POLUAREA FONIC N INCINTA COLEGIULUI NAIONAL

,,ION C. BRTIANU
Definitie: Poluarea fonic reprezint expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de
nivele deranjante, stresante sau chiar dauntoare.
Intensitatea sunetului este msurat n decibeli. Prin intensitate sonor (n sens fiziologic)
se nelege senzaia pe care o produce asupra organului nostru auditiv
amplitudinea (elongaia maxim pe care o efectueaz micarea vibratorie fa de poziia de
echilibru) unei vibraii sonore, altfel spus, volumul vibraiei. Cu ct amplitudinea vibraiilor este
mai mare, cu att crete i intensitatea sunetului rezultat, i invers. Aceasta se msoar prin
unitile denumite n fizic foni sau decibeli.

Intensitatea (dB)

Exemplificare

140

Pragul dureros

130

Avion cu reacie n timpul decolrii

120

Motorul pornit al avionului cu reacie

110

Concert rock

100

Ciocan pneumatic

90

Zgomot de strad

80

Zgomotul trenului

70

Aspirator

50-60

Zgomot ntr-un birou aglomerat

40

Conversaie

20

Bibliotec

10

Sunetele naturii

Prag auditiv

Limitele auzului uman n privina intensitii sunetului

n slbticie, nivelul sunetelor, n mod normal, ar fi de 35 de decibeli.

n timpul vorbirii nivelul sunetului este de 65-70 decibeli. Traficul intens genereaz 90
decibeli. La 140 de decibeli sunetul devine dureros pentru om.

1. Ansambluri de sunete identificate n diferite momente ale zilei:

- Nivelul de zgomot din multe sli de clas n timpul orelor de curs aprox 45 dB;
- Nivelul mediu de zgomot din bibliotec n timpul programului de funcionare aprox. 25 dB;
- Nivelul ridicat de zgomot din timpul pauzelor, att n incinta colii (clase, holuri) ct i n afar
(curtea colii) peste 70 de dB;
- Zgomotul provenit de la elevii care particip la orele de educaie fizic n interiorul slii de
sport aprox 55 dB.
- Zgomotele provenite de la lucrrile din exteriorul scolii n timpul orelor de curs aprox 70 dB;
- Zgomotul provenit din traficul existent n apropierea slilor de clas aprox. 55 dB;
- Sunetele muzicale provenite de la Corul liceului din laboratorul de muzic smbta aprox.
60 Db;
2. Inventarierea surselor generatoare ale sunetelor:
- Surse umane: - elevi;
- profesori;
- Surse mecanice: - aparatele folosite la lucrrile de ntreinere a colii;
- traficul autovehiculelor;
- clopoelul;
- utilajele folosite la ntreinerea drumurilor;
3. Evaluarea efectelor directe i indirecte a aciunii lor n timp:
Efecte indirecte:
- Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scdere temporar a pragului perceptiei auditive;ea
se accentueaza in cazul maririi intensitatii, frecventei si timpului de expunere la zgomot.Astfel

un zgomot cu intensitate de peste 92 dB si cu o frecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa

60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei.
- Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate
cauza ruptura timpanului. Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu
frecvente de peste 9000Hz.
Efecte directe:
- Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca oamenii sa devina necomunicativi si
inchisi, mai putin intelegatori si disponibili de asi ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil
faptul ca zgomotul genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata stare de
nesiguranta.
- Tulburarea procesului de invatare.
- Lipsa concentrarii.
- Stari de agitatie.
- Pierderea calmului.
-Lipsa rabdarii si a tolerantei.
-Reducerea capacitatii de concentrare.
4. Msuri de prevenire i combatere a polurii fonice:
-

atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele folosite;

amplasarea rationala a cladirilor si a ncaperilor zgomotoase, precum si a surselor de
zgomot;
acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor sau a ansamblurilor de
piese ale masinilor unelte si ale utilajelor care produc zgomot;
carcasarea n ntregime a masinilor unelte si a utilajelor care radiaza zgomot prin ntreaga
lor suprafata;
prevederea orificiilor de trecere a organelor de actionare si a cablurilor de conexiune ale
aparatelor de masura si de control cu canale captusite n interior cu materiale
fonoabsorbante;
prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la masini unelte si la utilajele care produc
zgomote de natura aerodinamica (ventilatoare, suflante, utilaje si masini unelte
pneumatice, etc.)
pentru a scapa de galagia strazii, specialistii recomanda realizarea unui al treilea rand de
geamuri, folosindu-se o sticla mai groasa sau schimbarea ferestrelor din lemn cu cele din
termopan. Acelasi lucru se poate face si la balcoane.

Elev: Marinescu Ctlina Iolanda

Clasa: a XI-a A