METABOLISMUL I FUNCIILE COENZIMEI Q

Coenzima Q (CoQ) se gsete in toate celulele i membranele. Ea a fost izolat i

caracterizat de Festenstein in anul 1955.
In ceea ce privete funciile coenzimei Q, in afar de principalul su rol in lanul
respirator mitocondrial, aceasta este implicat i in metabolismul celular. CoQ particip ca
transportor de electroni in lanul respirator. Membrana plasmatic a celulelor eucariote prezint
oxidaza NADH (NOX), care este implicat in tansferul de electroni prin membran. Proteina
NOX nu trebuie s se confunde oxidaza NADH din neutrofile, aceasta din urm nefiind
dependenta de CoQ. Participarea coenzimei Q in acest proces a fost demonstrat astfel:
activitatea NOX a fost inhibat prin indeprtarea coenzimei Q cu heptan, dup care s-a
reconstituit aceast activitate prin adugare de CoQ.
Speciile reactive de oxigen(SRO) reprezint 1-2 % din oxigenul consumat de
mitocondrie. Antioxidanii sunt enzime i ageni non-enzimatici care previne formarea de SRO
sau eliminarea lor. Agenii non-enzimatici sunt reprezentai de vitaminele C i E, de carotenoide,
glutation, acid -lipoic, flavonoide printre care i de CoQ redus(CoQH2). Toi acetia se bazeaz
pe un mecanism de regenerare a celulei. S-a stabilit c coenzima Q redus poate preveni
peroxidarea lipidic in majoritatea membranelor subcelulare. CoQH2 este oxidat in procesul de
peroxidare lipidic i de aceea ea trebuie regenerat pentru a putea participa in reactiile
antioxidative. CoQH2 din mitocondrie este regenerat de ctre lanul respiratoriu.
Faptul c CoQ prezint o regenerare continu i eficient, c este implicat atat in
iniierea, cat i in propagarea peroxidrii lipidice, demonstreaz antioxidarea eficient a
radicalilor produi in membranele biologice.
Proteinele de decuplare sunt situate in membrana mitocondrial intern i pot transporta
H+ din exteriorul ctre interiorul mitocondriei. In acest sens, transportul de hidrogen nu se poate
realiza in absena CoQ. S-a observat c transportul are loc dac se adaug pe membran CoQ i
dac sunt prezeni acizi grai.
Membrana mitocondrial intern prezint o permeabilitate sczut a ionilor i solvailor
pentru a permite conservarea energiei. Cu toate acestea, membrana intern conine
macromolecule transportoare i canale ionice pentru a facilita transportul transmembranar.
Permeabilitatea mitocondrial se realizeaz cu ajutorul unui complex mitocondrial intern, Porii
de tranziie a permeabilitii mitocondriale (MTP). Deschiderea i inchiderea acestor pori sunt
influenate de mai multe clase de factori, precum i de caiva analogi ai CoQ.
CoQ se gsete in toate celulele i esuturile, dar in cantiti diferite. De asemenea, ea este
prezent i in toate fraciunile lipoproteice izolate din sangele uman. La obolan, predomin
CoQ9, iar la om CoQ10. Concentraia CoQ variaz atat de la organ la organ, cat i de la celule
sau poriuni ale aceluiai organ( de exemplu, creierul bovinelor).
In ceea ce privete distribuia intracelular, mari cantiti de CoQ(pe baz de proteine) se
gsesc in membranele mitocondriale extern i intern, lizozomi i vezicule Golgi.

In ceea ce privete localizarea intramembranar, lanurile poliizoprenice ale CoQ, dolicol

i dolicil-P, sunt prezente in regiunea hidrofob central, intre dublul strat fosfolipidic de acizi
grai. Se consider c aceast localizare centraldestabilizeaz membrana, rezultand o cretere a
fluiditii i a permeabilitii.