parcari

28.000 euro
Buget local
-

2009

Primaria Zalau

continuu

Primaria Zalau

Buget local

2008 - 2010

Primaria Zalau
DGADP

POR Axa 1

2009

Primaria Zalau

2008 - 2010

Primaria Zalau

3.6.1.1. Parcare
subterana in zona
centrala(platoul din
spatele Primariei)
2.6.1.2. Amenajarea

17

4.Imbunatatrirea
infrastructurii
educationale

4.1. Imbunatatirea
infrastructurii
educationale de
baza la toate
nivelurile.

de parcari in cartiere
3.6.2 Amenajarea unei
zone pietonale in centrul
orasului (care sa includa si
Piata 1 Decembrie 1918)
3.6.3. Amenajarea unei
piste de bicicleta care sa
acopere intreg
orasul(inclusiv trasarea in
noul PUG)
4.1.1. Imbunatatirea
infrastructurii
educationale prescolare
(reabilitari gradinite si
construirea unei noi crese)
4.1.2. Imbunatatirea
infrastructurii
educationale
gimnaziale,prin:
4.1.2.1. Modernizarea
Scolii Gimnaziale
Gh. Lazar

Buget local
POR Axa 1

2009 - 2010

DGADP
Primaria Zalau

2011

Primaria Zalau

Buget local

continuu

Primaria Zalau

500.000 euro
POR Axa 3.4. si
buget local

2009

Primaria Zalau

4.1.2.2. Modernizarea
Scolii Gimnaziale M.
Eminescu
4.1.2.3. Modernizarea
Scolii Gimnaziale S.
Barnutiu
4.1.3. Imbunatatirea
infrastructurii
educationale liceale,prin:
4.1.3.1. Modernizarea

600.000 euro
POR Axa 3.4. si
buget local
916.221
Banca Mondiala
si buget local

2009

Primaria Zalau

2009-2010

2008

Primaria Zalau
18

Colegiului National
Silvania
4.1.3.2. Modernizarea
Colegiului Tehnic Al.
P. Ilarian
4.1.3.3. Modernizarea
Liceului de Arta I.
Sima
4.1.3.4. Modernizarea
Grupului Scolar
Voievod Gelu
4.1.3.5. Campus Liceal
Gh. Sincai

4.2.Dezvoltare
campusuri
educationale
5.Implementarea
5.1.Prevenirea
infrastructurii
riscurilor
adecvate de prevenire inundatiilor
a riscurilor
naturale,in zonele
cele mai expuse la
risc

4.3.3.6. Modernizarea
Liceului Sportiv A.
Iancu (amenajare
cantina, camin)
4.2.1.Dezvoltare campus
universitar
5.1.1.Lucrari de
decolmatare si
regularizare cursuri de apa
(p.Bankert, p.Ripoasa,
Valea Zalaului,p.Mese,v.
Sarmas si v.Mitei.)
(necesita evaluare privind
regimul juridic al
terenurilor necesare
amenajarilor)
5.1.2. Amenajare lacuri de
retentie

POR Axa 3.4.

POR Axa 3.4.

2009-2010

Primaria Zalau

POR Axa 3.4.

2009-2010

Primaria Zalau

POR Axa 3.4.

2009-2010

Primaria Zalau

7.456.570 euro
MECT si buget
local
In identificare

2008 -

Primaria Zalau

2011

Primaria Zalau

POR 3.4.

2011

Primaria Zalau

16.800.000 euro
POS Mediu

2009-2010

Primaria Zalau si
SGA Salaj

2012

Primaria Zalau si
SGA Salaj
19

5.2.Prevenirea
alunecarilor de
teren

5.2.1.Lucrari de stabilizare 20.000.000

si consolidare versanti Ortelec

SC Cemacon si
Primaria Zalau

20