. .

. .

CARTILR RITUALULUI BISERICEI ROMNE ORTODOCSE

-

-1,.'''-''--

EVAN GH Eul 1 uE
STU D II ISTO R I CO-LITERAR E
DI<:

HHENADIE
EPISCOP

R!MNICULUI

NOUL

SEVERIN.

BUCURETI
STABILIMENTVL
.

____

_
_
___""_
_
_ 59

GRAFIC I. V. SOCECU

STnADA

BERZEl,

,!L.
5
9 _-=---_____
-____.

www.dacoromanica.ro

3RITLE RITUALMUT BISERIGET ROKANE ORTODOCU

EVANGHEMILE
STUDII ISTORICO-LITERARE
DE

GHENADIE
EPISCOP RiMNICULUf NOUL SEVERIN.

BUCURE?-11

STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

59, STRADA BEMS; 59

1 8 9 5.

www.dacoromanica.ro

Credineicisa. divisei AUGUSTULUI VOSTRU SOT,

ne invbtati pre noi, $i aratati lumel prin minunatele

foi ale monumentalei V6stre EVANGHELA ea. in
Dumnecleti ati srbatorit nunta VOstra de argint,
$1 tot in Dumneclea doriti sa serbatoriti $i pre eea
de aur, facnd, ca faptele $i actele Olnice ale vietei
Vstre de Sotie $1 de DOmna sa rsara din naltele

adevruri ale Evangheliei, $i sa se desfa$ure eu

coluerarea Mantuitorului lumel, care in numele $i
eu puterea Celui prea inalt a Mout din om, ca s
fie fiia prin har al lui DumneQe0
A$a faend $i vietuind, a-0 intors privirile
Vstre $i asupra monumentului dela Curtea de
Arge$, $i aiel, CA ORE-CAND DESPINA DOMNA, ati pro-

adus argintul, aurul $i petrele Vstre cele scumpe

intru impodobirea sfintel mese a restauratului de
Voi $i prin Voi monument national, TAR CA VOT
INSI-VE $i eu maestrele Vstre degete, conduse de

inaltul Vostru geniu, ati umplut acele maestrite

fol eu inv6taturile sfinte $i datat6re de vita ale
Mantuitorului nostru, pentru ea Romanii, aulind $i
vqnd eele cuprinse in minunatul $i monumentalul Vostru dar, s prie6pa inca o data, ea eu Voi,
$i prin Voi $1 cu nol, este Dumnecjeu.

www.dacoromanica.ro

Iv
trnboldit de a MATESTATET VOSTRE dragoste pentru
tot, ee este romnesc; ascultnd de dorinta fnlor mei duhovnicesti,
de a le face cunoscut trecutul; lucrnd si unind intr'un manunkra
studale, atingdt3re de sfintele Evanghelii, ce de la 1682 trone-za in
altarele Bisericei Romdnilor ; Ve rog cu cca mai adinca
sd- mi dati Augusta VOstr invoire, de a inkma MAIESTATEI
VOSTRK ace-st modestA lucrare, carea vedeste o parte din propdsirea literard a ne"mului nostru, cea desrasurat cu rugciunile
si colucrarea marilor i purtdtorilor de Durnnecleil Teodosie, Antim
farrenul, Darnaskin, Climent, Filaret si cei impreunii cu dinsii

ostenitori in vna Domnului.

ffialestatei Vstre
pre. pietist servitor, lar elitrh Durant:10u

smerit rugitor

,ggenaci/Le

www.dacoromanica.ro

aI CL-ap-scuizz1"

PRECUVENTARE 1)
Romnii pAtia la renaterea lor de la inceputul vcului curgetor
aU trait in Biserica i prm Biserica linprejurarile istorice, positiunea
etnografica a Rornamilor cu suzeranitatea cea greOie i vecinic banuitOre

a Portei otomane, a facut pre Romani sa duca o viata isolata i fail

de relatiuni cu cele-l-alte pop6re ale Europei, dar spiritul universal
al crestinismului 1-a unit cu cei de alt nem in cultivarea lor, i toleranta

religisa a Turcilor le-a ingaduit o cultura unilaterala Aceste sint

cuvintele, pentru care la Romani cultura lor a putut fi mai numai
religiOsa

Mdestriile frum6se cu tote fenomenele lor, ce intrupeza inspiratiunile

unui popor i apoi ii fac educatiunea lui in generatiunile urmatre,

nu ail fost cu putinta a se desfasura la Romnii din timpurile vekilor
domniate; acesta din pricina urdillor de Turci si de Thad, caril cu
selbaticia lor cea mai fiorOsa cutreeran in mod periodic terile romne
in lung i in lat, destrugend in calea lor tot, ce era creatiune a
gemului omenesc. Numai inaintea Bisericei acei fii ai desfriului se
opriati, i daca o despoiaii i luau cu dinsii tot, ce se numia valOre,
zidiurile Bisericelor cu mici mutilatii, semnul trecerei lor, rernneil in
piciOre, i ei se ducal mai departe pentru des% ersirea operei lor
destructOre Aceste anume imprejurari istorice a facut pre Romani,
ca monumentele lor culturale sa fie ficsate printr'o cruce, sa o
Biserica, i satenii cu dare de m'and i pana asta-cli cladesc cu mult
dor o Biserica., si multi radica numrul crucilor comernorative pana
la 40, dupre cum Mate! Basarab a facueo acesta cu Bisericele. Tot
la adapostul unei Biserici Romnii pi-ad cladit
cetatile apararel lor
nacionale , i dupa mOnastirea Nerntului i Cozia, ca positiuni de
munte, noi mai intOrcem privirile cetitorilor nostri asupra mOnastirei
Caldaruanilor, ca positiune de camp, uncle Matei Basarab, dupa ce
a radicat un monument comemorativ al bataliei lui cu Vasiiie Lupu
i

1) Acestl precuventate s'a tupInt intl'cprin ReInsta (131serica ortodocs1 rominlp anul XVI

No. ii Aid ea numaT se retipire,te, as6mgnindu-se cuprindereT studulor

www.dacoromanica.ro

VI

al Moldovei, a fdcut din aceia0 mOndstire i o cetate, punend'o intr'o

insuld, incunjuratd de o baltd adincd i latd, i intdrind'o cu zidiuri
tari in contra armatelor ndvdlitOre, iar cu Biserica in contra bdnuelelor

Suzeranului. 5i in putino acestui mod de a se cultiva, Romnii de

la vcul al XIILlea i pdnd la al XIX-lea a produs athtea fenomene
arhitectonice religiOse, c ei proportional cu numrul lor intrec in
privinta Bisericelor pre tote popOrele din Re'sdritul Europei, i cu
frumuseo, varietatea 1 originalitatea formelor arhitectonice smulg i
pand astd-cli admiratiunea popOrelor celor mai culte ale Europei
Mdrgininduli Romnii cultura lor in Bisericd, el a impodobit
aceste monumente culturale cu fenomene de ale tuturor mdestriilor,
ce insocesc cultul divin. 5i o istorie complectd a culturel romneti
din trecut va ardta lumei, c arhitectura, pictura, muzica i ornamentele
nOstre bisericeti sint fenomene culturale, comune noi i tuturor
cretinilor, i mai ales celor din Rsdritul Europei, dar ca ele a i
particularitati, neconfundabile cu ale altor popOre, i infdtiazd cu sine
un gen de culturd anume romnscd Noi aid ne vom ocupa mai
amdruntit de cultura literard a Romnilor, i anume de limba rom5.nscd, intrat in serviciul Evangheliilor din Bisericd, cdutand a ardta
particularitatile literare ale acestei limbi, precum i mdestriile grafice,
intrate in tipdrirea fie-cdrel Evanghelii romneti 5i pentru a imbr4ia
un tot complect in aceste margeni, vom incepe cu Evanghelia ritualului
romdnesc, cunoscutd asta-cli cu numele de a lui S,erban Cantacuzin,
i vorn merge pe treptele timpului pand la inceputul vcului curetor,
cnd Evangheliile ritualului nostru bisericesc ajung a fi simple retipdriri. Asemenea vom ldsa din acest studiti i Evanghelia de la 1561,
cunoscutd cu numele lui Coresi ; i acesta pentru cuvntul, cd ea va

intra intr'un alt studiti, ce se va ocupa de un alt ir de Evanghelii,

numite in literatura vekie bisericescd inve'tatre, i care sint traduse
de pre tecsturile slavone.
Scriindu-se cele mai multe din cdrtile sfinte in limba ebraicd, i
oparte in cea elenicd apoi traducndu-se forte de timpuriii t6te
cdrtile sfinte in limba elenicd 1 cea latind, care limbi mai pe urm
an fost intrebuinote i la desbaterea i formularea canOnelor bisericeti , teologii din 'naintea vcului al IX-lea al erel nOstre formulase
curentul teologic, Ca numai limbele ebraica, elenica i cea latind sint
limbi sfinte, 1 numai in aceste limbi se pOte prmri Dumnecleil
Ba misticismul timpului impinsese gndirea omenescd pdnd a dice
cd trei sint, card mdrturzsesc in cerzii, 4-z tot trei sint ci lzmbele,
in care se primeirefte fire ficimhzt Dumneflezi, cel intred in fiersnel

Acstd piedica anticretind a desasurarei limbelor navonale a fost

rupta. la Re'sdrit mai intdi, i la Apus mai tdrgbil, de card. popOrele,
care in instinctele lor tind la r'adicarea individului fgd cu generalitatea omenirei romane. La Apus Luter, in 1525, rmnend in margenele
principiului cretin, cd tot ognul este un fizzi al lui Dumneclezi, rupe
barierile latinismului din Biserica romand, i face, ca adevrurile sfinte

www.dacoromanica.ro

VII

ale religiunei O. fie intelese i de Germani, 'far la Rsarit partidanii

triglosismului, raddmati pre Biserica din Constantinopol, carea avea de
sprijin un imperiU, ce era in descretere, i apol toti partidanii triglosismuluf din Apus i Resarit, fiind impartiti din pricina dominatiunei

religise asupra Bulgarilor, precum i in deobte a poprelor acurn

cretine de la Dunarea de jos, se ved pe nesimtite nevoiti a se supune
principiului culturel nationale din Biserica , i mai mult, a colucra kiar
la deslaurarea lui. Cei dol fif ai Tesalonicului, dic fratii Metodie i
Kiril, luminatorif, cum se numesc in deobte,, af Slavilor, far nof if
numim af pop6relor de la Dunarea 9, i apoi luminatori nu in credinta crestina, ci in intelegerea ei printeo limba, ce se face comuna
acestor popOre, plca in Moravia la lucrul cel placut luf DumnedeU
cu bine-cuventarea Bisericei din Constantinopol, i primesc la Rama
o asemenea bine-cuventare i din partea Bisericei de Apus *i numai
mai tardiii, cnd la Roma s'a descoperit planul constantinupolitan de
deslatinizare a Bisericelor de la Dunarea, i prin limba slavona de
despartire a acestor Biserici de vekia lor metropola, i legarea lor
din ce in ce mai mult cu Biserica din Constantinupol, atunci Papii
s'ail deteptat, i ail desaprobat pre fratif tesaloniceni, lar pre Metodie
Pan supus unel epitemif, pedepse canonice Dar acum era tardiU.
Triglositif constantinupolitanf renunta la esclusivismul lor, cel putin
pentru un timp, i kiar ajuta pre Metodie in traducerea cartilor
sfinte ; i Biserica cretina se vede curend in fata unuf tetraglosism,
la desvoltarea cdrufa aii colucrat atat Romani!' din peninsula balcanick cat i cei din Carpati picem Inca odata, ca. Romani!' au colucrat
la desvoltarea literaturei slavice, redamendu-ne pre faptele analisate
de nof prin opera eCretinismul in Dacib ; apoi pe cuvintele, ca
Romnii ad avut o vietd politica, comuna cu Bulgarii, i c ei forte
de timpurni ail intrat in legaturi familiare cu Serbif , i in sferit, ca
Romani!, intrand in comunitate de idei i de cultura cu Slavii de la
Medd-di, ei eraii rasa cea culta dintre popOrele de la Dunarea, sell
cum dice D Hasdefi, substratul cultural al Slavilor, i aa numai s'a
produs bogata literatura slavona meridionala, carea mai pre urmd din
prima limbei s'a numit numai a Slavilor. Doveclele despi e colucrarea
Romnilor la desvoltarea literaturef slavice nof le-am presdrat in modestele n6stre lucrari istorico-literare, pre care le pi:Re cine va gasi
in colOnele Revistei c Biserica Ortodocsa Rom5.na,, in cRevista Nouap ,
lar pre unele in operele cCretinismul in Dacib g Meterul Manole

i Petru Movila,, etc.

and i pentru Romani a venit plinirea vremei,

1 el avell o
organisatiune politica i bisericsca bine veduta, mai ales de popOrele
cretine de la Rsdrit , chnd manuscrisele se inmultise prin mtmastirf

2) Nol am dovedtt In deajuns, a activitatea luY Metodie sit Kull este o actlynate nu maT
culturall, de carea s'a folosit nu numal Slava de la Dungsea, dar st Romlnif (VesIT Crestintsinul
In Dacil, de G. Enleenu, 1878, pig, 11 0-122)

www.dacoromanica.ro

VIII

in deajuns, si purtate din mama* In mnd comunicail pe irielegerea

tuturor invetturele credintei crestine , Romarui fac cea intdia incercare de a se tipdri Evanghelia in limba lor, si ea, dupre cate cun6stem pand acum, se di:di-este in forma cunoscutd literaturei sub
denumirea de Tetravanghelul lui Coresi, st la Brasov, in anul man-

tuirei 1561. Da la Brasov, in a doua jumaate a vecului al XVI, si

de persOne neoficiale se traduce si se tipalreste cea intala E\ anghelie
rornnscd ; fiind-cd Romarni cu dorul traducerei cdrvlor bisericesti in

limba romnescd introduceil in Biserica crestind un pendaglosism, care

putea sd aducd cu sine anatemele si urgitle Bisericei din Constantmupol.

i de aceea intdia incercare de traducere a Evanghehei se face pre

o cale cu totul privatd, asteptandu-se in tdcere resunetul, ce va avea
incercarea cea surnecd a timpului, si Idsand timp destul, pentru ca
triglosistii greci si tetraglosistil slavi si slavisati sa-si spund cuvntul lor.
Dupd traducerea cdrtilor sfinte in limba slavond, omenirea din
Resdritul Europei falcuse destuld esperienta, sivdcluse kiar, ca. DumnecleLl
primeste rugaciunele tuturor crestinilor cu tOt buna voiqd , mai ales

c aceste rugaciuni se fdcil pe intelesul tuturor, si deci din inimd.

De acum se ivesc pentru traducerea catlilor sfinte in limba romana
alte greutdti, si ele sint de naturd nu atata religiOsa pre cat literard,
mai rmnend din vekia teorie nurnai sublimitatea adevrurilor crestine, carea, cum se clicea atunci, nu putea fi incdputd de tingustimea
limbei romnesti i . Dar Coresi insusi, incep6nd cu traducerea si tipdrirea Evangheliei pentru ritual, nu Ordseste intreprinderea sa, si la
1580, adeca. dupd 19 ani de la tipdrirea tTetravanghelului., el traduce st tipareste o alt Evanghelie, carea are menirea de a fi invVit6re , adecd o Evanghelie cu tecsturile interpretate, carea slujaste
in Biserica romand de cazanie, sail cuvinte de invOturd i cu kipul
acesta, iniciativa privat a lui Corest dovedeste lurnei, Ca si limba
rornnd, dest limbd vie si fdrd de trecut literar, este capabild -de a
incapea adevrurile religiunei crestine, far Romnilor le formulzd
increderea in sine , si in vcul al XVII-lea iniciativa privatd a lui
Coresi trece la iniciativa oficiald a Domnitorului, a Mitropolivlcr si
a litetaOlor tdrei, si de la Brasov tiparirea caqilor romnesti se
strrnutd la Govora, Iai si Tirgovistea adecd in centrurile de cultur oficiald ale Romnilor
Indrdsnec a fost pasul Romnilor, facut cu traducerea si tiparirea
Evangheliei la inceputul jume'taei a doa a vcului al XVI-lea ; st apoi

el era cu atata mai cutezdtornl pentru acele timpuri, cu cat lucrarea

acesta se face intr'o linib vie, Inca neformata, si miscatre in evoluVunile ei. De alt parte, triglosistii greci, carii acum umpluse tdrile
Rornamilor, si tetraglosistil slavi, sail slax isati, fAceil tot feliul de pie-

dice literaturei ndscnde a Romnilor. Tetravanghelul lui Coresi rmane o carte mai mult pentru trebuirqele casnice ale Romnilor, si
Evanghelia nu mai este atinsd si nici se mai retipareste pentru ritualul

www.dacoromanica.ro

IX

bisericesc, de cat la 1682 ; adecd dupd una surd doe-dee! i unul de

ani, i atunci barba0 epocei lui S, erban Cantacuzin recurg la o tacticd
minunata. Atragend in partea lor pre triglositii greci, carii aveil interese multiple in Wile romne, i carii vomit a desraddcina hrnba
slavond dintre Romani i a o inlocui cu cea grecesca, lupta cu puteri unite improtiva cartilor slavone, ce mai aveil neajunsul, cd strecurase mai multe greeli de traducere ..5i ast-feliil se esplica, c la
ivirea Evangheliei din 1682 triglositil greci tac, iar tetraglositii
slavi sail slavisa0 sint indbuici cu cuventul, ca noua traducere se
face de pre originalul grec, i cd ea cautd a inldtura neajunsurile
traducerilor slavice
Iniciativa, luata de Coresi in traducerea i tiparirea Evangheliei

de la 1561, dei modesta i

sfiiciOsa,

tetraglosismul religios al timpului,

este insd hotaritre f4d cu

Coresi pOte

fi

privit ,

din

cate tim pana acum, ca adeveratul pdrinte al literature! rituale romneti tiparite. Lupta in contra traducerei i a tiparirei cartilor bisericeti este de acum strdmutatd de pre taremul teologic pre cel literar ;
1 daca Romnii nu mai ating cartile dogmatice i cu idel abstracte
ale ritualului un timp destul de indelungat, apoi ei continua, dei cu

sfial, pasul lui Coresi inainte, i tiparesc cart! cu rugaciunile, sail

tecsturile dogmatice in slavinete, dar tipicurile, sail randuiala ritualului, sint de acum date pe romnete. A trebuit ca iniciativa traducerei t a tipdrirei cartilor bisericeti sa primiasc un caracter oficial,
i cu rAdicarea pe tronurile tarilor romne a lui V. Lupu i M. Basarab,

literatura romanscd ii reia aventul ei, i reincepe la 1640 cu PraviliOra lui Meletie Makedonenul de la Govora, cu Evanghelia Inv&
Otre ,tot de acolo 1 de la 1643, cu Evanghelia invcatre din
1643 de la Iai, cu Evanghelia invetatOre de la Del (Tirgovitea)
1644. Tote aceste tiparituri i cu tIndreptarea legei, de la 1652
erau carti romneti din literatura dreptului canonic, sail carti de
invtdturd ale poporului, care nu atingii dogmele, i nici aye('

trebuinta de termeni abstracci, ce ar avea de infaciat ideile metafice ale religiunei cretine Ideile abstracte, i mai intdi cele din
simvolul credirqei, sint traduse pentru intdia data la 1657 de cdtre
monahul din Cozia Teodosie, ajuns la 1669 Mitropolit al Ungro-Valahiei,
i din ordinul Mitropolitului Stefan , i acesta traducere remne in

manuscris i nu se updreste de cat tarcliti 3) . 51 pentru a se risipi

temerea i frica, de a nu se grei in traducerea caililor ritualului, a
trebuit, ca D-cleU sd inspire pre Mitropolitul 5tefan, i la 1651, sa
traduca cartea t Mistirion 2 , i aid apoi cu autoritatea sa kiriarhald sa
cbcd mai intdi cdtr fiii sel sufleteti iDerept aceia i smerenia noastrd
cu voia lui D-cleu i cu lucrarea a Duhului sfint, aflandu-ne la Biserica
sfinta pravoslavno catolicesca a tare! Munteneti, intru randuela arhie-

a) Conchca sfintd de Ghenadie Cralove,nu 1886, pag 39-40

www.dacoromanica.ro

rescd, a Arhiepiscopii Mitropolii a Tirgovistei, si a toatd tara, intru

toate clilele doriam cu inema, unde vedeam atd.ta nestiintd a bogati
preuti ai tdrel, . 51 mai jos .51 veclend iar cum aU cresting Wei
imputare

preotii mai vrd.tos de cdtre hulnicii de lege 4) cum pentru

grosirnea si grubia 5) nu stim sluji tainele sfintei Beserici si strip
toti tot-de una ca. dvstvuesc 6) si nesdbuit, si clic, c am ultat cmurile, socotelele si obrdirile, kipurile, nerneririle si toate rd.nduelele
i

tipicurile sfintelor taine,

Apoi cGndii sa ia imputarea batjocontorilor de asupra acestei tdrisre, intant de md.na drepta a lui D-ded
Nu cum ail fost 'And' acum slat oneste tipicurde, carele nu le pot sti
cinstitii si cucernicii preoti pentru nesabuiala lor, ce tot rumneaste
toate tot pre rand, carele lesne intealte Molitfelnice nu le veti putea
afla
cu proastd anevointa 1 osteneald a smereniei noastre adunate
inteacestd cdrtulie de pe Molitfelnicul grecesc i slovenesc amendoe
infdtisate. ,

Dupd aceste Mitropolitul S,tefan isi indreptza rostul gurei sale

catra tetraglosistii slavisati, clicend (Derept aceia, dac vremea ce
se risipeaste si se goneaste de se sparge intunerecul cu inorarea cetii

si a *lei nestiintei mele, de am mai dres rnduealele si le am prepus rumneste, ic, pentru aceea nu se cade voi direptilor miei fig
ai praroslaviei sa ye inponcisati si s ye scrdbiti in potriva pdstoriului
ostru... i rnai jos cAsa st inponcisdtorii de cuvent acmii, ca niste
aspide surde astupa ureakele, ca s nu aucld cuventul de invetdturd
bund, far limba si-o ascut spre cuvinte rele si spurcate , ce pre dinsii
va judeca Durinnecleu.,
Si

de la 1651-1682, timpul tipdrirei Evanghehei lui 5erban

Cantacuzin, mai trec trei-c)eci si unu de ani, si lurnea romnd tot

nu indrdsneste ase apuca de traducerea si tipdrirea cdstilor dogmatice ,
cu pasi msurati.
dar ideile timpului isi fac cursul lor cu incetul
Mitropolitul Teodosie, cel care la 1657 si in tineretea sa traduLe
simvolul credintei, la 168o cd.nd tipareste luturghia, nu indrdzneste s
traducd inpreund cu tipicul i rugaciumle Liturghlei, desi traduce si
tipdreste pre cele de la Dumineca pogorirei St. Duh, care de altminterea sint pline de idei dogmatice i abstracte Prin dedicatia acestei
Liturglui Mitropolitul Teodosie ne spune pe fatd, ca.' in a doa jumtate a vcului al XVII lea, Romnii nu se apucal cu punere de traducerea si tipdrirea cartilor ritualului, mai mult din cause curat
literare. Eca cum se esprim Mitropolitul Teodosie catra Domnitorul
*erban Cantacuzin prin dedicatia vorbitd tiara' Liturghia toatd a
o prepune pre limba noastra, si a o muta, nice am vrut, nice am
cutezat (drept mdrturisesc) pentru multe alte pricini ce ma lupins,
u

4) Aluste la unputlrile calvintlor din Transilvanta, caret Adel de preuta rominT, cg. nu still
s&ist nusterele religtune crestine
4) Grunta de la slavtnescul rgy6Eaff = grosolan

4) D6vstvuesc de la OficmoBan = a lucra, a practica.

www.dacoromanica.ro

XI

i fientru scurici limba noastri ce iaste o am fdcut, cij5en1ru

si vai cii

tztsa dasccililor (cum am dis), ce nu sint intru ticdlos rodul nostru,

pi pentru neintelgerea nasoadelor, tainele ce sant, i ce insemneth
*i pentru neobiceiul besricei noastre, ce pdnd astd-di naU inut. Ce
dara acesta de cestd. data, *i mai intdi tiparului as da am socotit
cu ajutoriul
fericitd viatd, inca rdzmnd,

i dupd acesta iard*i nd.ddjduind intru tatdl,

dar al lui, *i intru a mdriei tale bund i

gandesc 1 alte cdrti a mai da in lumina, cat voiil putea, iar ic
pentru folosul i adaosul lipsitului nemului nostru . 5i pentru ca sd
se vadd *i mai bine, pentru ce Mitropolitul Teodosie Liturghia n'a
vrut nice a cutezat a o prepune (tOta.) pre limba noastra *i a o muta t,
ddm aid i locul din aceia*i dedicatie, unde el arata cu duio*ie starea
poporului de altd data i o compard cu cea de pre timpul lui; pi
pentru acesta dice . c Acesta dard vedend i noi, Ca ne cum lipse*te
in limba noastrd de a fi ea sa intelega norodul, ce Inca *i multi, da
nu mai multi preuti, 1 la alalt cm bisericesc, de a cunoa*te orani teremoniile el, cum as sluji trebue, i fie*te-care la vremea
ei, de a se dice 1 a se gldsui, putincio*i nu sAnt, *i mai vdrtos acesta
i den invetatura, *i den neintelegerea limbei pogoard, care noao
jalnic *i plansuros lucru iaste intr'atta mic*orare, i cdlcarea rodului
nostru cestui furnanesc, carele odatd. *i el numrat intre putincioasele

duiala

nemuri,

intre tarii oameni se numera, lard acum atata de supus,

1 de ocrt iaste, cat nice invtAtura, nice stlintd, nice arma, nice

legi, nici nice un obici intru tot rodul, cat se pomengte astd-di
ruman 7) nu iaste, ce ca ni*te nemernici, i orbi intr'un obor invartindu se, *i infavrandu-se de la streini *i de la varvari 8), doar 1 de
la vrbsinasii rodulul nostru 9) cer *i se imprumutza, si de carte i
de limbd, *1 de invetaurd.. 0 grea *i dureroasd intmplare,. Eaca in
sfer*it i vederele teoretice ale kiriarhului nostru fat cu dorinta Romamlor, de a*i avea cartile ritualului pre limba lor, *i care vederi
sernend in totul cu ale predecesorului seu, Mitropolitul 5tefan, precum
cu activitatea cea mare a fratelui seii in Hristos din Moldova, 4ic
a Mitropolitului Dositei, cel ce nu ni se infdti*azd a*a de sfiicios, ca

Teodosie, *i el gdse*te vorbe romane*ti, cu care sa imbrace tote

ideile abstracte ale cartilor ritualului. gDeci dar bine ar fi, dice
Teodosie prin ace*i dedicatie, *i de mare folos, cand fie* carele
in osebitd limbd asa o ar audi, (adeco. pe Leturghie) i o ar intelege,
(mdcar i altd slujbd a bisricei)..
A ceste sint in trasuri generale fasele literaturei cdrtilor ritualului
nostru bisericesc pand la 1682, cand 5erban Cantacuzin tipareste

tecstul

7) Eca cum esplicl Muropolitul Teodoste pe RumaniT s6T lute() noti, tIpr1t aliturea cu
(Intre rumnY ce dicem, cuprindem st pre moldoveni, a tot (lintel) fntinl curd s
9) Alusie la SlavT, a clrora iirnb o Intrebuintait Rominff st pre timpul MitropolituluT

Teodoste

9) NoT credem, a aid se face aluste la Ungurfi caivini, calif lucrati acuma arc( pentru

RominT cu scopurt creme, ca catelnsmul calvmesc -

www.dacoromanica.ro

XII

Evanghelia sa, cu carea, cum vom vedea in decursul acestor studii,

introduce o noud epoha in istoria literaturei nstre bisericesti, si pre
care fase nol le resumam ast fel: Coresi este firima 7ersnd, carea a

rufil cu letraglosismul religios, 4.i cu traducerea z tifidrirea Evangheliei

sale introduce in Riserica ortodocsd un fiendagloszsm, care trzumfezd
numai multdmitd currgului luminat al Mitrofiolitului .5.1efan al UngroValahia, activildtei celei fdrd fiereke a Mztropolitului Dosi Id & Moldovei i cumpdialei inielepciuni a Mztroplztului Teodosie
Cel intanl arata Romnilor i lumei intregi, ca se p6te eprepune,
i pe romnete misterele i ideile crestine , Dositei cu un curaj de-

osebit lucrza, adeca traduce si tipreste cartile sfinte pe intregul ;

iar Teodosie stramutd cestiunea pendaglosismului romnesc din Biserica ortodocsd pre tdrmul curat literar, si cu acsta hnisteste pre
trigIositii greci, pre carii ii are de ajuttori in lupta cu tetraglosismul
slavic de la noi, colucrand kiar la rspandirea cartilor rornnesti,
dupre cum face st Patriarhul Ierusalimului, Dositei, la 1688, cand
adauga o prefata de automate la Biblia lui 5erban Cantacuzin Datori
sintern aici mai nainte de a inkeia aceste priviri asupra faselor literaturei ritualului nostru bisericesc, sa adaugam i acsta, cd principalid motor al miscarei nOstre literare este insusi poporul romnesc
cu Domnitorii, card cu activitatea lor fac epoha in istoria Wilor
romne, far ru inriurirea lor la Constantinupol i in tot Resdritul ortodocs impun tacere celor, ce ar fi voit a se alarma la o asemenea
Domnitorii cei mai de capitenie in acest privinta sint
inovatiune.
i

V. Lupu al Moldovei, Matei Basarab al Munteniei, S,erban Cantacuzin,

Constantin Brancovnu i altii, caril cu o largeta domndsca inamtazd
tipografii, fabrici, sa dupre terminul timpului, cpiva, de hrtie, si

grupeza in jurul lor pre toti carturarii timpului.

Aceste puse; ca priviri introductive, asupra literaturei nOstre
bisericesti, vom spune cetitorilor nostri mai denainte, ca aceste stu
dii se or margini aid nurnai la Evangheliile romnesti tiparite, care
a avut menirea de a fi intrebuintate ca carti de ritual, 1 ail fost
traduse de pre greceste, incepend cu Evangheha de la 1682. Nu vom
irnbratisa aid Evanghelia de la 1561, ca tradusa de pre slavineste,
N

nici Evanghehile, numite in literatura nOstrd bisericescd invtAtre,

sad si cazanii, fiind de o cuprindere si o menire deosebita in Bisesi

rica, dupre cum nu ne vom ocupa aici nici cu Bibliile, saci testamentunic veki i noui, find i aceste menite pentru intrebuintarea casnica
a Romnilor. Asa cd dorul nostru de acurn este, ca sas infaVsim cetitorilor nt5te studii Itterare numai asupra Evanghelnlor de ritual, traduse din Itniba grecd, dupa care vor -urma altele ale Evangheliilor
invetatOre, al treilea rand de studii asupra Bibliilor rornnesti, si in
sfrsit, de va voi D-4e11, cu incetul si treptat vom face istoria literaturei fie-cdreta carci a ritualului bisericesc din limba romana.
Nu credern de prisos a ardta aid si metoda intrebuinW la studiarea acestor carti bisericesti. Dupa ce reproducem cu ortografia

www.dacoromanica.ro

XIII

proprie pOrta cartel', prefetele, si notele istorico-literare din fie-care

editiune a cartei, si le insotim cu observatii esplicative, descriem cartea
din punctul de privire al cuprinderel, aratand inceputurile si sfersitgile
fie-cdruia felia de materie cu paginat'ia respectiva Descriem apot partea
ornamentativ a tecstului, fcend a se vedea si aid genul iconografidor
cu stilul ornamentelor, precum si cele 1-alte particularitati grafice. Ara.tnd textul original, dupre care s'a facut indreptarea, comparam tecstul
tipariturei cu originalul 114, si facem a se vedea si deosebirile tecstului
din studal cu cele premergethre lui In sfersit, dup observatiile ortografice asupra intrebutatarei literelor si a punctuatiei din tecst, aratam

persemele, ce au kat parte la indreptarea callei, cu tipografii, ce ail

lucrat, sail au esecutat maestriile grafice
Aceste s'int normele nstre de lucru intru acestt intreprindere,
si noi ne vom abate de la dinsele numai, unde trebuinta va cere.
Decl cu D-cleil inainte !
Ciftz.tatui

.p...------4

www.dacoromanica.ro

I.

C\THROECIIISi
DIN

I 682.

www.dacoromanica.ro

EATANGHELIA DIN 1682

Tecstul sfintei i dumnecleetel Evanghelii, memt pentru utualul
din Bisericele romaneti, a fost tradus cu mult inaintea anului 1682.

In manuscrise se gasesc l pang, astail incercari de traducere a

Evanghehei inca de pre la inceputul vcului al XVI-lea, iar tipante

avem tecstul Evanghehei intregi numai de la 1561, numit al lui

Coresi, i dupre descoperirile hterare, de care dispunern, se p6te
clice, ca acesta este cel intaill tecst rornanesc, ce a stat pre sfinta
masa, i de pre care s'all cetit Rornamlor in romanete invetaturile
Mantmtorului lumel. Tot Coresi, dar numai la 1580, tiparete romanete Evanghelia pentru a doa Ora cu menirea, nu de a sta pre
sfinta masa din altar, ci in Biserica pe analog 1), i a fi intrebuintata
pentru invetarea Romamlor atat in Biserica, cat i. in afara de
Biserica, in adeveruule religiunel cretine cu mai multe tilcuirl,
adunate din sfintii Parmti 1 dela Dascahi Bisencel, i pentru care
ea se i numete tEvangheha invetatOre, de Braov. Evanghehl de
aceste, adeca invelatOre, mai avem Inca trel Intre arni 1643-1644,
cunoscute cu deosebnale de Del (MOnastirea Delului de langa Ten.govitea), Govora (mOnastirea cu acest nume din Oltenia) i Ia1,
capitala Moldovel. TOte aceste Evanghehi tiparite, sail fhanuscrise,
sint traduse de pre tecstunle slavice, i ele pot fi private numai ca
incercari, de a pane pre limba romanesca invetaturile Mantuitorulul ;
i fiind ast-fehil, ele n'ail avut multa durat in Biserica romanesca.;
ail fost de sigur rnmicite de aka partisanif hmbelor greco slavice din
Bisericele nestre, i pentru acesta se gasesc ferte rar, i ele n'att putut
O. mtroduca in sufletul Romarnlor credinta, Ca Evanghelia se pete
traduce i intrebuinta in Biserica i pe hmba poporului. Aceste anurne

imprejurari istorice ale Evanghelnlor, dinamtea celei de la 1682,

1) Analog este masa, sail trtpodul, pre carea se pun arttle, trebtutore la servictu, st pre
care cdriT le IntrebuintazIt dasciLlit la Untarea st ceurea celor dm Bisencl Vine de la yorbele grecestT c'tpa-_=. prtn, pe st 2,o/aop= tribuna judicial-1, de unde se pronuntaa la RomanT sentintele. In
Bisencl mask pentru cture, twrtItturit, cum st pronuntarea sentintelor morale ale BisenceT &supra
gresalelor omenestr

www.dacoromanica.ro

fac pre invtAil timpulul lul Matel Basarab i pre cel al lui Vasilie

Lupu, sa priviasca cu multa sfiala la indraznqa intiepundere a

traducerel tecstulul Evangheliel pre romanete, i kiar Mitropolitul
Ungro-Valahiel Teodosie, contimpuranul lui arban Cantacuzin, nu
traduce rugaciunile Liturghiel, i prin prefata carte o spune apriat,
ca nu indraznete sa faca acOsta din pricina eingustimei limbei rumanet1,.
Cand ins a vernt phnirea vremei, i Mitropolitul Ungro-Valahiel

tefan, de pre timpul lul Matel Basarab, a tiparit eMistirion-ule seu,

Romanil s'at imbarbatat la traducerea i tipArirea de cartl pentru

ritual de pre tecstul original. 1, avend de acum partisani in intreprinderea lor pre Grecl, el s'at apucat pre timpul lui arban Cantacuzm de tecstul biblic, i astal vekiul Testament, inane cel not,
i in sfirit Evanghelia pentru slujbele dumnecleeqt1 a ajuns a fi pusa

pre sfinta masa, spunend partisamlor tetraglosismulul slavic din

Biserica romanesca, ca teesturile slavone din intrebuintare sint, dupre
cum i erat, greite. Aceste sint inprejurrile istorice ale Evanghe-

hel din studiul, ce ne presta, i pre care Evanghelie nol o numim

primul i cel mai nemerit pas in calea hterara de trecere de la

hmba slavona, la cea rornansca i fiind ca acest pas a fost Mcut cu

tag, kibzuinta qi in kip nemerit, el rmane i. paha astali intaiul

pas sigur de propaFe in istoria hteraturei nOstre eclesiastice i de
ritual. Inarmatl de aceste cunotinte, vom incepe :

Prta carlei :
eSfinta i DumneclUlasca Evan'ghelie.
( Carea intracesta kip tocmita dipre oran'duiala grecetil Evan%

ghehi, acurnu intal sau typaritii 2).

eDen porunca, i cu toata keltulala, prea luminatului, i. prea
inaltatulul Domml i obladuitoriu 3) a toata tara rumansca Li arbant

C. voevodU adeveratul nepotft, prea bunului Batran arban Basa,ran. voevodil.

1) Evanghelule cu Epistolele si faptele Apostohlor In ritualul bisericesc ail suferit do6 ImptrtirT. Cea Inaba si cea maT veke este Imptrtirea pe pericope, zAcle, bucItT, as6mInat trebuintelor
ritualuluT, si destinate de supenoriT Baencelor Tar adoa este ImpIrtirea pie capitule, carea se p6te
numi st o ImpIrtire stuntifict, si unde pericopele ritualuluT Intrati de multe orT In doe capitule De
aid o mare greutate pentru ceT ne'ndemtnatici de a glsi pericopa, trebuitre clileT 1`.ca ce ne spune

si trban Cantacuzin prin predoslavia ApostoluluT dela 1683 despre orinitufla Evanghelnlor rominestT, premerg6t6re acestia cAcTasti dart despdrtire, In patru ptrtT a nouluY TestamentA, fieste
care parte nail avutt osebirea capetelorti, dupt rinduiala grecesculuY tipicil, ce era rasipitil si arnestecatt, si cu nevoe a Om a fieste aria sli capti, ce era stl citsel. Flindil foarte cu nevoe estitordord, de vrme, ce ceT ce de IntlY au tilcuita Dumneclefsca Scriptur t. cea noao dupt clime
spre a noastrIL Intelgere n'au socotitti Impreun li. cu tilcuirea st. ptzTascl si ornduiala elinescului
tipicfi a Aid se intelege, cl este vorba despre manuscrisele de Evanghelet, ce s'ati Infltisat luT
itrban pentru uptrire.

3) Oblitduttorit tnsemnzt stptnitor, si el este un atribut, adaos la cel de Domnitor. Vine

de la slavinescul ogocksTs= a stptni, a fi proprietar.

www.dacoromanica.ro

tIntru folosuhl, iintelegerea pravoslavnicil Rumanet1 Besrid.

g Ispravnicti fiindq prea sfintituhl kyr Theodosie Mitropohtuhl
trAl 4) i Ecsarhii Laturilort 6)
(In scaunul Mitropohel Bucuretilor typarindu se.
g La anul dela spasemia 6) lumfl 1682.

Pe fata a doa
c VersurI politice, 10, asupra steinelor 7) lummatului v inaltatulul
1,rban C. B. voevod.

Domn Ica 8)

4) Ispravnic = Indreptitor, Indeplinitor al poruncilor domneol, 5i vine de la ncupaartmcsa

= a se Indrepta, a indeplini. Mitropolitul Teodosie nu era asa de cutezttor, ca Muropelluil kNtefan,
In privinta traducereT pe romingte a artilor ritualuld (vedT btograf luT Theodosie In Rev Bis.
ort. romint, An V, pag 29-30); i Dommtorml Il numeste ispravnicul acesteY h.cria, de$1 de
fapt erad ispravnicY Cantacuzinesni, $1 anume Iordake Cantacuzin
6) Laturile= zaaytvoiv Traducere forte nemeritt a uneY partT din titulatura Mitropoldilor
Ungro-Valahie, gccexog grlayvo-v = Ecsarcul, locotutorml laturilor 1 vorbind istorIceste, acsti
titulaturi s'a dat Mitropolttilor Transilvanie $1 ape sit MuntenteT dupt anul de la Hs. 1 000, and
Ungurti, prumnd crestinismul dela Biserica de Constantinupol, ad trecut supt Biserica Rome, r6mi.
Wend apoT, ca administratia bisericsci a cre$tmilor, r6mag credinctoSi ConstantinupoluluY, sit se fact

tot In numele Patriarhte de Constantmupol de cittri MitropolitiT ortodocsT, in calitate de EcsarhY

Ape acstiL titulaturi a prunit o Intirire st atif mare prtn faptul, a MaropolitiT MuntemeT ad sfintit
me mulct MitropolitT din tinuturile Transilvaniet, and o parte din RominiT TransilvanieT ad trecut
la unie pe la sf6rptul vcului al XVII-lea (vecg artic Tttulitura Mitropolitilor Ungro-ValahieT Rev
Bis

ort. romini. An V pag 135 149 si Condica grid( pag 69 73 , 77-83)

Una Ins6, maT ales dintre streinT, avend la Ind*mint vorba rominscii, sail romanisati nu.
me, platil .= munte, ail tradus grept vorba zrAo'cytog = lateral, cu plait, al platurilor, al muntilor.
Pentru Muntenia, carea $T-a flcut descilicithrea chn muntiT Omla$uluT si aY Figirasule, $1 pentru care

s'a st numit de Oita strenif muntenie $1 de Greet Ungarie , de art . parte, find a ecsarhatul bisericesc al MitropolieT Ungro-ValahieY se intindea asupra muntilor Transilvanie $1 asupra UngarieT ,
traducerea luT 7124to9 cu plaid pare a avea ere-care as6minare formal i. cu adey6rul Wort; dar

yackytos din titulatura Mitropolitilor Moldove? Ate nu putem gist me acsti parte de adev6r.
Ecsarhatul bisericesc al Mitropolie MoldoveT se intindea asupra Galitie si a Podolie ruse$ff de
adeci, asupra uneT localititY plane, dupre cum o arati $1 numirea, pila platurtsad muntY
La anul 1682 Mitropolitul Teedosie este revenit la tronul MitropolleT Ungro-ValahleT El In
anul 1673 este Inlocuit cu un grec Dionisie, Tar dupi tnlicuire se retrage la mOnistirea Coma, measti.slY ,

ta= sa, si apoT la Tismana, cind el pentru Intim dati zide$te o Bisericuti cu MIT pre delul de
lingi ora$ul Rimnicul-Vilcea, supranumni Cetituia, Tar grecul Dionise mOre in anul alegereT see
de Mitropolit. Dupi mOrtea le Dionisie tronul mitropolitan este ocupat de dad. Varlaam, Episcopul
de Rimnic, pini la anul 1679, Aprilie 15, and Tari$T revine Teodosie, $1 face, ca Bisericula cetitula sit r6mini pind In cele de pre urmi metoh al Mitropolle Ungro-ValahleT (VedT Conclica

sinti pag 41-45)

1) Spisenia = mintuirea De la cuacam = a nautili, $1 acesta dela man. . Mintuitor

7) Stemele = imagmele Vine dela sterna.atis = panglicit de incununat capul, cununi si

coroni , insignule genealogice st demi-Ware , st acesta vine dela azglyza-arog=cununl.

I) 'la) chn titulatura Domnuorilor romira, st anume al Muntente al if MoldeveY, nu si aY Tran.

silvanie Observant maT Intl; cli. unit 11 scrid Ici, cu nth, sad accentul circumfiecs, In sgmnul luT
loan scurtat, altiT 'Jo) cu accet gray, 51 atuncY scrutorul merge cu mintea sa pint la numirea misteri6s1 a luneT, sad a pitrarule Intiiii, pre care noY l'am tradus cu CraT, Rege (VedT eraldica vekTe a
Reminder, de Ghenadie Ep. RimruculuT, 1894 Bucure$tT, pag 16 33). Dar noY ail dim aid pirerele de cipiteme asupra acesteT yorbe mult discutate
Domnul Venelin In opera (Bnazo-kraperna RAH ,Ikaico-caaBacKin rpartana. 1840.
Petburg pag 27) dice despre rominescul 'his, cln Valalua utter cred, di 'lai Ins6mutzi loan, altil
lona, $1 In sfArpt ceT din grupa atreia ley, st de aceta toff Domnitoril s'ail numit loani, lonenT $1
lovenT P MaY jos la pag 29 acistogi (Din Istoria Bulgarie $tim, ci dupi .eliberarea tronuld constantinupolitan de jugul latm, la 1204, Regele Bulgartlor (noT aditugbm al Romino-Bulganlor) loan,
In ciuda Baldtunder, $1 dupi ce a cucerit Rumelia si Macedonia, a primit tithil de Cesar al We
Bulgarff, al Grecilor, Albanezilor si al Serbilor . Dela acest loan, neultat pentru BulgarT, s'a ni.
scut titlul: c Cu mila luT D.cled $1 ale Roan = Cesar, etc.. SI in sfrpt pe pag 30 InkeTe : chi

www.dacoromanica.ro

Literele de pre laturele stemei

3/63 = Cral, Rege, ifi =-. A.rban, K = Cantacuzin, R

Basarab.

RA . voevod, A .Domn, C .obladuitor, I1 = trei P. romanefi,

documentele ne'nsimnate se lasi cu mila luT D-steil, si nimene n'a taiga de sada, a Ici" fill de rucT
o trebuinti a ajuns a fi nedespirtit de numele Domnitoritor, Tar scrutorff necultT II intrebuintzi
dupre obiceld, fgr a-T sti onginea si Intelesul, Cu modal acesta, D. Venelin crede, cti l'a') este scartatul liii Joan, si acest loan este numele lu! loanitill, sail 1oni, Regele Romino-Bulgantor, din a
canna mill, dupti D-deti, DomnitonT Romnilor din Muntenia st Moldova erau StipinitorT, sail Cesar!
Acsta este o interpretatiune bulgar i. aluT Ei, i de acsti pirere se tin si ceT maT multi din

istonciT rominT, prezum si D Bogdan, care a scris mg pre urmi, publicindu-sT studiul prin cConi dupre pirerea specifici a D-sale Alecsandru Basarab l'a lmprumutat de la isman,
vorbirT licerare
ginerele seil, purtindu-1, adlogim noT, name acest isman
Ieromonahul Pante In asa cIstone Slavtno-bulgar i. dice cImpiratul TarnovuluT, fencitul si
vrednicut de aducere aminte, Mihail, sail loan, adeci crestinitorul BulgarieT, Boris Mihail Dela

dlnsul a plecat familia o nmul tmpiratilor bulgarT Orli la Ioan isman, cel ma! de pre aria,

totT acestia, canT erati de nmul luT, subscrial tidal lor cu numele luT, si Ina! scriii numele lor,
pre care 11 avIl, i apoT Ioan, adeci IoanovicTc. (EpaTE1r1 ()Tiepin, IICTopilf npaBocnBuirr,

Aerameit. E Golubinski Moscva. 1871. pag. 658 ) Cu modal acesta, Paisie giseste pre Icti tot la
BulgarT, dar nu cu Venelin la loniti, ci la Bons, si intr'un nume fictiv al acestula, pre care ma

o me AsaniziT, sad urmasa acestora nu Pad purtat. (Veg Crestirusmul mei In Dad( cu Documental original de la loan Asan). Eca izvorul pirereT D-luT Bogdan din
studiul menoonat, pre care D Golubinski lila dela 1871 l'a pus la triclimina invitatilor...
D. Fotino ('laToeia aTic mciAas ...lariat Viena. 1818 '1' II, pag, 21) dice . c'10) al vekilor
DomnitorT, care insimnezi NoT, a fost pnvit de posterior!, ca un nume propiii, Ioan, $1 rad adaus
la inceputul utlunlor domnestT Onhi ast1-91T, 'IW, sum de D. Fotino cu accent gray i aspiratiunea
subtire, ne aduce aminte maT mutt de numele =stenos i argeic al lune!, despre care noT am vorbit
In de ajuns si prin Eraldica vekTe a Rominilor la local mut, i traducerea luT cu NoT este prea
arbitrari. Dar si mergem Inainte cu inorarea deosebitelor peeve
Dupre D A. Tr Laurian (Magazin istonc pentru Dacil BucurestT 1845 Tom I, pag. 329)
cDaciT DacieT orientate din timpurile trotilor avti numele de Iowan!, sail IoannT) Prin urmare p
dupre D Launan 'Al al titulatureT Domnitonlor nostn insimnzi tot loan, orT sirbescul boy, sau
latinescul Iovis = lupiter.
Ma! avem inch o *ere In privinta liff 'las ,1 acesta se datoreste unuT cerc de scrutorT
dela cGazeta de Kisinifis, canT pre la aniT 1868 si 1869, publicind niste documente rominesa,
flu* multi bitaie de cap traduc pre './cci cu NoT. MaT mult ET clic prin citata f6Te eV, insemnzi
pe moldoveneste ed, in loc de NoT. 1 acsti vorbi nu se pile ceti Io, i nicT traduce cu lovana.
Acsti pirere, nefiind istorich, este cu total lipsiti de orT ce temeid ountific, si ea, credem no'f, a
esit din piruta sinfonie a luT Vai cu rominescul ei fati de rusescul $I = ed.
Si dim aid u pirerea D-luT Scarlat Vizanti despre onginea arheologick a luY 'IW, chtri
carea tncIinm i noT, aritind maT IntiT deosebitele forme de scnere ale lui 'Jo) din documentele
Boris, rucT urma$iT luT, precum

rominestT.

'Id) din titulatura Domnitonlor rominT se sum '1a7, ca in Eranghella din 1682 , Iwr, ca un
scurtat din Ioan, unde aspiratia neregulati s'a pus supt circumflecs , t In sfersit 1w simplu, fhrhi
de vre un simn ortografic Formula intim este In deobste intrebuintati de chtri diaciT = scrittonT
rominT de nm, adoa de diaciT bulgarT, sail roman! de culturi bulgirsci, cant, se vede, chi avh
in mintea lor credinta, ci el este denvat din iwoms, i in sferot formula a treia se intrebuintzi
ma! ales de diaciT serbiT de nm, canT rar 11 traduc cu Ioan si de ma! multe-orT cu Iovan.

Scarlat Bizanti in opera sa (c'H KwvararTivoimato Atena 1851) ne spune : cDupre

Eustatie (E)g ,droinic Tiov ffeeiv. 92) 'IW se numla In dialectal Argeilor luna Pe lingi aceste o
Cronica pascala slice, ca Argeff i pini astip numesc in mod mistic si cu nume apocnf pe luni
'lei Stabilindu-se acsta, se ecsplici tuna cea cornorati, sail unbmati de amando chiphithiTele, carea
se Intitneste Rine des pre monedele bizantine, si pre carea statul turc a luat'o, ca emblemi, nu mai
mult din Intimplare, ct imitind (pre BizantinT), dupre cum crede st Turnefortms, si p6te dupre
acesta i Choiseul-Gouffier (Voyage pithoresque T. III, pag 454) , desi acest renunnt clbhitor glseste
causa emblemeT In alit istorie. Tristam kTar a publicat un facsimele frumos al uneT monede a luT
Traian (Comment Hist T. I) pre reversal cana este nu numaT kipul luneT cer ?intimate de amando6
citpataele, dar si stoa, ce este aseclatk In mi)locul eT, adecl twig emblema StatuluT otomana. La
cele Oise de D Bizanti noY vom maT cita i o althi monedi tot din vcul al II-lea, aflatti. la Abidos
din Troada, unde capul luT Traian este laureat, Tar pe revers stall doT cabirT fatit In fatl si la inkiloc
crawl nou al nostru, adea 'Ici`,, cu stcia Intre cOrnea (Eraldica vekTe a Romamlor, pag 48).
Eca In sfersit t faptul istonc, de cAnd si cum Argeff ah prima luna, L cu dinsa pre '1w,
Intre obtectele i numele, stimate de clinsiT.
In opera intitulatil ,,(EOHCTaIITHHOHOHT3 H TypEg" Stpburg. 1841, pag 3) cetim. cIm-

www.dacoromanica.ro

4 G-rip'soni 9) 0 stemele, sOm'nes ImpOratieY,

Precum 0 corbul vklese afi sOm'nul Dom'mei

Cu carea cestil lummatt Dom'nti, vredruct so impodob6te,
AmWdurora stemelort motOnti sO pomen6te
C. de pre nmult parmtescil, pre gripsor stopante,
hit, de pre mama pre deplun`l pre corbil dom'n4te 19).
cTu dara Doam'ne care eti, marele impOratil
Care pre cestil Dom'nti lummata, insuti lai incoronatil
Cu lina pace sal' pazO0i, cu vnatA fericita,
in scaunuta strammlora, cu Domme slavita.

Pe fala intAia din a treia fade a Evangheliei cetim:

Iai Orbanii Cantacuzino Beisetrabil Voevod. Din' mila lut Neil
Domng 0 obleiduitori4 Oral rumeinqtt. Tuturor celor, ce s vor intdmpla a ceti, intru Domnul sci s bucure.
(Mare iaste dragostea Prea bunuluf D-clOt, care de'nceput ati
ardtatt qf aratd la omt fiindil lucru al sfi, 0 zidiri a mairnlor sale :
qi vnata luf din'tru asa suflare, precum clice svnta Scripturd f
sufla intru dnsulii duha de vilatd. Derepta acOla multe qi bogate
mijloce 11) ag facutil pentru alui spdsenie, 0 int= at datt Jul lOgea
paratul Filip al MacedomeT, Intinslend cucerirele sle In Tram., a dont sa supuna st bogatul &mutat
Dupa o lupta destul de Indelungata, In carea Bizantina sT-ati aparat orasul barbateste, Filip ea hotarlt, ca sa sl ajunga scopul cu o navaltre puternica s pe neasteptate Pentru acsta s'a ales o n6pte,

cand Bizantina nu presupunti o nal/111re De o data $1 din nora ceT negri a est luna, s cu o lumina neobicTnuita a luminat tote tmprejurimele orasuluT Planul ascuns a fost descopera, orasena
ail luat m6sure1e trebuitOre, st cu usurmta a fost 5.6spms atacul Din rccunostinta pentru ajutorul
la tnnp st tot-o-dattt misterms eT all inceput a adora pre Dia, a, aparatOrea orasuld lor, st o lulupular' pre monede In forma de jum6tate d lira Acsta emblema maY pe urrna a fost primitli de
caul Constantin, and el pe rumele Biz1itiuluY a Intemetat capitala sa, st a fost pastrata s de Turd,
and eY Fail cucent Cu modul acesta, um6tatea lune a ajuns a fi dim& Turcilor nu, ca o emblema
a musulmanismuluT, ci ca emblema a ConstantinopoluluT,

Acum, dack luna s'a numa de veka Bizantira '10), s Scrutora bizantinT cu cbaca serbT neail pIstrat anume acesta forma de scriere a luT 'A' din taulatura Domnaorilor nostri , dacli de
alta parte luna cu sail fall o stea In mijloc se Intalneste pre monedele imperatorilor BizantinT st
ale ha Trman, ba, dupre cum am aratat prat eraldica velae a Romandor (pag 48-55) pre medaliOne, icOne st monede din vcul IV st maT pe urma , noY sIntem In tot dreptul de a afirma st aid,
ca Romana, pastrand reminiscent& lund, nu T-a uTtat rud argeicul st misteriosul nume de VW, =--Crani, sail Rege, s cli acest nume, cu tntelesul ha cel mastic st cunoscut numaT celor iniciatT, a fost

In stare sa ferlasa. pre Romira de multe neplicerT, ce le putti vent din parte& Regilor ungud s
me pe urma s dm partea Sultanilor St apoT, mcI Mircea cel batfin, precurn $1 mei tefan cel

mare nu se numesc pre sine Reg.( sail CraY aT Rominilor, cu OM neatIrnarea st marepa lor politica,
dar dm taulatura bor. precum s a tuturor Dommtonlor, Inar si acelora de o val6re mica, nu lipseste
rucT misteriosul 'Id, De am& pentru nd ',fa) ins6mnza Rege, saa CraT, dupre nunurea vekTe
9) Gripsora = emblemele Dela griphus = gIncitore, sal emblema unuT lucru, od autoritatY,
s acesta dela yetgoe, saU ye4-vmes = animal mitologic Cu capul st penele de vultur, Tar trupul
de lea, ce In maraism tninputa pre sOre
10) arban era dupre tata Cantacuzin st dupre mama Basarab, st de acela In sterna luT Intra
vulturul bizantin cu da capete, Imprumutat dela PersT, dupre cum noT am aratat prin Eraldica Romantlor, cu corbul Basarabilor romanT Acesta Ins6 deosebire dintre vultur s corb, aratata st alac
Intare$te $1 maT mull vedertle n6stre despre corbul dm sterna MuntenteT, s ne face sa yhcem Inca

o data, cli corbul st nu vulturul, fie el st cu un stngur cap, a fost rebusul vekiil al sterner vela a
Munterud (vecIT Eraldica vekTe a Romatulor pag. 69-85)
19) Mijloce In loc de mtjloace, s acesta pentru milt, Indurare.

www.dacoromanica.ro

cea firsca

ca pren rnijlocul zidirilor sa vie pre 12) cunotinta lul

Not, precum clice Apostolult. Ziditonult D-clt, s vde den'tru

marirea i frumustea zidirilort Pre'ncare zidiri, i iubitoriulU de
D-lot Avraamt sat dust spre cunotin'ta Dum'necleiasca. Iara de
vrOme ce nicl pre'ntraceste zidiri au cunoscutt omult pre D-clt.
Iarali de adoao oara all datt lui lgea cea scrisa. prent Moisi la muntele Smael %it, nu deplina, pe'ntru nedeplina cunotinta a Iudeilort.
g i lara1 mci pe'ntru aciasta all luatt omult folosinta, dereptil

acOia mal pre urma, de toate, All trimist pre cela Unult nscutt
Fiiul sell. Care insu0 licea : atata all iubitt. Diet lumea, catt pre
Fiaila set unult nascutti lat datU, i luandt trupt i. suflett nevpta, din Prea curata Fecioara: datau lui noult testamentil, legea
cea de phn(a), ac svnta i Dum'necleiasca Evan'ghelie. Pentru carea
purtatoni de Dhil proroci at prorocitu, clicenda : di'n SionU va ei
lgea, i cuvOntulu Dom'nulul di'nu Ierusalimt ; Ian, nu mai multu
di'nu muntele Smael, care evan'ghelia laste lumina oameniloru i vhata
credfncloiloru Ea santt clice Vnata i invilarea, intru care Evan'ghelie 4 lucruri s cuprinda ; infricoari, Porun'ci, Credinta, i fa-

gaduinta. i cu infricoari s catiga fnca lui D-pu, pentru care

ca cel duel**, se vor duce la vilata de vct, lara cel pOcato1,

la mun'ca de vct , acolo va fi plan'sult i scarnirea
Prenu
clice :

porun'ci larai catigse bunele fapte, pen'tru care (lice : acstea

porun'cesct voao, ca st iubii unult pe altult, i precumil yeti
s faca voao oamemi ; faceti i vol lorti asOmene. Pre'nt credinta, iarai catigase lumina credintii, i viiata de vci 13), pentru
care clice : celft ce va crOde in mine, de va 1 mun, viii va fi. Pre'nt
fagaduinta larai laste, ca unde dice: Venitl blagoslovitii Parintelui

miet, de moteniti cea gatita, voao impOratil mai namte de zidirea

lumil. Pe'ntru acOia cu adevratu acOst svnta i Durn'necleOsca
Evan'ghelie, Iaste cale i adevOrt pre'n care ne povatuimt spre
lumina vietil, care laste elt insu1: Et sant) qice calea i adevOrul
i viiata. Aid intraciasta synth Evan'ghelie fericescuse
:

fence clice de milostivi, ca el s volt milui. Aid intraciasta

so

lauda mucenicil : cine va vrea sufletult lul sail spasOsca, clice salt

pilarcla pentru mine i pentru evan'ghelie.

(Aid sO lauda pustinicil: cine va vrea sa vie dupa mine sa, se
lepede pre 14) sine, lice i sa ia Crucea sa, 1 sa vie dupa, mine.
tAici sO fericesct Arhiereil: i pastoni, cel ce au lummatt in
lume cu bunele Ion fapte, i cu ale lort invOtaturi, ca o lumina.
11) Pre, tn loc de: la Inrturire grecEsa . va 1-1,11 jr

nostintg.

T;111 yvcjacv

sg ving pe (la) cu-

11) De vc, si de vcY, traducere a tut

(og = vecinic, seri a SlavmesculuT st,notth =
etern, vecYnic. Mei Ong astit-clY no este stabiltt g. formula traducereY scestuY athecov, si el se traduce asti-clt, ca i mat nainte, cu adiectivul Si cu geniovul numelut , o datg Insg cu singularul si
alte-orY In pluralul liii, tot-cl-una trise cu tnteles adjectival, de etern, Met de sfrsit.
14) Concordanpt de verb Raw cu acusativul, In loc de cea reflexivg cu genitivul , adeci de

sine. Ind( o dovadlt, cI limba romilnscli era in formapunea et.

www.dacoromanica.ro

Vol santeti lice lumina lumil. Aici toate svAr'irile s afla, filosofiia cea cunoscatoare i lucratoare. Aid toate cOle Dom'neti sOrbatori i ale Preacistil se aft. Awl i cei derepti impOratI i Domni :

sO fericesct, MO pentru adevOrult i spre facerea de bine, sag

nevoitg i so nevoescO. Pe'ntru ca facerea de bine ; iaste plinire
Evan'gheletii porunci.
,AcOstea cunoscOndt i nol, avOndU invotatura de la stramo1,

pentru Dum'neplasca credintA, i curnt Ca credinta care laste noao

data de Prorodi i de Apostoli fArde fapte iaste moartA, i sufletul
credintif santu faptele. NevoitunOmt i nol sA ne arAtAmil credintif
cu fapte, de vrOme ce di'n nula lui D-c1011, nOmg invrednicitO. Cinstitului acestuia Scaunt alt moilorti strAmoilorg notri, a fi stapanU,

i oblAduitorit. Amu socotita ca sa inderep'tamt cOia ce iaste folositoare sufletelort, i avOndg nadOjde pe'ntru cOle viitoare bunatat1,

nOmil nevoitil de am sOvOritg acestg lucru Dum'necloescti, svta

aciasta evan'ghelie. Care nefiindg mai denamte tocmita la slovenie,
sa cetOscA dupa ra'nduiala qileloril, i a sOrbatoriloril celorti domneti, i ale svintilort 16) Poru'ncitamd fratelid nostru lordalcie
Cantacuzino, vel stolnicd, de o ad indereptatd, 0 o ad agilatd precumd
umbld cea elline'scd, 0 intru toate asemene, dupd ord'nduzala Besricii
Re'sdritului, alcdtuinduse i svintele cuvinte 16), spre mat ale'sd intele=
gere a lonbvi Rumdne0t. i aa cu a noastrA porunca i keltuiala,
inderep'tanduse i puin'duse i in Typografiia ce sag lucratt la sfinta
Mitropolie 17), fiindu Ar'hiereil i pastorig cretinescului acestuia

norodt, Parintele nostru Kyr Theodosie Mitropolitulg. 0 punemt

aciasta inaintea tuturon celorg ce vorti ceti, i de'ntru mica oste-

Ma noastra, o damt aclasta dart pre la toate BesOrecele tarAl

noastre, intru folosult cretinescului norodg, i intru pornenirea

noastra i a parintilort. i fiti cu bucurie toti eel ce yeti ceti i
pomeniti celuf 18) ce ag catigatg voao acestil bine, i rug* pentru
spasenia noastra, depururea pre D-cloii.
18) Tote Evanghelnle slavone penit la sfersitul jumitite Inteia a vcultd al XVIII-lea erah
ImOrtite numaY pre acele, l'ar zacelele, Inceputunle, salt pericopele chlelor de multe-orT intrait In
doe capitule si nu arare-orY In doe capitule, ce nu se succedae. ncelele sail inceputunle in Evanghelule grecesd se insemnati cu numerele curente I, 2 etc., Yar In cele slavinestY cu zacelo _--m inceputul, 1, 2 etc. Dupre acestO ImpOrtlre avem tradusli Evanghelia luY Corest de la 1561, si tot la
dInsa face aid alusie Domnitorul Orban Cantacuzm Impel-urea Evanghelnlor pe dde si serbItorY
in romineste se face acum pentru Intim datti. si de pre ongmalul grec , st noT pentru acesta slicem,
a Evanghella din z 682 In istona literature Evanghelulor rominestY tipInte face epola st din acest
punct de privire, si tot o-datl este cea Inttha Evanghelie, unde la traducere s'a inlAturat cu des&
versu e tecstul slavic, si s'a luat de norma numaY cel elenic
18) Alcituindu se svintele cuvinte= formulndu se terminologia si vorbele, trebuit6re pentru
traducerea tecstuld. Aid Irban respunde la greutittile, pre care Mitropolitul Teodosie le Intimpina
in traducerea Liturglue sele, despre care am vorbit in precuventare
11) De aid se Invederezit, a Evanghelia din 1682 s'a tipOrit In Upografia cea din nofi infitntatl
In Mitropolia din l3ucaresd Dar ince nu cunOstern un lucru , fost'a acesth tipografie infiintatit cu
material tipografic nor', adus pOte din Liov, sail cu cel aflitonti in upografia dm TIrgoviste ? .
18) Pomenid celuY= pomenid pre cel .. Concordanth asti-tlY ne'ntrebumtath, pentru cuventul,
ch vorba a pomeni in Buserica nOstrh asth-cd insernni a numi pe cutare, in 6re-ce In sec XVII inConcordanta velae este propne rominesce, Tar cea de asti-clY, ca
semnh asY aduce aminte de .
verb activ cu compliment direct, este mad apr6pe de cea slavone

www.dacoromanica.ro

10

Pe fala a doa a foiei asea este tiparit :

clrhata svin'tuluI qi Evan'ghehstuluI Ioant, dupg cumt at scrist
Sofrome.
AcOsta este in trsurf generale biografia Evanghehstului Ioan in comparatie cu ceialalti Evangheliti. Fund comun tuturor Evanghelnlor, i ne
avOnd ceva particular pentru literatura sari istoria rom6.nesca, noi nu o mai
reproducem.

Pe fbia aeptea, fata intia :

e A acestula Evan'ghelistt viatg, de'ntrale lui DorotheI mucenicult i episcopul Tyrionului".
Tot pentru cuvOntul de mai sus nu o reproducem aid.

De la fbia 1 ig a tecstului merg Evangheliile de la loan,

lar la sf6ritu1 acestor Evanghelif se clice :

eSfOr'qitult Evan'ghelnlort lui Ioannt, dent PWI, pang. la Dumi-

neca Rusalulort, incepen'duse de la Dummeca Rusaliilort limn' te,

MattheI qi Luca, cumt aratg inainte. Png la litsata seculuI de
PaV, de seplamana Brampi. Decil se incepe Evan'ghehile lui Marco.

Pe fbia 20 fata intia:

cInsa, sse tie, Ca de'n Pati pang la acIast Dummecg a Rusalillort, so incOpe Seplemana 1 se numerg de Dummecg pang Sam'bata : i Iargql se incepe de Dummeca pang iarg0 Sam'bgta. Iarg

de aicea dela inceputult lui Matthei inamte, sep'tamana se incOpe

de lunI, pang Duminedi sara, qi sverqueduse Duminecg, se face Incepetura soplamgml, lad, de luni dupg ra'ndmala Evan'ghelhlor
greceltI.

iPentru adasta darg, totl Preotil 1 Diacomi, Taste sg tie

acIastg ran'dwala, qi acestt numert al seplamgmlort cumt aratg
Inainte, ca s nu se smin'tOsca dupg numerult izvoadelort celort
slovenep, pentru cg nu se potrivOte.

Tot pe fbia 20 la mijloc incepe:

4 Viiata svn'tuluI Evan'ghelistt Matthel, de Sofronie.

www.dacoromanica.ro

11

De la fbia 21 53 inclusiv stau Evangheliile de la Mate.,

unde se slice :
(SvOr'itult Evan'gheliilor lui Matthei, 'Ana in'tru aclasta Dumined, a apte spraclce ce se Idama a Hananen

Pe fata a doa a foiel 53:

tiara de aici inainte so incept ale Lucal 19) Evan'ghelii spre a
optasprclece sOplamana dupa Rusahl precumt laste insOm'natt incepOndusO sOplamana de Luni 'Ana Dumineca sara, cum iaste scris
i. pana aici.

De desupt pe aceia1 fal:

tViiata Svn'tului Evan'ghehstt Lucal dupa cumt scrie Sofronie.

Dela fbia 55 Incepe Evangheliile dela Luca i merg 'Ana

la fbia 96 inclusiv, unde se slice:
cSvCr'itult Evan'ghelnlor Lucal, Nina in lasata secului de sop%

tarnana Bran'zil, de Postult celt Mare.

(Iara de aid inamte sO incept Evan'ghehile lui Marco, din Sam%

bata lui sti Theodor inainte, 'Ana la svnta i Dum'nepiasca ch a

Patilort, cumt iaste insOm'natt toate pre randt inainte.

Pe aceia1 fat a aceliai foi urmz :

c Viiata Svntului Marco Evan'ghehstt dela Sofronie.

Pre fata intaia a folel 97 este :

(A acestuiaV Evan'ghelistt Viiata prescurtt, dela Dorothei maceniculii Episcopult Tyrionului.

Pe f6ia 98 incep Evangheliile de la Marco i merg pAn la

sferitul folei 126, unde se slice :
c SvOritult tuturor 01 an'duitelor Evan'ghelii, di-preste tutu
Anult, dela svnta i DumneclOiasca ch a Patilort, pang, iarai la

acei4 cli a Papor, dupa cumt iaste ora'nduitt la cea greciasca.

11) In vcul XVII Romnd declmafi i unele dm numele proprff, nu ca noT astN-sIT Dar ce
sI dicem? Poporul romanesc i asa-sIT In depArtare de orw face acsta

www.dacoromanica.ro

12

De la fia 127 130 Evanghelille Invierel :

ginceputuhl Eyanghelnlor celor 11 vascresne 20).

cDe aid inainte s incpe oran'dinala Lunilor, pre Praznice

fiete care Praznicil. cu Evan'ghelia lui, cuma laste oran'duitil i in
cea Greciasca, nici mai adaos mci mai hp'sitia.

Pe fla 131 avem :

4 Minologhion, ce s dice oran'duiala Evan 'ghelnlor pre Luna.

Pe fbia 168 citim :

(Svr'itulil tuturort LuniloiA adeca, a Minologhionului, dupa
cumil laste oran'duiala Evan'ghehl grecep.

Pe fata adoa a MI6 168:

(Evan'ghelnle de obte la clilele Svntilord, carii naa la sanicsara
Evan'ghehl de randii.

Pe fbia igg :
,Evan'gheliile la Svntitul Besricii, la tarnosOla, 21) sag cEvan'-

ghelii de toata trOba,.

Pe fbia 173 :
eSvr'itula cu Dum'nec160, de toate Evan'ghehile, care sag a0clat dipe Evan'gheha greciasca.

Pe fbia 174 avem nota tipografului :

eLui D-cloU Unuia in Troita, carele pe'ntru nespusa lui mila
pre Fluid WI Unul nascutii : lag trimes dint cern1 pre Pamantil: i
10) &Mena = Invierea, p acesta dela Boutpecan .--- a Inviea In rindumla bisericsa voscresne se numesc Dummicele, and climmti se cnesc pericope din Evangheln, care istorisesc faptele MItntintoruluY de dupd. Inviere, ca arkarea sa Invgt/cellor, Mironositelor etc.
21) In vcul al XVII se clicea $1 sfintnul BisericeT, dar i tirnosiala eT. Vorba dm urmi este
tmprumutat i. dela giecT, i anume dela vorba it,8-toovt'ai = Intronez icna hramului, adecit proclam hramul.

www.dacoromanica.ro

13

sail intrupatl din'tru Prea svnta Stpana noastra pururea Fecioara

Maria : i pen'tru ca sa puteml afla Vnata de vecT, al dat noao
svnta i facatoarea de viiata invetatura aciasta a Evan'ghelii, precumt Ell insui chce, intrebati Scripturile ca intru dansele yeti afla
viiata, de veci : Slava i lauda if &tint, cace precumt arnil inceputt
cu aptorull lui amt i svritl cu typariull svntult acesta lucru.
Ian, pre tine Pravoslavnice cetitormle cu umilinta te rugamt, ca
de vei afla nescare lunecaturi in lucrulii acesta all nostru sa nu
blstemi, ce ca unt fiil all svntel besrecl cu bla'ndte indirep'teza,
i nu ne pune intru ponos, ce iata : ca i nol san'tem oamenl asmene patimai tmuti de slaba fire carea nu las pre nice unt mit
a rmanea Mt greala . lara pre catt amil pututu cu nevointa aml
lucratt, i precuml mil aflatt in izvodti 22) aa amt datl i in typarit : Ce iara te rugamil Pravoslavnice Cetitoriule, Iarta, iarta, ca
i tu so doba'ndeti ertaciune dela Dom'null nostru Is. Hs. all
drum dart i rag. 1 noi -ne rugarn lui s fie cu tine pururea. Smeritul intru lermona1 Kiriac 23) typar'nicult.
cPrecunat dorescu sa sosesca la vadult cell cu adapostire, carif

santl batuti de valurf intru luciull marii . Aa mil doritt i el sa

sosescl la svOr'itul svntel carp acetia. Vito ot sazdania mira 24)
7190 (1682).

in sft-it pe fbia 175 se inkeie acest Evanghelie cu :

chnacs 25) ce sO clice insOm'nare de cate Evan'ghelii sO afla
oran'duite intraclasta Svnta Evan'ghelie.
*

22) Izvod dela R3B01(1 = sc6tere afar, Insirare, listif , aid cu Intelesul de tecstul, de pe care
s'a tipirit Evanghella acsti. Izvodul acestei Evanghehl este, cum se spune In prefata arteY, tecstul
revclut de ata marele stolnic Iordake Cantacuzin, fratele Domnitcruld :irban Iar In ce pnveste
traducerea tecstuluT acesteY EvanghellY, noY avem o mIrturisire pretufia in prefata ApostoluluY din
1683, unde se Owe c Dereptii acla poruncitamil a stiutorilorii si InvUtatilorli, anti s'ari IntimplatU
-

dascalT, de aU tAlcuitil Sfinta Scriptua cea noao, spre buni intelegerea limbeT noastre, si o ad
aseclat dupit orInduiala si urmarea grecesculd tipicil , si buil saii tilcuitti Evanghelnles. Stund scum,
a tecstul aceste Evanghelif este tradus de mai multi InvUtatY if timpului, lntre cara, ca rev646tor,

punem pe Iordake Cantacuzin, noY credem, a in acstl societate a lucrat st Damaskm, episcopul
de Buzeit (I7o3-17o8), si mai pe uria. Episcop de Rimnic, care pe la i 682 era numaY leromonah, numindu-se Damaskin Gherbest, tiparnicul, precum st Constantin Brincovenu, marele logafdt, Slrban, fost
logofgt si Radii logofUtu, ceT, cani ail lucrat si la traducerea bibliei de TOrgovistea, uplral In 1688.

Aid vom maY adluga, a Damaskm Gherbest, care maY In urmI, and era Episcop de
Rlmnic, s'a numn dascalal Damaskin, era cunosator de mult1 carte, si apoi si de m/estria tipografid El impreunil cu Mitrofan al Husilor, mai In urml al BuzuluT, cu Antim lvirnu si cu
Ieromonahul A tanasie, formai pre umpul luT Constantin Brncovnu acea pletadl de bhrbaci bise
mesa, cara duspunA de stunfa si mIestride frumOse ale juingtteT adoa a vculia al XVII-lea si
Inceputul celuY al XVIII-Iea (Vecli opera cDo6 manuscrise romnesef din sec. XVII de Ghenadie
al Rimniculd, estras1 din Analele Academie( romine Ser H Tom XII. Bucuresci, 1892).
22) Ierom Kiriac, ca tipograf, nu se maY Intianeste intre tipograff nicT asurea, si incY in tipografia Mitropolid Ungro-Valachie, care se Infinitase de curnd in BucurestY, dupre cum s'a spus
la sfrsitul Predoslovid din acstl Evanghebe

24) Vito ot azdarna nura = In anul de la zidirea luinel Vine de la vorbele slavone
cowl% = a zidi, a edifica si Idyl.. lume

21) Pinacs dela niva;-axoc = tabell de sandura sail de metal pen tru scris, apoT scara maternlor

unel cliff. Asemenea si vorba smacsar de mai sus este tot grecesa si vine de la a vvaUetov =

adunItua, mai ales de blografia de ale sari., st acesta de la avpdgra-c4c0=adun, void aduna

www.dacoromanica.ro

14

Tecstul Evangheliel, ce studiem, este brazdat de ornamente

grafice, lucrate in stil bisericesc, dupre nite csilografii cam de

rand. Ap pe fata inthia a Evangheliel, i anume in prta cartel

este tipgrita o vignetg, in forma de kenar, compus din doe vite
de vie, din care una, eind din ic6na profetului Isaia, merge pe
drepta paginel pang la kipul Maicel Domnulul, carea sta inaintea
tronulul lul Hs, i apol forrneza cu sine ramele icOnelor, apgate
pe acesta lature, lar adoa ramura apuca pe laturea stang a. a fetel,
fcend acelql serviciu icOnelor din acesta parte, i rnergend 'Ana la
kipul st. Joan botezatorul, ce sta in pici6re la stanga tronului. Sus
in fruntea cartel Ode Mantuitorul pe un tron bizantm cu manele
intinse i bine cuventand. Pe brate este Evanghelia deskisa, unde
se cetesc cuvintele ellpHOT(e) Ic% 3111(1) . veniti. la mine. La drepta
este kipul Maicel Dornnulul i la stinga St. Than botezatorul, avend
hterele, ce arata in hmba slavona numele sfintului, a deca Lo(aa) =
Joan Epe(enTen) . botezatorul, iar cele lalte htere sint greceti,
adeca ri.. Irc- . Is. Hs. i M. eoll = Maica lui D-cleti. lcOnele dela
drepta kenarului se incep cu Ev. Joan batrin i. urmez in jos Apostohl Petru, Iacov, Vartolomel, Filip i se inkeie cu Evanghelistul
Marcu, iar pe stinga kenarului incepe sus Ev. Matel, ..i urtneza in
jos Apostolii Pavel, Andrei, Simon i Toma, inkeindu-se i acesta

cu Ev. Luca Fie-care icOna are in dreptul el gravat cate un strugure, ca emblema a remanerel Apostohlor in Hristos, lar la drepta
profetulul Isaia, care se alla jos, este icOna in mic a profetului
Iona t la stinga lui Moisi iconita lui Anania. Deasupra iconitelor,
ce infatiaza pre profeti, este icOna Adormirel Malcel Domnulul cu
inscriptia : cYcii(eHmr) *SIVA) E(OrOp0A11)1kif = Adormirea sfintel Nsca-

tOrel de D-geil,. In deobte vorbind, acest kenar este o copie, de

pre kenarul Evangheliel slavone din 1644, editia de Liov, sail 'Ate
klar un kenar adus cu alt material tipografic de la Tipografia Lavrel
din Liov, supra-numita Uspenia, sail Adormirea.

Pe fata adoa tot a foiei inthia este sterna familiel Cantacuzinetilor, aplata intr'un kenar de arabescuri i compusa din vulturul bizantm cu doe capete, sail gripsorul incoronat, care tine in
ghlara drepta buzduganul i in cea stinga sabia OM. La drepta i la
stinga vulturului doe randuri de arabescuri, cornpuse din ramuri cu

i tot ele formeza kenarul semnelor domneV, care

se inkipuesc printeun corb incoronat i cu crucea in doe, stand
pre cracile unul brad sail kiparos. La drpta corbului i langa capul
lul este un coral not D adeca luna in patrarul intaill cu trel rage,
eind din gura kipului omenesc, ce imfatqaza pre luna, i apol inkise intr'un cerc rotund, unde intl. i umbrele, lar la stinga corbulul i tot in dreptul capului este sOrele in kipul fetei omeneti
cu rage de jur imprejur 26).
umbre grOse,

24) Lusa, puslt in deobste la stinga corbuluT, st nu la drpta Ca me, precum si s6rele sint
s6mne ale eraldicel veki a Romindor, nedeshpae stilt dm stemele MunterneY, precum st ale Mol-

www.dacoromanica.ro

15

La inceputul fie-carel Evanghehl este icOna Evanghelistulul

respectiv, lucrata in csilografie pe o paging, pima, in stil bizantin
i de putina maestrie, incadrata in kenar de linil drepte i in sfeTt
aezata, in fata tecstului Evanghelnlor. Ic Ona Ev. loan este pusa
pe fata adoa a foiel meptea in figura, de batrin, care este alegat pe
o taburela in gura unel pWerl, incunjurata de arborl secularl,

apol este invaht intr'o toga romana, cu capul ragamat pe mana

stanga i ganditor, lar mana drepta o are intinsa, spre a lua con-

demi din mana unul Inger, care, muindu-I in callmarea de dinainte,

volete a i-1 inmana. La piciOrele sfintulul este vulturul emblematic,
lar despre partea drepta a icOnel i anume dmtr'un rond, format
de doe randurl de rage, iesa raga inspiratOre, carea se perde pe
aureola Evanghehstultfi.
Pe fata adoa a foiel 50 este icOna Ev. Matel, lucrata in
acelmi stil 1. cu ace14 neajunsuri de maestrie. Sfintul este mecut pre un tron cu spatar inalt, ornat cu sculpturl, .). in lata kipulul este un turn de pirg. Sub pirg pre o lavita cu piciOre sculptate de Ingerul emblematic, care cu stanga sprijinqte ruloul de
sem de pre genunkele Evanghelistului, lar cu drepta i anume cu
degetul aratator ecsecuta gestul atentiunel. Matel cu stanga gesticulza spre Inger, lasand ase intrevedea semnul vorbel
nu

grabi, lar cu drepta tine condeiul, i scrie pe ruloul de pre genunki . tOartea nemulul lui Is. Hr. f(iul) etc. Aid raga inspiratOre vine din coltul dela stanga al icOneI, i eind din mar-

genea rondului de rage, care abia se arata, se pogOra pana in dreptul

fetei Evanghehstului, unde ragele din una se bifurca in trel.

Kipul st. Evanghelist Luca este aplat pe un scaun, in forma
de tron i in vestibulul unel case, lar faptura icOnei in deoNte
este in acelall stil i kiar de acela0 mana. Pre genunki Evanghelistul are Evanghelia deskis, qi cu drepta tinend condeml, scrie
pre ea, lar raga inspiratore, impartita in trei, vine prin vestibul
dinspre drepta fowl' i atinge aureola st. Luca. La picIOrele Evanghehstului sta boul, i in fata este un jedoil cu doe scursori de
apa. IcOna acsta oeupa fata adoa a folei 54 din Evanghehe.
InsfeTt pe fata adoa a foiel 97 este icOna Evanghelistulul Marcu

cu trei rage inspiratOre, vemte pana la aureola Sfintului despre

stanga paginel. Pe o tabui ela fOrte siinpl i dinaintea unul vestibul ede Evanghelistul, invalit in toga, i tinend in manl Evanghe
ha intredeskisa. La piclOrele stintului sta leul emblematic cu Evanghelia deskisa, tinuta in ghiare, i pe foile cana este scris : tInceperea Evanghehel a lul Is. Hr., a filului lui Diet,.
dove( C aceste rebusuri slut de origine re1igu5A, despre acsta nu mal incape lndotall, i tot-odata, a ele amintesc vekiul cult al sistemulul stelar, sari al focultif, orY clacl -won't, al stritvektuluT
sabeism. Dar ele In stemele Rominilor ail perdut cu totul Irnelesul lor religios i acum all tin Inleles numaY politic, arAtind d6r atita, a RominlY all adorat i el and-va s6rele i luna, In cab,rismul i mnraismul daco-roman, i a scum In forme eraldice le pistrzt nume,
(Vest( opera Eraldica veltie a Romitulor),
miniscence ale trecutuluY bor.

www.dacoromanica.ro

ca pre niste re-

16

Pe langa cel patru Evanghelip, asgezati toti pe pagenile din

fata inceputulul Evanghelnlor, Kiriac, tiparnicul acestel Evanghelii,

a mai intrebuintat doe ic6ne, pe care le-a pus in fruntea tecstu-

anume, icOna Mantuitorului cu amandoe rnanele bine-cui aezata la mijlocul unui kenar, se compune din doe
ramuri, una la drepta icOnel V adoa la stanga ei, i alt icona
tot a Mantuitorului, unde El cu drepta bine-cuvint6za v. in stanga
tine Evanghelia, i unde pe ramurile kenarului la drepta este
lul ;

v6ntand

ic6na st. Pavel v la stanga cea a Evanghehstului Loan tiller.

Aceste doe icOne se repet la toti patru Evanghelitil in mod alternativ ; dar trebue sa adaugam i acesta, ca csilograful tuturor icOnelor,
care csilograf pOte, ca este kiar tiparnicul Kiriac, n'a avut in vedere la
lucrarile sOle csilografice, de cat un singur tip de Evanghelist, modificandu 1 pre acesta dupre trebumta, i acomodandu 1 la atributele
speciale ale fie-caruia. Cu icOnele Mantuitorului, puse in fruntea tecstu-

lui Evanghehilor, csilograful a margimt lucrarea sa la doe tipurl,

pre care le-a intrebuintat unul de doe oil v al doilea de trei-ori.
i inkeind descrierea ornarnentatiei din Evanghelia dela 1682, o
spunem, ca stilul csilografillor este bisericesc, lar inaestria rudimen
tan, ; de alta parte, ca tecstul este tiparit in doe colOne, despailite
prin doe linii, dupre cum i tecstul intreg al fetelor este incadrat
in limi pe amandoe laturele ; i in sfOrvt, ca. tiparnicul Kiriac
intrebuintaza in fruntea fie-carui soia de materil kenare, compuse
din midi arabescuri, lucrate in csihografie, de o simplicitate proprie
i combinate in fehurite kipuri.
*

Doe at. fost in deobte tecsturile, de pre care Romarni i-ail

tradus cartile ritualului lor bisericesc, clic tecstul slavic i cel grecesc ; i noi tecstul Evangheliei din 1682 il vom compara cu tecstul
original, pentru ca s vedern, pang, la ce punct Stolnicul Iordake
Cantacuzin a indeplinit porunca Domnitorului arban, de ase conforma in traducerea acestel Evanghelii cu originalul grec. Nu vom
hpsi de a arata deosebirile v asemenarile, ce se vor gam intre tecstul
Evangheliei nOstre i tecstul tetravanghelului lui Coresi din 1561,
lasand tecsturile Evangheliilor invetatOre, sOil ale cazamilor, cum se
mai numesc ele.

Incepem deci comparatimule nOstre cu versetul I V al II-lea

din Evangheha dela Joan, carea se cetqte in lioa de Pap, 1 le
studiem din punctul de privire al traducerei vorbelor, intorcnd o
deosebita luare ammte asupra traducerel particulelor, de unde
are sase vacl V mai bine capacitatea limbei romaneti dela sfervtul
seculului al XVII-lea, precum V agerimea Stolnicului Iordake in
eufonia limbei, in aratarea raporturilor dintre vorbe, etc.

www.dacoromanica.ro

17

Tecstul origmal

'Ey, dexii iiv O ldyog

0 )4yog iiv sneOs

xcel

rOv esOv xoci eEos iiv

O ldrog.

()kin Os h depj

neOg z-Ov (9E0v.

iscstul Tstravangh. Corssi 1561 ")

De inceputil era cu
vent. i cuvOntul ei a
catra D-deu Si D-deti
era cuvnt.
Iata era de inceput
catra D-det.

Tecstul Evanihelle 1682

anceputil era cu

vntul si cuventul era

la D-Oil i D-dti era
cuvntul.

Acesta era dince-

putt la D let.

Uitandu-ne pre cele doe tecsturi romaneV, i comparandu-le

cu originalul, descoperim, ca tecstul din 1682 este superior ca traducere atat a vorbelor, cat i a particulelor. Vorba articulata
cI

lcryog, din original se traduce in tecstul din 1682 cu articul,

adeca cuvntul ; in Ore-ce prin tecstul din 1561 nurnai o singura data
se traduce bine i cu articul. Asemenea i pronumele loin-op este
tradus de Cantacuzin fOrte bine cu acesta, Jar Coresi il are tradus
cu diata, ; adeca kiar greS. Cu prepositia c'Ev* Cantacuzin merge
pe urmele lui Coresi, i o traduce cu de, lara1 grqit, dar Cantacuzin indrepteza pe Coresi in eufonia limbel, contractand pe

de cu prima silaba a vorbei inceput i de aceia 4ice ganceputil,

pentru e Deinceputt . i apoi nu le-a venit la amandoi traductoril,
ca sa talmaciasca pre h, cu in, cad atunci ar fi avut in romanete
o cacofonie i mai mare, ca in inceput, i mci nu s'ail gandit, Ca hp
cu intelesul lui de stare, sag remanere in loc, on timp, se putea

traduce mai bine cu la, dupre cum ail facut mai in urma Antra
Ivirenul i cu Ieromonahul Atanasie Moldovenul ; find ca la insmneza micare spre, ca in espresia : ell merg la Biserica, dar i sta-

rea in loc, timp i mod, cand clicem : eli reman la Biserica, eli
1'a4tept la drum, ell stati la panda, etc.
Cu traducerea prepositiel meOg, din cele doe versete i. in

espresia cnvic 'ay 3rOvD amendoe tecsturile romaneV privesc partcula din punctul de vedere al contecstului, i se pOte ace, ca ele
amandoe II dat intelesuri umlaterale. Tecstul din 1561, traducend
pe cgeOgy cu ccatra, i ticnd, ca ecuventul era catra Dieu, este
mai apropiat de intelesul literal al prepositiel, i esprima, ca Cuventul

inamte de facerea lumei i a naterei lui in trup se afla in raport

ideal i pentru om Inca nehotarit catra Diet Parintele ; adeca de
natere eterna a Cuventului din Parintele. Prin tecstul Evanghehei
n6stre prepositia gmeOg, pentru intaia data se traduce cu cla, i
pentru acesta se clice . (Cuventul era la Dien. ; adeoa se da o traducere, carea apol rmane ficsa in tOte tecsturile Evanghelnlor nOstre.
apoi trebuete sa mai adaugam i acesta, ca traducerea Jul .TheOg .

cu clap este o talmcire, carea ficsaza raportul primordial dintre

27) Tecsnd Tetravanghelula luT Coresi II aveni imprurnutat din edit P 5 Gherasnn Pnip
tint' 5889. Bucuresa, tip. cirldor bisericesd.

www.dacoromanica.ro

18

Diet Cuventul i D-clet Parintele, i ea arata, ca CuvOntul era la

inceput in raport fics de naltere eterna din Parmtele, i nu numal
cu directiune spre acOst natere, dupre cum ar arata traducerea
cu WM.
Am vclut pana aid, cum stolnicul Iordake 1-a indeplinit sarcina, pusa asupra lul de catra Dommtorul arban, fata cu traducerea
particulelor grece din tecstul original; lucru ce trebue sa-1 marturisim, este cel mai greil de indeplinit, mai ales cand traducem dintr'o

limba clasica. De acurn sa urrnarim pe Cantacuzin al nostru i in

traducerea unor vorbe, luate din versetul III al aceliai Evanghehl
dela Pati, i tinend acela1 norma de studiu, ca mai sus.
Toostul original

Teostul din Tatravanghshil luT Coml. 1561

Iletvca di aercoi; 1y1VETO

'cal pod* mita

1yirsro (midi 1v, O 1)4-

Teostul EvanghelisT din 1632

Toate aclea fura, i

Toate pi intrnsul
fai A de el nimea nu fu, fura, qa. far de dnsul
ce fu.
nemica fu, ce fu.

VETO.

Si aici prima intiparire, ce o capatam din comparatia tecsturilor,

este in favoarea stolmcului Iordake. Mai intai vorba cadvwa, se
traduce prin tecstul din 1561 cu g toate, , i 'Ana aid traducerea merge
bine ; ise mal adauga insa i g acaeco, care, daca se ahpete pe langa

(toate,, este un pleonasm de prisos, Tar daca prin cacOlea, se traduce di atkoi;" al origmalului, atunci traducerea este kiar greita.
Cantacuzin insa traduce pre endvras cu ctoate, r tot bine traduce
i pe at aiiroi;* en cprintreinsul, ; espresie netradusa de loc de catra
Coresi. In vorba c iyivEroo Stolnicul se pare inriurit de catra Coresi ;
fiind ca el amandol in cele trel locuri din tecst o traduc cu fu, sOU
furl, clei era mai bine sase traduca cu s'ali feicut, dupre cum o
traduce Antim i cei impreuna cu dinsul. Antal, Coresi i dupa dinsul
i. Cantacuzin, a luat pe verbul yiyvar3Ta in intelesul numal de a fi
simplu, a ecsista, i nu s'a gndit, ca acest verb are i intelesul
de a fi plin altul, adeca de ase face ; i apol Evanghelistul in particular a avut in vedere, prin intrebuintarea acestui verb, de a arata
i actul creatiunei, sOvOrit dupre teologia cretina prin Cuventul,

sail, ce este tot una, Fnul lui D pt. Inca o traductiune nemerita
alui oe,Gik gv, facuta de catra Stolnicul Iordake prin nemica ; in Ore-ce
Coresi a tradus nimea, luand, se intelege, pre gv in loc de E7g; adeca

masculin in loc de neutru.

Vorbind in deobte, i pe basa comparatiunilor de mai sus,
asoc,iatrunea invOtatilor de pre timpul Domnitorului arban Cantacuzin, cu fratele acestuia stolnic Iordake, primind insarcinarea, de a
face o traductiune noul i dupre originalul grec al Evanghehei, i-a
indephnit insarcinarea oil WU, scumpatatea, ce I-a pus'o la indemana

limba romana a vOcului al XVII-lea. Ala ca Evangheha din 1682

www.dacoromanica.ro

19

se Vote privi ca tin pas inainte spre proAirea traducerel artilor

ritualulul nostru bisericesc, far in ceia ce prive0e imprtirea Evanghehel dupre pericopele de cetit ale chlelor, ea pcite fi privit, ca o
editiune, ce formeza o epoha in istoria literaturel Evanghelulor romane01. Dar_ sl inkelem acest parte a studiulul nostru cu cuvmtele
Dommtorului arban, pentru ca sa ne aducem aminte mai bine de
insrcinarea, pusa asupra Stolnicului Iordake. Poruncitam, clice
arban, fratelul nostru Iordalue Can'tacuzino, vel stornict, de o at
inderep'tatt, i o all apila t precurn umbla cea ellinesca, i intru
toate asemene, dupa oran'dulala Besricil Resaritulul, alcdtuin'duse i
sviretele cuvin'te, spre mai aldset intelegere a lim'bii rumdneVf.
*

Limba romnesed a Evangheliel din 1682 este o limba inca

in formatiune fata de tete elementele el, iar in ortografie are
particularitatile el', pre care nol le semnalam aid, spre ase sti i
regula de transcriere a tecsturilor, reprodu-se in acest stuchu.
Mal intal punctuatia teestului este un inceput de emancipare de
la punctuatiunea elenicA, fara ase avea Inca nite regule hotrite intru
manuirea el. Virgula punctata pentru Cantacuzin este semnul intrebareI, ca i pentru Greci, dar pinaotul de sus al grecilor, ca i cel

din josul randului, II incurca pe Stolnicul lord ake intru atata, el el

pune doe puncte pentru punctul de sus, in loc de punct i virgula al
nostru, dar nu lipsete de a intrebuinta i un singur punct, precum
kiar i virgula. Mal mult. Ins41 intrebwntarea unul singur punct, pre-

cum 0 a virgulel kiar nu are la Cantacuzin o regula nestramutatil ;

0 nob credem, ca prima -lipsel de regule din punctuatia Evangheliel
dela 1682 st intru aceia, ca Cantacuzin la indreptarea acestel
Evanghelii se afla in fata punctuatiei elenice, fait a rupe cu trecutul
punctuatiel vekl romane0l, unde punctul este singurul semn despartitor de periede, frase, propositii i kiar vorbe, lar virgula era
intrebuintat mai numal,
un semn ortografic, pre cai e scrutorii
cnd i0 aducet anunte de dinsul.
In ortografla kirilica, a lul Cantacuzin descoperun o don*
spre emancipare i o inriurire a vekel ortografil romane0I, dar i
mid inclinarl cAtr elenism. Litera 91..ler, se intrebuintaza de catra
Cantacuzin MIA son, ca i vekil scrntoril romani, carii imitail pre
Slavil de Mecla-nOpte, sat cel mult cu sonul de ll, , ca in vorbele,
11

atmziwk, RIHAlt, titilAli, WkICk etc., Iar aceia, ce face o regula la Canta-

cum, este e acesta litera se intrebuintaza de el tot-de-una, ca

de Bulgati, cu sonul de a, i pentru acesta scrie : aMluziA, rtzMile

etc. ; bar nol in transcrierea tecsturilor am pus dupre trebuinta a,

set a.

Pentru diftongul Ia Cantacuzin intrebuintaza indeollte

MIA, S putem ice, ca paiase0e i pe ac; lar nob in traneati
scrierea acestor diftongi am intrebuintat numal pe la. Litera
semnul

i,

t.

in transcriere noi la mijlocul vorbelor am dat'o cu , lar la der3

www.dacoromanica.ro

20

itul lor cu ea. Pentru sonul I Cantacuzin are pe I, pe H duplu,

i pe y .1, i nol la mijlocul vorbelor pe duplu l'am dat cu I, i la
H

sferitul lor cu 1, precum i pe celalalt Y cu I scurt. SOrnnul k Teri

pare a avea in manele lui Cantacuzin menirea, de arapi dreptunle

lui % i ase intebuinta 1 ca un scurt, 1 pentru acOsta scrie :
Tptink, CS*Arrh, nol,vrk etc. dar dupa consOnele ueratre are sonul de
1, ca in vorbele rapsink, Mck, rktir etc. Este proprie lui Cantacuzin

intrebuiqarea lui s

care la alt1 scrutori cu htere kin lice este un n

asvirht, ca 41IrnST1t, 4HTZiO etc. 1 unde el intrebuintaza numaf aspiratia

mOle, i pentru acosta scrie: iik, .1..rpHicotuzilli etc. SOinnul c acesta
pentru Cantacuzin insemnOza, In-tali' , ca in POHH REHHT; upOcH

etc., rare ore i 1, ca mpiii, dei sone i rapztur. Intrebuintarea cea

mai mare o are semnul s , la mijlocul vorbelor, cand intalnete o labiala, urmata de o alta consOna. i atunci scrie : imprzhA-k, dinSkrk, SA6m,
nukhe, dar nu lipsete de ascrie i HsTirvh, gjrrps etc. i noi la inceput

eram inclinati a crede, ca pre acest somn Cantacuzin il are pentru a

nota skimbarea cea mare, ce o indult labialele greceti, dar, bagand
de sama mai bine, am descopent, ca el intrebuintaza acest samn i
la alte consOne din mijlocul vorbelor, ca in vorbele : CZATZAIRHM,
dei scrie i C1HPIMH, pau, AM/ICHC etc. Aceste neregulantatl ale
smnului

3 ,

pricinuite de formaVunea limbel romaneti, ne-ail impus,

ca nol in transcrieri sa punem pentru acest semn la sfOritul vorbelor une-ori ii, alte-orl 1, iar la nnjlocul lor sa-1 infatiam printeun
apostro f.
"

Eca cele ce am avut de cps in privinta celei intai Evanghehl,

carea este tradus in romanete depre originalul grecesc, i traducatorul s'a supus, cum am vclut, tecstului grec, atat in privinta impartireI Evanghelnlor, cat i a formularel svmtelor cuvinte, cum
qice a,rban Cantacuzin, sail cum am lice nol ast-cli, a terminolo-

giei Evanghehet Dar sa mai star= putin asupra acestei Evanghehl, spre avedea mai de aprOpe, cani sint traducatoni teestului, tiparit cu keltuola lul Sarban Cantacuzin i impartit pre
la Biserici in dar.

arban prin cpredoslovia, Evangheliei ne-a spus,

ca, el a insarcinat pre fratele set. Stolnicul Iordake Cantacuzin,
de g o all inderep'tata 1 o ail apclatil precumu umbla cea ellmosca,.
tot arban, dar numai prin epredoslovia, Apostolului din 1683
Dommtorul

adauga, : eDerep'til acoia porun'citama a tiutiloril i invotatiloril caul

sail intam'platft dascali, de at tal'curtil svn'ta scrip'tura cea noao,

spre buna intelogerea
noastre, 1 o all aeclat dupa oran'duiala
1 urmarea grecescului tipicil ; i intal sati tal'cuitti Evan'ghelnle ,
Din aceste pentru Evanghelia nOstra in parte esa, ca Stolnicul Iondake era ispravnicul, sail persona de incredere a Domnitorului in
diortosirea, sail corectarea Evangheliei, Tar traducatorii aq fost in-

www.dacoromanica.ro

21

vtatil, caril s'at intamplat, sat cum am clice nol asta-c11, un comitet, dupa care ne intrebam : care sa fi fost personele, ce putOg
sa compuna un asemenea comitet in anul 1682 ?.... Deskiclend la
sfeqitul Apostolului citat, descoperim, ca, I eromonahul Damaskin
Gherbest tiparnicul, care din Episcop de Buzet la 1708 ajunge
Episcop de Rimnic i ramane aid pana la 1726, i care a fost in
Biserica romansca dascalul el, cum il nurniad contimporami 28).
El, multumind lui Diet pentru seve4rea tiparirei Apostolului, clice despre sine ap : c Ca mail indestoinicitil aciasta svnta
carte Apostolg. Dupa adevratil izvodg grecesct : intru pravila Besricil pre amaruntul iscodite a isprvi. i precumg cu ne indoiala

o am inceputg, 0 in catt amg pututil nevoi, far d zmintla la

istovil amg adust, 0 de pre izvodg, kilart precumg era cu tiparig
am aratatg ... Pana aid sintem datori sa chcem, ca comitetul de
traducere a nouldi Testament era compus din Stolnicul Iordake
Cantacuzin i Ierom. Damaskin, caril ag lucrat, cum pare a ne
spune Damaskin, impaitindu-0 lucrul, dar nu putem sa nu primim
i

ideia, ca in formarea acestui comitet sa nu fi intrat 0 fratii

Sarban i Radu logofetil, Ierom Atanasie Mo1dov6nul 0 alti

c das-

call caul sag intamplatt,, i caril ag lucrat Biblia din 1688, cunoscuta cu num ele lui aaban.

..---4

22) Despre Damaskm atht ca Episcop de Buse", cat si de Rtmnic, vedY Condica dna, ll-

plria de mine tn 1886. pag 91 94 , 103 105.

www.dacoromanica.ro

II.

ENTHROHELIH
DIN

1 6 9 3.

www.dacoromanica.ro

EITANGHELIA ROMANkSCIA DIN 1693.

Este ceva neobicinuit, de ase pune pre sfinta masa a unel
&semi tecstul Evangheliel in doe hmbi de odata, dupre cum
este Evanghelia din timpul lui Constantin Brancovenu, ce m prest,

unde atat invetaturile Mantorului, cat i randuelele cetirel Evanghelnlor, dupre cum kiar i biografille Evanghehtilor cu prefetele
cartel* sint sense in limba elenica, far in adoa colena este traducerea romanesca. Dace, tipueunle, sail randuelele cetirel Evanghehilor ere]. romanete, i tecstul remenea cel elenic, lucrul se putea
talmaci uor ; ce, adeca, dupe, pasul cel indraznet al Domnitorulul
Arban Cantaeuzin, de ase traduce Evanghelia in romanete, a
venit timpul de reactiune. Romarni, parasind tetraglosismul slavic,
s'a reintors la tnglosismul elenic, pentru ca nu cum-va s greasea
in cele ale dogmelor, dupre cum a fecut Mitropohtul Teodosie cu
liturghia sa din 1680, tinendu-se de tecstul slaw. Neputinta, de
ase traduce ideile abstracte ale Evangheliel cu vorbe romaneti,
din Evanghelia de la 1693 trebuete inlaturata; ea i arban logofetul pnn predoslovia sa clice numal atata: g sese dezlege indoirea i s'as indrep'teze greala de pre cea elinesce, Nol inteacesta,
Evanghehe, pre carea pentru fehul el o nurnim fenomenale, vedem
primul pas a tendintel Grecilor, de agreciza pre Romani, sail cel
putin de a1 pregati un punct de rachm, de undo i. prin mijlece
rornaneti sa radice impenul bizantm, pre care plan l'au facut pe
dephn yelp in timpul lui Ipsilant, la 1821, i prin cunoscuta
zavera grecesca. Lucrul, e prea adeverat, a fost fecut cu skepsis;
i de aceia cere mai multe lamuri:
Mal Intel Rusia 41 indreptase privinle i actiumle sale pre la
sferitul vecului al XVII-lea asupra Turciel; de alta parte i Austria,
fie provocata de catra armatele musulmane, sae i numal pentru

euventul, de a sferama i imparti un stat vecinic provocator, 41

aseuta sabia pentru clioa cea mare, pregatindu-se fara preget pentru
alungarea Turcilor din Europa ; i aid' trebuete sa adagam, ca

atat Franta cu Anglia, cat kiar i Regatul Prusiel dail mult de

www.dacoromanica.ro

26

i o data pre cale confesionala, lar cele

de mai mune-oil pre cal politice, ambasadoril puterilor europiene
Meuse din Constantinupol un adevrat cara-cazan turcesc, unde
toti erail in ferbere, dorind mmicirea Turciei, i unde actiurnle se
imponciail aa, ca unil paralisail pre ceialalti; numal elementul
grec din imperiu, cel mai rafinat i mai inteligent, se punea in
serviciul tuturor, incurcand pre toti, i cautand a trage folOse din
tOte. Mal pe urma, vclOndu-se de call Greci, ca, actiunile lor sint
paralisate pre ch ce merge in Constantinupol, ii skimba locul, i
41 aacla centrul lor de actiune in tarile romane; i ast-cli in
calitate de vistiernicl al tarel, mane ca esploatatorl de moii, mai
pe urma ca Mitropolqi, i in sferit ca Dommtori al tarilor ajung
lucru diplomatiei turceti.

stepani preste Romani, ingrijind tot-o-data, ca pre boleri i cocOnele

lor sa-1 atraga prin mestria medecinel, lar pre copil acestora in
cahtate de pedogogi i profesori sa-i grecizeze cu des6v6rire,
facendu-I, daca nu se putea a1 despretui nOmul, cel putin a privi
la Grecl, ca la poporul ideal, menit de ale pastra religia, i singurul
capabil de ale aduce civilisatiunea, dupa carea cu mult dor umblaii
Romanii. Ast-fehil era starea pohtica i sociala de pre timpul lui
Constantin BrancovOnu, care ne aduce Evanghelia pentru ritual
greco-romansca, i el, bind singur grecisat prin cultura, i tinut supt
inriurirea grecsca prin ecsploatatorii greci de moii i de tot

fehul de averl, dar de alta parte, neputend s nu tina socotOld

i de dorurile poporului romanesc, care era masa cea mare a

natiunei, 1 care, daca voiti, ii satura pre totl, tiparete Evanghelia
din 1693, unde tecstul grec inlocuete pre cel slavon din cartile

ritualulul romanesc de mai namte, lar cel romanesc arat ca se

face parte i. poporulul romanesc, care in numr i puterea vitala
intrecea pre cel de la orae

Acest popor mal avea de conducatori pre unil din kiriarhil

tarel i pre preutii satelor, erti i r6rna1 in sinul poporului, i
apoi acum se bucura i de Evanghelia dela 1682 alui 6.rban
Cantacuzin, carea artase Romanilor, Ca nu este pocat ase citi. in
Biserica lor de pre o Evanghelie romanesca. Acetia sint curentii
politico-sociall al Romarnlor, caril inriuresc asupra formel Evangheliei

de la 1693, dar ea are mai intal o insmnatate generala ; fiind ca

cu acOsta se vine in ajutorul cretinilor din Imperiul turcesc, dupra
cum i Matel Basarab a tiparit cArti pentru ritualul Bisericelor
slavone, lar Vasile Lupu, autorand banete t6te Bisericele ortodocse,

a mal ingrijit, ca aceste Biserici sa alba cMarturisirea, credintel

lor, deosebita de aceloralalte confesiuni. i in sferit cu Evanghelia
din 1693 s'a pus in Biserica romana basele unei literaturi grece,
cu staruinta de a ajunge dominatOre, i carea larai a dat Romanilor

mal pe urma mult de lucru.

Inca de pre timpul lui Radu cel mare i inceputul vOcului al
XVI-lea Romanilor le-a fost dat de Prom dumnelilesca, ca cu

www.dacoromanica.ro

27

darnicia lor sa mantulasca ortodocsia de tOte

primejthile. Luptand armatele rornane pentru stavilirea urdnlor

bratul, averile

turco-tatare; gasind la Domrntorii Romanilor Patilarhii Bisericelor

ortodocse ospitalitatea i darnicia cea mai lung, intru desrobirea
Bisericilor lor ; toti Domnitoril Romarulor n'aft uitat, ca, in Biserica
cretina invetatura credincioilor tine locul intai. De aici acele marl

i bogate tipografil din Wile Romanilor, care tipariari pe langa

cartile romaneti i greceti, dar i pre cele ale Arabilor, Coptilor
i kiar G-eorgiemlor. i pentru ca sa punem aid numal o singura
dovada despre cele pentru ortodocsie ale Domnitorilor romani, i
in particular ale Dommtorului C. Brancoveanu, vom aduce un loc,
luat la intamplare din prefata cartel greceti Tilcuirea i slujba sfin-

tirei templului,, tiparita in Bucureti la 1703 Dekemvrie, de earl

ieromonahul Antra Ivirenu, unde P. S. Editor, Acsentie, fost al
Sofiei, qice : (Mal ales ca un adaus de laude la cununa, i ca un
semn al preacucernicei i fart, margini a ingrijirei pentru cele
dumneqeeti,

i ca o amintire vecinica i multumirea cea mai

mare a Prea luminatului, prea cucernicului, pi ea blandulul Domnitor

i prea maritului stepanitor al tOtei Ungro-Valahiel, D. D. loan
Constantin Basarab voevod i a bine factorulul nostru, i obtesc.
Fund ca acest fericit i de D-cleti pazit Dommtor, care pre tOte le

jartvete pentru Hristos i Biserica lui, pentru ca s catige pre

Hristos, i intre altele a facut i o halcotipie, de unde s'a impartit
credincioilor un numer nu mic de carti sfinte, tiprite din filosofia

(intelepciunea) Distil. Nu numal atata, are grip, de tOta darea i

infrumusetarea bisericesca, dand cu cea mai mare placere trebuitOrele

intretinerea lor, urmand lui D-clet cu marele druiri, i cu binefacerile cele nesferite i de multe feliuri, i nesacand izvorul cel
nesferit al tuturor bunurilor, . Aceste pentru ingrijirea obtesca de
ortodoxie. Dar. Scotmdu-se din Biserica romanesca Evanghelia
slavona cu ajutorul triglosismului elenic, i inlocumdu-se acesta cu
Evanghelia romanesca a lui rban Cantacuzin, hteratura romana
din Biserica iT iea aventul el, incet i nu fail greutati, dar mergend
tot inainte, bar triglosismul grec catiga oraple prin introducerea
la strni i apol i in altare a tecsturilor greceti cu litere elenice,
incependu-se, se intelege, tot-de-una dela Bisericele domneti i
dela paraclisele boerilor greci, sari grecisati, i nu sint ultate in
i

acesta, opera de desnationahsare nici Bisericele dela sate. E prea adeverat, ca Evangheha nu se tiparete mai mult dela C. Brancovenu in

tecstul grec, dar ea tiparita la 1693 intr'un numer de ecsemplare

enorm de mare, ajunge ase gasi pana in qilele nOstre la tot pasul ;
i apoi nol trebue sa mai tim i aceia, ca elementul grecesc,
facendu-se pre fie-care i tot mai puternic in tail, el dupa grecisarea
ormele 11 indrepteza privirile i asupra satelor nOstre, i neputend
sa introduca carti de ritual cu htere elernce, el scrie tecsturile

cartilor ritualului grecesc cu litere kirilice, i ast-fehil cauta a face

www.dacoromanica.ro

28

i din satele Romanilor ceia, ce acum facuse din ormele lor. Dar
impulsiunea, data de MateI Basarab i Vasile Lupu era eita din
adincul inimel romaneti, i inriurirea lui arban Cantacuzin cu
Evanghelia, Apostolul 0 Bib ha sa se parahsaza intru cat-va, dar nu
incetza, de a fi un mers continuu, de0 incet, al propalirei literaturel ncistre biserice3tl.
De aceia nol privim la Evanghelia lul C. BrancovOnu din 1693,
ca la un produs fenominal al literatures ritualuluf nostru bisericesc,
care duce mat departe pqit de propckire literard romdne'scel, pun6nd
tot-o-dat i basele unei literaturi de grecisare a Romdnilor.

Prta cArtei.
cSfanta i dum'neziasca Evan'ghelie.
gElmsca i rumansca, acuma intliu alcaturta1) intraman'doao
hmbile, i dupa grecsca al 2) besOricil oran'duiala aeqata.
(Cu a blagocestivulul i prea luminatuluI i a mare cuvnntatulul3), Dom'nu i obladuitoriu a toata Ugru-Vlahia 4). Loan 6)
Costandiful basarabg voevoda, porun'ca i kettuala 6) spre cea de
opte a pravoslavnicilor folosin't.
gIndirep'tanda canna pravoslavii7) prea sfin'titul mrtropoht kyr
Theodosie.

(In anul mantuirel 1693,

sau typarit in'tru sfanta Mitropolie a Ugru-vlahil8).

Pe fala adoa a foiei inthia

iStihurI politiceti 8, asupra stemil a prea luminatulul blagocestivulul Dom'nu Ioannti Constan'tinti B. B. voevodu.
Vorba alcdtutd priveste maY mutt pre tecstul romin, nu st pre cel elm , cdcY cel elm a
fost numaY reprodus Prin urmare pentru ainindo6 tecsturde cum este ea intrebuintatd, vorba trebueste Med cu intelesul de orindund, asgdatd.
1) Semn limbistic, c revizunorul tecstuluT a fost Ieromonahul Atanasie Moldovenul. Moldovena, neconcordind pronumele al, a, aT, ale cu substannvele, slut tot-d-una in Incurcliturd fatd.
de acest us gramatical al Muntemlor.
1) Mare cuvun'tat ; traducere literard si nemernd a luT Aeya2onean8'aTaroc. NoY intr'un
studiu, presentat Academie romlne, am dovedit, a lerom Atanasie a fost un miestru de frunte al
timpulift sett In traducerea i formularea termmilor teologicY din limba rominsc d. a vculd XVII-lea.
4) A toatt Ugru-Vlahia, tn Mc de al tend Ungro-VlahiT , &deck trebuea concordat cu obleduttm,
clicendu-se al toateY i Vialita trebuea pusd in genitiv, Idea al tteT VlainT, Tar Ugru trebuea Ungro

1) Pre tnnpul lut C Brancovnu stremismul este mult maY puternic, de cit pre timpul luY
Krban Cantacuzin
i acesta, cum vedem, traduce pre la' din tnulatura Dommtolor nostri cu Man
Dar ce s chcem ? KYar curentul nostru oinific de asta-slY este pentru Ioan

6) Porunc i keltuiald. Traducere prea literard si neobicinuiti in romineste a dativelor

neozeonnTs xai dvalleipaas
7) Ecspresie figurall si in totul canonick. As6ridnatri Biserica in deobste cu corabia, lam

cArmaciU este Mintuitoriul, Biserica rominescd avea de indreptlitoriti, saii carmaciti al pravoslavieT
eT pre Teodosie Mitropolitul threT, se int6lege, a in numele luT Hristos
.) Ieromonahul Atanasie este, cum se vede, supt inriurirea numele de Ugri in Mc de Ungn,
sad Lingua romineste Acsta provine de acolo, c und BizantinT numesc mai ales la mrea list
pre poporul MaghTar Ugri, in loc de Ungn, dupre cum tot eT 11 maT numesc 11 1 urcT

www.dacoromanica.ro

29

Pre cele patru laturf ale stemd stci scris greceqte :

( Cu mila lui Dumneclet Than Constantin Basarab voevod,

Dommtor i ocarmuitor a WU, Ungro-Vlahia.

Sub stemci steel versurile aceste opt Oral':

Fericitil Dom'nI al tArei runianetI,
Luminat Doamne fir6qte tet nascutil,
Iath D-clti cerescult impratt,
Arme de biruinta, In& IV druiate,
putenica arm6, cea domnscA,
Cu acOstea darn, Doamne Costandine,
Stapaniaq 9) vrdnic, pre buff milulaq,
Ca Domnul cerescu s6, te InvredruciascA,
VestitlI aceia, marl 136,s6.thbesti.

podoaba, thril ace0ii teil facut,

Cu dom'nie, insql t6ii corunatil.
In potriva vthimaTlor bruitor te vknisia
Prea cinstita cruce, ca s6, te pazescA.
Bine te Inthre0e, c6, Domnul e cu tine,
i spre folosul thrii, pururea nevoiasl
Dupa aciasth viath, si la ceresc6.
Al marieY tale mica si plecat( sluga

5selrban v. log(o)ftt 10)

Pe fata Intia a foiei adoa:

c Tuturort celoril ce sora intam'pla a ceti pravoslavniciloril i
ai noti frati. intru Dom'nul bucurie.

g 0 gradinl de va vedea netine i va avea cumintea lul s

o cunoascA, de laste frumoasa i roditoare, i din'traste sem'ne
poate s o cunoasc desvnit, lar mai vr'tos de va vedea cl in
grAdina acOia iaste mullime de ape curatoare din'izvoare i din riuri,

cari ape 0, adape pre acea fericita. gradina., i decolea ss fad.

roada i frumustea, in pomi i in copacil aceil frumoase i roditoare grding. V(ilenchl acOstea okial omului indat cuno4-te
mm'tea lui c iaste frumoasa i vrOd'rnc de mul'te laude gradma
acOia. A ciasta. afar dinl ce o adevereza socotOla fir6sc, lar41
5) Stiftdea,r, milzaa,r, vdsnrsiap=indlia,a, nevo3a,r1 FlecsiunY arhaice ale trecutuluT nehotarit
(aoristul), si conjugate dupre dialectul macedo-roman. Acestea si alte ecsemple ne dovedesc, ca
traducatoriT EvanghelleY din 1693 n'att fost streinT de tecstul Evanghelid lnv6tatoare, saa Kiriacodromion din 1642 de Belgrad, izvoclit de Ierom Silvestru, care pare a avea aceiasT patrie, case Meletie Makedonnul dela Govora, cel cu cazania respectiva si pravili6ra
io,) ,
Logofatul este fratele luT Rada logofatul, ceT ce all lucrat si la traducerea BiblieT

Dommtoruld Sarban din i688. In cat se poate dice, a Krban era ispravnicul lucrareT acestia
din partea Dommtorulut

www.dacoromanica.ro

30

dumnepiasca scriptura, (o adeveraza) clicenclt, ca D-pu candt at

facutt raiult, intracea gradma a fericinl, ail pust in laun'tru i o

ftin'tina, irnpartin'duso in 4 incOp6ri, adeca in 4 riurl, ca sa, adOpe
raiult. Deci se cunomte cit fan'tina acOia 1 cle din'tru din'sa

riurl facea mal frumoase i mai roditorit pre rain. Blagoslovitl

cretini, gradma, ca acia laste besOreca lul Hs. Pen'tru carea, Ezikul
prorocult clice (glav. 36, stth. 17) i vor vice, pamen'tult acela

stricatul, sat facutt ca o gradina de hrana. stricatt pamOntll ca

acesta laste besOreca cea pustiita, carea mei o data n'at datt roadd,

pen'tru carea la imporatna 11) intaiu (glava II) (lice scriptura, ca mulli
san'tt coconil cel pustil, mai varlos de catt acela ce are bar'batt. Iara

cand at bine vrutt lucratoriul spre la, facutusau gradma de hrana,

naci o roada de fap'ta buna nu iaste, ca sa nu'lu faca V. sa nult
nasca 12) gradma aclasta pen'traciasta, ca cum sart mira qic pamO'ntul

acela stricatult sat Mutt gradina de hrana, gradina ca acela i

sadt ca acela laste besreca . intru carea sat sadit graunlul celt
de rnutart pre carele luan'dul omult, lau sOmanatt in gradina lui,
pt crescutt i sail facutt copac mare. Blagoslovrta e gradma, carea
are gradinant ca acesta, carele samOna mici i s fact marl, graun'tft

de mVant, at fostu credin'ta cea intru Hs, carea sat

samenatt in Besereca, i sail facutu copaci mare, ca 1 cela ce

vedea Prorocul Daniil (glav. 4) carele ajun'gea pang in cerit, i
pasenle
salalluia pre elt 13), i so hraniia din' cent, adeca, limbile celea ce

trupina lul la marginile a totil pamen'tul, V fierile

V.

nu avea loge i nu cunotea D-clot. Iara dupa aceia at cunoscutt

V sat facutt impOraVe sfintitoare i lunba sfanta, gradma dara
numqte duhult sfantt pre besOreca, al cam frumusOta i podoaba
o cunomtemt dint multimea apelor, acelor 4 riuri, care izvorasca
intru dm'sa, carele sin'tt 4 evanghehl, carele fact pre lume mai
frumoas, V. o fericesc, adapan'duo nein'cetatt cu dum'neclOiasca
dascahe, ce sO afla intru lale, V.. fi.in'du ape, lummOza, mal var'tost

de catt toata lumina lumOsca, pre tat omult ce vine in lume.

Caci Ca de vrOme ce toata dum'nepasca scnp'tura sO numqte de

sfn'tul Av'gustmil invOtatura dephna tuturort maestrnlort, adeca
meter'ugu meter'pgunlor, V maestne maestrillor, i a intelepciunil pan'dora 1 a thina 14), i de iaste dupa cuing (-slice marele
Vasile, lamp sufletelort V. vistierie er'burilor, I a curatenhlor sufle33) Imp&ittla In loc de Imp6ratY, adecK cartea I a Irnp6ratdor.
33) Si milli fad, sit nulA nascA; in loc de si nu-o, sil sA n'o Aceste neregularttAtY limbis-

tice nu ear putea prescrie de cAt unuY strein, ca Antun Ivirnu, care venise de curnd in tail,
dar p6te &than logof&ul, autorul si a aceste predosloviT, dest roman dupre nume, IY fAcuse
educattunea prin Constantinupol, Parisul Rominilor chn vcul al XV1I-lea

'3) Traducere luerarI si grepti a luY xmreamirovv iil alizqi=sildsluia pre elii, In loc de
Ultra el. S'a ademend logof6tul SArban de prepositia 'Eni=-: pre, si n'a 136gat de saml, cit in ro
mAneste urmeaz1 dativ st nu acusattv.
14) Athena, cleica untologicl a intepciunef, st Pandora a tuturor darutdor. Logof6tul SArban
voTeste cu acesti comparallune A click cl Evanghelia a inlocutt incelepctunea velere a AteneT cu
toate darurile Pandoret.

www.dacoromanica.ro

31

teti, cu adevOratt cuvar'ate intre toata sfan'ta scrip'tura, prea

cin'stita evanghelie, de yr-6nm ce Evanghelia laste prorocie de'kisa.

Iara prorocia, evanghehe acoperit, acste patru riuri ale evanghelii impreunan'duse fact o mare, precumt o nurnte marele
am'vrosie, intru care se afla plinirea darurdor. Marea a duhovnicetilor taine, intru care inoata, tairncul pete 16) Is. Hs, a lui
D-qet flit man'tuitoriult, dupa clung scrie la inceputult stihurilort
a sivilii 16), apostolul vartholorneit, at list: evanghelia so vOde mica,

in stat, Iar mare i larga intru Nirnea gan'durilor sO cunomte,

pen'tru aciasta, sfantul Ieronim numote pre evanghelie, cuprindere

a toata bogoslovia, (teologia), n'at greit cub all numit pte sfinta
Evanghelie, temelt i inima a vekiului testamen'tt, i soare
ascripturil cell noao, i orighen care at numit Evanghelia incepatura, a tOta scrip'tura, la aciasta foar'te at adevOrat, cad c. foar'te
covar'ate glasul evan'ghiel, pre tot glasult al scrip'turiI vekl.
Can'dt sO cetete evan' ghelha sO aprindu luminanle spre sOmnu
de bucurie, dupa asOmanarea acelor cincI fecIoare intelepte, i sO
scoala i in piciOre toti, clupa cum lice Sozoment, i mai var'tos
ar'hiereil ceI imbracatl i1 scot omoforul lor, dupa cum Inv*,
Isidor pulosiotul i Simeon de Solunt. Cad ca de fa-0, se afla
mai marele pastorilor Hs., pen'traciasta i al' aptelea sfantul

a toata lumea sabor porun'cete, el tot cu un felit de cin'ste

trebue sasO cinstOsca stOpanescul kip alui Hs. i sfanta evaghehe. Va Zlataustt, ca off cine are evanghelie in casa lul intracOia
casa dracil nu intra, deci i fecioara i macinita kekilia inea
Evanghelna de asupra el, pen'tru apararea i paza el. Preotul martaut can'dft all vOzut, c sat apropla focul de besOreca sfintii
anastasia, saIl suitt cu sfan'ta evan'ghehe pre acoperementt, au
pazitt pre besOreca acOla ne arsa. (clice citetult Theodor, i nekifort Calistt Csanthopol). Marele Con'standin evanghelie impo(do)bita 17) cu pietri scumpe, i cu aur at trimist dar mareluI Nicoladt,
i imperatul Theodosie cu mana lui all scrist evangheliia. Iara

prea luminatult blagocestivult i de Hs. mbitorult Domnu,

16) Aluste la emblema crestml a secululuY al II, dupre care literele, ce compun In greceste
vorba peste, adecl '4,94)g, represintl inicialele UtulatureT Mitntuitorului , st de aceTa, cind acestT
crestinT voTed a pronunta titulatura cAvoiv), X(etazOs) 19(ea5) `17(tOr) gartio)=Itsus Elristos,
fitul luY D-ded mintuttor.ul, liceii, sill teal titulatura, sd numaT numele 1xNg, =-- peste, Tar de
multe on puneU kiar un peste, ca emblemg a titulatureT
16) AO Arban este supt Inrlurea ideilor tunpuluT sh, it el confundd misticismul cu
emblematica cresting. Emblema pesteluT se ghseste In cresunism tnc din secutul al II-lea, Tar
interpretapuntle mtstice ale idellor crestine, cu protepT de ale Sevuilor, Ant cu mult maY postertre.
Si arban, trgind pre la sfersitul secululuY al XVII-lea st Inceputul celuT al XVIII-lea, cind tn
tAxele routine se Introdusese din Aton usul Sevtlelor, adecit incepuse ase decora perepT de din afart
aT Bisencelor cu Sevtle st cu profetif de ale lor, a creclut, a $1 emblem& pesteluT din crestintsm
se datoreste uneY Sevtle. (VeclT pent'ru Sevtle prefata de la cartea ndsta dconografias uphritli
In 1891).
17) In text este Impobia; adecK lipseste slab& -do Privmd acesta ca gresall de tiparitit, noT
am pus'o In parentesi.

www.dacoromanica.ro

32

obladuitoriu a toga tara Ugro-Vlahg, Ioannt 19), Con'stan'dint Basarabt voevodt, nu trimite sfanta evan'ghehe la unt sfan'tt numai, ce
la tot1 pravoslavnicii. Nic1 o at scris cu mama luT, ce o all scrist in
lOspecll 19), nu inkiclOn'dt marea boggle in pletricle mid, precumt

at fostt acOlea, in carele Mosil at scris lgea, dint carele, unele

sau sfaramat Tara altele sau inkist in kivot, ce in tablele sfintuluT
tiparit29), ca sas folosiasca toga besOreca lui Hs, i macar ca
mai inainte sat fost tiparit evan'gheha in limba. rumanesca 21).
Iara Marna sa singurt o at tiparit acum intait grecqte 1
rumanqte i prima foar'te minunata i man'tintoare. Cad ca de
vrme ce orighen au luat talcurile scripturif veld, carele leau facut
akfla, i Theodotiont i Simmahont, au allatt i altula la leriho,
i inca at mal allatt i alta precumt marturisesct Evsevie a lui
Pamfilt, i sfantult Ierommt i leau pust aceste 5 talcurT, dupa
asmnarea limbil jiclovet1, pentru Intelegerea sfintel scripturi, qi
o at numitt pre aciasta alcatuire, inpsita 22); Tara dupa acOstea au
pus numai pre cOle trel adeca aluT akila, i aluT Theodotiont i a
luI Sunmaht, Tarall dupa asOmanarea cell jidoveti, au facutt, cOlea
ce sO numesct impatrite 23) Luatau invOtatura vred'incile nOmurT

ale crqtmilort, precumt at fostll evan'ghelia in limba a tuturort

nOmurilort sa o scrie, 1 sa o tipariasca dupa asemanarea limbil
elenWe 24) Ca de s'ar mtampla ceva grepla, sat indoire la evanghelna carea Taste talmacita in hmbile lor, Oise dezlOge indoirea
sas indrep'tOze grepla de pre cea ehnOsca, precumt i noul testamentil sat scris de apostolI In hmba elinOsca 25). Deci manila sa
19) loan In loc de kr. Dep nu pretutindenea pre timpul luT Brincoveanu incepe a se da
luY Li. 51 skimbarea acsta se intimpll, credem noT, a LniT din literatiT
vculuT al XVII-lea uTtase adev6ratu1 inteles rominesc al ler I = CraT, Rege,
19) Alusie la tablele paginelor, formate din culegerea literelor, sail a vorbelor, si de pre
acstit interpretatie

care s'a tipArit Evanghelia,

20) Nu olin, dad. pe fata globuluY se va mai gsi un popor, care prin seculul al XVII-lea
punl Uparul tntre obTectele sacre, ca RomAniT ET numal dupl upArirea a cAtor-va cArtY I-a tutees
btne facerele, i apoT uparul le realisa velaul lor dor, de a avea cArtT la ind8mAni pe limba lor
cea vorbiti. Cu un asemenea popor propAsestY Inlet) slecime de anT, ca inteo sutA.
91) Alusie la Evanghelia luY Arban Cantacuzin din 1682, i p6te i la Tetravanghelul
dm 1651.
29) Traducerea termenuluY grec JZan,idasog, =. irqesit.
11) Idem a termenuluT zerecorAdatog, = tripltrit
24) Arban logadul aid, ca maT In tote comparatiumle sle, cam silste Intelesul ideilor,

pre care el le allturi, tntre dinsele Dacl alte popOre, sail maT drept, daci Ongen a adunat mai

multe testurY sfinte si le-a comparat tntre dinsele, fAcnd ast-felih, tetraple, pentraple, i Mar ecsaple,
apoT scopul uneT asemenea lucrArY era studiul, i /lid de cum tnjghebarea unuY tecst de ritual. Feno-

menul acesta, de a tiptri un tecst de Bisencl al6turea cu tecstul original al traducereT, nu se

Intilneste, de cAt numaT la RominT, canT supt felurite forme ail autat s facA pace cu triglosismul
glec. Causele acestuT fenomen, care se repet i cu alte upAriturT In seculul XVIII-lea, slot politicoliterare ; este lupta, ce o d triglosismul grec tetraglosimuluT slay si pentaglosismuler romAnesc.
Arban Cantacuzin, cum am vclut mai sus, fAcuse pentru tnnpul sdi un pas Indriznet, Tar
Constantm Brincovnu, om maY mult de calculul, si nu mil-putt numaY tn sentimentul national,
glswe acest mi)loc de implcare tn tipArirea Evanghehei atAt romAnege, cAt i elmege, i cu

kipul acesta. el indeplinWe dorul Rominilor, de ale da cliff pre limba lor, astupi gura tetragloswilor slay!, tar triglosistif den! v6d in acesti m8surl putinta Introducerd treptate i pe nesuntue
a limber elenice In Bisenca romAnscA.
12) Aidr Arban logof6tul este sub hirturirea culture! evuluY mecliu a literature! teologice
grecetT. Nu t6te cArtile nouluT Testament s'ail sum ddreptul tn elmeste. Aceia, ce este adevdat,
sti intru acsta; cit de t6te forte de timpurm s'ail tradus in limba elate,.

www.dacoromanica.ro

38

prea lummatult Domnt fim'dt rav'nitorit pravoslavnicil credinte, i

aven'dt, precumt marele Athanasie scrim, impr atuluI AMovian 26),
mem se cade Domnului, iubitorit. de D-clet, i mbitoriu de invetatura voel i pofta acelort cereti 27), o au tiparitt grecete i rumanete, pen'tru pricmile ce s'at (list mai sus, i macar ca s afla
mania sa, ca nici odinmara alta data, in mul'te, i unele dupa
al'tele ale pohticii griji 28). Ian. urman'dt sin'gurt biruitoriului impo-

rat, lui Markian, ce scne catra sfantul sabor dent halkidont, mal
cin'stitti de catt toate pohticetile lucrurl, socohnul 1 tinemt pre
grijia a sfin'tei 1 a pravoslav'mcii credin'te. Toate lucrurile cele

(lent afara, mbitorml de D-cl.et Domnu lasan'dule pre urnaa, au pust

inain'tea tuturort acestt sfintt lucru, nadajduin'dt cum ca pen'tru

mai multa cm'stea ce face celort dum'necleet1, va kivermsi D-cleu,
i pre cel supui mnei sale provoslav'mci, precum scriia, sfan'tult
a toata lumea alU aselea snort, sin'gurt birmtorit lui Con'stan'dint
pogonatului, carele era ajutatont pravoslavil aciatia, dar' ce laste
mai cuviin'tat pravoslav'mcului stopanului; Decatt, a infrumuseta pre

cel de sup'tt ascultarea lui, mai nain'te de toate, cu blagocestna,

prin' calea, i inru cehalalte lucrurl, bine petrece politna. Decl
intracesta kipt, i pen'tru acestea au porun'cit prea luminatult
Dom'nu sase tipanasca sfan'ta Evan'ghehe, i sase dea la pravoslav'mci in dar 26), mlru slava lui Diet, i intru adaogerea sfin-tel pravoslay'rucil credin'te, carea primin'duo fratilor, cetiti cu socotela i
cu plecaciune. Plecan'du-va sfintului Zlataustt ce Qace, rogurna, i

rugan'dume nu parasesc, ca nu numai sa ascultati sfan'ta evan'ghelie, ce i in casele voastre cu cetanna ei adese se va indeletnierti. t de nu nici puteti s intelegeti cele scrise, numal din
sin'gura cetania meta se face sfin'tirea, sale i orighent, ca in
ce kip erpii, macar ea nu inteleg limba fermecatorilort, Tart auclindt
26) E curn5s1 gresala acsta din tecstul rominesc , cldf in cel elen este Iovian $i nu Aovian.
P6te a e numaY gresala de tiparM.
27) Dupre constructia regulati rominsci lipse$te verbul a avea, maY ales cit In grece$te si
este acest verb i nu credem, a pe timpul 1ogof6tu1iff *ban umpersonalul cse cades sN, fi avut
In sine tritelesul $1 alui avea In dauvul cvoeis trebue sl fie o gre$aIit; $t la acesta blfnuiallL
ne conduce acusativul cpoftits de dupi dinsul.
29) Alum la rhboele dtntre Turd $1 AustriacT, care Vail avut locul Intre line( 1690-1698,
$1 prin urrnare tocmaY pre timpul tipXrirei EvangheheY ace$tia
29) Constantin Brancovnu, ca $1 irban Cantacuzin, tipKre$te Evanghella i o d6 In dar Tiplrirea uneY crl, 1 mai ales a uneT Evanghelff In do6 tecsturY intrecea puterile Bisencel romAne$ff

din seculul X VII-lea, carea, dep anal In propriet4T fonciare, nu dispunea pre acele vremurT de
depreciare a plimentului de muldocele, trebuitOre pentru o asemenea lucrare i apol, numaY pe
C. Brncov6au, ca Domnitor cu vederY Intinse, II prmdea, ca, dupd ce se va Ingriji de supu$1T se,
s6se gandiasa $1 la trebuintele religiOse ale altor popore cre$tine din Orient, tiplrind pentru ArahY
Liturghil i Festamente, Tar pentru GrecT pe 0110 acstA Evanghelie precum $i o mt4me de
alte ail, $1 cartea intitulati BiflAo; iviat;olop gEesizovgav Tim iinaciav c'ocoAovt9lar=carte
anuall, ce cuprinde ten1 slujba (bisericset) C. Brincuvnu, Antim Mitp 1709. Tirgovi$tea. NoY
am citat aid un singur esemplu, ca ceia ce este o carte rail la noT, i din care se pot Om mai
multe prin Bisencele Peninsulei balcanice, tipgrite numaY in grece,te $1 destmate pentru acele
In deob$te acum ecte $tiut, cl pre timpul hit C. Brncovnu Biserica OrientuluT Intrgi avea
In TOrgovistea TipografiT, care tiplriail maT ales arIT de ritual in limbele grcl, arabl, copt, georginl, dupre cum pre umpul luT Mate Basarab se tiranati asemenea carV in limba slavic pentru
trebuir4e1e Bisencelor din Liov, Bulgaria, Serbia, etc.
Biserici

www.dacoromanica.ro

34

numal glasult lort amorlescil i 'truant Mr micare. In'tracesta kipt

i cela ce cette sau ascult sfan'ta Evan'ghelie, =cart de nu
cicl 30), intelOge cOle scrise iara patimile, i pofta ce sO afl in trupult omulul, i indernnrde sataml, numal dint cetanie i dint auclire st omoara. i facetl rugaciuni i mohtve311) catra Domnul

nostru Is. Hs. ca st apere i st pazasca pre lummatult i de Hs.

iubitoriult Dom'nu. impreuna, cu totl al casil mariei sale cu sanatate,

i cu pacinict aOclrnntt. Iart dupt indelun'gate batranO0 sg, le

druiasca lort daru de invred'nicie, carele iaste, dupa cumt Scrie

fericitult Pavel catra Colasiani, ca st-I pule pre el sfintl i negreiti
i nevinovati inain'tea lul intru motinire neputreda, i curata i nevetejita, pazan'du-se intru ceriuri, dupt cum clice fericitult Petru, unde

au merst Hs. inainte sieguitorit pentru nol. Ctruia laste slava

nesfar'it intru nesfar'itI vOci. Amin.
e [II ora1 in Bucureti, IOW ot rojdesva H(rist) a. 32) 1693.

Intru tat cel mai mict i plecatt

5,rbant, v . mare msta

Septemvrie 33), log. 34)

Pe faIa adoa a folei apatra:

eVnata stan'tului i Evan'ghelistu Ioannt, dup curnt a scrist sofronie. 2
i

pe fata intia a foiel a cincea alt biografie, tot in amando

limbele.

e A acestuia Evan'ghelistt viiaa, den'trale lui Dorothel mucenicult, Epis'copult Tyrionului.

Dela fata un-spre-clecea i 'Ana la 45 merge Evanghelia lui

Joan, unde se inkeie asa:

ePentru aciasta dart, totl Preotil i Diaconil, laste sa tie

aclasta ran'dulall, i acestt numrt alti sOptanatrulorti cumt aratt

$0) Aid este o gre$alk de tipar, tipkrindu-se cicT, In loc de nicT
51) krban logof6tul, avend a traduce pe IvreQeig = cererT, ruglciunT, t ixecilag=r.rueaunt, pune in locul cold intia vorba romknsci ruglciune, Tar in locul celeT de adoua pe slawnescul molitvit

33) Lau ot rojdesva H(rtst)a = anul dela nwerea tut Hristos Aceste vorbe emit pentru

literati( secululut a X VII-lea tnck cuvinte sacrarnentale, $1 de aceTa $i Sirban nu le traduce.

31) Din ins&nnarea lunei tut Septembrte suer de cktrl logofEtul krban, putem $tt, ck tecstul
EvanghelieT, ce ne ocupk, s'a pus supt tipar b inceputul anuluT bisericesc 1693.
14) Acest itrban este tot acela, ce a scris i versurile de supt sterna DomnitoruluT, $1 prin
urmare veclT $i nota de maT sus No xo Dar no! In fata celor din acsta predoslovie putem adkuga,
cit iirban era o personk, cunosatOre ad9.nc de int6lepciunea cea din lkuntru, precum $t cea din
afark a Scripture!, adeck era un erudit atkt in ale &se/Ice!, cat $1 in $tunta profank El poke, cit
a fost tovard$ de sea. cu Constantin Brincovnu Dommtorul, care avea $1 el o culturk nu de
rind, lucrind $1 la traducerea Evanghehei din 1682

www.dacoromanica.ro

35

inainte, ca sa, nu se srnin'tOsca dupa nunirult izvoadelort celort

sloveneV, pen'tru ca nu se potrivqte 35)

Tot pe acest fat:

t Irhata sfAn'tului i Evan'ghelistil Matthei de Sofronie, .

Pe fala 47 incepe Evanghelia lui Matel i merge 'Yana la

fata 118, unde se inkeie:
cSfOr'vtult Evan'ghelnlort lui Matthel, 'Dana intru aciast Dumi-

neca a ap'te spra qce, ce s kiarna a hananeii. Iara de aid: inain'te

so incept ale Luca138) Evanghehl spre a opta spra ci6ce sp'tOrnana
dupa Rusahl, precurnt iaste insOnfnatt incepen'dusO sOplomana de
Luni pana dumineca sara, cuing Taste scrist i pan aidi 37), .

Pe aceiai fac in amndo limbele :

elTiata sfan'tului Evan'ghehstt Lucai, dupa cumt scrie Sofronie.

Pe fata 119 :
(Viata acestulali Evan'ghelist Luca, den' istoriia luf Dorothei
macinicult 1 Episcopult Tyrului,.

Pe fala 121 incepe Evangheliile dupre Luca, i merg pn la

fala 213 inclusiv.

Pe fata 214 este :

,Viata sfan'tului Marco Evan'ghehstil de la Sofrome,.
, A acestuiaV E van'ghelistt Viap, pre scut.' tt, dela Dorothel
macinicult Episcopul Tyrionului 38),
35) Tipicul IntrebuintlieT Evanghelnlor cu nota de maT sus shit mime tn romtneste
31) Evanghella din 1693 declin& uncle nume proprit, ca si cea din i682

") Acsti notl In tecst este mune romineste, Tar tmicul IntrebuintlreT EvanghelieT dela
Luca, care stl de-asupra noleT, este romneste si greceste
33) 1 atcT Atanasie Ieromonahul este supt hirlurirea tecstuluT din I682 ; cicT traduce pe
Tvelam -= al TiruluT, sail al Tirelor, cu Tirion uluT , adeci face din gemtivul plural un singular
romO.nesc.

www.dacoromanica.ro

36

Pe fata 216 incepe Evangheliile dela Marcu i merg pn

la fala 280, unde se citete :
iEvareghehile la utrgne, voscresne 11 ,.

La fata 289 incepe Minologiul i merge pan la fala 360,

se tituleth aa .

(Inceputull lunilor cu ajutorruld sfin'tuluI D-clet).

Dela fata 361-363 sint artate Evangheliile la deosebill sfinti

Dela paginele 363-366 se arath Evangheliile la desebite

trebuinIe bisericeti, iar de aici pn la pagina 370 sint Evangheliile sfinOrei untului de lemn, sad ale maslului.

Pe faIa 370 i parte din 371 este acst prefat in amndo

limbele:
gIubitoriulul cetrtorit sangtate.

cInceputl luan'dt acIasta dum'nepiascg carte, acelui de pururea curgtorit 1 de vriatg izvoritorit, 1. nemuritorit izvoril. Din'tru

carele ca din'trartult oare carele all Rarulul, intdritl rzvort, cea a

lul Hs, rubitoare de blagocestie, 1 dmt 4 Orli ale Lurnii cuvOntgr6ta tur'ma adapan'duse nu va insgta in vdi, dupg cea adevratg
a luI faggduin'ta (glava 4 Ioan) Iarg cela ce va bea dint apa

carea el if voll da luI nu va insata in vecI, ajutandt intru tot

puteenicull D-qou a luatl i sfrrt. Cu porun'ca i kel'tuialele a
blagocestrvulul, i pre lummatului Dom'nu, i obladurtoril Tgrgi
rurnaneti. Ioanl, Costandmt Basgrabil Voevodt. Iarg nevorn'ta,
i cu cea dupg putre arnlndurort hm'bilorl indereptare. A prea
miculul intru reromonahl, Athanasie moldovOnull 39). Rogumo darg
$5) lerom Atanasie Moldovnul s'a numit maY nainte Popa Atanasie, si el este venit In
Muntenia dela mindsurea Agapia, unde se vede, a dupd m6rtea sotie sale aprimit shtma mona-

hala. Atanasie este unul din bitrbatiY ce maY cu tnv6c1turd al vculta al XVII-lea, si el, fitcendu-sT
dupre WI probabihtatea studule In Academia le Vasilie Lupu, a lost cunoscut le Mitrofan, fostul

Episcop de Hug, care la x687 s'a richcat pe tronul Episcopie de Buzeti,

si

care trebue sd fi

recomandat pe Atanaste hif C. Brincovnu, ca specialist In limba eternal CIL Atanaste era cunos-

cut de ata Mitrofan, o sum acstd. dinteun manuscris, Intitulat (Albino.) pre care rati tradus

amindoY, si pre cars studnndu-I nol, l'am ofent Academie romine Pre Atanasie not( il cunOstem,
ca suutor adtnc de limba elenta, si kYar ca specialist tn teologie, si dtntr'un alt manuscris, care
cuprtnde un discurs la Slit Imp6raff Constantin si Elena, lucrat de ata Gherasnn Patriarhul Alecsandrie pentru C. Brancovnu cu ocasiunea sfintire Biserice din mOndstirea Hureza, si pe care

Ieromonahul Atanasie ra tradus st sem pentru Domnitor. Ale Atanasie m se infloaa, ca un

cunoscitor de aprope al literature teologice, si klar ca un hterat de Intlia mind a timpule sea ,
pentru el el creaz il. o terminologie teologicd rominscd, f6rte bine nemerad pentru starea limbe
din vcul al XVII-lea. TOte aceste date, precum si altele, care privesc pe acest blrbat de val6re
smintifici al seculule de renastere al Romimlor, ne le-am grupat Intr'un studiu special, care se

pot vedea In opera cDoe manuscrisev din analele Academie romine sena II, Tom. XII, I892 .

www.dacoromanica.ro

37

i poftescu pre ata cin'stit. i &Itasca dragoste o iubite cetitorit,

de veI nemeri nescare greale, au ale orthografll, au ale tarmaciril,
(pen'tru ca unile dint putina tiin'ta i dint nesocotIala. Iara
celIalalle din'tru cea cu greu al'catuire 40) sau facutt). Ce dara,
ajutan'dumI mie greitulul lartame cu duh blan'dt, pen'tru cell
ce lieu porun'citt noael de apleclecl de orl ate ap'te, sa
e'rtamt unii altora grealele, c de vomt er'ta, enamseva noao.

Cul Ca flin'ta omenesca ca o purttoare de trupt i a greirea

Taste pre lesne lunecatore. Iar cea desever'it negreala, numai

san'gur lui D-opt sat dat 41). Acruiai slava i puterea intru nesferitii vcl. Arum.

Pe faIa 371 i parte din cea urmtoare este acest

epilog in doe limbi.
cIubitorule cetitorit sanatate.
(Ca i cor'horult 42) intre al'te verdete precumt clice pirda, me
argil. i et o iubitilord cetitorl, call cel meterl, i iscusitl i inteleptl, i nevoitori tipografi. Cu acIasta de bogoslovire cu patru
strune, i cu toata alcatuirea de dul'cele glast alauta, aceil in trei
staturi dumnecleirl, capult ceil fara prihana aI noastre credin'ta, sfan'ta
qic, i dum'nectleiasca evan'ghelie. Din'tru carea nol, lumman'dune
prent dum'necleetil i al duhului propoved'nicl apostoll, i sin'gurl

vecltorI, a infricoatelort a dom'nului taine, cea intreit i nedesparlit aceil desever'itt i necuprin'sa troltd. Amt cunoscutt, pre
tatlt nenascutu, i pre fliult din parin'tele nascutt, i pe dum'necloescult Dun dela Parin'tele purceptorm, o dum'necloire de o fiinta
i de imperatie in trel fete necunos'cuta. Deci veclendt et smeritult
adan'cult bogoslovii, me stidiamt 43) a me apuca de acestt lucru,

inse dan'dume pre mine cu credin'ta curata i cu nadejde, catra

dul'cele Hs. carele clice, (la Math. XXI), De vet): avea credin'ta i
nu ve vetl indoi, yeti clice mun'telui acestuia, radicate i te aruncl
in mare, se va face, i toate oare cate vet1 cere creclen'dt vetf lua.
Deci sprecestea cautan'dt cu tot sufletult i inema, prin'truda i
ostenela nu putina mamt atinst de acestt folositorit de suflett lucru,
al caruia, intait cea lui Diet placuta voin't i aflare, i kel'tuia-

lele at fostt. A prea lummatului i pravoslav'mcului cretint i

40) Un s6nn de rusism In voba Luoirrli(pi Rusii, voind a avea pe 1 m6le In mulocul yorbelor, IT adaug vocala k TerT, ca la Atanasie, t apoY trebue si maT stun, ca acesta este singurul
loc la RomnT, unde k se pune la mulocul vorbeY si cu sonul de T scurt

41) In tecstul acestel prefete este cdatata In loc de dat De sigur a din gresall,

42) Cor'horul o plAnti amarA, pentru a curia amKrIctune grectT o Intrebuintall Ca prototip
de amirlciune, si clicd eT In formi de proverb camar ca corhorula.
42) M6 sticham=-- m6 rusinam, m6 sfiam Dela slavmescul CTWAHTkCil= a mg mon& Conservatl &dal vorbl numal de limba arturarilor, cicY noT OM( acum nu ne aducem aminte sli o fi
tntaluit to grand popular al vculuT al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro

38

mare cuviin'tatu1t1 Dorn'nti i obladuitoriu, a toata Vestitel i blagoces'tivei Ungro-Vlahni Ioann Costan'ding Basdrabii voevoda. Iar tiparita
de mine prea micul in ieromonahi, Antim dela Ivirna, 44) roguve dal%

indreplarea grealelor, netun'tel i ale nesocotlei mle cu blan'cla

i fratas'ca voin'ta, i nedefaunan'du, fdcen'duo, rugative pentru mine
smeritul pururea intru Dom'nul.

In sfrsit tecstul acestei Evanghelii pe fala 372 se inkeie cu :

t Scara a patru Evan'ghe1i0,.
*

Ardtand pana aid cuprinderea cu paginatia respectiva a Evangheliei din 1693, noi o spunem dela inceput, cd in ornamentatia
tipariturel Ieromonahul Antim Ivirenul este coveTtor Ieromonahului

Kiriac, ctiparnicul, Evanghehei din 1682. Ap, p6rta Evanghehel

din 1693 este tiparita intr'un kenar, format din trei colOne i Ose
icOne, din care trei icOne sint apctlate in fruntea paginei, 'far alte
trei sub colOnele, incadratOre ale tecstului grec i roman al porta
Sus este icOna Mantuitorului cu manele bine-cuventt6re, intinse in

spatiu, avend i Evanghelia, deskisa pre pept. La drepta acestel

ic6ne este Evanghelistul Matel, i la stanga Ioan, fie-care cu emblema proprie. De desupt, la drepta paginei Evanghehstul Marcu i
la stanga Luca cu emblemele lor, iar la mijloc sub colOna, despartit6rea a tecsturilor portel, este icOna S-lor Imporati Constantin i
Elena, sprijinind crucea, ce este infipta in mijloc. Nu fan, de scop,
credem nol, este pusa aid ic6na patromlor Domnitorului Constantin
Brancovenu, i se intelege, ca ea are menirea, de a-I aduce o itsplata morald pentru keltuele, depuse la lucrarea i tipdrirea acestel
Evanghelil. Acela ce intrunqte mai multa maestrie din ornamentatia acestei foi sint colOnele, care despartesc tecsturile, i care cu
sine formeza doe portice, umbrite de doi serafimi, ce stall de-asupra
fie-carui tecst. Capitelurile celor trel colOne, care despart tecsturile

i. le incadreza tot-o-data, sint lucrate in foi de arbori cu mult

44) Despre Antun Ivirnul P S Mellusedec, fost Episcop de Roman, a publicat niste note
biografice dupre Delluaro prin opera, intitulati cadahules luT Antim Ivirnul 1886 pag XVIII
XXXIX. Despre Antun se maT poke eeu tri (Conches Ana( 1886 pag 98 103
ApoY noY mg
avem acum si alt material la inclmini, precum si stamba contimporand a acestuT mare Arhiplstonil
al BisericeT rominestY, pre care astepam numaY ocasiunea, spre a le pune la ind8mana tuturor, 0
ale da tn cunostnnta Romintlor
MaT clIm aid si data biograficl urmItOre despre marele A.num , el el aded. la 1703 luna
Dekemvrie era tot icromonah, si se ocupa de mlestna tipografie tn Bucurestr. Acsti daa o avem
din opera, tipgrul tn greceste tot de Antun si de cuprinderea cTIlcuirea o rindula prea'noire
templuluTz IllirkitN. Inuit tot Prea sfintitultif si divinuldt St6pin, Domnulut DomnuluT, Gavrul Patriarhuller teumenic. Fund obl6cluitor prea tnntatul,. Domnnor, Domnul Domnul, Than Constantin Bassarab
voevod al tOteT Ugro-Vlabil. 1 acorn intl.( s'a dat in Upar. Cu keltula Inalt Pres SfintituluT Mitropolit
fost al SofieT DomnuluT Domn Afcsentie. Spre a se da tn dar Arhierellor. In BucurestiT Ugro-Vlaluel.

In annl mintture 1703 luna Dekemvne. De Anum mromonahul cel din Ivena.

www.dacoromanica.ro

89

maestrie, Iar pe cele doe colOne de pre margenea kenarulul, ca element de ornamentatie, este introdusa o ficire, care semana cu vazdriga, sat craita desvoltata.

Pe fata a doa a fold.' intaia este sterna Orel, lucrata din foi,
flori i ramuri, care plOca din gura unel figuri de let, se r5dica in
sus pand la corona i tin pe dinsele dol ingerI, din caril cel dela
drpta stemel tine in stanga sa sabia gOla i cu drepta rama, in
care este incadrat corbul, lar ingerul dela stanga are in drepta buzduganul i cu stanga tine rama cu corbul. Sus de tot este corona
domnsca, tinuta de doe figuri orneneti cu cOde de delfini, 0 carea
incununza o plato0 de ()stmt. La mijloeul stemei este marca tarei,
meclata intr'o rama, i compusa dinteun corb, ce sta pre doe craci
ale until copacit, i tine in ciocul set crucea cu Ose colturi, la
drepta cam. este sOrele i la stanga lima in patrarul din'tait, eit
din nori.
IcOna Evanghelistulul Ioan de pre fata adoa a folei a cincea
de o infatiare tinera este pusa intr'o rama oval, formata din limi,
lar in cele patru colturi ale fetei 0 margenea ramel este cate un capitol,
care se imbina Intre dinsele cate doe, doe. La mijlocul ramel sta Ev.

loan in Wore 0 in porticul unel case, avend la drOpta o masa cu

calimare 0 o carte deskis, i la stanga jos este vulturul emblematic.
St. loan tine cu drOpta condeml de-asupra calamarilor i cu stanga

evangheha intredeskis, lar pe margenea de sus a kenarului este

gravat : c(; ilytog, 'liodvvw, 6 es.o2Oyog = sfintul Ioan teologul , . In de
oNte vorbind, icOna are o infatiare espresiva, cu neasemanare mal
mestrit lucrata, de cat acela1 icOna din Evangheha dela 1682, 0
apol aicl csilograful Antim, nu ca Kiriac ctiparrucul* a tiut, ca
cu dalta sa sculpturala sa dea figura Evangbelistului 0 cucernicia
trebuitOre.

In fruntea tecsturilor Evanghehel 1111 loan este o vigneta, carea

cuprinde icOna invieroi, meclata intr'o rama rotunda T compusa din

hut' subtiri. La drOpta i la stanga icOnel sint ornamente, formate

din doe ramuri, care es din doe buciume, de desuptul icOneI, i se
compun din fol 0 flori desvoltate. Kipul Mantuitorului din icOna,
precum 0 acelor doi strjari, ce stall pe laturele mormntului, sint
de o rnaestrie mai de rand, T. nu corespund in ftneta cu ornamentele,
formate din flori.
IcOna Evanghelistului Matei este meclata, pe fata 46 atecstulul
0 figura sfintului in starea de batrin, care, tmOnd condeiul in drepta,
sta in picibre dinamtea unui portic i vorbete cu ingerul emblema-

tic. La stanga Sfintul are o masa, pe care sta cartea deschisa 0

cahmarea, iar la drOpta este ingerul, care, intors cu fata spre Evanghelist, ii aduce arninte despre cele, ce are de scris, 0 ecsecutand
cu manile gestul indicatiunei, pune pe Mate): in positia de nedu-

merire, Rama, in care este gravata icOna, cu ornamentele, ce o

incunjura, sint identice cu cele dela icOna Evanghelistului Joan, i

www.dacoromanica.ro

40

In fruntea ramel csilograful Antim a gravat: c O gyiog, Mari9Triog =Sfintul

Mate lp dand i acesteI icOne o espresiune, care lasa in urma icOna

aceluial stint din Evanghelia dela 1682.
In fruntea tecsturilor Evangheliel dela Matel este aclata icOna
Mantuitorulul de o infatiare tinara, carea inkipuete pre Emanuil.
Rama icOnel este tot rotunda, iar la drOpta i la stanga rameI sint
ornamente, compuse din florl, fol i rdmurI, care esti din Ose bucIumurl, dispuse doe sub icOna i cate doe pe de Mutt IcOna acdsta

cu ornamentele el are o infatiare mai maestrita, de cat cea dela

Evanghelia lul loan, i pe ramurile ornamentatiei sint gravate i
patru paserl, Iar de-asupra ramei icOnei la drepta i la stanga sint
sapate aceste doe semne, care par a litere; la drOpta -rn, la stanga
rii, ; i care pOte ca inkipuesc micialele numelui sell, adeca Am.9%
kg. =Antim IvirOnul, i de aceste srnne sint pline to:Ste tipariturele
i manuscrisele lig Antun

Pe fata 121 Antim a pus ic6na EvanghehstuluI Luca, dispus

ca i. cele de mal sus, i. incunjurata de ace11 ornamente, iar fi-

gura sfintului pana la briu este gravata pe o plat*, in forma unui

cadru. Evanghelistul cu figura ganditOre i cu infatisarea de batrin,

tine in mama drOpta, lsata in jos, condeiul, Iar pe bratul manel

stangl are Evanghelia deskisa La picidrele sfintulul sta boul emblematic In genunki, i la drepta are o masa, pe carea se afla o
carte deskisa, calimarea, un cutit i un cds de nisip, i in firida uneI
ferestre dela drepta un vas cu florl, srnnul dispositieI estetice a
EvanghelistuluI Luca, ca zugrav, in re-ce pe ferOsta dela stinga se
vd turlele unei cetatl cu arborI imprejur. Ornamentatia acesteI icOne
este In totul semina cu cea dela ceIalaltl Evanghe1it1, i pe un
ruloil, dispus pre margenea de sus a ramei, sta scris : g O aytog, zfinixag
= Sfintul Luca, i in sfOrit in sCmn de ornament final este alta
iniciala a numelui lift' Antim, facuta aa: 'A-, = alv,9% = Antim.
Infruntea tecsturilor acestel Evanghehi este un trimorf cu treI
icOne, i cu ornamentatii, formate din ramurl i fol. IcOna Mantmtoriului, aeclata la mijloc inteo rama de hnil: rotunde, ce are infatiarea unuI lant, il presinta in positiunea de arhiereil cu mitra pe
cap, imbracat in sacos i cu omoforul mare, lar cu manele intinse
in spatiu bine-cuvintOza. La drepta este icOna Maicel Domnului i
la stanga asfintuluI Ioan botezatorul, aeclate in rarne, formate din
ramurile ornamentatiel. T6te kipurile ic6nelor sint eite din norl gro1
i ad infatiarea unel lucrarI de maestrie, datorate geniului lui Antim.
Apatra icOna a Evanghelistulul Luca este tiparita pre fata 215
a tecstulul, i figura sfintului, stand in picidre, este aeclata in fata
unuI portic. La drOpta Evangehstulul leul emblematic, dar intraripat,
sta pe labe, Iar la stanga pe o masa este o karte deskisd, calimarea

cu un condeid i un cutit. Tot pe masa, este o adoa carte inkisa

i tinuta de Marco, lar cu drepta tine condeiul. Figura are infatiarea

unul om ca de 50 anI, inca vioit, i pe o panghca, ce este intinsa

pe marginea ramel celeI rotunde, formata din linii, sta scris : 46 arlog

www.dacoromanica.ro

41

mdexos = Sfintul Marcu). Si in sferit pe panglica este 0 iniciala lui

Antim, infatiata, mai sus
Tecsturile Evangheliel dela Marcu ail in fruntea lor icena Mantuitorulul, carea este i la Evanghelia lui Intel.
In deobte Ornamentatia i iconografia Ierom. Antirn din Evanghelia dela 1693 este cu mult mai covaritore in maestrie, dent icono-

grafia 0 ornamentatia Ierom. Kiriac, cel care a tiparit Evanghelia

din 1682. Iar kenarele, cu care este brazdat tecstul Evangheliel,
0 care inkele un ir de Evanghehl i deskide altul, sint lucrate cu
ramuri, flori 0 foi, seu cu arabescuri, avend tot-de-una un grad inaintat de mestrie. i inkeind descrierea ornamentatiei din Evanghelia dela 1693, adaugam, a tecsturile sint tiparite in doe coldne,
despartite printeun spatiu alb, 'far htera atat cea greca cat i cea
romanosca este mrunta,; i acesta numai all putut face, ca tecstul
a doe Evanghelii, adeca cea elinesca i romanesca, sa incapa pe
372 de fete set 186 foi.
*

Evanghelia din 1693, studiata din punctul de privire literar,

este un pas inamte, dar nu putem sa clicem, ca este 0 un pas indraznet pe calea propairel literare a Romarnlor. Logofetul arban,
i mai ales Ieromonahul Atanasie, cel insarcinat cu colationarea teesturilor, se supune legei propairei hteraturel poporului romanesc,
dar in mergerea sa de propaire este tmut de sfiala, marturisita
kiar de logofetul Sarban, and (jice: 'Ca de sar intam'pla ceva greala sail in'doire la Evangheliea, carea este tarmacita In lim'bele lor,
(i a Romanilor), sase dezqdge indoirea i sas indrep'teze greala de
pre cea ehnesca, . De acurn indata vom vedea, a asociatiunea arbanAtanasie merge pre urmele teestulul Evanghehei din 1682, agend
intre dinsele nu numai asemnari de traduced nemerite ale teestulul,

dar i greele comune. De aceia noi aid vom aduce esemple de

asemenarea tecsturilor, vom cita locuri, de unde se va vedea, a
amandoe tecsturile semene, 0 in erorile lor, i in sferit vom pune
in evidenta i inaintenle literare, realisate prin Evanghelia din 1693.
Incepem a arata asemenrile Evanghehel din 1693 cu cea din

1682, plecand tot dela Evanghelia dupre Than, 0 anume tot dela
versetele I 0 II-lea ale acei Evanghehl, avend, se intelege, 0 aid
de bas tecstul originalului grec
Until original

instill Evanghelid din 1682

'Ev dpxfi lily; Adyo;

xca O I.diog iiv n-e6g
96ov xai (9E6s hv
T-01)

Dinceputt era cuvn'tulil i cuvn'tult

eia la D clti i D-get
era cuvn'tul.
Acesta era din ceputt la D-461

i Adzog.

Oho;

111)

111

ffeOc T.Ov OsOv

den-

Neill Evangholid din 1693

De'nceputt era cuv6n'tul kacuvdn'tul era

la D-c16t ]. D-Ot era
cuv6n'tu1.

Acesta era dent ce-

putt la D-on.

www.dacoromanica.ro

42

Perfecta asrnanare de traducere i deosebirl se vd numai in

scrierea prepositiunei din, despre care nol vom vorbi mai jos. SO,
mal aducem insO un esemplu din Evanghelia dela Luca, i anume
din Evanghelia de Luni intaia septernana dupa anul not.
Tocstul original

nii xatetti kaivq),

Tanen! ErangholisT din 1682

In vrmea actha Irodt

'instal Baugh lid din 1693

In vrOmea aceia Iroda

ZVI' efieng,
iuro zoii

al patrulea birintoria

al patrulea turuitoria,

'liodvvov, nEel 'IEecoatcidoc, riig yvvcaxog roil

Ioanml, pen'tru Irodi-

fiinda doienitt de Joan,

pentiu Irodiada mul'a-

ddElq oil ativog xat 7rEel

0 de tOte relele cat ele

Cifecjchig

ilsyrittivog

advi-wv olv in o iv i Ev

fiind a dojenitii de
ada muiarea frAtimsti,

ail fcuta Irod.

rea fratm'esu, 0 de
toate i elele- carele facuse Iroda.

novwcjv O liealchig.

aid asmnare aprOpe desOvqita, cu deosebire dOra de

Intrebuintarea unui timp trecut in loc de altul la verbul a face.
Insu1 greala de traducere a termenului ws-redpig este comuna
amancluror tecsturilor. De aceia noi stabilim aid, ca Ieromonahul
Atanasie la revisuirea tecstului din 1693 nu s'a departat de tecstul
din 1682.
Inca un ir de dovegi. Cele mai multe din grealele, facute
la traducerea tecstului original de catra logofetul Iordake Cantacuzin, se rsfrang i asupra tecstului lui Atanasie. i nol aid vom
fi mai sistematici, aducend dovecli din tus-patru Evanghel*il, i
incepem cu versetul al VII-lea din Evanghelia dela vecernia Patelor.
Mogul original

'0(4 elnEv ocercoig,kev

pi id(0 b i-crig pecriv

atizoi) rOv zinrov wu7v

Tocstul Eranglielisi din 1682

Iar elt vise lora, de

nu voia vedea in m6,1-

nele lui ranele piroa-

P.wv, xai flaw will

pipa ILOV 81; Will 70.6igecsev cremoii,o0 pi mu-

nelor, 0 sa. bagt dege-

zElicrco.

mAna mea in coastele

WI, nu volt crOde.

instill Erangholid din 1693

Iarn, ela gise lora, de

nu voia vedea in mamle lui ranele piroa-

tul midi in ranele pi-

nelor, 0 s6. puiu degetult met in ranele

1 oanelor,

piroanelora 0 s6. pum

i sA bagt

m4na mea in coasta

lui, nu volt crOde.

Indrepteza Atanasie pe Iordake Cantacuzin in vorba 711819eav

cOsta, pe care acest din urma, o tradusese ca i Coresi, cu pluralul,

cOstele, dar merge dupre Cantacuzin, primind i Atanasie un pleonasm din tecstul dela 1682, la care s'a supus in romanete tecstul
grec. In grecete se chce : cdOca nu volt vedea in manele lui smnul
pirOnelor i voi pune mana mea In cOsta lui, nu voiti crede, i
cu t6te aceste in tecstul din 1693 Atanasie primete pleonasmul
tecstulul din 1682 i pentru acOste qice : c sa puhl degetul miefl

www.dacoromanica.ro

43

in ranele piroanelors i traduce i pe venov sOmnul din tecstul elenic

cu ranele, adeca cum era i in tecstul din 1682, i cel din 1561.
tOte aceste greple se fac de catra Atanasie cu tecstul elenic, tiparit

alaturi... Dar p6te, ca tot el tradusese i pe cel din 1682.

Prin Evanghelia de Luni intaia sOptOmana dupa, Rusahl dela
Matel amandoO tecsturile se asOmOna in grealele, facute la traducerea prepositiunilor, 1. noi aid vom aduce versetul de pre urma
din Evangheha amintita.
Neel original

Thstul Evang lishe din 1682

Tenth! Eranghelid din 1693

0i, yde Elal chlo 3

weeigavvwftivos Eiczov

CA unde san'til doi

sau trei adunati intru
numele mieu, a col o

sail trei adunati Intru

Mutt pre mijlocul bor.

san'ttipremijlocultilorti

4(cin)

Ovoita, ixa Au/

kv pittep, az3z-oiv.

Ca unde gn'th doi

numele mieu, acolo

Acela1 traducere alui v cu pre in amandoO tecsturile, i dna

se vOd mid deosebiri intre tecsturi, apol acsta se face numal din
ortografia deosebita.

La Luca, Evanghelia de Luni intaia septemana dupa anul not,

greala amanduror tecsturilor este in traducerea prepositiunel Tr), =

pe, preste, cu spre, carea nu arat, de cat directiune spre ceva :

lintel original

lintel Evanghlid din 1682

Kat neoaeuxogivov,

Si rugan'duso, s 6

dvEcopkvat s-Ov oz3eaAv, xca ,xarafiiivat zO

irvE15,uazo aytov,ocopawtxqi ?Met, (.L0-81 nEetovEeav in alii-Ov.

de'kise cermlii, i s6

pogori Duhulti sfintt

cu kip trupesct ca un
porum'bil spre dn'sul.

instill Evanglislid din 1693

i rugan'dus6, s 6
de'kise certult, i s6
pogori Duhul sfintil cu

kip trupescil ca unt

porum'bt spre dn'sul.

Din Evangheha dela Marcu, i anume cea din Sambata intaia

a postului, citam mai multe locurl, de unde se vor vedea adunate
la un loc mai multe greale, comune amanduror tecsturilor.
Tiede! Evanglislid din 1682

Medd original

OegYinOTE

dviyvcoze

Ail mci o data nag

wikroilio.EvzIad(zIao)d),

cetitii ce ail facutt Da-

xal

vidii can'diff trebuea, 1

krEivauev ativOg xab of

fltiman'cli 01 i. cel ce
era cu elti ;
qi era acolo un omil
avenda mna uscata si

iks naav gap,

.per
v
Kai iv ha It'v,9'eco3

arro3

7r,og aleappivnv gxcor

niv plea, xai naeerii-

lua aminte pre elii.

eovv array.

www.dacoromanica.ro

Thstul EvanglislisT din 1693

Ail mcI o data natl

cetitti ce ail facutil Davidti can'dui trebuea, i
flAman'41 elti, i cel ce

era cu elt.

i era acolo lint omu

aven'ndft maim uscata

F,4 1 lua aminte pre elt

44

Eca dupa, celelalte i locurile din Luca, unde se vede Iar1, el

grealele textului din 1682 at intrat i in tecstul din 1693, i ca dna,
Cantacuzin a tradus pe are 'Waal/ gap= cand avea trebuinta cu candul

trebuea,, tot aa, a fault i Atanasie, supunendu-se kiar i unel

greale de constructie gramaticala a verbului cu predicatul sea. In
grecete verbul newer/N(5. observ, inO uit, fiind activ in grecete,
cere compliment direct, iar Cantacuzin, traducend verbul cu 1011
aminte, I-a pus contra firei limbei romaneti, complimentul in acusativ ; i tot aa a fcut i Atanasie.

Nu putem s clicem pang in capet, c tecstul din 1693 este

o decopiare aceluT din 1682, i c prin urmare Atanasie cu logo-

faul arban n'at facut mci un pas pre calea propairei literare a

Evangheliilor. Nu. Tecstul din 1693 este un pas inainte ; aid se

intrebuintaza timpurile i modurile verburilor cu cunotinta de va16rea lor, i Atanasie corectOza. pre Cantacuzin i in intelesul vor-

belor Sa paim i aid intru aducerea doveI1or, tmend acelai ir

al Evanghelitilor, i de aceia vom incepe cu Evanghelistul Ioan,
luandu-ne intal esemple din Evanghehile Patelor :

Toostul Evangholid din 1682

Muhl bangle lie din 1693

man tcl TaivEt

i lumina intru intunOrect s6 lummOza,

tun6rect1uminOzA i. in-

CNOZICY alhO

y-1

Mogul original

Kai z-O

Toig b 1
xat n
OV MI i-

lai96.
'Ev uti xdopo) ,liv, xal
I - ZyiO xdoltog di arm,

In lume era, i lumea cu dinsul fu

VETO.

Kai 20-or 0 Ein-03V, kl,E-

g goias.

intunOrecult nu o

cuprinde
1

acstea dicnclt,

sufla.

i lumina intru Intunerecul pre ea nu o

cuprinse.

In lume era 91
W't
mea print elt s6 facu.
i aciasta dicndt,
7

sufla.

Dad, intOrcem privirile nOstre asupra tecsturilor de mai sus,

vedem cu uprinta, ca Atanasie este mai corect cand traduce pre
verbul Taivco= arat, luminez, cu activul clurninOza, cleat cu reflecsi-

vul c se lummOza, ca Cantacuzin; de asemenea este in margemle

originalului Atanasie, traducend pe xcezgaig8 cu trecutul i nu cu
presentul istoric, ca Cantacuzm. In traducerea prepositiei din espresia
dicezh-o; =prin transul, Cantacuzin este in obicinuitul sett defect, de a

nu intelege raportul, stabiht de prepositie, i pentru acOsta traduce

cu dinsul, in loc de iprin trinsul, sOil print elil, cum a tradus
Atanasie. In sfOrit pre singularul iviao = acOsta nurnai Cantacuzm
il traduce cu pluralul cacOstea,.
Sa trecem la Evanghelistul Matei, i anume la Evanghelia de

Luni intaia Septamana dupa Rusahi, pentru ca sa vedem i de

aid, ca Atanasie pricepea mai bine de cat Cantacuzin val6rea
modurilor de la verburi :

www.dacoromanica.ro

45

Tocstul joriginal

Tecstul Elanglialid din 1682

Ca intru gura a

"Iva kii. crvOgavog

atio pereziiecov 77 rectal,

dva8f1 nal' Oihua.

doao sau a trei marturn so sta tot graml.

Tenth! Evangholie din 1693

Ca intru gura a

doao sau atrel marturil s, stea tail graiult.

Cu un present istoric i apoi i reflecsiv Cantacuzin voiete

sa traduca un subjonctiv. . .
Sa, inkeiem in sfOrit esemplele de corectil ale lui Atanasie,
facute in tecstul dela 1693, cu citate din Evanghelistul Marcu, i
anume dela Evanghelia din Sambata intlia a postului.
hash! original

'Nodal Evangholid din 1682

Kai 2hyet i-(;)" dv-

i9r;Thv, ve i*atc,uhvp, grYIPTt Til 1 VIM g-

meat eig TO ,ukov.

. . . Ipmv craidat
i diroxravat ;

Tecatul Enanglislid din 1693

i Vise omulul ce-

lila ce avea mana usCan, scOla de stai in

i Oise omulul ce-

luf ce avea mana us-

oath, scoalate in mijloc.

mijloc.

. .

. . .

Suflet a pi-

larde au aman'tui ;

Suflet a man'-

tui ail alii pgarde ?

din aceste locuri se vede, Ca Atanasie traduce tecstul original cu mai mult bAgare de sama, i kiar cu mai multa pricepere, de cat Cantacuzin.
Inkelem i acdsta parte in marginele constatarilor de mal sus,
1 pentru acsta stabilim, chcOnd, ca Atanasie in corectarea tecstu-

lul Evangheliel din 1693 a avut de basa originalul grec, imitand

tecstul din 1682 pang i in unele din erorile acestuia ; 0 de alta parte,

trebue sa o spunem i acOsta, ca in istoria literaturei Evangheliilor romaneti propairile trebuesc privite, ca un mers sfiiclos pe
calea desfaurarel hterare.
*

Mai remanem in tecstul Evangheliel din 1693, 0 aid voim

al privi in ortografia limbei lul. Ieromonahul Atanasie, revisuitoriul tecstului, sat 'Ate mai mult Antim Ivirnul, ca tiparitorit al
tecstulul, ni se Infatiaza in istoria literaturei un gramatist de maim
intaia a seculului set Pentru dinsul, nu ca pentru Cantacuzin,
fie-care son al 1imbe II are sOmnul set, care este intrebuintat in
mod regulat pretttindenea. Litera rk este intrebuintata tot-d-una
cu sonul de' ea, i noi la mijlocul vorbelor am infatiat'o cu
deskis i la sferitul lor cu ea ; .1, mci o data nu este intrebuintat, ca de Cantacuzin In locul lui rk =-- a 1 nici rk nu este pus
In locul 4. Litera Rt. ia, se pune tot-dd-una in locurile, uncle acest
diftong se formeza din i a, iar k = leri are tot-dd-una sonul lul

www.dacoromanica.ro

46

sail este Mrg son, i se pune numai la sfaritul vorbelor de gen

Ole articulate, sell i fara articul; o singura data
l'am gasit la mijlocul vorbel ailkIckTSipE. Atanasie, dar mai drept
Antim Ivirenul, cum vorn vedea i in Evanghelia urmatore, are ca
i tiparmcul Kiriac semnele s i y tot-de-una asvarlite, cele de mai
multe oil puse la mijlocul vorbelor i une-ori i la sferitul lor.
Sonurile acestor semne pare a oscila intre ii i 1, i de aceia noi
la mijlocul vorbelor l'am infaNat printeun apostrof, iar la sfeqitul lor cu ii seil 1 scurt.
In punctuatie Fvanghelia din 1693 'Ate fi luatg ca model.
irt

masculin, fie

Aid fie-care semn este pus la locul la Virgula desparte numai

vorbele i proposqiunile unele de altele, iar punctul frasele intre

dinsele cu periodele. Aici pentru intaia data se inlocuete semnul

grecesc al intrebgrei, adeca virgula punctata, (;) cu ? semnul intrebare! din limba labile,.
In deo)* vorbmd, Evanghelia din 1693 este un pas hotgritor pre calea propawei literare, i semnele gramaticale cu punctuatia se ficsazg, remanend oprOpe acelqi pang asta-dl; si dacg in
vntor s'a mai Mcut progres cu limba romanesca a Evanghehilor,
apol acesta, o spunem de acum, privete numal pe morfologia i
flecsionarea vorbelor, dei multe din formele arhaice ale vorbelor
s'ail skimbat i prin acesta Evanghehe.
*

Si predosloviile, ce insotese tecstul Evanghehei din 1693, ne

arata, ca epoha lui Constantin Brancovenu pOte fi considerata, ca
un moment insemnat in istoria literature! nOstre teologice. Daca
Mate! Basarab este intre Dommtoril Muntemei capul incoronat,
care a dat primul avent i a pus basele unel culturi romaneti bine
kibzuite, Constantin Brancovenu pOte fi privit, ca Domnitoriul, care,
Mai singur adapat de cultura greca, a largit basele culture! romanqti, i leteratura mai ales din ingustele rame literare ale epOcel

lui Sarban Cantacuzin intra in nite norme mai generale. Tiparirea tecstului Evanghehei in doe limb! la un loc dovedqte acesta,

dupre cum ne spune i logofetul Sarban prin predoslovia sa, qicend :

tIara maria sa sin'guril o au tiparitil acumt intait grecqte i rumanqte, i prima fOrte mmunata i manturtOre,. Si acesta pricing mmunata i mantuitOre dupre Sarban logofetul sta intru

aceia, ca C. Brancovenu tiparete acest tecst in amandoe limbele,

pentru ase asmena acelor persOne, care ail lucrat tecstul scripturei, in ecsaple tinesite, seil tetraple cimpatrite,. Si apoi adaugg:
cde s'ar intam'pla ceva grepla, sail indoire la Evan'ghehia carea
este talmacita in limbele lor (popOrelor) sgse dezlege indoirea i
ss indrepleze grepla de pre cea elmescg}. Adeverata pricing a
tiparirei in doe hmbi a Evangheliel, carea este destinata pentru
ritualul Bisericei, sta in alt ceva ; i anume intru aceia, ca insqi

www.dacoromanica.ro

47

Constantin Brancovnu era unul din barbatil cultl ai v6cului sell,

primindull educatiunea dela dascalii greci, cani clutaii a dreprinde
pre toti cretinii, dar mai ales pre Romani, cu o cultura generala,
adec a. cea elenica, 0 cu kipul acesta a paralisa avntul culturelor
nationale. i in sfer0t, claca, prirnim, ca Brancov6nu cu tiparirea
Evanghehel sale in limba roman6sca, alaturea cu textul elenic, a
voit sa, aduca la indeplinire 0 dorul Romamlor, desvoltarea lit eraturei lor, atunci o Evanghelie roman6sca, destinata ritualului i
tiparita cu tecstul elenic alaturea, nu 'Ate avea alt inteles, de cat,
cum am mai clis, paralisarea triglositilor elen 0 a tetraglositilor

slavi, caril pe atunci in tug erail. puternici 0 sustinuti kiar de

catra unii din kinarhii trei45)

Dovecli despre generalisarea culturei romaneti de pre timpul
WI C. BrancovOnu avem mai intaiti in lucrarile din Evangheha
nOstra, sense de catra logofetul arban. Dupa, ce prin istihunle
sOle politiceti, nu ne vorbete nimic din aceia, ce infatiaza sterna
tarel, prin predoslovia sa face cu pana unui orn cult 0 cunoscator in ale teologiei istoricul s-tel Scripturi, fara ase ocupa i a
ne da amruntimi mai multe asupra editiurnlor romaneti a Evangheliei. Dar insu0 logofetul arban este destul de lamunt, cand
vorbind numai in trOcat despre editiumle romaneti ale Evanghehel,
ne arata cu de amaruntul scopul editiunel lui C. BrancovOnu,
cand (lice : cIara prea luminatulti blagocestivulil 0 de Hs. iubitonulii Dom'nu, i oblacluitorm a toata tara TJgro Vlahii Ioania

Con'sta'ndinu Basarabil voevodil nu trimite sfan'ta Evan'ghehe la

unti sfantiA numal ci la top* pravoslav'nicii, ; cu alte cuvinte, ca C.
Brancovenu se ingrijia de crWinfi de alte nationahtati. Apol dupa
ce arata, cum s-ta Scriptura a legei veki s'a scris de catra, Moisi
pre table de piatra, despre Evanghelia din 1693 adauga ; ece in
tablele sfantului tiparia, ca sas folososca toatd Biserrica lui Hs, i
macar ca, 0 mai inainte sau fost tiparit Evanghelia in limba rumanOsca. Iara mania sa singur o au tiparitil acurnt intaill grecete i ruma-

nqte,.

i. mai jos: Deci intracesta kip% i pentracOstea, au

poruncitt prea lummatula Dom'nu saso tiparOsca sfan'ta Evan'ghelie

i

sag dea la pravoslav'mci in darti, intru slava lui D-zet, i intru

addogerea sfintef pravoslav'nicii, eredin'te, carea prirnin'duo fratiloril,

cetiti cu socotOla i cu plecaciunes.

Al doilea madular lucrator in asociatiunea pentru tiparirea

Evanghehei din 1693 este 0 Ieromonahul Atanasie MoldovOnul. Acesta

primindull educatiunea impreuna cu Episcopul Mitrofan, acum al

Buzeului, in Academia Vasiliona din Trei-ierarhil (Trisfetiteh) dela
Ia0, uncle cultura limbei romaneti sta pe al treilea plan in ordinea culturei eleno-slavice, ni se infatiaza, prin predoslovia sa dela
45) Vest( Intim acsta bigrafia Mitrop Teodosie, tiplrit a. de mine In Revista Bis. ort. rominI

Antd V, pag 241 47 P 78I 10, i pipe caste in precuvntarea acesteT artT.

www.dacoromanica.ro

48

sfaritul EvanghelieI ndstre un om de o cultura generala i Iard1

cunoscator de aprOpe in ale teologiel. El, dup. ce asemeneza cele
patru Evanghehl cu patru riuri, care , adapa din 4 parll ale lumeI
cuven'tareta turma, ; i dupa ce spune cu Evanghelistul loan, ca

cel ce va bea , dm apa carea et ii voit da lul, nu va insata in

vecl, ; adauga numal, a (Cu porun'ca i kel'tuialelea blagocestivulul,

i pre luminatului Dom'nu, i obladuitorm taraI rumnetl. Toannt

Costan'din Basarabt voevodt. Tara cu nevoin'ta, i cu cea dupa

putere aman'durorti lim'bile indrep'tare. Aprea rmculuI intru Teromonahi Athanasie Moldovenult,. Dupa aceste, vorbind despre grealele, ce a putut s fad, la traducerea teestulul, atinge greutatile,
literare, intimpinate, i clice : gpentru ca unele (greale) dint putina
tiin'ta i dint nesocotel. Tara cella lal'te din'tru cea cu greti aratuire

(sat facut),. In sferit in restul predosloviei sale, rugandu-se de

ertaciune in sensul bisericesc, nu ne spune nimic din cele, ce noI am

intalnit in Evanghelia de pre timpul lu Wban Cantacuzin , adeca

ecspansiuni ale sentirnentuluI national, cel atat de doritor de cultura romanesca.
Insu1 tipograful tiparitor al Evangheliel din 1693, Teromonahnl Antim Ivirenul, ni se infatilaza V el prin predoslovia sa
mal mult ca un teolog consumat, care trece cu mult preste cunotintele mecanice ale maestrieI sele de tipopraf. Avend in mintea
sa lisele Psalmistuliff. truda intOrta i amaratdre, sat cum am
clice noi astaiI, om ca neOmenfi, i care aduce numai nemultemiri,
intr.& cu smerenia sa in literatura greca, i aid se gasete pre sine
ca un , cor'horu, planta amara, cintre eel meterI i iscuiti, i
intelept1 i nevoitorl Typografl,. Dup a. aceste, asemenand Evangheha

cu o alauta cu patru strune, arata raporturile dogmatice dintre

personele S-tei Treimi, i apoI punandu-V nadejdea in D-pul care

prin Fnul set cel unul nascut a aratat puterea credintel, (lice :
eDecl spre acesta cautan'dt cu tat sufletul i inema, prmt truda
i ostenela nu putana mamil atinst de acestu folositorit de suflet
lucru, al caruia, intaiu cea lui Dlet placuta voin't, i aflarea i
kel'tulalele at fostt. A prea luminatului, i. pravoslav'nicului cretint
i mare cuviin'tatult Dom'nu i obladuitoriu, a toata vestiteI i blagocestiviI Ungrovlahii Toannt Costan'tint IitisArabt voevoda. Tart

tiparita de mine prea micul in eromonahi An'thhn dela fvinia,

Din cele aratate pana aici se vede, ca trei at fost lucratorii
Evangheliel din 1693 ; adeca, arban logofetul, ca ispravnic din
partea Domnitoriului C. BrancovOnu, Teromonahul Atanasie, care a
indreptat tecstul i a ingrijit de kibzuirea eizvddelor, pentru tiparit,
i. in sferit Antim Ivirenul, cel insarcmat cu mitestrule grafice ale
tiparirel. i voind a inkeia studiul nostru asupra acestel Evanghelii,
atragem luarea arninte acetitorilor notri asupra predoslovieI lui
Antim, carea esceleza in regularitatea limbel i a ortografiel, 1. carea
se opune In totul neregularitatilor din cartea, atribuita de P. S. Mel

www.dacoromanica.ro

49

hisedec tot lui Antim l i tot din timpul, cand el era ieromonah ; adea
din anul 1690, cand el abia, cum se clice, venise in tarl 46).

In manuscrisul publicat de at./ P S. Melhisedec, in acela0

timp mai Antim se titulza : C.fampti ifplootiaxio filirkASIMILP iar prm

predoslovia din Evanghelia dela 1693, el i1 (lice fOrte regulat, din
punct de privire limbistic i ortografic : c.tu epoitioHarK, 'fIAAHAI Mna

.. Noi nu putem inchna catra parerea, cg, Antal a fost

adus in tar/ pe la 1690 i ca plan urmare el, in timp de trei
all, i la o varst inaintat i legala pentru a fi ieromonah, a
putut sa invete atat de curand i de bine limba romanOsca. Nu
IgHpiet

putem s primim nici inkipuirea, cl limba i ortografia din predoslovia lui Antim a putut s fie indreptata de catra Ieromonahul
Atanasie; fiind ca. Antim singur, i nu mai departe de cat la 1697,
face o editie a Evanghehei, i, dupre cum vom vedea in studiul, ce
urmOza, de o valOre literal./ nu mica. Noi mai curnd am primi
ideia, ca elementele biografice adevrate ale unel biografii complecte

a lui Antal IvirOnul Inca nu sint tOte la indemana n6stra.

...e..------.4

") Didahnle de A. Ivirnu, 1888, pag. XVIIIXDC.

www.dacoromanica.ro

EVHRONELIH
DIN

1 6 9 7.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANtSCA DIN 1697.

Evangheha, ce ni presta, este un produs literar cu insmnatatea
lui particulara. Pusa pre sfinta masa din Bisericele romaneti numai dupa patru anl dela Evanghelia greco-romana a lui Constantin
Brancovnu ; i nu data in dar ca aceia ; Evanghelia acsta a lui
Antal Ivirnu, ce era Inca ierornonah, se tiparete la mOndstirea
Snagovului, numal cu voia prea luminatuluf Domn 1 cu porunca Fur-

teitorulul pravoslavief romaneti. Sail cu cuvinte mai amarunVte :

Curentul grecesc, stabilit in tara pre cal deosebite, i acum
ajutat de catra Domnitorul C. BrancovOnu cu carturaril timpului,
catiga teren pre gd ce merge, i Bucuretii ajung in stapanirea lui
cu desverire, mai ales ca tonul era dat dela palat i din curtile
boeretI. Alaturea cu acest curent era cel romanesc curat, purtat
de catra sufletul poporului, i condus acum de catra Mitropolitul
Teodosie, care avea mai multe inclinatiuni spre limba slavona din
Biserica. PersOnele de activitate din acOst lature se imputinat pre
fie-care iili in Bucureti, i ieromonahul Antim, cel cu merite hterare alese, se aacla in mOnastirea Snagovului de langa Bucureti
cu o tipografie rornanesca, lasand tot materialul tipografic, clic grecesc,
romanesc i arab, la tipografia domnsca din Bucureti, i unde tot An-

tal venea de tiparia cartile, cand era trebumV, dupre cum se vede i

din slujba sfirVei Bisericelor dela 1703, pre a Carla porta in intregul ei noi am adus'o rnal sus. Ap cd la acOst data ieromonahul
Antim este barbatul de capitenie al literaturel din taxa romanesca,
tot-o-data i tipograful, care are grija, de a1 inmulti talantul
prin formarea de invqacel, caril, cum vom vedea in cursul acestor
studii, umplu tam, mergend cu ingrijirea facerei de invotacei pang,
in Georgia, locul natal al iercimonahului Antim dela 1697, i vutorului
Mitropoht al Ungro-Valahiel.
Adus finAd din Constantmupol ieromonahul Antim IvirOnu cam

pre la 1690 de catra Domnitorul Constantin Brancovenu, care adunase in jurul seii pre Mitrofan al Buzeulul i pre ieromonahul Atanasie, cel vemti din Moldova, i pre ieromonahul Damaskin Herbest, venit din Transilvania, i cu merite hteraro-tipografice nu

mai putine, de cat ale lui Antim ; Antal, ca persona mai vo-

www.dacoromanica.ro

54

clutg, se pomenete nu numal incunjurat, dar kiar inabuit de

catra curentul grec, pre care el il pargsise cu desgust pentru
despretul, ce acest popor hranete fata de tot, ce nu g este elen,
i de care, venind in tarile romanet1, a creclut, ca p6te s scape.
Aici venit, Antra mai intaI rmane in margenele activittei de tipograf, mai ales pentru tipariturile, streme limbel romanetI, far la
1693, cum ram v6clut prin studiul asupra Evangheliel din acest an,
incepe, de o cam data numal ca meter pentru maestrnle grafice,
s intre intre carturaril romaneti. Dar se vede bine, ca el strein
i kiar antagonist al elementului grecesc in deobte, apol strein
dupre n6m kiar in tara romanOsca, el dupg. anul 1693 s'a supus
acelel operatiunI psihice, care face din ivirOnul Antirn. un luptator
de frunte romanesc, i pana la 1716, data mortei sale, lucrza,
fara preget i kiar cu o activitate febrila in tOte ramurile culturei
romanqti. La acesta data ins6, i acum mai roman de cat toti Ro1=111, i. in calitate de Mitropoht al Ungro-Valahiei, primete mOrtea

martirica de la Turd prin elementul grec din tart., venit din Fanarul Constantinupolului, i acOsta numal pentru cuventul Evangheliel,

ca el cu activitatea sa roman6sca 1-a pus sufletul pentru oile, ce

tara II incredintase spre pastorie, lar Dieu il adusese i-1 facuse,
ca pre unul din cei mal apriql luptatori in protiva elementul grecesc, care acum pre caile pute pusese mana lui cea asuprit6re i
preste tronurile romane. Da, numal multemit acestel activitati al
lul Antim, i identificarel lui dephne cu nmul romanesc, putem
sa intelegem tiparirea Evanghehel din 1697, carea i1 are locul numal dupg patru ani dela tiparirea Evanghelief greco-romane din
1693, i prin urmare nu p6te fi privita ca impusa de trebuintele
Bisericelor. Daca ins6 putem banui, ca. Romanil nu punal voloi.
pre sfinta masa o Evanghelie, cea cuprindea un tecst elen, i atunci putem glee, ca dela 1682, data Evanghehei lui arban Cantacuzin, pana la 1697, data Evangheliel lul Antra, este un timp
de 15 anl, i prin urmare putem sa avem i trebuinta tiparirel unel
Evanghehl noui cu tecst numal rornanesc.
Ast fella pot fi resumate imprejurarile istorice, ce ail nascut
i ail adus cu sine Evanghelia, ce ni propunem a studia. De acum
s vedem i alte deosebiri istorico-literare
Prta &Ariel :
cSfanta i dumneclathasca Evanghehe.
c Cu voia prea luminatului i inaltatului Domml, i obladuitoriii,

a toata tara rurnan6sca, LI 1), Constandin B. voevod.

1) Anum Ivirnu, singur editor al acesteT EvanghellY, este ma reservat fall cu .0 din timlatura DomnitoruluY, si 11 lasit asa, cum el era lntrebuintrat In vekile documente ; adea netradus cu

Ioan, dupre cum ta ficut invgtatir, car! ail tipInt Evanghelia dm 1693, dar acne pe 1 cu titla =
circumfiecs ; cast cum ar fi scurtatul ha loan,

www.dacoromanica.ro

55

cu porunca purthtoriului Pravoslaviel prea sfintitult kirn

Theodosie Mitropolituln a toatei taxi rumaneti, i ecsarhu planit

rilor

2).

eAcurnti a doaora tiparita 1 diorthosita mai cu multa, nevointa 3).

'In sfanta mOnastire in Sn6govt. 4)

(La anul dela spsOnia 6) lumii 1697.
iDe smerituln intru ermonahi Anthim Ivirnult 6).

Pe fata doua a foiei intia.

Veruri politice 10 asupra stemel prea lumnatului slAvitului,
blagocestivului lai Constandin 7) B. Basarabil voevodu.
1Tdese a, Corbult, proroct ail hrmtt
i dumnecllasca porunc a. ati pinutil 8)

Pi ent care si sterna aciasta so arath,

Cu darul cell). de Bust', infrurnusetath.

Aduc'endu-i arma, cea de birumth.
De incoronOz6, pre cel de burA vith,.
Pre domoulti Constandin, eel' (pal BOsAbesculti, 9)
Nepotti lu arbanil vod6,, Cantacuzmescull
Ce acurnii domnOste, taxa rumanesa,
Domnulti cern putOrmcil bmelti inthrOsca 10).

9) De acum termenff gaexoc n1ayevc7n, -= ecsarh al laturdor din titulatura Mitropoltitlor

Ungro-ValalueY Incep ase traduce cu ecsarhul plaiunlor; adeca si slumbi In mod necorect traducerea veke. Vedi intru 'mista si nota de la Evanghelia din 1682
2) Cind Antim dice . cacum adoa oil Upiritia idelege, a Evanghelta acesta este adoa,

la care a lucrat si el, st tot adoa edipe de pre tunpul le C Brancovenu.

ApoY An= amT maT lnlocueste vektul st arhaicul termen clndreptatip cu cdiorthositia,
care vine dela JioeNvw=. Indreptez.
4) Nu cumfostem Ina adev8ratul si istoncul cuvnt al Infiintire din net a acestei upografii

din mOnisurea Snagovul NoY credem, ci Annul, numit fiind egumen la acsti mOnistire, si dispun6nd de 6re care veniturY, apoY avndu so In vedere, ci el era un om pasionat pentru miestria tipografia si se p6te dice Idar genial in artele grafice , si in get-sit ci el, pe unde a mers, a dus cu
sine si cite o upografie , a credut de cuvunti, ca, as8dendu-se in mOnistirea Snagovul, si Infiinteze

acest stabiliment de r8spandire a literature rominesef Si in adev6r, ci el in decursul vietei sale

are Infiintate din noir do6 tipograiff, cea din Sngov st dela Rtmnic, si. maY mult, a Imbogilit cu

material tipografic si tipografia Mitropolia Ungro-Valahle

Ala mat atragem luarea mime a cetitorilor nostri si asupra numire mOnistirei de Sngov,
care vine dela slavinescul cirkr% =-- zipadd, omet , in totul omit6sa, introenuti
9) Antim Iasi pe velaul let, ajuns sacramental in literatura seculelor anten6re, dar tot maY
Ostrezi pe spiseme =-. mintuire Ape numai Antim si cu Atanasie la 1693, intrebuintati anul

mintuire Dovadi de tnrlunre a grecismuld, care si tn Constantumpol acum pirisise anul creaiie.
I) Ant= ig pune numele sal sub pfieta arta , adeci de desuptul kenaruld, ce incadrezi
porta

7) Anum Intrebuintazi numele Constandin, ca greed, st nu ca Romird Evanghelia dela

1693, Costandm.

9) Interpretare biblici si totro-dati meld( a corbuluY din sterna domnesci a Muntenia.

9) Antim face din Basarab adiciectivul bisiribescul numaY, pentru 241 face o nmi cu Cantacuzinescul.

79) Versurile politice ale le Antun sint superi6re celor de aceasY naturi dm Evangheha
dela 1693. AicY avem o rlina st Incit regulati, in re-ce la irban logofetul rima lipseste, neputend aplica ma metrica.

www.dacoromanica.ro

56

Esplicarea literelor, ce incunjr sterna :

/05 = Oral, Rege, K = Constantm, EL = Basarab, E. = BrancovOnu EA = Voevod, A =Dommtor, ta = Obladuitorin, 11, = tarei

P = romanqti.

Pe fa%a intia a foiei a doa:

t VI* sfantul WI i Evanghelistt Ioannt, dupa cumil ail mils
Sofrome.

NB. Acsta, neavOnd mci o insrnnatate pentru hteratura romansca, noi nu o mai reproducem.

Pe fala adoa a foiei adoa :

cA acestma Evanghehstti viiata, den'trale lui Dorothei rnucecuhl. i episcopult Tyrionului, 11).

Pe faIa intAia a foiei atreia este acest tipic, ce privete pe

modul imprlirei Evangheliilor
iCadese ati, ca la Evanghelia aciasta nu sag pust zacialele
precurnti au fostd intal, ce capetele , pen'tru ca sa poata afla
fiene cine mai lesne ce lar trebui la Tetravanghelt. i pre unde
iaste stoa aciasta * s nu gan'dsca netme Ca sau pust in toate
locurf pen'tru Soroaca desviritt, ce pen'tru umrea stihurilor dent'
Tetravan'ghehl 12).

Pe fala Intia a foiei intala a tecstului incepe Evanghelia dela

loan i merge p'ana la fla 20, unde se inkeiel3)
.

tSfOr'itult Evanghehilorti luI Ioanna dent Palti pana la Dumineca Rusahilorils.

11) Tot Tirionulta Vest( nota respectivi la Evanghelia din 1693

12) i In adev8r, bine s'a &Ida Antim In Evangheha dela 1682 lordake Cantacuzin ne-a
spus, a a tinp8rtit Evanghella dupre zicle sed pericope, sacrificAnd impttrtirea pe capitule, st cu
acsti a tnlesnit Intrebuintarea pentru ritual a Evanghehei Tot acsti tmpartire a tintit'o si Evanghelia din 1693. CAnd Antun a tntrodus st Implritrea pe capitule s'a avut de o-dati do8 lucrurY
tn Evanghella sa , Inat s'a tntrodus posibilitatea de ase veitfica Evanghelia cu Testamentul, si
al doile s'a avut st ImpKrtirea pe Acele In tnsust pericopele Evanghelidor,
12) Armin, nu ca premergitord set, to numerot6z1 Evanghelta cu foile, st nu cu fecele,

www.dacoromanica.ro

57

Pe fata adoa a foci 20 este tipicul, obicinuit pentru

Intrebuinlarea Evangheliilor, pe care noi l'am reprodus in
studiul Evangheliei din 1682.

Pe fala intia a foiei 21 :

e VI* sfantului Evanghehstt Matthei, de Sofronie.

Pe fala intaia a f6iei 22 Incepe Evanghelia dela Matel

i merge pAn la fbia 55, unde cetim :
g Sferitult Evanghelnlort lui Matthei, pana intru aciast Dumi-

neca a ap'tea spraycea, ce s kiarna a Hanauer!.

Apol urmeth tipicul, seu rnduiala Evangheliei de la Luca,

pe faIa adoua a foiei 55 :
.1/11ata sfantului Evanghelista Luca)." 14)

Dela fata intAia a foiei 57 incepe Evanghelia de la Luca,

1 merge pan la fbia 98, unde se inkeie aa
i Sferitula Evanghelhlort Lucal, pant% in lsatult secului de sp-

temana Branzfi, de postul cel Mare.

Pe fata Intia a foiel 99 :

t Viiata sfantului Mar'co Evanghelistil dela Sofronie.

cA. acestula1 Evanghelista Vnata pre scurtt, dela Dorothei

macenicult 15) Episcopult Tyrionului , .

Dela f6ia Ioo incepe Evanghelia dela Marco 1 merge pn

la fbia 129.
Observarn, ca Evanghelia dela Marco nu se inkeie, ca celelalte,

cu un sferit, Want cu kinoros.

14) Antim sub Indunrea bteraplor rominY de pre nmpul s65 dechnl unele nume proprd,
cum se yede i la numele luY Luca.
14) Vorba mucemc, care este slayoni dela AIVINHTIk = a ostern, a sulere, este lntrebumcatl de
Annul WI romanizarea ei, micnuc,

www.dacoromanica.ro

58

Pe fata adoa a foiei

129.

(Inceputulu Evanghehilort celor 11 vascresne 16).

La sfritul fete adoa dela fbia 133 :

(De aid inain'te s incpe oranduiala Lumlort, pre Praznice,
fiqte care Praznict cu Evanghehia 14 cumil iaste oranduitt 1 in
cea Greciasca, nici mai adaost, mci mai lipsitt,.

Pe fbia

134

Incepe :

( Mmologhiont 17) intru carele se cuprinde oran'duiala Evanghe-

Mort pre luna.

Se inkela minologiul pe fata Intia a foiel

172 cu:

(SfOr'utulti tuturort Lurnlorg, adeca a limologlonului, clupa,

mint iaste oranduiala Evanghehei greceti.

Pe fala adoa a foiei

192:

( Evanghelnle de obte la clilele sfintilort carii nau Evanghehi

de rindil la Mmologhiont, adeca la oranduiala Lumlor.

Dela fbia

174:

(Evanghehi la sfintutult BesOrecii, adeca la tir'nosOla, 1 se

'Ate adauga, a aid sint i. Evanghehi la deosebite trebumte bisericeti.

Pe fata adoa a foiel

177:

( Sfir'utult cu Dumneclou, alil tuturorii Evanghelnlorti, carele

sau apclatil dupl rin'dmala Evangheliei greceti.

IS) Romanizad pe slavinescul voscresa cu vlscresn

17) Vorba minologhten este tipitriti In tecst cu Mere greceser.

www.dacoromanica.ro

59

Pe fata intia a fold 178:

tEyanghelhle sfintului Maslu.

La sf6rit de tot pe fala intia a foiei i8o

SfOritti i lui Dumnecleu mullmitA,

18).

Pe fala adoa a foiei i8o, la sft.itul Evangheliei mai

sint i aceste :
(Slava., cinste, i inkinaciune celui in Troit unuia Diet, carele

net ajutatt dupg inceputt de amt ajunst i sfegitult.

dara eel ce ye veti intam'pla a ceti Bucuratiye in Domnult
V ye rugati pentru mine, i ce greala yeti afla indreplatI cu Duhul blandetelort ne puni'dune in ponost, c precumt laste cu neputin't omului anu pecatm, intracestaV kipt i typografuluI a

remanea fail de grepla

Typaritusau in anul dela spsema lumii 1697.

De smeritult intru er'monahi Anthim Ivirenul.
c A. trataplort 19) ran'duita. ur'mare.
t fl, 0,

II,

IT,

A,

E,

2K, S, 3,

II, I, K, A, hi, II, 0,

n, 9,

c,

T, 8,

4s, x,

111, 11,
`k, to, rd, 6,
v, II, C2 II) r, A , M.
g Acestea toate indoite. 20).
Precumt cei streini doresct moVa s i vac% candt sintt intralt

jr, A,

tv, 1-10 % 1-11, illo 19)

tart, de nu pott s

aza, 21).

41 ca cel cest pre Mare Mtutl de furtun,

ci roaga pre D-clet de Inqte bund.
cAa i typografult, de a cArtil sfegire,
(Laud ne'ncetat da lui D-cleu i multemire 22).
*

19) Eca o dovadi si dela Antim, cg 84a .= ingrire, se Foote traduce si cu multgnntg, nu numaT de at cu slavg, dupre cum am argtat pun articulul mei special : 8dEa, cssirs i mrire. Revista
Els.

ortod romn

19) Vorbg, intrebmntati de cgrturanY vela rominT. Vine dela grecescul 1-ezederov safi

zezeatov = trata), caTet, dar tot-cl-una cu bArtia indong In 4920) Aid An= ni se inflosaz g. cam tntunecat Se vede, a el voYeste a-ne argta, c alfabetul
club; insirat aid i apoT duplicat, cum clice el, sint literele Intrebuintate la numerotatia atritaplors.
Dar atuncY ne lovim de o nedumerire, carea stg. Intru acela, cg. sue! slut litere, care nu intrg In
numerotapa =ha ca k, is, r, it, es, etc Dacg de altg parte am inclina ctr Inlopuirea, cg. el a
volt sg. ne argte scrierea sa cu litere lunlice, intrebunitatti in tecstul acesteY EvangheliT, atuncT trebue

sl mai stun i acsta, cli aid Annul n'a Insult literele ca 4%, st, precum i =uc st 5 =--11, care
slut asverlite, si pe care not in reproducerea tecstunlor le-am dat ca scurt sefi cu (') un apostrof.
In tot casul trebueste stabilit, c aceste litere aratg numerotatia cOlelor, fit% a fi Infiat tcleta cu
clantate

21) Se vede, a Antim, ca multi dm ceY ce trgesc departe de tars lor, suferea de puling
nostalgie , cu alte cuvinte IT era dor de locul natal.
92) Aceste versurT le Indium pe multe npinturT de ale luY Antnn si de ale altora, dar atund,
cum vom vedea la locurde respective, cu Ore-care slumbla.

www.dacoromanica.ro

60

Evanghelia din 1697, privit in ornamentatia el, este un pas

de propaire in maestria csilografiel, mai ales ca aid totul este
lucru al manelor lui Antim. Cel patru Evangheliti, carii i awl,
ca la tOte tecsturile de mai nainte, sta aoclati in fata tecstului
fie carel Evanghehl, sint lucrri de maestne alsa, i ei sint in totul
semeni cu Evanghelitil din Evanghelia dela 1693. Cand descrirn
ornamentele tecstului greco-roman, nol n'am indraznit a clice in
mod hotaritor, ca, aceste lucrari csilografice sint tOte lucruri ale
manelor lui Antim ; i acOsta pentru cuventul, c in tipografia Mitropoliel Ungro-Valahiel, infiintata cu mult inamtea venfrel lui Antall in Bucuret,i, puttl sa fie icOne lucrate de alti csilografi, i
mal ales ca acesta tipografie era aeclata i in capitala terel, unde
pe langa BrancovOnu erail adunati multi meteri in deosebite maestril. Acum insO, cand tipografia, ce tiparete Evanghelia din 1697,
este despartita de cea a Mitropoliel, i la tipografia din Snagov lucrator i conducaor al el este numal Antim IvirOnul, clicem fara
ovaire, ca icOnele Evanghelitilor din tecsturile dela 1693 i 1697
sint lucrari ale inkipuirei artistice a lui Antim, i ca el, lucrandu-le
pentru Evanghelia din 1693, le-a dus cu sine i la Snagov, facendu-le
avere a acestul din ulna, aeclOmOnt.
Acela1 lucru esa i din comparatia iconitelor, ce sint puse in
fruntea fie-carui tecst, precum i a kenarelor, ce brazdOza tecstul.
Aceste ornamente, comune amandoror tecsturilor, nu numal ca SO-

mona intre dinsele, dar ele sint acelqi, duse de catra Antim dela
Mitropohe la Snagov, i daca gsim vre o deosebire in acest soul
de podObe a maestriilor frunu5se, apol deosebirea este de tot mica.
Aa ca in privinta icOnelor i a kenarelor clicem, Antim a luat din
tipografja Mitropoliel csilografiile, lucrate de manele sae, i le-a dus

la Snagov, dandu-le aici cu mici sclumbari numal in ce privete

oranduirea arabescurilor.

VOclend pana aid icOnele i kenarele, pe care Antra, lucrandu-le pentru Evanghelia din 1693, le-a intrebuintat 1 la tiparirea
Evangheliel din 1697, sa, studiem de acum i csilografille, lucrate
tot de dinsul, dar anume pentru Evanghelia sa din Snagov. Aici
intalnim mai intai ca lucrare noul o iconita, compusa din kipul
lul Hristos cu manele intinse i bine-cuventand lumea, din kipul
Maicel Domnului la drOpta Mantuirului cu manele apclate pentru
rugaciune, adeca in forma de iketria rugatOrea, i in sferit kipul
St. Ioan Botezatoriul, avnd aceia1 positiune. AcOsta iconita, carea
se mal numete in hmba bisericOsca trimorf = trei kipuri, este lucrata in stil bizantin, i s'ar putea (lice intru cat-va renascut, aelata fie-care icOna inteo ram rotunda, formata, din arabescuri, i
in spatiurile de sus i jos dintre ramele icOnelor i hniile drepte,
ce incadrOza trimorful, sint flori eite din patru buciume, aeqate
doO intre ramele icOnelor i doO indOratul lor. Acest trimorf este
pus in kenarul, ce formOza 'Arta cartel:, i in fruntea, tecstului E-

www.dacoromanica.ro

61

vanghehilor dela Ioan i Marco, lar la tecsturile celoralaltl dol Evangheliti Antim intrebuintaza icomta Mantuitoriului in formg de
Emanuil, pe carea nol am descris'o in studiul Evangheliel dela 1693.
Antim mai are o csilografie, lucrata din not pentru Evanghelia

sa din 1697 i acesta este sterna terei. Avend acesta sterna mal
ace1e1 elemente, care au intrat i in sterna din Evanghelia dela 1693,

adecg corbul cu crucea in cioc i cu sOrele i luna in dreptul capului, corona inaperiala in vOrful stemel cu sabia i buzduganul
la drepta i la stanga, i lipsand din aces-0, sterna platoa de supt
corona, sterna Evangheliel din 1697 i1 are elementele sale propril.
Mai intai tag ornamentatia stemel esd din doe figuri de tineri, care
tin in cate o 'liana o trarnbeta incolatacita, i din care trambitaza.
Aceste figuri, meclate una la drpta kenarului, ce incunjOrg corbul,
i alta la stanga, ail partea de jos a corpului format din ramuri,
invhte cu fol, i care rgmuri in partea de jos a figurelor se bifurcg,
apucand ate una in susul tie-carel figuri pang la jurnatatea lor, i
avend un boboc de fibre mare cu alte fol, care se intind pang sub
cotul mgnei, ce tine tranbeta, lar alte doe rgmuri cu fol marl se
lungesc pe amandoe laturele kenarului cu corbul, radicandu-se in
sus 'Ana in vOrful cornei, unde se sfOresc in doe cOde de animal,
incolgtacindu-se una spre drepta corOnei i alta spre stinga el. Aceste

figuri de om cu trup de rgmuri sint inkipuiri imaginare ale lui

Antirn, i el 1-a chs de sigur, dacg mitologia a inkipuit pre om cu
trup de animal, sail de pete, de ce n'a1 uni i et figura omului
cu ramuri de arbori? Dar Antim in sterna acesta are i un element
religios, infaliat prin dol Serafimi cu cate doe gripi, i un altreilea,
care, avOnd de gat un lank cu o cruce atarnata, infatiazg cretinismul cu inkipuirea imaginel sale Cel dol Serafimi simpli sint
aeclatI unul la drOpta i altul la stanga corOnel, iar cel cu crucea

de gat este pus in partea de jos akenarului cu corbul, avOnd IAclarnat pe capul sal pamentul, din care crete copacul, unde sta
corbul cu aripele intinse. In sferit acest Serafim cu crucea i de
o faptura mai mare este intrebumtat i singur de catra Antim,
i pus ca poddba la sfOritul deosebitelor materil din tecst.
*

Evanghelia din 1697 este un pas not de propgire i pe calea

literarg. Dacg Atanasie Ieromonahul a apropiet cu traducerea vorbelor tecstul romgnesc de cel elen, Antim Ivirnu, pi-11-mnd tot ce
era bine tradus dela Atanasie i dela Ioi dake Cantacuzin, a cautat
prin traducerea vorbelor ada intelesul lor dupre contecst, netmend
numai de cat la intelesul literal ; prin apprea verhurilor in tim-

purile i in modurile, corespuncletOre celor elenice, s'a apropit mult

de intelesul intrebuintarei lor ; i in sferit a gasit i in i omanete

www.dacoromanica.ro

62

acele particule, care sa esprime mai nemerit raporturile dintre vorbe,

In care a voit scrhtoriul original ale pune. i mai intaiti verbul

yiyvoluat. me fac, i numal une-ori sint, Antal il traduce dupre intelesul contecstului, fara a remanea sub inriurirea traducerel lui
Atanasie, i pentru acsta (ilice :
Tonto! original

Toestul Evangholid din 1693

Barra dicrOzoli lyivEro, xal zwel; caz-oil

fura i. far' de din'sulil

iyivevo oin gv, O hi-

Toate printrinsul

nemica fu, ce fu.

yovev.

Instill Evangholid din 1697

Toate print trinsult

sau facutit, i. fail de
dinsulti mmica nu sau
facutil, ce sau gicutii.

Mai jos, unde acest verb are intelesul lui a fi, Antim este
laraV servul contecstului, i el aid concade in traducere cu Atanasie, care a redat verbul tot-dd-una cu a fi:
instill original

Tocstul Bang Will din 1693

Natal EvangliolisT din 1697

!Eyiveto lev8vono;
dnoarcelp,ivog naga

Fu omii trimist de
la Dumne0u...

Fostati omt trimis

de la D-pa...

_
Ora: .

In Evanghelia dela Luca, unde se spune, a diavolul, ispitind

pe Mantuitorml in pustie, c'icY64cv aliug ndcra;za; ficeolasia; Vic ()Nowlin;

. i-a aratat lui toate impratule lumei, Atanasie a tradus : cif arata
lui toate im'perathle a toata lumea* iar Antim, traduce foarte bine,
clicend : ci-au al-Rath lui toate imperatiile lumel, ; adeca a tradus pre
()Nowlin . lumea V. nu ctoata lumea,. Mai jos Mantuitorul, vlilnd
indrazndla Diavolului, ii clice : c.,nayi
Ogic(co fLov cravavii, . fugi dela
g

mine satano,. Atanasie traduce literal, perclend din vedere intelesul

contecstului, i pentru acsta (lice : cdute din daratulh mieti satano ,,
lar Antim, uitandu-se V aici mai mult- la contecst, traduce : c fugi
dela mine satano,. La Marco Evanghelistul, vorbind de panele din
templu, pre care le-ail mancat David cu ai sei, clice : exai ,c0.4 aevovq
zig neoOldscog gTayi., Acest loc in Evanghelia din 1693 s'a tradus
liber, qicendu-se : tv sfintele plini le mananca, iar prin Evanghelia
sa Antim se apropie mai mult de litera tecstului, iiii av6nd in vedere i timpul, in care este pus verbul, traduce : tV painele punerei
inain'te Mu man'cat,.
Dad, Atanasie, cum am vclut prin studiul Evangheliei dela
1693, V. In comparatiunile de mai sus, se 'Dote numi un.traducaor
literal al originalului, V mai mult, un terminolog de frunte, Antim

www.dacoromanica.ro

63

este un traductor liber si In deobste o persOna, care cantareste

intelesul vorbelor, tmend in de apr6pe bagare de sama intelesul
contecstulut Nu lipsesc gresalele de traducere mei in tecstul Evanghehel dela 1697, dar aceste gresale corespund directiunei literare,
tinute de Antim, care merge cu liberalismul in traducere pana ce
skimba une-orl intelesul vorbelor. Nu vom intOrce bagarea nOstra
de sama asupra traducerei vorbel din Evangheha lui Matel, unde
cuvOntul: c xavaTeovVoii-s , din tecstul original este tradus de catra
Anhui cu isa nu urgisitl,, si unde el romanizaza vorba slavona
a luI Atanasie cobiditI, , dar trebueste sa-I punem in ponos traducerea numelui propriu c dExamaEcog . a decapolei, cu e din' clOce cetap., care pe romAneste insemnOza, Ca ail mers la Iisus poi:Are
din G-alileia si Inca si din clece cetati. Lucru ce n'a voit sa clic
Evanghelistul Matei. i far* nu vom chce, ca. Antim s'a deprtat
de intelesul vorbel enEeixweog ) din Luca, cand el a tradus'o cu ela-

ture, si a Indreptat pre Atanasie, care o tradusese cu gimprejurub

in loc de imprejurime ; si mci nu gasim neregulata traducerea lui
in-weakrEt ni-; xocediag cniz-Ovp din Evanghelia dela Marco, cu timple-

trirea inimel lor, in loc de : edepartarea munei lor,, dupre cum

tradusese Atanasie, tinOndu-se de litera teestulul. Dar a traduce din
acelas1 loc pre cavvaywyi =edema iudaica cu esobor,, insmnOza

a gresi in protiva intelesului acestel vorbe, privita si romaneste,

precum si slavineste. Apol prea liberala este traducerea lui:
()OW) CCOZOP = pazia pre el,

enaes-01-

si era mai bine s las traducerea lui

Atanasie clua amin'te pre el', corectandu-1, se intelege, in servilismul literel pre Atanasie, care l'a intins pn si la concordanta
verbului cu acusativul. Corecteza larall Antim pre Atanasie si ft,
maI pe romaneste exspresia dela Marco c gyEteat Eig zO lubsovl cand
o traduce cu estal in mijloca,, in loc de : iscoalate in mijloctp. i
cuventand in mod general asupra traducerel vorbelor din Evanghelia dela 1697, nu vom gresi stabilind, ca Antun este un traductor liber al vorbelor, cautand si la gernul hmbei romanestI, si
conducendu-se in traducerele sale si de intelesul -contecstului. De
aceia este kiar minunat avedea pre acest om de obaive georgiana,
ca in tunp, pae, numal de septe ani, sl-a impropria gemul limbel
romanesti atat de bine
Cu timpurile si modurile verburilor Ieromonahul Antim este
omul, care a inteIes valOrea acestor flecsiiunl dinteo limba, si In
privmta Evanghelulor romanesti el este eel intaul, care corectza
pre toti traductoril, premergetorI lui. Asa locul din Evanghelia
dela loan . c'hocivinig wervea grei aka xal xisseayi lipovv, Atanasie l'a
tradus: tIoanti mar'turisOste de dinsul si striga graindil,, Iar Antim
l'a corectat asa: Ioannti marlurisiia de din'subl si striga graindus.
Asemenea si la Evanghelistul Luca tecstul . gxat iyayiv cdfrOv Elg
Weovcralf A xat gazr$v carOv

7-ct T-O

reTEeipov 'roil tEeoii xoct Eig EV atir.

Atanasie, si cu dinsul carturarii contimporani si premergatori lui,

www.dacoromanica.ro

64

fAra a face deosebire intre timpurile trecute, traduce cilt duse

pre el in Ierusahmti, ilil puse pre dinsult pre aripa Bisericel, i.
vise lig', In 6re ce Antim a clis qi lag dust pre elt in Ierusahiml, i lag pusg pre dinsult pre aripa Bisericii, i lag chst lul, ;
adeca, t6te actiumle, aratate prin aceste verburi, sint traduse de
Antim cu un trecut hotarit i modernisat.
Partea din hmba, unde Antim este superior i kiar ficsaza o
traducere i pentru timpurile vntOre, sint raporturile dintre idel cu
vorbele lor, ecsprimate prin particule. Prepositia cgv, din versetul
intait al Evarigheliel dela Ioan pentru clioa de Pati, Antim pentru
intaia data o traduce cu (la, i ea romane ast-fehil pana asta-c11
La sferitul Evanghehei intaia de dupa Rusahi dela Mate)" prepositia gv din frasa civ phay trertZ1,2 de catra Antirn se traduce cu
cm, in 61 e-ce Atanasie o tradusese cu t pre, i pentru acesta
clicea .epre mijlocul loi ,. La Luca (Evanghia Mercuri a 18 septamana dupa Rusali1) Evanghelistul pane in gura satanei cuvintele:
txcei int zetgoiv deoilat

crE,

toj7t0z.6 ngoaxotpng neOg 1.14ov ziv ndchz tiovl

t Atanasie a tradus prepositia int cu in, i a clis t 1 te volt lua

in manl, ca sa nutl inpiladecl de piatra piciorult teu, . Dar Antim
Nu nu, veclend ca, prepositia int are intelesul literal de pre, i
apol ca instql contecstul II impune acesta, trebuind a infatia pre
Mantuitorml dus pre manl, i nu in mall, ca un obiect de rand,
a tradus locul de mai sus aa, i acesta traducere este rernasa
neskimbata pana astall :, ,1 pre maini te voril lua, ca sa nutl inpiladece de piatra piciorulg tell'. Cu particulele xca, a, i altele, care
ecsprinal umrea, despartirea i deosebitele raporturi dmtre idel,

Atanasie este aprope nepasator in traducerea lor, far Antim cauta

a da dupre pub* nuanta, pentru care autoril le-ail intrebuintat.

Unitorul cxceli este tradus de Atanasie in deobte cu ei, dar de
multe-ori il traduce i cu despartitoriul clan,. Motel, prin Evangheha de Vmeri a patra septamana dupa Rusahl, istorismd intrevor-

birea Mantuitormlul cu Fariseil asupra respectuluI Sambetel, v.

dand idel de ace1a1 inteles, adeca unite i nu despartite, se ecsprima: (Kai cgth-g Usysv aerroio i Atanasie traduce: claret' ela clieea

lorp. Particula c&, in deoVe cu inteles de despaqire a ideilor

intre dinsele, Atanasie, dar trebue sa o recunqtem, ca de multeorl i Antall, o traduce cu t i, . Aceia inse, ce face pre Antim sa
nu coda in nebagarea de sama alui Atanasie, este, ca la Antim
nu gasim mcl o data acesta particula tradusa, cu cded, ca in locul
urmator din Luca (Evanghelia din Dummica a XVIII dupa Rusalii)

cip*g di sig gv nA.oiwv 6 ,liv woii Eituovog = Deci intrandti intru o co-

rabie, carea era alul Simon,. i. tot prin aceimi Evanghelie dela Luca
ea, are un inteles, yelp de opositie a ideilor, ce le lega, 1 cu tOte
aceste Atanasie nu intrebuintaza pre lar, ci pre i, 1. pentru acesta
aa traduce locul urmator : cak a kr caaccro, lailth-v -= 1 cuma conteni,
graindtli, in loc de a (-slice ca Antim : dal' daca a incetat a grai,.

www.dacoromanica.ro

65

i aici putem adauga, Antim a indreptat pre Atanasie in partea

cea mai grea a limbei elemce, adeca in traducerea particulelor,
care exprima raporturile dintre idel, dupre cum el a facut acesta
T in privinta timpurilor dela verbuii, precum kiar i cu intelesul
cel mai nemerit al vorbelor, i acesta numal ca a respectat i intelesul contecstului.

Daca, am voi acum sa spunem cel de pre urm cuvent asupra

val6rei literare a lui Antim,

in parte asupra contingentului,

ad us de dinsul in traducerele Evanghelnlor nestre; i de alta parte

dace, l'am compara cu Ieromonahul Atanasie, corectatoriul Evanghehei din 1693; clicem, ca amandol merg pre calea, trasa de catra
arban Cantacuzin prm Evanghelia dela 1682, i nu se abat dela
tecstul elenic, care acum era singurul izvor, de pre care Romanii
ii fac traducerea Evanghelnlor rrtualului bisericesc. Dar Iordake
Cantacuzin este cel intanl barbat roman, care din porunca Dornnitorulul Intra, in tecstul elenic , Ieromanahul Atanasie Moldovenul in
lucrarea sa tine de aprope langa sine tecstul elenic, i de aceia de
multe oil se supune inriurirei acestuia, gandindu-se fOrte putin la
geniul limbei romaneti. Antn-n, inca o data, de i nenascut in limba
rornana, se gandete, ca fie-care limba 41 are gernul sell particular, i inrmat de gemul hmbel romaneti, intra in tecstul grec,

face un pas insemnat i hotaritor pre calea propairel in corectarea Evanghehei, stabilWe cele mai multe locuri, cai e reman
pane, astall neskimbate, fara a putea sa clicem, ca pe calea propairei este cel din urma. . . .
*

In privinta ortografiei Evangheliel din 1697 Antim a uurat

f6rte mult studiul nostru, pastrand o regula pentru intrebuintarea
hterilor alfabetului cirilic.
Fiind ca in cirilica sint semne duple i kiar triple pentru
unul i ace1a1 son, formulate atunci, cand un son din hrnbele po-

perelor slavo-romane dela Dunrea se nuanta in doe i kiar in

trel sonuri. De alta parte, fimd ca alfabetul cirilic, lucrat i dupre
analogia celui grecesc, avea semne duple pentru nite sonuri, care

pre timpul lui Antim in limba romana nu se mai nuantat ;

de

aceia Antim In intrebuintarea literelor kirihce pentru transcrierea

vorbelor romanqti este nevoit sa intrebumteze tete literile chirilice, dar ii impune nite regule. Avem prin Evanghelia deld 1697
trei ea, dar rk =Mt este intrebuintat regulat pentru diftongul, format
din e i a, m pentru cel format dm i 1. a, i numal A = ea este
intrebuintat cam neregulat la unele vorbe. Antim pentru sonul I
intrebumtaza numai pe + i pentru silaba tin, dela inceputul
vorbelor pe 4, 'far pre kl = i din alfabetul cirihc, care se pune totdeuna la mijlocul vorbelor, nu'l intrebuintaza. Asemenea nu intrebuintaza pe s zalo in tecst, dar il tine numai ca numeral. Sem-

www.dacoromanica.ro

66

nul = fell se intrebuintaza ca ii (scurt) la sferitul vorbelor ; i

tot pentrn it mai are Antall i pe Y = ucu, pe care il intrebumtaza, tot-de-una la sferitul vorbelor, i cele de mai multe-ori asverht. Semnul 5 este intrebuintat i de Antim, dar tot-dd-una la
IL

i mai ales de-asupra cons6nelor 1, m, n, r, adeca

a labialelor, i pre acest semn noi l'am transcris cu (') apostrof.

mijlocul vorbelor,

Cu punctuatia Antra In Evanghelia de la 1687 este supt in-

riurirea punctuatiei elenice, i se deprtza de punctuatia, stainlit de catra Atanasie prin Evanghelia dela 1693. Numai punctul,
care este inlcuit cu (*) = steluta, se p6te clice, c se intrebuintaza

regulat de care Antim. Doe puncte (:) la Antim are intrebuintarea cea mai neregulata. Ele sint intrebuintate mai intait ca doe
puncte ale nOstre, i pentru acesta scrie : ci aulindu Irodil at
qist :,. Se mai intrebuintaza i In locul virgulei punctate (;) i apol
scrie : cCa acesta laste Ioannt, pre carele amti talatt et (clice
hod). acela sau sculatt dent
. In alte locurl gasun doe
puncte pentru virgula, i aiurea ele se intrebuintaza kiar fara de
rost, dupre cum se vede i din locul, adus
:
tAltii acea, ca
The iaste : iara a1i icea, c Proroct: laste: sau ca unult dent
Proroci,. Virgula punctata este intrebuintata de Antim tot-de-una
pentru semnul (?) = intrebarei. Aceste neregularitati ale punctuatiei

nu se pot pune in ponos lui Antirn, din prima, ca literatura romama pe timpul lui se afla in primele evolutiuni ale desfaurarei
sale, i noi atata am avea de imputat lul Antim, ca, in privinta
punctuatiei el a greit, skimband directiunea inceputa de c5tra
Ieromonahul Atanasie prin Evanghelia de la 1693.
*

Intorcend in mod general privirile n6stre asupra Evangheliel

din 1697, stabihm, c Antim Ivirnul, Inca dela 1697, data Evangheliel de Snagov, este indeplin compete*, de a lucra 1 tipari
Evanghelia, ce ne ocupa. Fund acurn egumen la mOnastirea Snagovu, i avend la indemana veniturile acelei case, el infiintaza o
tipografie buna in mOnastire, inclestrand'o cu t6te cele trebuitOre
mestriilor grafice. Fund singur tipograf i csilograf eminent,
dupre cum am veclut i prin studiul Evanghehei dela 1693, Ieromonahul Antim culege i tiparete singur Evanghelia, ce ne ocupa,
ajutat de sigur de catra fratil de sub ascultarea sa. Apol tot
in studiul Evangheliel dela 1693, nol am veclut, ca Antim Ivirenu era i un teolog din cel de frunte, i prin studiul Evanghehel
din 1697 noi am aratat, comparand tecstul Evangheliei cu originalul

i cu tecstul lui Atanasie, ca Antim are merite hterare, ca el a

tradus vorbele, particulele i flecsiunile, tmend socotela i de contecst,

i in sferit, Ca multe din locurele Evangheliei, stabihte de dinsul,

all remas neskimbate i pang. astall. Mai are Antim un merit in

privinta maestriilor grafice, despre care ne vorbete i P. S. Mel-

www.dacoromanica.ro

67

hisedec, biograful lui, cu Delkiaro, end clice : tEra dotat cu talente

aa de rani., el tia sa, imiteze inteun mod admirabil orl ce fella
de manufactura, mal cu skill, in genul sapaturilor, desemnurilor
i a brodariilor. Aduse tipografia in cea mal buna stare, , 23) lar aid
i acum cu siguranta noi adaugam, ca. ornamentatia -WA cu iconografla din Evanghelia dela 1693 i cea dela 1697 sint lucrarI csilografice, eite din manele ma estre ale Ieromonahului Antim Ivirnu.

Da, Antim IvirOnu este unul din barbatiI de frunte al literaturel i al maestrnlor grafice atat romanet1, cat i ale altor popOre
ortodocse. El cu tunta sa hmbistica, find cunosctor, cum ne spune
i P. S. Melhisedec prin biografia respectiva, de hrnbele grOca, romana, slava 24) I arabo-siriaca, pre langa hrnba sa natall, adeca, cea
gIorgi6nd, a lucrat in tOte directiumle pentru cultura omenirel din
jurul set , i traducnd, apoi tiparmd carti1 bisericetI, grecet1 i
mai ales in limbele miliaria, georgiOna i araba, el cu acOsta a sfaramat cu totul barierele triglosismului din Biserica cretina ortodocsa, a

largit basele tetraglosismului, inceput cu fratil Metodie i Kiril, i a

aratat lumel cu tipariturl, ca in Biserica ortodocsa tOte popOrele sint
alesele lui Diet, i ca Bisericele ortodocse, find institutiunl emMaminte nationale, ele au nu numal dreptul, dar i datoria de a intrebuinta hmba pop6relor, din care este formata Biserica.

+.-------4

23) Didahule de Antun Ivirnu 1888 BucurestY pag XXI

24) NoT credem dm prouvk , a Antun nu numaY cl n'a cunoscut limba slavb., dar kTar a
urn). Dovadd piplit g. avem la Upartrea OctoihuluT slavo-romin dela 1706, despre care In stuchul
urmittor.

www.dacoromanica.ro

IV.

EVHRGRELIIi
DIN

1 7 0 5.

www.dacoromanica.ro

ETTANGHELIA ROMALTLCA DIN 170a

Eca o evanghelie, carea, dupa ce ne aduce buna vestire a Mantuitorului lumel spre mantuirea nmului ornenese, ne mai vestete,
ca ieromonahul Antim IvirOnul este la ac6sta data Episcop al Rimniculul, i tot tipograf i aid, ba kiar infimtator de o noua tipogra-

fie. i pentru nol acsta este o vestire de cea mai mare ins6mntate ; fimd ca la inceputul vOcului al XVIII-lea, ca i la sf6ritul
celui al XIX-lea, intelepciunea cu marl greutti Il zidete sie1
casa Dar se vede, a Pronia dumnecle6sca ingadue asemene neoranduele cu teluri ne'ritelese nol, i pentru ca sase phrnasca,
cuvntul, c Biserica este ca o corabie, carea, avOnd de carmachl
pre Mantuitorul lumel, nu se pOte nici o data afunda, dar mcl
s fie biruit de portile Iadulul. Mal mult. Ea, clic Pronia, ingaduind
valurilor lumei, ca sa bantuie Biserica kiT Hristos, las i pre
cel nepriceputl i tot-o-data r6utaciql, ca s intre i el in Biserica,

se intelege pentru alor mantuire, dar intre diniI aduce cate

unul, sail doi din cel mal cu merite, i acestia sint prea de ajuns,
ca, ascultand de povetele capului spiritual al Bisericei, sa o dud.
la propairea cea inascuta membrilor, ce o compun, lax r6titclop sa fie din cand in cand ruTnatl, pentru ca sase vaqa, ca.
D clef] 1-a facut i proti. Pana cand in sfOqit tot Diet, i dup.
lupte inverpnate dmtre bunatate

reutate, dintre tunt

ignoranta, ii ap la locul, ce Ilse cuvine. Aceste imprejurarl ale

propalirei Bisericel umversale, i daca. voitl

ale propairel ome-

net1 in deobte, se repet cu o punctualitate, vredmca, de luarea

nOstra aminte, i in Biserica romanesca dela inceputul vculul
al XVIII lea.

AvOnd Biserica romanesca inca dela 1669-1708 de tpurtator

al pravoslaviel, pre Mitropolitul Ungro-Valahiel, Teodosie, Prom,
durnnecle6sca, ingadule, ca pastorirea acestui vrednic i lubitor de
n6m Kiriarh sa, fie nu numai turburata, dar kiar intrerupta pre
timp de ese ani; i agentul r6utatel i al ignorantel timpulul este
Mitropolitul Dionisie, de n6m din Fanar, care, impreuna cu curentul

www.dacoromanica.ro

72

grec din tail, dupa ce cucerise Bucuretii, a dat navalg, i asupra

citadelel rornaneti din delul Mitropoliei in anul 1673. . . D-clet
!rise bine voiete, ca tot In anul consumrei pocatului, sa-1 alba
loc i resplata ; i Dionisie sg, fie dus dintre vii, lar in locul, acum
goht de fliul pocatului, nu pte Inca reveni Mitropohtul Teodosie,
ci elementul cotropitor i1 ggsete o unelta intre fiji arei, die
Episcopul de Rimnic Varlaam, care face pre voia stepanitorilor
Bucuretilor pang, la 1679 Aprilie 15, cand Mitropohtul Teodosie

reluandull tronul rapt ,prta provoslavia, cu tag, dragostea de

parinte sufletese al poporului pang. la 1708 Ianuarie 12, in care an

el depune in manele Domnului amaratul sea suflet. . .
Da, era grea, i kiar f6rte grea viata romansca la inceputul
vecului al XVIII-lea; i Bucuretil, ajun1 pre manele Greener, fac
pre Antun Inca dela sferitul vecului al XVII-lea sgse aede in
Snagov, i de aid sa ingrijasca el cu Mitropolitul Teodosie de
candela romanismului. Dar se vede, ca apt, lasand curs liber imprejurarilor istorice din Bucureti, triimte pre Antim in anul 1705
la Episcopia de Rimmc, i aid el se duce cu o tipografie intrega,
pre carea el, meterul cel mare al timpului, o inavutgte 1 o face
i mai vrednica de pizma celor reutacio1. La Rimnic D clet prm
gernul tutelar al romanismului dela inceputul vecului al XVIII-lea
i1 face siei casa placuta, i asta-cli Evanghelia din studiul, ce ni
presta, mane Octoihul, apol alte Evanghehl cu Antologiul, dupre
cum vom vedea In viitor, dupa care vine randul Mineielor, care
In doe editiuni fac, ca cultura romanesca din centrul, unde o
dusese Episcopul Antim, sa ajungg, afl infloritOre, i sa tina pept
curentului grecesc din Muntenia i Moldova, ba mai mult, s ajute
i Romanilor de preste Munti, calif avet a lupta cu nevoile, proprii
tarei lor. Aceste sint imprejrrile istorice ale Evangheliei, ce ni
propunem a studia, i voind s resumam cele petrecute la inceputul vecului al XVIII-lea cu literatura romanesea, vorn qice : la
Bucurgti literatura Inserice'scd a .Romnilor este indbuQitei de grecism,
i ea 41 infiinte'di un nog centru cultural preste Olt, la Rimnicul

7dlcea; n Iae literatura romdne'sca, suferind tot de greuteitile din

Bucurept, se addpostqte in moniistirea .Ne'mtuluf, unde, ajutatcl de
un nog curent rusesc, luptei tot improliva grecismului; far in Transilvania literatura biseriascci este aprope tdtcl romdnjscel, dar numaf cu
deosebir1 confesionale.

Dus find de catra Episcopul Antun literatura bisericesea a Romanner din Muntenia la Rimnic ; i aid infiintandu se tot de catra
Antim i kiar In anul alegerel sale de Episcop al Rimrncului, 1705,
o tipografie ; el incepe i aid, ca t la Snagov a tipari Evanghelia,

sail mai drept, find Episcop, face i pe tipograful, cautand a deprinde i pre cel dela Rimnic, ca re cand pre Romanii din Bucureti, cu esfintele table ale tiparului,. i in adevrt ca din anul

www.dacoromanica.ro

73

alegerel i a venirel lui Antim la Rimnic, ca Episcop, avem tiparita Evanghelia dela 1705.
Mai 'nainte de a incepe studiul literar al Evangheliei din 1705,
vom spune cetitorilor nqtri, ca in tota colectiunea nOstra de aril
bisericeti, i in particular de ale ritualului, carea, multumita lul
D-clet, este destul de avuta, nu avem de cat o singura Evanghehe
dela 1705, anul reinfiintarei tipografiei din Rimnic, apoi i acsta
este defectuds, hpsindu-I 'Arta, prefetele i kiar inceputul ; sat
mai drept avend numal cate-va fol. TOte sthruintele nOstre, de a
mai gasi i un alt esemplar, ail fost zadarnice; i de aceia sintem
nevoiti a ne margini cu studiul in materialul Evangheliei, ce avern,
imbratiand pentru acsta 1 alte carti, ca sa putem ajunge telul
urmarit.
La aceste vom mai adauga, Ca urme de ale tipografid, infimtate de catra Antim la Rimnic, avem destule, i noi ne vom margini aid, de a comunica cetitorilor notri elementele esentiale ale
unui cOctoihos, adeca Osmoglasnicil, slavon, trparit in isfinta Episcopie a Rimnicului, i la 1706 ; adeca dupa un an dela infiintarea
trpogratel i tiparirea Evanghehei nOstre. POrta cartel octoihului,
ce are s ne complecteze intru cat-va lipsurile Evanghehei n6stre,
suna : c Octoihos, adeca Osmoglasmcil, care are in sine toata slujba
ce sO cuvine a Vascresneloril. Impreun i o septamana cu toate
ale el randuiale. Acurnil intahl intr'acesta kipil arzatt i tiparitil.
In chlele Prea luminatului i inaltatului Domnu i obladuitorn1 a
toata Tara Ruminesca. Ioannti Constandint B. Basarabil Voevodil.
Cu osirdia r cu toat kieltulala preacmstitului de bunt i mare
nOmil alui Mihal Cantacuzmo Vel Spatari, spre cea deobte a
BesOricilor lui Hristosu trebuinta, i al pravoslavmcilort folost.
Cu blagoslovenha Prsfintitului Mitropolitil Kyril Theodosie. In sfinta

Episcopie a Rimnicului. La anul dela zidirea lumei 7214 (1706).

De Mihal Itvanovici Ypodiaconula Typografula. Dam aid i e stihurl pohtice 12, asupra stemei prea Luminatului, slavitului, i
Blagocestivului .roi : Constandint, B . Basarabil Voevoda , care se
afla supt sterna trei, i care ne mai infatiaza 1 o esphcatie
mistica a rebusurrlor sternei de pre timpul ipodiaconului Mihai, tipograful i csilograful, venit, pOte, din Banatul Timidrei in servicrul trpografiel lul Antim din Rimnic:
Corbult tlinda Crucea 'n gula tag omulti s crcl,
a buna credmta prei Rumaneti Insomnez6,.

InsomnOza, i putrea ce are de pazete,

Pre Constandma Basarabil care acum domn6te.
Copacml inradacmatti pre care Corbulti ade,
,Ild aratn, spre cei supu0 cu miM cum se cade.

Iara soarele qi luna straluandu cu mail razO,

Bunele liarlei Sale fapte adever6z4.

www.dacoromanica.ro

74

Asijderea Buzduganul lmpreuna i spat(d)a,

1111 aratA vrajmasiloril cu resplAtire gata.
PzIksc6.1ti dara Dumnedn ani multi ca s6, domnsa.
in Cerra cu sfntula Constantin:1 parte s6, dobAndsc.
Al Mir lel tale pleeatil robil

althai J,ctvamovici ?podtaconuli tpografulil.

Trebuete luat in bdgare de samd, c Octoihul acesta are troparele slavinete, lar tipicurile cu Evangheliile qilelor, intrate in
servicii, sint romdneti. i apol ce este aid pentru nol maI vrednic
de luarea aminte, cd litera tiparului cu cele florate, precum i arabescurile Octoihului smnd in totul cu cele aflatOre In resturile Evan-

ghehel nOstre, ba adaugam, ca sint ace161. De unde se vede, ca

Antim, infiintdnd tipografia, i luand pre ipodiaconul Mihal, ca tipograf 1) in tipografia sa, a pus'o la indomana Spatarulul M Cantacuzin, ca sa tipariasca Octoihul, menit, cum se (lice prin 'Arta
cdrtel espre cea de obste a Besricilort luI Hs. trebuint, i al Pravoslavniciloril folosil), dar mai mult clicem noi, pentru ase incepe i la
Rimnic literatura bisericescd a ritualului nostru cu carp slovo-romanetI; i acesta, credem noi, spre ase aduce la tdcere gurele Romanilor
din Oltenia, din carii unii erail slavisatl maI ales prin tetraglositii cel
dinBanatul Timi6rel, intro caril, cum se vede, era 0 ipodiaconul MihaI,
cel-ce, dup. ce i-a ungarisat numele de famihe, clicendull 11tvano,

a adaus i serbescul vici. Mal mult. Octoihul luI M. Cantacuzin,

tiparmdu-se in Episcopia de Rimnic i kiar in tipografia lui Antim,

se tiparete, cum am voqut din p6rta cartel, cam neregulat,

cu

blagoslovenia Mitropohtulul Teodosie, fail a se vorbi de Episcopul

loculul, care, dupre cat putem judeca din activitatea lul Antirn de
tipograf, Episcop i Mitropolit, nu favorisa, ca Mitropolitul Teodosie,
tetraglosismul slavic din Biserica rumanOscd, i nici nu privia cu

fricd la eingustimea limbeI romaneti, ci lucrand ca tipograf, la

1693 tiparete Evanghelia grecete i romanete, la 1697 numai
romanete, i la 1705 IaraI numai romanete. i cand Spdtarul M.

Cantacuzin din punctele sale de privire se hotardte a tipari Oetoihul numal cu tipicul i Evanghelhle in rornanete, atunci Antim
IvirOnu, acum in calitate de Episcop, nu voiete a da mci binecuvOntarea sa la tiprirea cArtel, i las on6rea espre cea de obte
a BesOricilort luI Hs. trebuint, Mitropolitulul Teodosie, care Meuse

tot aa cu liturghia sa dela 1680 , i apoI, ce s mai clicem ? 0

carte, menita, cum clice Cantacuzin, pentru etrebuinta i folosul,
tuturor ortodocilor, trebuea sa porte pre dinsa, eblagoslovenia
1) Ipodiaconul Mille, care se numeste singur pre ime upograful, adecK cunoscetor al acesteT maestriT, cind a intrat la Antall era i csilograf toderohnalec Acesta se vede dm sterna Ore,

lucratit cu destull mdestrie de densul la t 700 IVI, adecl cu dui anT tnamtea OctothuluT, st cu
veleitittY transilvantce ale tunpuluT, unde IV este gravat latineste st la stinga sterneY, fimd 1700
la drepta.

www.dacoromanica.ro

75

MitropolituluI Orel. In tot casul Octoihul lui Cantacuzin are pentru

studwl Evangheliel nOstre acea val6re grafica, ca cu dinsul putem
sa lamurim multe din hpsurile Evangheliel n6stre dela 1705. Decl
sa incepem
Foile, dupre care noI ni propunem a studia Evanghelia lul .Antim dela 1705, sint in numer numal de patru i ele cuprind (Evanghehile dela utrenie a celor 11 voscresne,. Sat mal amaruntit pre
fOia 403 sta ( voscresna 1 dela Mathei, voscresna II dela Marco,
voscresna III dela Marco, voscresna IV dela Luca, i voscresna V
dela Luca ; pre fOia 404 voscresna VI dela Luca, voscresna VII
dela Ioan i voscresna VIII dela acela1 Joan; pre f6ia 405 voscresna

IX dela Joan, voscresna X tot dela loan i voscresna Xl dela acela1; dupa care pre fOia 406 urmza (sferitt i. lui Durnneclet
lauda, lar de desuptul Evanghelhlor avem acesta inkeiere :
(Slava, cinste, i inkinaciune celui in Troit unuia Dunmept,
care lieu ajutatt dupa inceputt de amt ajunst i sferitult.
(Mil cei ce ve yeti intampla a citi Bucurative int Domnult,
i ye rugat1 pentru mine, i ce greala yeti afla indreptatl cu Duhult blandetelort ne puindune in ponost, ca, precuint iaste cu neputinta omului a nu pecatui, intracesta1 kipt 1 Typografulul a
remanea fara de greall.
(Typaritusat in Anult dela spasema lumel 1705.
(Print ostenela mbitormlul de Dumneclet Kyrt Anthimt Ivirenul
Episcopult Rimnicului 2)
*

Dad, am lua de temeit numai asernanarile literare dintre teesturile Evangheliilor lui Antim dela 1697 i 1705, am putea fOrte
uor sa credem, ce, Antim, avend Ole remase i stinghere din Evan-

ghelia dela Snagov, aid la Rim= nu a facut alt ceva, de cat a

cules c6lele, ce-i hpsiat, i le-a lipit la cele avute; mai ales ca el
in anul, in care s'a ales Episcop de Rimnic, a infiintat tipografia
din Rimnic, i tot in ace1a1 an, nu numai a tiparit, dar Idar a
cules i a tiparit el singur acesta adoa asa Evanghelie, avend pOte
de ajutator in partea mecanica a luerarei pe ipodiaconul Mihai 1-tvanovicl cel cu Octoihul de mai sus. Intro cele doe Evanghehi ale
lui Antim, clic de Snagov i de Rimmc, avem in totul comuna

partea hterara alor. Antim cu Wta activitatea cea nemesurata a

intregei lui vieti n'a skimbat intru mime prin tecstul Evangheliel
dela 1705 pre Gel dela 1697, i. aicl intilnim ace1a,1 tecst cu bu-

2) Acsa InkeTere dupre cuprinderea ei semIni In tolul cu cea dela sfrsitul EvanghelieT
din 1697, find deosebire numai in iscIlitura dela sferpt Din Evanghelia n6str g. ins6 lipsesc literele
alfabetuluT, cu care Antun prin Evangheha- dela Snagor arftl numerotatua c6lelor, de asetnenea i
cele treT p6reld dr. versurT, unde el compar1 donnta upografului pentru sferwea Millet cu dorul celor,
ce locuesc departe de locul lor natal, t cu acelor, ce, calitorind pre matea, Weaptl clinioebunl,

duil ce s slAtutT de naturals.

www.dacoromanica.ro

76

nurile i neajulisurile tecstului de la Snagov, pastrand Antim arhaismil acestuia cu Insu1 grealele de traducere. Aa in tecstul din

1705 avem aceia0 arhaismi, ca t dent, direptt, dedirepta, dentru,

spasiseva, vorovia, etc. sat acele1 greple de traducere, Ca: cintru

una de sambete, iara dupa aceia a doi dent trinii rnergendt ,

etc. i in deobte vorbind, prin tecstul dela 1706 nu avem nici o
deosebire de lonba Evangheliei dela 1697, 0 tecstul dela Rimnic este
o copie supusd acelui dela Snagov.

Daca in privinta literara nu avem nimic de deosebit In Evangheliile lui Antim, avem inse, pe langa alte particularitati, despre
care vom vorbi mai jos, i acelea, ca prin Evanghelia dela 1697,
Evanghehile voscresnelor se pun intre Evanghehile patimelor Domnulul i Minologiu, adeca pre foile dela 129-134, mai urmand dupa
aceste i alte Evanghehl 'Dana la fOia dela sferit, 180, in re ce
voscresnele din Evangheha dela 1705 inkeie tecstustul, ocupand
foile 402
406 3). Mai avem o particularitate, carea deosebete
amandoe editiunile lui Antim ; i ea sta intru aceia, ca la 1697
Antim a pus de asupra fie carei Evanghehl capitolul, de unde este
ea luata, in 6re-ce la 1705 numal zacla. Aa ca Evanghelia dela

Rimnic a a vut o skimbare in amlarea materdlor 0 a impartiref

lor pre zdclele cldelor.
*
*

Avem deosebiri intre tecsturile Evanghelnlor lui Antim i in privinta maestrnlor gtafice. Mal intal formatul editiei dela Rimnic este
mal mare, de cat cel dela Snagov, atat in privinta hartiei, cat i a tablelor tipografice. Tecstul Evanghehei dela 1697 este Incadrat in linii,

i apoi despartite colOnele tecstului prin cate doe lmil, in 6re ce

Evanghelia dela 1705 i1 are numal colonele despartite, i aceste
numal prin spatiuri albe. In sferit mal avem deosebiri i. in privinta ornamentatiei acestor doe tecsturi, precurn i. a hterei. Letera
bun r din tipografia Rimnicului, cu care s'a tiparit Evangheha nstrA, precum i Octoihul dela 1706, este mai grOsa i mai
drepta in fl6re, de cat cea dela Snagov, i. apoi ea este turnata
aa, ca are patine htere, de a putea fi puse de-asupra altora i intre
randuri. Apoi literele mail i. miciale, precum i cele florate, privite cu

finetele maestriei, sint mult mai simplu csilografiate, de cat cele

dela Snagov, unde Antim pre fie-care htera a lucrat'o in parte,
incolotacind'o cu ramuri, i cautand a face din dinsa un obiect de
arta, in re ce literele florate din tipografia dela Rimmc sint nite
maiuscule simple, aeclate intr'un kenar de midi arabescuri. Arabescurile, ce despart materrile, precum i ornamentele de pre fetele
8) Tote Evanghelnle vcurtlor al XVII i al XVIII-lea nu trec cu numgrul fotlor peste 200 ,
Evaughelm Insg dela 1705 il WI* cum yedem, rang la 406. Acsta rgraine pini la glstrea until
tecst complect 0 enigma.

www.dacoromanica.ro

77

neumplute cu htera, se deosebesc .si ele de cele ale Evangheliei

dela Snagov, i. trebueste sa recunOstem, Ca in privinta mestriel
sint mal inferiOre, fiind in deobte compuse dintr'o glunda, sat un
juvete = j cirihe. Numal trimoful din fruntea materhlor dela Octoihul
din 1706 semana in totul cu trimorful, intrebuintat prin Evanghelia
dela 1697, i acesta dovedete, ca ttpografia dela Rimnic a fost infintatd de (Yard Antim cu material tipografic noii, aduand dela Snagov numal unele icontte.
*

Copiind Antim prin Evanghelia dela 1705 pre cea dela 1697
in privinta tecstul, el, prin marina costenla, s'a tiparit i cea
dela Rimnic, a mers i pe urmele ortografiel din Evanghelia sa
cea dintai. Mai intai, a lepadat steluta (*) cu deseverire din Evangheha acesta, i. in locul el a primit numal punctul (.); de asemenea a pastrat pre y =0, s = I sail n i =I, intrebuintandu-le numal la sfersitul vorbelor cu sonurile, aratate aici. Acela, ce se 'Ate
privi, ca un pas spre romanisarea lui A ntim, este neintrebuintarea
mai mult a semnului s = I, pus In deobste de-asupra labialelor,
pentru aratarea skunbabilittel lor din limba greca, i une-orI i
intre doe consOne ordinare, ca in vorba rkernIntiarkseptamana etc.
Cu punctul (.) inso, virgula (,) i doe puncte (:) Antim prin Evan-

ghelia dela 1705 este tot asa de neregulat, ca i prin cea dela
1697 ; si apol, ce sa qicern ? Ortografia romanesca de pre timpul

lui Antim Inca nu avea oranduele aeclate, i de aceia este gret,

de a se gasi regulele intrebuintarei semnelor ortografice a acestor
timpuri.
*

Ajun1 la sferitul studiului Evangheliei din 1705, i tot-o-data

i la sferitul carierei de tipograf a lui Antim, trebuete sa ni
aratana mirarea, i deosebita nstra sting pentru acest mare i
preste fire neobosit barbat al culturel nmului romanesc. Fimd de
nem din Georgia ; facendu-1 cultura in Constantinupol; i adus in
tara romanesca de catra Constantin Brancovenu, cum pare la inceputul ultimei clecimi a vcului al XVII lea, pentru telurl de politica inalta in ortodocsie; Antal se identifica intru atata cu ndmul
romanesc, Ca Romanil nu se sfiesc de a-1 face Episcop de Rimnic,
ajungend mai pre urma si Mitropoht al Ungro-Valahiel dela 1708
1716, cand D-cleti pentru ale lui marl fapte l'a invrednic i de
cununa martirica, castigata pentru natiunea sa adoptiv. Aceia,
ce a rmas Inca nu in totul desecat in cultura 'Astra., este acti-

vitatea cea peste mesura de mare alui Antim N de literatura

romansca, i dragostea lui pentru esfintele, cum se numiati ele

pre la sfersitul vcului al XVII-lea, table ale tipografiel. Tiparind,
ca un tipograf muncitor, in tipografia de pe langa Mitropolia din

www.dacoromanica.ro

78

Bucuret1, cArti in limba arab, grecn, i roman6scd; infrurnusetandu-le cu ornamente i iconite, care de care mai mdestrite ; el,
apclandu-se in Snagov, infiintaza o noun. tipografie, i acOsta nu-

mal la o distanta de o palmd de loc dela Bucure0. Venind la

Rimmc ca Episcop, face ace1a1 lucru, i acsta kiar in anul intnia

ale venirel sale, ap, cd am putea clice, cd el umbla cu tipografia

in buzunar. Aid zidqte local pentru tipografie, dupre cum vom
vedea mai Jos, aduce tscuri, hterd i ornamente, i apol cu ale
sale maul culege i tipdrete acOstd Evanghelie, carea este simburele hteraturel romftneti dela Rimmc de dupa anul 1705. Mare
ai fost Antime ! D clea te a rosplatit pentru dragostea ta ! Rcigd-1 ca,
mergend i noi pre cardrile, batatonte de piciorele tale 1 lucrate

cu sfintele tale mani, sa ne invredmciascd la ultimul judet de

mangiitorul cuvnt al prea mbitului sea Fula : (Bine slug burin,
si credincidsd.

www.dacoromanica.ro

EVS-1126HELIH
DIN

1 7 2 3.

www.dacoromanica.ro

KVANGFIELIA RONIANkEGA DIN 1723

Poporolui romanese, talpei romanismului, romanului Mitropo-

lit Danul, i lui Popa Stoica, eit i rmas in poporul romanesc,

datorim Evanghelia dela 1723, ce de acum are sa ne ocupe. i
daca dorim a ti, cu ce se indeletniciad Dommtorul Nicolal Mavrocordat cu boerif fanarioti, precum i cel fanariotisati pre la inceputul vOcului al XVIII-lea, trebue sa o spunem drept i fara
ovaare, el tot): aceti mai marl dupa vreme al poporulul romanese planulau i lucra kiar pentru cucerirea Constantumpolulul,
avndu-1 ca raclim in lucrarile lor tarile romane cu tot avutul bor.
Infriql Turcii supt zidiurile Vienel, acst imprejurare a dat natere
in imperiul Habsburgilor ideiel, de a face un pas spre Constantinupol,

i s'a i facut acest pas prin ocupatiunea Olteniel de catra armatele austriace, bar cuceririle Ruilor din Crimea at fcut i pre
Imperatord acestul popor sail puna ca ideal politic alungarea
Turcilor din Europa, i numal Grecii, popor mic i cu aptitudinl
istete, cautat, ca lucrand cand cu Ruii, cand cu Austriacii, pe
rand s dej6ce planurile i ale unora, precum i ale celoralaltl, i
cautand in trile romane sase faca aptl pentru a primi motenirea
Bizantiului, a caruia grecisare in mod artificial a inceput Inca de
pre timpul Imperatorului Leon. Romanil ins, fund inundatl de
grecism in tarile lor, i impinli de Austriacl i de Rui in t6te
partile, nu uitail modestul lor ideal, de aface din tarile, framentate
cu sangele parintilor lor, patria i avutul lor. Dar pentru realisarea acestul ideal romanesc i kiar natural trebuOil lupte, i Inca
lungl i. crancene ; find ca opera desnationalizarei Romanilor era
la inceputul el, i Grecil prin istetimea nOmulul ocupase tOte oraele, i incepuse a se intinde i prin sate, lar prin Biserica ortodocsa,
comun lor i Romanilor, i cu ajutorul Domnitorilor inlturau
pre Romani din t6te ramurile vietel publice, i prin casatorie intrail in familiile Romandor, i cu acOsta desmoteniat pre locui-

tonl autohtoni i de proprietatea solulut Aa ca in msura intinderel armatelor turcetI ce intmdea i. se imputernicea i domina-

www.dacoromanica.ro

82

tiunea grdca in tarile Romandor, i unde aceste armate dispundu

dupre vointa de o localitate romandsca, acolo elementul grecesc era
stdpan pre Biserica i apoi 1 pre vidta politico sociala a Romanilor.
Inca din vdcul al .XVI-lea Turcil intelesese, ea, pentru a stpani mal bine tarile romaneti, i cu dinsele a avea la dispositia
lor 1 Europa centrala, trebuea i erea in interesul lor de a cuceri
cetatile dela gurile Dunarel, i din stanga ei, dupa ce ei ocupase
pre cele din drpta ; i pentru acsta in istorie avem o suma de
lupte dintre Dommtoril bravi ai Romamlor cu armatele turceti,
care erail mai intal alungate din tara, i apoi scOse din Ismail,
Akerman etc. Dar puterea Romanilor cu a Domnitorilor lor
fat de Tui ci se inkeie in m6rtea lui Mihal bravul, i Turcil de
acutn, avend inaintea lor pre Romanii ingenunkfati, i de ajutor
pre, Grecil corupti i corupatori, incep o cucerire mai sistematica a
tarilor. Din cetatile dela gurile Dunarel, precum i din cele de pre
inalul drept al el Turcii ocupa pre rand Braila, Giurgiul i TurnuMagurele cu tOte dornenule lor, i ar fi trecut cu aceste ocupatiuni i preste Olt, daca Austria null intindea ocupatiunea sa
preste Oltenia. In urma insd a armatelor turceti cucent6re, i numai preste locurile, cucerite de dinsele, se radica o institutiune
noua bisericdsca, formulata de catra elementul grecesc din Fanar
kiar improtiva canOnelor, i ast-fehti alaturea cu Mitropolia UngroValahiel din Bucureti, saU, mai bine chs, in diecesa acestei Mitro-

pohi, precum i in partea de jos a diecesei mitropohtane din Iaqi

se vede Mitropoha Proilavel, sail a Brailei, carea se nate fr cuvent canonic, i fara, vre un precedent istoric, i traete pan&
atuncl, pana cand elementul grecesc ajunge stopan desdverit preste
tronul Mitropoliel Ungro-Valahiel. Cu alte cu vmte, Mitropoha Proi-

lavel, i1 are un inceput curat politic, i traete numal in puterea

acestul rationament.
Incercarile de a se ajunge cu stepanirea fanariota preste tronul Mitropohei Ungro-Valahiei nu lipsesc i inaintea vOcului al
XVIII-lea ; i Inca la 1673, pre timpul Dornrutorului 1-0) Grigorie
Ghica, Dionisie, Egumenul dela mOnastirea VacareV de langa Bucureti, rdstOrna pre Mitropolitul Teodosie, i-I ocupa tronul timp
nu mai mult de un an, cand iI da oNtescul sferit. AvOntul romanesc, dat vietei Romamlor in Muntenia de catra Matei Basarab,
impune G-recilor, ca pe taremul bisericesc din Bucureti sa lucreze
cu mai mult tact, i dupa mOrtea lui Dionisie tronul Mitropohei
Ungro-Valahiei se vede ocupat pe rand numal de Romani ; i. anum.e

de catra Episcopul Rimnicului Varlaam, apoi iara1 de Teodosie,

de catra Antirn Ivirdnu, Mitrofan, Danul, cel cu Evangheha dela
1723 i. Stefan. Dela 1738 insd Mitropolia Ungro-Valahiel intr cu
desdverire pre mana Grecilor, i in persona Mitropohtului Neofit
dela Crit, acdst Mitropolie ajunge, ca tOte Mitropolule din drOpta

Dunarel, supusa cu desdverve Patriarhiel din Constantinupol, ba

www.dacoromanica.ro

83

qi administrata de acesta. Limba romansca din Bisericele mal ales

dela orap este inlocuita cu cea grecesca, qi numal prin mahalalele departate se mai aude cea romanesca, 1 acesta nurnal la
strana mica, ocupata find strana drepta, adec cea de on6re, cu
limba grcat lar boeril cu preutii oraplor se pun pre alfa, vita,
i lase dascalilor i preutilor de la sate grija de ase mai indelenici
cu az, buki. Totul se grecizaza qi Inca cu pa1 repecli in Muntenia,

cea ecspusa din partea Dunarel mal mult armatelor turceti, qi

numal satele cele departate de capitale mai steruesc In romanism,
dar element grecesc, cedend numal nevoiei in orar, are grija, ca
incetul i cu timpul se lucreze carti greceqt1 qi pentru sate, unde

traite masa cea mare a poporului, tiparind tecsturi greceqti cu

litere cirilice, i linpartindu-le pre la sate ca carti de ritual. . . .
Un luoru inse bun aduce qi pentru Romani acesta, activitate febril de desnationalisare, qtergerea die de pe fruntea Bisericel
Ungro-Valahiel a petel anticanornce, numita Mitropoha Proilavel ;

qi acesta Mitropolie desparte cu incetul

in msura intarirel

elementul fanariot pre tronul Mitropoliel Ungro-Valaluel.

Dar D-cleil nu a perasit pre poporul sett, cel-ce avea din mo.fi

strarnoqi imbratipta cu tOta Irma i cu tot sufletul sell religiunea, cea revelata de catra Mantuitorul lumei. Strins din t6te partile in vieta lui politica de catra elementul grecesc, mana drepta
a armatelor turceqti; alungata flindu-1 limba din Stat qi Biserica,
ba deprinclend pre prundi familijior rornaneV a pronunta ba-ba in
loc de ta-ta, i pre copil cu babaca in loc de tatuca ; poporul rornanesc cu vita lui bisericesca incepe a resufla pentru Muntenia in

Eparhia Rimniculul, carea tot pre aceste vremuri se mai numqte

Noul Severin in amintirea vekei Mitropohl a Severmului, qi tot-odata ca un protest irnprotiva cotropirilor din restul tarei, lar pentru Moldova in mOnastirea Nemtului. Din aceste doe focare de
acum avern sa avem monumentele literare rornanqti cele mai insemnate. Pentru Muntenia hteratura romanesca resare i crqte in
Oltenia, la adapostul armatelor austriace, care nu dati cel putin
pentru un timp pas armatelor turceV, 1 cu acesta feresc i pre
elementul romanesc din Biserica de desmotenirea Grecilor, adau,
gandu-1 tot mai mult cu elemente vanjose din Transilvania. Tot
aa 1. In Moldova MOnestirea Nemtului, cea populata pe aceste
vremuri de restriqte pentru Romani de multi transilvanenl, numitl
acolo 1 ungureni, i de un numer nu mic de ruteal, veniti cel
mai multi cu staritul Paisie, i find mai in urine, paziti i kiar
ajutati de catra Rusia, tmrete in decursul vecului trecut qi cel
curgator cele mai multe din cartale ritualulul Bisericel romanep.
intal vedem pre Oltenia reversandull bine facerile el literare asupra tuturor Romanilor, dic din Muntenia, Moldova qi Transilvania,
ba qi din Serbia i Bulgaria, rnal pe urma vine randul mOnastirel Nem-

tului, carea, clatinandu-se intre romanism i slavinismul rus, aduce

7

www.dacoromanica.ro

84

serviciile sale literaturel din Biserica romanesca. i cu kipul acesta

grecismul este mai intal impedecat in mersul seii de desnationalisare a Rornanilor, i apoi primqte la 1821 lovitura mortala, carea

la 1864 a adus desradacinarea lui cea deseverita.

. .

Aceste shit dupre vederele nOstre imprejurarile istorico-literare

ale Evangheliel din 1723. De acum sa intram in materie.

Peorta cArtel:
(Sfinta si Dumneclesca Evanghelie 1).

( Cu voia prea lurninatului, i inltatului Domnt,

tont a toata tara rumanesca.

obladui-

c'io. Nicolae. Alecsandru voevodil Mavrocordatt.

cCu blagoslovenia 1 cu toata keltuiala purtatormlui pravoslaviei prea sfintitulti Kyril Daniilii2).

alitropolitula a toata tara ruman6sca i ecsarhu plaiuriloru,

t Acum intracesta0 kipg tiparita i diortorita 3), in scaunulil
Dommel in BucureV.
(La anulg dela spaseniia lumii 1723.
t De cucernicul intru Preoti Popa Stoica, Iacovici 4)

Pe fata adoa a foiei intia :

iVersuri politice 10, asupra stemei prea lurninatului slavitului,
i blagocestivului '16 Nicolae Alecsandru Voevodt.
1) AcEsta Evanghelie este aprape o retrparire a EvanghelieT dela 1697, cea tiparita la
Snagov de aril Antun Ivirnul. Amarunte in cursul studiulut
2) Danul este unul din Caluerir rominiT, caret cu greutarf maY putti acum strabate In
rerarlua Biserice rominestY dela inceputul vculuT al XVIU-lea. La 1717 Danul din egumen al
MOnastirel Anin6sa se face Episcop de Buzeti, In locul luT losaf, care la acsta data a a dat obstescul
sfersit,

si la 1720 August 2r el trece la Mitropoba Ungro-ValahleT In cabtatea de Mitropolit

Daunt zuleste Biserici st prenoTeste paraclisul MitropobeT din BucurestY, Tar In privinta bterara

avem de la dinsul tipartte o parte de Triod, st acesta Evanghelie (vecli Condica santa x886 vol.

I, pag. 118-123).

2) Palma diortosla s'a facut la tipartrea acesteY EvangheliT. Tecstul nostru sr In privinta maestrillor grafice este apr6pe serum cu al luY Annul dela 1697 din Snagov. St clack Popa Stoma in
tecstul dela 1723 nu Intrebtunta o alti litera maT putm r6sfirata., de cat acea a lul Anum ; daca
stambele acesteY EvangheltY cu elementele ornamentauve nu se slumber pe IcT st colea ; si in
Mersa, dad. In privinta literar a. nu se aclaugaa la EvangheliT st sl6clele, care tn tecstul luT
Anum lipsesc ; noT am fi fost In tot dreptul sa *cm, a tecstul EvanghelieT din 1723 este o
simpla reuparire a tecstulta EvanghelieT din 2697.
4) Judecand dupre timpul cel aproprit dintre Anum st Popa StoTca, tipograful EvangheheT
dela 1723; apoT luand in bagare de ulna, ca Popa Stoica merge In insirarea bterelor g atecstuluT,
pastrand nu nurne plgintia, dar si num6rul rndurilor de pre fie-care fata, precurn kTar si literele
dinteun rand , aceste elemente grafice ne fac O. afirmim, ca Popa StoTca este un tnv4acel al luT
Antun In meAesugul tipografie, si Inci un Invatacel din cel maT devotalT Apol vom maT adauga,
cit l'opa StoTca nu a fost numaT el upograf, dar a organisat o intrga scout In maestrule grafice,
ca st clasAlul sea Anum, st el Intre -Imre/ice are st pre fitul sea Iacov StoTcovicT. Despre acesta
maT Jos.

www.dacoromanica.ro

85

Literele de pre laturele stemei :

'Icd = CraI, Rege, Hi. Nicolal, An . Alecsandru Ko . voevod.

Sub sterna aceste versuri:

eDoao Inkipuiri cent pecte sau Insmatt
Domnulul Nicolae dela Hs. isau datt
Bourult stpAnt Moldovei fit adeverzb,
Corbult al Arlahlei Domnt ilt incredintza,
AmAndoao Steme de Domrne incoronatt
Pre acestt de bunt Nmt Mavrocordatt 5)
Pre Domnul Nicolae cell' de bunn, Vitt,
Pazscalti Dumnept cu multi, birumta.
Ce acumt DomnOte tara rumanesa
Domoult 1:AzascA1t ca so stopanescb

Pe fla adoa:
eViata. sfantului i Evanghelista Ioannt, dupA cuma aa scrisa
sofrorne.

Pe fala adoa a foiei adoa:

tA acestuia Evanghelista viat, dentrale luI Dorothei mucenicula
i Episcopula Tyrionului.

Pe fbia atreia incepe i merge pana pre fala intaia

a foiei a patra:
eInthntare pentru cetanlia Evanghelnlort preste tat anula de
unde se incOpe, i unde so sOveq4te. 6).

Pe fia acincea incepe tecstul Evangheliei dela Ioan 1 merge

pana la fia do-clecea, unde se inkeie cu:
g Sferitul Evanghehilora lui Ioanna, dena PaV, pan la Durnineca Rusalnlorti.
6) Nicole Mavrucordat, fiiii Al liif Alecsandru Muvrucordat Escaporitul, Yar dupre mama
decoborltona din Petru Rams, a fost ndscut de caul Domni/s. Sultana, fata Casandref, filed hif
Alecsandru Um Acest Domnitor, dupre tata. 0 dupre educa/iune find cel Intl.( Domnitor,
care a deskis tronunle romine Fanarioplor, este unul dm cef maT bunY DomnitorT, carlY ni-att venit
chn Fanar. Inircat si tn/elept, el capIta Intat tronul MoldoveY maT mult pentru mentele sale personale

st pentru Increderea, de care se bucura Li Parta otomanit, o liana Ora ll ocupt dela 1709-1711.
In acest an 171 r Mavrucordat Nicole reocupli tronul MoldoveY o l one pang. la 1716 Dekemvrie
25, cand este stramutat In Muntenia. Aief stand Mavrucordat dela 1716 /Ana la 1730, adeca data
moiler sale, dest avea o admaustrape laudabill, si se purta cu mult tact, s'a f5cut Ins6 urIt poporuluY pentru senumentele sale cele fail margine, pe care le avea catr5. Grecif din Fanar, si tn
folosul carora despots. pe Romatif de avenle si privilegille lor, precum si pentru devotamentul sea
cel nemargtnit fa/6. de Impernil otoman.
I) Acest tipic general pentru cettrea Evangheltilor lipsWe din tecstul Evanghehe dela Snagov

www.dacoromanica.ro

86

Pe fala adoa a foiei 20 tipicul Evangheliei dela Matei,

care se inkeie cu:

ePentru acsta dar, totI Preotg i Diacomi, iaste s tie adasta randuialtt i acest nurnr ahl septarnanelor cumg arat
inainte, ca sti nu s smintOsca, dupa nurnrul izvoadelort sloveneW,

pentru ca. nu se potrivqte.

7)

Pe f6ia doe-cleci i una:

clriata sfintului Evanghelista Matthei, de Sofronie.

Pe f6ia do-cleci i trei incepe Evanghelia dela Matei i merge

pan la fbia cinci cleci i cinci, unde se slice:
eSferituld Evanghelnlorti lui Matthei, pana intru aciasta Dunai-

neca a aptea spraclece, ce s kiama a Hananeii.

Pe fbia cinci sleci i epte incepe Evanghelia

dela Luca i merge pn la fbia noe sleci i opt, unde se
inkeie cu:
e SfOrOula Evan ghdil orft Lucai, Rana la lsatul 11 secului de
septarnana BianzeI, de Postula cehl Mare.

Pe fbia noe sleci i noe:

clriata sfantului Marco Evanghelistil dela Sofronie.

cA. acestuiall EvanghehstA Viata pre scurtt, dela Dorothei

mucerucult Episcopul Tyrionului.

Pe fbia una sut incepe Evanghelia dela Marco i merge

pri la fbia una sut doe sleci i noe.

Pe fata a doa a foiei una sut doue slecl i noe:

tInceputula Evanghelnlort% celorti 11 vascresne.

Pe fbia una sut trei sleci i patru:

(Mmologhionu, intru carele s cuprinde orandulala evanghelnloit

pre luna.
7) Nota acsta este imprutoutaa din Evanghelia dela 1697.

www.dacoromanica.ro

87

Iar pe fia una sut epte sleci i doe se slice:

SfOTtula tuturort Luniloru, adeca. a Minothghionulul, dura
cumti iaste orandthala evangheliel greceti.

Dela fala a doa a foiei una sut epte sleci i doe pn

la fbia una sut opt sleci sint:
Evanghehi de toat trba.

Pe faIa adoa a foiei una sut opt sleci se pune acest inkeiere:
tSlav cinste i inkmPiciune celui in Troita unuia Dumnepu,
Care le nOu ajutat dupa inceputil de amil ajuns i sferitull

dara cei ce v yeti intftmpla a cit. Bucurative in Domnult

i v rugati pentru mine, i ce greala yeti afla indreptati cu Duhult bland*lorti ne puindu-ne in ponostl Ca nu taste lucrare de
Ingerii ci taste lucrare de mind de prend, 8) Ca precumu iaste cu ne-

putint anu gusta cineva ding moarte, intracestai kipa i Typografulti a sctipa fara de greala.
Typaritusau In Anul dela spserna lumii 1723.
De ouodrnioulii. tntru Prong 8)

Topa jStoica, 3acovtc1.

8) Partea, sublimatg. de noY, este un adaus al luY Popa StoTca, in Ore-ce restul este reprodus
dupre Evanghelia luY Antim dela 1697
9) Vorha preot este pronurgatd st scris de chtrK MuntenY preot i priot, de cdtrl MoldovenY
preut si de cdtrd Macedo-romfinY prevt, sad preft Acesrl vorbd In tote dialectele rominesa vine dela
Else, vs= bltrIn, respectabil Prin rddicarea lul neicrigvg In gradul corneuventul grecesc geiaigvg,
parativ, ncsagh-seo;=. maY bItrin, maY respcctabil Intre membrg Bisericel, Cresting art formulat nu-

mirea preutulta din Biseneele grece Indl in tirnpurile primitive ale crestingatet Daed comparltm
numirde romnestY ale preutuluY cu origmalul, descoperim, c Macedo-romina shit eel maY apropig
de origmalul nes (aig) 75T (8(70), Inllturind !nal terminatiunea comparativelor grecestY seas i apoY

pre afl, in sfersit scrund st pronuntand firevt, sad peft, adecd alt fdeut, ea tog lacing, din un V,
un U st din V un f, si ad me strdmutat accentul pre vocala e Moldoveng pre calea transfurmlrilor
limbictice a maY ficut un pas, skunlAnd tot cu latina pre V In u i ad clis treat Muntena Ins6 art
mers cu transforing.rile elementelor acesteY vorbe Ong. In cap6t, st ad ficut din grecescul v, sail
moldovenescul u, 0, ca In populus = popor, st din grecescul s, all fleut 1, ca din rept, rigat
SI arltIm aicY i originea vorbeY popi, maT ales cd tipograful nostru se numeste pre sine
cpopa Stoles., Vorba pop ll. este arhated elenicl, vine dela cuventul 7rtinag, st se atribuca lta D cleri

Eca ce ne spun Eustape despre acstl vorbd,

j nanas . els TavrO aystv rieeTat Tj a-ring

Ildnas 8i /bras.. &slit xbjass 2aX,F21 Alai ad, xai *sirs bar ecrat zovvolia=Papi. . ajunge a

acelasT (vorbi) cu papa .. Papa este totul . intimplandu-se si fie numire dumnedese, de aceia numele a fost dat ha D leil Prin urmare la Elina velg Hchra Ins6mna D-cleti, la grecg de ast1t-clY

nanas Ins6mnz l. preut, adeci omul luY D-cleri, Bizantina art dat acestl numire Arh epiccopuba de
Roma si Alecsandrta, nummdu-T /Thrag; Tar Romna, slumbfind pre a din rldleina vorbeY in 0, aii
fdcut numirea preutulta lor de pofid

www.dacoromanica.ro

88

tAtratajilort randuit urmare.

il, 3, H, r, A, E, NC, s, 3, 11, 7, II,
W) 14, % W )

IA) rh) hi,

k,

tO,

A,

Ai,

FI,

0, H,

M, 6 , * , A, V. if, g,

g,

p, C, T,

r, A,

g,

SI

45,

x'

NC.

i Aceste toate indoite 10).

(Preening cold de cnlbtorie suparatt, Si de zAduht Ingreuiattl.
Dorincill a ajunge la locil umbrost desfatat, Cu apa indestulatt.
De crtlAtorie Sa odihnsca, de Mduliti ss() rAcor6scA,
Lipsa de calatorie ssT phnlascA. La odihna s'as1 sossa ")
Intracestast kipil si. Typografult, de acartif sfrsire,
LaudA, neincetata lui Dumnetlti da, i. multemire.
*

In privinta ornamentatiei din Evanghelia dela 1723 patine

avem de chs N de Evanghelia lui Antim din 1697. Popa Stoica
tipograful i invetacelul lui Antim a tinut tOte dispositiile ornamen-

telor din Evanghelia dela Snagov, 0 kiar a intrebuintat pe acele,

ce mai remasese dela Antal; aa ca, judecand In margenele ornamentelor 0 a stambelor din aceste doe Evanghelii, se p6te presupune, cii, ornamentele i stambele tipografiei din Snagov all fost
imprumutate pentru tiparirea acestel Evanghelii, seri ca in deobte
avutul acestel tipografil a trecut la tipografia din escaunula Domniei in Bucureti, unde s'a tiparit Evangheha, ce ne ocupa. Dar
mai amanuntit :
IcOnele Evanghelitilor, puse in fata fie-carui teest de Evanghelie, precum i trirnorfele din fruntea Evanghelulor, sint inse0

stambele Evangheliel lul Antim, tiprite de catra Popa Stoica cu

o cernela mai negra, i stringendu-se cu tescul mai mult, pentru ca
s corespuncla mai bine cu infatiarea totala a tiparirei literelor,
avend pana 0 ornamentul dela tituluul Evanghelistuhii Marco, precurn i monogramul lui Anti-11.
Iconografi Evangheliel din 1723 are i particularitatile ei , 0

anume aid avem o sterna a tarei, deosebita de cea a Evangheliel

dela 1697; deosebita clic in elementele el constitutive i kiar in
csilografarea el. In sterna lui N. Mavrocordat trebuea s nitre corbul Munteniel i bourul Moldovel, ca elemente ale domniel lui din
amandoe tarile ; lucruri ce nu puterl s intre in sterna lui Constantin Brancovenu. De asemenea mal avem deosebiri i in fineta
csilografifior, ce Infatiaz amandoe stemele. In re-ce lucrarea manelor lui Antirn da, umbrele intr'un mod aprOpe perfect, i infatiarea obiectelor din sterna este naturala, la Popa Stolca hpsesc cu
totul umbrele, 0 rnultimea linhlor din arabescurile stemei fac din
10) Rindula acsta a tratajdor este imprumutata din Evanghelia ha Armin, st cu dinsa se
arata numdrul cblelor
ii) Antim compard ostenlele tmografuluT la tiparirea uneT carct cu sufermtele nostalgiosilor
st a calatorilor pe Marea, In dre-ce popa StoTca, nefilnd strein dupre nastere, ca Anum, al de alta
parte, negustind, se vede, rucT odata neplacertle cttlatormY de pe Mama, se slujaste de o asdrndnare,
cunoscutd luT, adecd, de ostenla calatortuluT de pre uscat, ce este supus zdclufuluT chleT

www.dacoromanica.ro

89

aceste pod6be, a Evangheliei dela 1723 o figura intunecate, greee

i fer fineta maestrita. Luna V sOrele, care la Antim se apa la
drepta V la stinga corbului, In sterna lul Popa Stolca sint scOse
afare, din sterna, 0 puse d6r numal In rama el. Inca o deosebire
se vede la ic6na Evanghelistului Luca, carea nu somena cu ic6nele
Jul Antim. Csrlograful Ursu, care 'a gravat numele jos In partea
drepta a icOnel, inftitiaza pre Evanghelist inaintea until templu, care

pare afi a Ierusalimului, V de una din colOnele templulul nu ult a

atarna ic6na Maicei Domnului, In amintirea traditiunei, ca Luca a
fost Intalul zugraf al acestei icOne. Statura sfintulul din ic6na lul
Ursu este nalta 0 membrele corpului delicate i subtiri ; i in a-

costa lature a csilografiei Ursul Intrece pe Antim, Nth kiar das-

calul set, V figura sfintului capata o infatipre inteligenta. In deoNte

vorbind, Evanghelia din 1723 este in privinta stambelor aprOpe o
reproducere a Evangheliel din 1697, esceptand numal stema Dornnitoriului i ic6na Evanghelistului Luca.
Ornamentatia, propriu clis, din Evanghelia dela 1723 este tOta
cornpus numal din arabescuri, lipsind de aid)." cu desever0re ornamentatia Evangheliel dela 1697, unde in mare parte acesta immure,
a maestriilor frumOse se compunea din ramuri, fol i flori, i anurne
din vazdOga Romenulul. i Antim in Evanghelia dela Snagov !titrebuintaza arabescuri, ca elemente de ornamentatie generale, i fare,
caracter national, dar la dinsul aceste ornarnente erat impestritate
cu remuri, fol i florl; in re-ce la Popa Stoica tOte ornamentele
dela inceputul i sfer0tu1 unel seril de Evanghelii, sag de pre partile de pagine netiparite, sint tOte pitna la unul compuse numal
din arabescuri, semnul skimbarel directiel culturale a veculuT al
XVII-lea.

i la Inceputul Minologhiului, unde Antim pusese o frumOsa

gravura, compusa din remuri, fol i vazdoge, Popa Stoica tipareVe

ic6na Mentuitorului in positia de Arhiereil, incunjurat tot de ra-

mull, dar numai de o maestrie mai rudimentara. Aa ca in privinta ornamentatiel, propriu clis, Evanghelia din 1723 lase, ase vedea

o emancipare alui Popa Stolca in maestriile grafice, o skimbare

a directiunel culturale V o inclinare catre, o culture, mai generale.,
fare, a se putea clice, el pe calea apucata s'a atins un grad re-care
de propaVre.
*
*

Privind la Evanghelia nostra V din cele doe puncte de privire,

ce ne-am obicinuit pane, acum astudia celelalte Evanghelii, qic din
punctul de privire literar ir ortografic, nol o gsim, ce, ea este i

in aceste privinte un fenomen literar mal mult stationar. Popa

Stoica Iacovici este un simplu trpograf, care s'a multemit tot-de-una
de a imita pre Antim in maestria trpografiel, fare, ca se, alba pu-

tinta, de a face vre o skimbare in privinta limbel din Evanghehe,

fie kiar i In privinta ortografiei vorbelor. Lurnea, priceputa in a-

www.dacoromanica.ro

90

semenea materil, pe la inceputul vOcului al XVIII-lea 10 indreptase

indeletnicirea el asupra literaturel grece, i Evanghelnle romaneti

i alto call, mal ales cele de ritual, se tipariafi numai pentru trebuintele poporului, 0 de Omeni, caul prin cultura i positiunea lor
sociala traiat in popor. In privinta ortografica, Popa Stoica intrebuintaza ace160 litere, ca i Antim, 0 el pune pe deasupra mai
multe cons6ne, de cat Antim; i litere m = t. F=r, = 1, Ai = m
le gsim fOrte des asvrlite ; semnele y = ii, a = ti, s. = I, primesc sonurl constante, lar smnul s , care la Antim are sonul
de I sail n, la Stoica mai ales la 3 prirnete sonul der n, dupre
cum el continua a avea i mai pre urma un asemenea son.
*

Evanghelia din 1723 este o retiparire a Evangheliel din 1697,

datorata lul Antim IvirOnu, 1 Evanghelia nOstra sOmaret cu aceia
atat in privinta maestrulor grace, cat i In cea hterara Daca Mitropolitul Daniil a pus keltula pentru tiparirea acestel Evanghehl,

dupre cum el pusese o asemenea keltuOla i pentru tiparirea a

unei parti din Triod, Popa Stoica tipograful a pus ostenla, i neal/0nd destul cultura pentru a face o editiune noua 0 in adevr diortosit, el iea tecstul lui Antim i il reproduce, cum am veclut
aprOpe in tOte privintele ; i Ind Ca putea face alt-felig Popa Stoica
fata, de genialul Antim i al sell dascal in privinta maestriilor
grafice. Dovedind Antim prin Evanghelia dela 1693 genialitatea
spiritului set ca trpograf i csilograf, mai creand i cOle In aceste
maestrii ; apol prin Evanghelia dela 1697 aratand lumel, ca el este

un literat de mana intaia ; in sfer0t, mai luand in bagare de

sama, ca tiprirea Evangheliei din 1723 se face numai cu 6pte
ani mai tarqiu dupa mOrtea martirului Antim, care nu numal in privinta culturala, dar i in cea politica se afla in fruntea celor, ce
ateptat mantuirea tarilor dela Crepni; tiparirea Evangheliei
nOstre in modul, cum ea s'a facut, este un fenomen cultural, timbrat de imprejurarile istorice ale trei, i eit numal din trebuinta,
ce se simtia pela Bisei icele laturelor, locuite de Romani.

www.dacoromanica.ro

VI.

ENTH noRclim
DIN

1 7 4 2.

www.dacoromanica.ro

EITANGHELIA ROMANtSCA DIN 1742.

Acsta Evanghelie este una din acele tiparituri far.% de valtre .

hterara deosebita, dar carea are menirea numai, de a indeplini

trebuintele de ritual ale Bisericelor romane. Av Ond poporul romanese la 1742 tipografie, carea tiparia Evanghelia pentru ritual
numai in Bucuret1; i Rind de trebuinta, ca acsta tipografie,
cu tiparirea Evanghehei sa indestuleze cerintele Bisericelor din Muntenia, Moldova i kiar Transilvania; de alt parte, se vede, ca Evangheha dela 1723, cea publicata de catra Mitropolitul Daniil, nu se
mai gasia, fiind cerintele prea marl in raport cu numrul, in care ea
a fost tiprita ; popa Stoica lacovici, ajutat acum de fratele set mal
tinr logofetul Radu Iacovici, incepe tiparirea i a acestel Evanghehl,
i o tiparete aa, ca ea sa indepliniasca numal trebuintele practice
ale ritualulul bisericesc al Romamlor. Ca ac6sta tiparitura nu a

avut alta menire, de cat numal cea aratata aici, se vede inthi din
insuirile acestei Evanghehl, desbracata Rind de ori-ce valOre literath, i apol se mai vede i din timpul de 19 anl, trecutl dela
tiparirea Evangheliel lui Danul. Da, venise timpul, ca sase faca o
noua editiune a Evangheliei; i acOsta mai ales, ca ea era ateptata de atatea sfinte mese, ce impodobt Bisericele Rornanilor
din tOte laturele romanismului.
Ca in adevr Evarighelia dela 1742 este un produs hterar cu

menirea numal practica, se dovedete i din imprejurarile, ce o

incunjura. Mitropolitul Neofit dela Crit, dei barbat cu multi eruditiune elenica, i klar fost preceptor, sat dupre terminologia timpulnl, pedagogos i didascalos al Domnitorului Constantin Mavrocordat, abia se indupleca a depune numal tkeltuOla tipariturel, intrebuintand tot capitalul set intelectual cu veniturile de atuncl
ale Mitropohei pentru idealurile cele marl i departate ale Elinismulul. Dommtorul de aka, parte, Mihal Racovit, dei roman dupre

nOm, dar cu educatiunea i mal ales cu deprindrele sale era un

om, care mai pre sus de tOte avea in okii sei numal imbogatirea sa prin vistiernicil, vameii i antreprenoril de tot feliul, caul

www.dacoromanica.ro

94

la randul lor storcu in t6te modurile pre poporul romanesc, calltand a face din dinsul o mama, de imbogatire a acelor, ce pre

tOte cane lucrat, pentru ca, facOnd din tarile romane0 o noua

cpatrida,, sa mOrga o data la cucerirea i a Constantinupolului.

Eca pentru ce, credem nol, Evanghelia din 1742 este o tiparitura fara valOre hterara romanOsca deosebita. Dar mal amaruntit:

P6rta cAtlei :
tSfinta i dumnezelasca Evanghelie

(Care sau tiparitu acurnd in Vele prea ina4atului Domml i

coblacluitorill a toata tara rumanesca I. Mihanl Racovita voevodt.
cal blagoslovenia i cu toata keltuOla purtatorului pravoslag vieI prea sfintitult kilt Neofitti dela Critti 1).
(Mitropolitult a toata tara rumanesca i ecsarhu plaiuriloril.
cAcumil intracesta1 kipil tiparita i diorthosita2), in scaunult
tDomniel in Bucureti, in tipografia Mitropoliel.
cLa anuhl dela spasenia lurnii 1742.
iDe cucOrniculU intru preoti, Popa Stoica Iacovici 3).

Pe fata adoa a foiei intia

c VerurI pohtice 10, asupra sternei prea lurninatulul slavituluI,
i blagocestivulul 16, Mihal Racovita voevod.
I) Cu Neofit dela Cut Mitropolta Ungro-Valahtei este supust elementuld grecesc, dupre cum
era $1 tronul tireT, si aid nu maY vedem um! acea sfiali de asT ascunde locul nastereT, carea se
vedea la tact Mitropolict. Despre Neofit vecIT ccondica sntis pag 127 etc st Revista at% ort

rom An II pag 315-327 , 632-640 ; 735

744 ,

..4k n

III, pag 6-22 , 176-183)

2) La data acesteT EvangheliT, 1742, clericit st laiciT Bucurestilor nu se maY ocupati, cum
vom vedea indatl, de diortosirea, saU corectarea drplor bisericestT romne , eY aveati de cultivat
literele elenice, st RomruT, ca st (ireciT, erati duil de curentul elentc asa de departe, a acum o credeU aprdipe top', clt ajunge hmba gred pentru cultivarea omuld, 'far hmba rominl este proprie
numal necultilor cTobanT

Cu t6te aceste, masa poporuluY roman cerea culturi proprie, si neputend pltrunde tn cla
sele chriginte, Romina remAnCa in Biserica lor, si aid fgcti totul, ca literature romira si mere.
Incet, dar tot inamte, pre urmele, asezate de *arban Cantacuzin st Constantin BrncovCnu Cand
RotnimT vedti, cl culture generalI elenici IT inibusTa la Bucuresa, eY se multumtaU aici cu o reliptirtre, dupre cum fac st cu Evanghelta din 1742, sit o adev6ratl cdtortosires sa0 indreptare a
tecstuluT EvanghelleT se face, cum vom vedea indati, la Rimnic , adeclt maT departe de capaala
t6reT, ce se eleniza pre fie care 01 La filmic Romani( avti la incl6mna pre b6rbata CozieT, ceT-ce

Ind din vCcul al XVI-lea culuvad hterele romne, st pre ceT din Hurezil luT Brncovnu, card,
addpaff st ei la culture elenicli, nu perduse Ind suntul nationalalteT, si suer]. O. Intrebuinteze normele tine! culturT universale pentru culturarea limbei rominestY
3) Pope StoTca lacovici este nu numaY tipiraorul, dar st diortorisitorul acesteT Evanghela ,

find c't Maropolaul Neofit, dest cult, dar care si notele sale casruce $1 le tmea In lunba grid,
nu se ocupa de Itinba rominl 51 apoY o spunem icier dela In ceput, d Evanghelta din 1742 este
o copie fidell de pre Evanghelta dela 1723 st acsta nu numaT In privinta tecstuluT, dar kTar si
a tiplirtreT luT Ma! mult, Ca tipograful ePopa StoTcas este acelasT, care uplreste amindo6 Evanghelitle , aded cea dela 1723, st acsta dela 1742 , si aceste amandog dupre Evanghella luY Adam
dela 1697, dasdlul luT StoTca in mlestrille grafice.

www.dacoromanica.ro

95

Pe laturele stemel:
B.;

=Cray, Rege, iIIH =Mihal, PiI=Rdcovit, Ko = voevod.

Supt sterna
gDoao inlopmri ce'nti pecete sau insmnatti
Domnului Mthai dela TTs isau datt
Bum ulil stpana Moklovei Ii adeverza,
Corbult. alti Ylahiel DomMi 11 incredintza
Amandoao steme de domme incorunatil 4)
Pana la adand batrante i le ail datti.
Pre Domnul Mihailti ce icti Racovita,
Pazascal D du cu multa bu umta.
Ce acum domnste taxa rumanesca 5)
Domnulti pazasca ca so stepanesca 6)

Pe fia adoa sint vietele Evanghelistului Ioan, scrise una de

Sofronie i adoa de Dorotei al Tirului 7).

Pe fbia atreia i faIa intaia a folel apatra:

elntuntare pentru cetaniia Evanghelnlort, preste totu anulti de
unde so incepe, i uncle sO sferescil, 8)

NB. Nu avern mai mult nevoie a mai intra aid ceialalta cu.
prindere a Evangheliel, ce ne ocupa,. Evanghelia din 1742 este o
copie sernina de pre cea din 1723, 1 acOsta de pre cea din 1697,
1 popa Stolca, care a tiparit 1 Evanghelia din 1723, a Vicut, ca,
pe fata 1 klar pe randul, uncle incepe sail se sferete o materie
4) Buurit In loc de bour, i maT jos. Incorunatii ln loc de lncoronat.
6) Dommtonul Mate Racovita este moldovn de nm, si Inca o ramurl din veld( capitanT
aY luY Stefan cel mare El a putut In vcul al XVIII-lea sT radice treptele tronurilor din amandog
tenle numaT pentru cuvntul, a In cele de pre until se ficuse, ca unul dintre Domnitorff fananotT
In tOte apuciturele sale de domnire. MihaT Racovita domneste IntaT In Moldova dela 1704-1705,
and este r6pus de catra Anttoh Cantimir, care a suut maT bine sa multamTasca nesatiul Musulma-

nilor In adoa domme tot din Moldova dela 1707-1709 M Racovita richca atatea clarT asupra
Orel, ca el spene lumea In sfrsit In domma atreYa din Moldova, carea se Incepe la 1716 si

ne Ora la 1727, dd. tara pe mina Grecilor $1 a rudelor sale, aducAnd maY In urnal $1 pe TatarT,
can't o pustiaza cu totul Cu unelunle sale de la Constantmupol Mihal Racovita itaune pe maY
X

mulct antagonigf aT seT de domme, $1 dela 1730-1731 ocupa tronul MuntenieT, asetnenea st dela

1741 1744 tine acest tron, tn care r8stimp se tipirese Evanghelia &Ate,.

6) Ca dovada, cd. acsta Evanghelie este o simpla reupinre, $L Inca. a EvangheheT dala 1723,
avern $1 aceste versurY, care acolo aft fost acute pentru Nicolae Al. Mavrucordat, Tar aicT stilt numaT acomodate la Domnitonul de la 1742, MihaT Racovita
7) Observam, cli tecsturile acestor blogiafiT, nu numaT ca &Int sernine in cuprindere cu cele din

Evanghella dela 1697 aluT Anum Ivirnu, editia de Snagov, dar popa StoTca a mers pe urmele
maestruluT uparmcdor vculuT XVII-lea pana a culege maT acelasT num6r de litere Inteun rand, si
tot-d una acela$T numr de randurT pre o fata. i dacli n'ar fi ancT deosebirT de forme ale verbutabor $1 ornamente, precum t mid skimbIrf in ortografie, am putea sa blnuim, ca Anum a stereo-

tipat Evangheba dm 1697, Tar popa StoTca la 1723 $1 1742 numaT a retipaneo, facend i acum,
ca tscul sa calce maT ca putere, pentra ca hterele salsi maT negre.
5) Acest tipic este Imprurnutat din Evanglieha dela 1723, si pus tot In locul, unde este pus
st in acea Evanghehe.

www.dacoromanica.ro

96

in Evanghelia lul Antim, sg, se pun6 acsta materie 1 in Evanghelia dela 1742 tot in acel loc. i acsta a putut sa o fad, cu

atata mai upr, ca el avea inamtea sa pote kiar htera din tipograta dela Snagov, sad o litera, carea a fost lucrata in aceiaV
turnatorie i cu ace1l matrite.

Pe fala adoa a foiei i8o :

(Slava, cinste i inkinaciune celui in Troika unuia Dumnepu,
Care neau ajutatti dupa inceputil de amil ajunsil i sferitult.
(Ian cel ce v yeti intampla a citi Bucurativ in Domnulti, i
ye rugatf pentru noi, i ce grepla \Teti afla indreptati cu Duhulfl
blandqeloril nepuindune in ponosti. Ca nu iaste lucrare de Ingerl
ci iaste lucrare de mana, de tarind, Ca precumil iaste cu neputin0
a nu gusta cineva ding moarte, 9) intracesta1 kip i TypografuliA

ascapa fail de grepla.

Typaritusau in anula dela spasemia lumil 1742.

Da cue6rnIcu1 d.

!titre preoti

Topa jStoica gacovtd.

Cu celd dind preund ostenitorid i Irate

JacZtdi Log. 5acovici 10)

c A. tratajilora ran'duita ur'rnare.

E) g) r, A, I, xi, 3) 3) 14) I,
4, 4, LH, 1440 r, Ed) 11, 'k, to, IA, 6,
AcOstea toate indoite. 11).
11,

w,

K,

jr,

A, M, H, 0,
,

11")

ii,

11, P,
,

0, T, 8,
r, A, I,

45, X,
K.

Precumt dorescil sa sos6sca la vadulti celli cu addpostre,

Cani santil batuti de valunle Mani cu neodihnire,
Intracestasi kip i Typografulii, de a cartil sfiqire,
Lauda ne-incetata lui Dumne4eu da, i multaimre 12)
*

1) Partea din acest tecst . acd. nu Taste lucrare de Ingerila, i pind la Ca nu gusta cineva
din moartea lipsete din tecstul dela 1697, dar se and in cel dela 1723
10) Fralff Stoka t Radu Iacovicf, upografT II juinitIteT intlia a secululd al XVIII-lea, prin
Evanghelule din 1723 1 5742 adeverzi, ctt eT privesc la Anum nu numaY, ca la un maestru de
frunte al tipografiet, dar pOte, ct eY ali invdtat kYar dela dinsul acstli mdestrie i acsta era cu
putinta, find ca eY, la 1742 puted fi birbacf inaintar iii virstd, din caret Stoma i preut; si anume
dela 1697 si pind. la 5703, and Antim s'a dus Episcop la Rimme, putd fi coper i trivWcef ln
ateherele din Mitropolia Ungro-ValahieT i acel din Snagov, la 1723 putil a aved virsta dintre
40, Tar la 1742 erail mtre 50 6o anY
35
11) Popa StoTca prin Evanghelia dela 1742, ca51 pun cea dela 1723, ne deslgl enigma
acestor litere, care ad fost intrebuintate intlY de Antim, spre a ardta cu dlnsele numdiul c6lelor,
Intrebuinlate intr'o Evanghelie Dacit Antim n'a pdzit o reguld din pncind, cd hartia era de deoseblie mrimT, Popa SioTca are inaintea sa, o hartie, d,n care face pitru foY, i apoT insemnzd c6la
!mita fat& tnttha cu A, Mut adoa Aa, ceila II B. fats). tradia, 161a ados B,s etc
12) Antim Inkete Evanghelia dm 1697 cu treY pdrekT de versurY, In re-ce popa Stoka pune
numaY dod pdreld, i compard greutatile upogratuld numal cu ale cdlltonuluT de marea Anum maY
compard aceste greuttiT 1 cu sufenntele celul, ce locuete intr'o arli streind, care compaenpune
lipsesce din Evanghelia dela 1642, pentru cuvntul, cli popa SioTca ft...ha In Ora sa, i nu su feria de

nostalgia ha Antim,

www.dacoromanica.ro

97

Ornamentatia Evangheliei din 1742 este 1 ea semina cu ornamentatia Evanghelnlor din 1697 i 1723; i daca sint i aid mici
deosebiii, apoi ele privesc numal pre kenar e, facend popa Stoica,
ca ornamentatia lui Antirn, cornpusa din rarnuri cu foi i flori, sa
fie inlocuita cu o ornamentatie, lucrata in arabescuri, i de o maestrie

mai putin fin. Dar mai ameruntit

Pe pOrta cartel este acela1 trimorf, ce am vequt i la Evanghelia din Snagov, cu deosebire numai ca kipurile Mantuitormlul,
ale Malcei Domnului i ale St. Ioan BotezAtoriul sint mal negre ;
adeca la tiparire valul cu cernel, tras preste litere, a fost mai incarcat, i placa tscului a fost mai apasata peste litere. Kenarul,
care incadreza tecstul portei dela caite, este compus din arabescuri
csilografice i de o maestrie f6rte rudimentara. Sterna tarei, carea
cuprinde Corbul 1 Bourul, sint lucrate anume pentru acest Evanghelie, i popa Stoica mei putea face altmintrelea ; find c el aici
avea aface cu Domnitorul M Racovit, care domrnse in amandoe
tarile, i apol sterna lui C. Braricovenu nu se mai potrivea arcf,
dar laral n'a intrebumtat mei sterna lilt N. Mavrocordat din Ev.
dela 1723. Sterna acesta, dei lucrata din not, i1 are tOte motivele imprumutate dela sterna Evangheliel din 1697, cu deosebire,
ca awl lucrarea este mai putin mestrit, de cat in acea lucrat
de call, Antim.
IcOnele Evanghelitilor cu trimorfele, puse in fruntea tecsturilor,

sint tot acelea, ce le-am vequt i in tecstul Evanghelrei lul Antim.

Tecstul i awl este tiparit in doe coldne, i despartite colOnele cu
hmi, dupre cum era i in Evanghelia protomaestrului dela 1697.
Insui litera tecstului se vede a fi aceia1, i popa Stoica intrebuintaza dela sine nurnal cate-va irnciale, care 'Ate ca-I lipsiaii, perilendu-se din cele remase dela Antim. Kenarele, ce despart tecsturile,

sint tOte, cum am mai clis, lucrate in arabescuri i cu mult mai

pe jos, de cat ale lui Antim. i voind a vorbi in mod surnar, licem
ca bite ornarnentele, ce in acest Evanghelie arata o mestrie 6recare, se datoresc manei cel indemanatece a lui Antim, iar ce este
mai putin maestrit, privete pe un csilograf al timpului, daca nu
kiar pe popa Stoica; fiind ca. Ursul, cel cu icOna din Evanghelia
dela 1723, aici nu are nici o piesa.
*

Ne ateptarn, ea P. S. Neofit, Mitropolitul Ungro-Valahiei dela

1742, om cu tnnta de carte elinesca, sa fi luat parte la indreptarea tecstului Evangheliel, cu acarma keltuela s'a tiparit acestA
Evanghelie. Dar P. S. Sa se vede, ca avea alte doruri pre tronul

Mitropohel, dupi e curn i Dommtoiii fanarioti urrnariaii aceli seo

purl de pe tronurile dommei, iar tiparirea acestei Evanghehl a fost

www.dacoromanica.ro

98

lsata, cu totul pre manele lui popa Stoica, om cu putina cultura,

dar cu sentiment romanesc. i in adever, alaturand tecstul acestel Evanghehl lang cel al lui Antim, ii gasim in totul semin in privinta literara, i dad, popa Stoica a indrznit s faca prea putine i klar mid
skimbarl de vorbe i de formele ale tinipului trecut, apol i in aceste

skimbarl nu ise pote da un merit tiintific, ci mai mult el a fost

inriurit de cerintele graiului romanesc, vorbit de contimporanil sel.
Aa in Evanghelia dela Ioan gasim vorba pirOne inlocuita, cu cuie,
particulele &dee, co, inlocuite cu cad, ci arhaistml lui Antim, ea
pren, dereptate, inlocuql cu prin, dreptate etc. Trecutul nehotarit,
ca fu, qise, este dat tot-de-una in foima aucseliat, i pentru acesta popa Stoica slice : at fost, at qis etc. Eca aprOpe tOte skimWile de tecst din Evanghelia dela 1742, i ele, cum am mal oilis,
nu at Mel o valdre hterara.

in privinta ortografiel popa Stoica nu are vre un merit deosebit. Mergend pre urrnele Erangheliel din 1697, el a intrebuintat
Si

litere ale alfabetului cirilic, pre care le-a intrebuintat i Antim,

cand avea de-a esprima un son de al limbel romaneti. Tot, ce pare
propriu lul popa Stoica, este neregularitatea intrebuintarel Jul A
( = td), pre care el il pune une-ori in locul lul t = ea i alte-ori in
locul IUT M. Apol popa Stoica intrebuintaza pe Y ( = uc) asverlit
la mijlocul i la sferitul vorbelor, punendu-1 t acolo, unde Antim
intrebuintaza pre s (= n) asverlit; de aceia noi i aid la mijlocul
vorbelor l'am inftipt prin ' = apostrof, Tar la sferit prin ll = scurt.
In semnele punctuatiei popa Stoica este lara,1 cu Antim Ivirnu, facend i aici midi' abater'', care tot-o-data, sint i neregularitatile lul. Aa punctul este tot steluta (*), ca la Antim, i (;) virgula
acel1

punctata semnul intrebarei, dar acest semn mai este intrebuintat

de popa Stoica i in locul virgulei simple, tot ma de neregulat,
dupre cum Antim intrebuinta doe puncte.
*

Din tOte punctele de privire, din care am studiat acsta. Evan-

ghelie, esa, ca la editarea acestel carti nu s'a avut in vedere alt

ceva, de cat trebuiqa el practica pentru Biserici, i de acela la
tiparirea el let parte numal doi tipografi, popa Stoica Iacovici cu
fratele set logofkul Radu, purtand keltuelele tiparirel Mitropolitul
taref. Metropolitul Neofit, precum i tot"' literaii arel romane0
din intaia pinnate a seculului al XVIII, nu se mai indeletniced cu
literatura romanesca, el cultivaii literele elenice, i de aceia tipariturile
romanqti se ingrijiau de preuttl poporului cu putimi calugeii romani,

www.dacoromanica.ro

99

caril mai rmasese prin mOnastinle romaneVi ne'nkinate. De alt

parte, trebuinta retiparirel Evanghehei se impunea i de durata cea
indelungata a timpului, ce trecuse dela editarea Evangheliei din

1723 pang, la 1742, timp, in care nu se mai tiparise alta Evanghehe la Mitropoha Ungro-Valachiei, de unde trebug ase indestula
trebuiqele Bisericelor din Eparhnle acestei Mitropolii, Bisericele
Moldovei, unde Inca nu se incepuse tiparirea Evangheliilor, i kiar
cele mai multe din Bisericele ortodocse ale Transilvarnel.

_-_>....----'-',.---

www.dacoromanica.ro

VII.

EVHIZGRELIIi
DIN

1 7 4 6.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA RONIANkSCA DIN 1746.

Am vclut mai sus, ca cu cat curentul grecesc ajungea mal apa-

sator pentru viOta romanesca din Muntenia i Moldova, i mal

ales din Bucureti i Iai, cu atata curentul romanesc cauta al
gdsi un alt centru de actiune, de unde s p6td. dad, nu paraliza
cultura grecsca, apol cel putin sa se desfdure in paralel cu acsta.

Inca1z4i luptatoril pentru romanism tot la focul sacru al patriotismului grecesc din capitale ; ba mai mult, aceti luptatori add.pandu-se kiar din normele culturale ale clasicismului elenic, i intru
cat-va i de cele ale clasicismului latin de prin academnle din Bucureti i Iai ; el nu putOt din princina grecismului apasator prin
aceste centruri marl ase specializa, i aface, ca din normele cele
universale ale clasicismului sd resara i sa, cresca cultura romansca
cu ale el fenomene de desNurare i de propdire. i de aceia

cultura romanesca cu a el luptatori se retrage pentru Muntenia

in muntii Valcel, unde la adapostul Episcopiel de Rimmc, i cu
colucrarea a mai multor purtatori ai ortodocsiel din acOst lature
incepe o era noud, plina de vigtre, carea incetul cu incetul duce

cultura roman6sca la propairei ei; i cand a venit plinirea vremel,

o proaduc tuturor Romanilor, i fac, ca din vita culturala olten6sca
sa rsara i s crOscd vita politica, de care ne bucuram asta-c1.1.
Dar mai amaruntit :

Inca de pre la 1640 Oltenia, aldturea cu Muntenia, propriu

ciisa, iv map in mOnastirea Govora prin Ieromonahul Meletie Makedonnul inceputul unel culturl romaneti. i epravili6rea, , tiparita
de acest Ieromonah, cu t Evanghelia invtatre, dela 1643 sint
dovep pipaite, ca romanismul 10 radica capul i in Oltenia, i face
incercarea, de a pune temehile unel culturi romanesti cu un centru

de actiune not. Dar se vede, ca la Govora totul era particular

i margmit la mijlOcele de actiune ale fratilor din acst kinovie,

sat 'Ate kiar,

ca acel, ce

face acest inceput de cultura, este

personalminte numal Ieromonahul Meletie ; i clicem acsta, interaeindu-ne pre imprejurarea, ca dupd tipdrirea Evanghehel invetd-

www.dacoromanica.ro

104

t6re tipografia dela G-ovora nu mai produce nimic, ba pare, ca

dispare de pre arena activitdtei culturale.
Cu ducerea !rise la Episcopia de Rimnic a Ieromonahului
Antim Ivirenu de la Snagov se pun temeliile nestramutate si tall
ale culturei olteneti, si nu mai mult in Govora, dar de acum in
Rimnic, i lama. reedinta Episcopului Antim se incep la 1705
doe cldiri in partea despre xrp-ch a orasului, dupre un stil arhitectonic deosebit, unde foisrele caselor, sustinute de colOne de
petra, avet o infatisare fOrte placutd. Aceste doe cladiri, una In
fata celialalte, asta-cli ajunse proprietati particulare, ba kiar mocler-

nisate In stilul lor cel vekit, slujiat o data una ca tipografie, si

celalalta ca locuinta pentru lucratori, si aici anume cu Evanghelia
dela 1705, apoi cu alte tiparituri, intre care i Evanghelia nOstrit
dela 1746, se tiparete acea literatura mai ales bisericesc, carea
In timpurile de pre urma, si anume prin adoa jumatate a vecului
XVIII-lea, ajunge a impodobi cu cartile de ritual 0 cu precuventarile lor cele savante tOte Bisericele romaneti i din t6te laturele
romanismului. Aici, in jurul tipografiel de la Rimnic se aduna
toti cei, ce hraniail In sufletul lor simtimentul romanismului, si.
Intai Antim, venit din Iberia, prin Bucuresti si Snagov, apoi Damaskin din Transilvania prin BuzeO, cu Climent din Valcea, ajutati
de Ieromonahul Lavrentie, popa Mrhai Atanasie-Vici si alti multi
se pun pe lucru, i, incepend cu Evanghelia din 1705, tiparesc
mai multe Evanghelii, cum vom vedea In cursul acestor studii, si
apr6pe tOte cartile ritualului sfintel n6stre Biserici, cu Mineile lui
Kesarie 0 Filaret In frunte, ajungend pand la Gramatica lui Vacarescu, carea arata Romanilor si ecanoanele$ =(regulele) bmbel bor. Da,
a fost mare Rimnicul pentru nemul romanescI Si ell, smeritul

urma al acestor figuri marete, ce sa clic? Nu alta, de cat c am

rugat 0 rog ferbinte pre D-clet, ca sit-'mi ajute, de a face din
Rimnic, dad, nu ceia, ce a fost el in vecul al XVIII-lea 0 In intaia jumatate a veculul curator, apoi aceia, ce se p6te asta-cli
face in rnargenele imprejurdrilor hotaritore. . . Dar sa. ne Int6rcem
la epoha Evangheliei din studiul nostru.
Climent, Episcopul Rimnicului, pre timpul si cu ajutorul caruia
se tipareste Evanghella din 1746, vine canonicete la tronul episcopal in

anul 1735, desi el Incepe a se titula de Episcop al Rimnicului Inca

de pre la 1729, cand Inca trala Episcopul Inokentie. Acesta anume
pretentiune a lui Clirnent, de afi -Episcop Inca dela 1729, ii are
esplicatia ei In imprejurarile istorice ale timpului; adeca In ocuparea Olteniel de catra ostinle austriace, si staruinta Turcilor de
a-I alunga. Alungati fiind Turcil de supt zidurile Vienel, Austriacil
se jell Ore-cum dupd dinsii, si pre la 1718 ocupa Oltenia militarete,
i tin provincia Inteo ocupatie alternativa pana pe la anul 1747, In
care timp 0 Episcopia de Rimnic este turburata. Dicem, di Episcopia de Rirnnic este turburata in acest tirnp ; find ca dupd mOrtea

www.dacoromanica.ro

105

Episcopului Damaskin, petrecuta la 1726, i care a pregatit i

acsta Evanghelie pentru tipar, Episcopia este ocupata de tefan
al Buzeului, care are linite numal Omit la 1729, cand de o data
Episcopia este ocupata de Inokentie, pus, cum se pare, de otirile
turcett, i are de pretendent i pre Climent, care vine in mod regulat
la episcopat, ajutat de oprile austriace, tocmal in anul 1735. Cu tot
sgomotul armelor turco-austriace, literatura roman din acest timp pare
a nu fi suferit de loc la Rimmc , i acesta credem not, pentru cuventul,
ca. literatil Rimnicului nu se ocupa de o cam data de cele ale politicel,

i de alt parte, c elementul grecesc, cel ce itsboia cultura romansca, nu se putea apqa in Oltenia din pricina, ca otirile turcetT
nu avt o ocupatie permanenta a provinciel, tar oprile austriace
aduct cu dnsele elemente nou i prospete din Transilvania. Da,
Transilvania cu scOlele i institutule el culturale at colucrat la
propdirea hteraturei romaneltl, i kiar in Evanghelia, ce ni presta
spre studiare, pare ca avem aface cu doI transilvanent, caril, im-

preuna cu Episcopul Damaskin tot din Transilvania, at depus

munca i ostenla lor intru tiparirea el. Dar mal amaruntit :
Prta cArlei :
t Sfinta i dumnecleOsca Evanghelie,

tAcuma IntM Typarit, 1) Intru al Doilea Ant, Dint Apatra

Domme a Tarai Rumneti, a prea luminatului 1 Prea Inaltatulut
Domnt.
tI(g Constantint Nicolae voevodt 2)
c Cu Blagoslovenia prea Sfintitului Mitropolitt al Ungro Vlahiel,

Kyrt Neofitt 3).

ti. cu toata, osardia

keltuiala sfintiet Sale Iubitoriulul de

D-clet, Kyrt Clirnenta 4) Episcopult Rimniculul.
i.

1) Vorbele de eintdY typdruda trebuesc luate In Intelesul, a acesti Evanghehe nu este o re-

tipdrIre, ca cea dela 1705, ci tipitrire din not dupre un tecst, anume lucrat la Rimmc de cdtrd
Episcopul Damaskin, st cu menirea, de ase tipin maY In urma.
2) Trecend domma tdrilor pre mina Grecilor dm Fanar, carlY se ardtail maY dispusY pentru
multdmirea Bicoinie turcesef, dommatele romane aping ase mdrgini la durate de timp f6rte scurte,
si de aceta vedem Domnif domnind de maY multe-orY In acerasi tard Asa Constantin Mayrucordat dom-

nete In Muntenia la 1430 numaY o lurid (1st. RomAnilor de A. D Csenopol. lig 1892, Tom. V
pag 66), adoa domme tot in Muntenia dela 1731-1733 (lb 68), a trela domme, in Moldova,
1735 , apatra domme, In Muntenia pentru atreta ord, dela 1735
1741 (ib pag 73),
dela 1743
actncea domme, In Moldova pentru acloa ifird, 1741-1744 (lb pag 109), assea domnie, In Muntenla pemru a patra 6/1, dela 1744 1748, de cind avem si acesti Evanghelle, sitn stersit domnia
atreta din Moldova, si a septea din vieta sa, dela 1748
1749
2) Mitropolitul Neofit, de loc din insula Creta, este grec de origme, st cu dinsul Biserica
Munteniel amnge a fi o Mitropolle a Patriarlue din Constantinopul, carea rindueste MitropolitY tot
streinY de Biserica rominesci Neofit a ocupat tronul Mitropoliet Ungro-ValahieY dela 1738
cnd mOre pe tron (Revista Ells ort ronand an VIII 1884 pag 916)

1754,

4) Climent este unul din Episcopif de RImnic, care era din satul PetranY de Vilcea, st a
ldsat multe urme de activitate pastorald. Nefilnd arturar, era un bun Iconom al averelor Episcopier, si luY se datoreste Biserma bolnite din curtea Eptscopid, cea zulitil la 1746, pre carea
ncif am restaurat'o in anul trecut , Biserica cea mare a EpiscopieY cu kilule dm prejur, zulitI cam

www.dacoromanica.ro

106

dn sfinta Episcopie a Rimniculul 6).

(La aml dela facerea lumel 7254, iarl dela Hristosil 1746.
t De cucernicul Intre Preoti Popa Mihai Atanasie-Vici 6) Typografult RimnicOnult.
pe la 1741, care& s'a prefacut la 1857 de catrit Episcopul Ca lime, Tar kiliile s'ad rumat de noY la
1888, nefiind de nid o trba, $1 ajunse trite() stare de ruina totala Tot el a zidit la 1741 j Clopotnita Episcopid, carea s'a prefacut la 1883 de caul Episcopul losif Bobulescu, predecesorul
nostru. Climent a intrebuintat averile Episcopid $1 la tiphrirea de clirTi dupre cum se stie pant( acum,
el a tiparit la 1743 Triodul $1 la 1746 acsta Evanghelle, lucrate amindod de catra Episcopul Damaskin, supra-numit Dascalul, i urmas al ha Antnn atit la Episcopie, cat $1 in cultura literelor
romnestY.

MotivatY de prefata Evhologiuld dela 1730, publicati de catra D. C Erbicnu prin Rev
St Smod cBis ort. rominla an XVII (1893) pag 319 325 , i avnd in vedere cele publicate
de no? prtn condica sfinta (pag 153 155), unde stabilem cronokgia Episcopuld Climent ; ne vedem nevoift a reveni asupra acestor date, ma? ales ca acorn ne aflarn si in posesiunea a dod diplome, care lamuresc cronologia mult maY bine Diploma Imperatorule Carol al Austrid dela 1726
Octomvrie 15 stabileste m6rtea Episcopuld Damaslun, $1 tot dela acsta clath se pune st Inceputul
Episcopid luY Stefan, fost egumen la Govora Cat timp a fost Episcop la Rimnic Stefan nu stim,
dar din prefata EvhologiuluT dela 1730 se vede, ca la acsta data era Episcop Inokentie Despre
Inokentie avem si alte date, pe care le vom arata, cand vom tracts in special despre Episcopiile
din Mitropolia Ungio-Valahid , aicY ne mhrginim a stabili, ca Episcopul Stefan, ca i Inokentie,
nu-sY ail actele de alegere In Condica sfinta, i ca Stefan, find confirmat de administratia austriaca
In tronul episcopal, a mers cu acsta Ora pe la anul 1729, and a trebuit sli fach loc lul Inokentie,

care se impunea Oltenief cu ostinle turcestY, dupre cum si Climent facea acsta cu ostirile austriace
Inca dela 1729 picem, cli Climent se pretinde pre sine Episcop al RimniculuY dela 1729, fundindu-ne pre nota din pomelnecul EpiscopieY, publicata de noY prin Condica sfinta (pag 154), care
nota, avnd data 1753, pare a fi scrisa de Episcopul Grigorie, ucenicul luY Chment In tot casul, stabilim
acorn pe baza unor cunostinte maY Intinse, cli Climent din egumen al BistriteY se confirma Episcop

de RImnic la 1735, cand more Inokentie, dupre cum se dovedeste din diploma respectiva din citatul an a luY Carol al Austrid, afliteure In posesia nOstra Asa ca cronologia acestor patru EpiscorY, aseciata pre datele oficiale, trebueste stabilita asa
a) Damaskin, numit maY nainte Ieromonahul Damaskin Ggherbest, vestit tipograf de pre timpul
luY C. Brincovnu, i apoY traduchtoriul celor ma? multe cartY de ritual, ce s'ari tiparit la Rimnic,

ocupa tronul EpiscopieY de Rim= dela 1708 Aprilie x6 Orli la 1726, and mOre, si este Inlocuit
cu Stefan, duph ce Damaskm ocupase tronul Episcopid de Buzed dela 1705 Octomvrie 3 pang, la
1708 Aprilie 16 ,
b) Stefan ocupa tronul EpiscopieY de Rimnic la 1726 i continua a fi Episcop pana pe la
1729, and se face Episcop Inokentie, fiind aspirant $1 Climent, care prin pomelnicul Episcomd este
titulat Episcop de Rimnic, ba maY mult, se vice, cli are dela acsta data si diploma imperiala , (veciT
Intru acsta pomelnical, publicat prin Condica Arita, pag 154
155)
c) Inokentie, radicat, cum presupunem, Episcop de Rimnic prin ostirile turcestY, nefiind Insd
trecut In condica sfinta, rdmine pe tronul acesteY Episcopft pana la 1735, cand m6re, dupre cum
se dovedeste din diploma aceluYasY Imperator pentru alegerea luY Chment In sfersit

d) Chment se suie pe tronul Episcopid de Rimnic la 1735, si rdmane aid pIna la 1748

MaY 7, and se retrage, si este lnlocuit de Grigorie, ucenicul sed.

6) Tipoglaha din Episcopia de Rimnic, care pare a fi aseclata de catra Antim Ivirnu la
1705, nu In cuprinsul Episcopid, ci p6te la Inceput In Govora i maY pe urma Intr'un local, ziclit
nume In parte& despre Mlh.li a orasuluY \Take& si In fata gradind avoid, a fost tnavutith de
catra Episcopft Antim, Damaslun, Inokentie si Climent, can? pe rand ati tiph'rit, Antim Evanghelia
cunoscuta din 1705, Inokentie Evhologiul dela 1730, Chment Triodul dela 1743, precum $1 acsta
Evanghelie dela 1746 si allele, despre care vom vorbi in mod special inteun tractat despre tipografiile cartilor ritualuluT nostru Aid acorn vom maY adhuga, ca administratia locala a permis In timpurile de pe urma, ca vekYa tipografie Valcna O. fie transformata In locuinta privata
6) Popa ether, judecand dupre numele de Rimnicnu, ear phrea afi original din Rimnicul
Valcea Terminatiunea Insd Vid dela ischlitura sa cAtanasie-VicY i tntrebuintarea literelor inictale
la Vile cuvintele, i Mar la numele nepropriT, dupre cum se vede si din pOrta acesteY chrtY, ne face
sh bantam, cif el era roman din Banatul TimisOrd, cel Inriurit de cultura strbsca, amestecata cu
cea germana, $1 ca mlestria tipografica trebue sa o fi invdtat aid sub Inriurirea acestor doe culturY, Tar
tn tara trebue sli fi fost adus de chtra Damaskin Gherbest, care era tot din acele laturY rornanestY
Pentru noY nicY numele sett de familie cRImnicnu* nu este o pedich, de a ne mantinea opiniunea
despre locul natal al ha Popa MihaY, find ca pana asta-clY multY roman? din Transilvania 1$Y bc
Rimnicrif , i acest calificativ Insdnindza nu locul natal, ci al primeY lor locuinte la venirea In tara
sail, dupre ecspresia fratilor transilvanenT, ba venirea lor etnuntrus

www.dacoromanica.ro

107

Fa la adoa a foie intaia

eStrhuri poetice 7) 10, asupra stemel prea Luminatulul SlIvitului, i Blagocestrvului a Constandint Nrcolae Voevodti.

Pe laturele stemei :
= Oral, Rege8), K) = Constandin, II ---- Nrcolal, A=Alecsandru
Km!. = voevod.

Sub sterna
Doao inkipuiii, ce in pecte sau ins6mnatii :
Domnului Constandmg dela Hs. isau datii,
Bourulg st6pAng Moldovei ilt adevel za,
Corbult al Vlathei Dornng ild incredintaza.
Amandoao Sterne de Domnie incorunatii,
Pre acestii de bung Nmg Marvrocordatii,
Pre Domnulg Constanding celli de buna Vita,
Pazescalg Dumnedeg cu mult biruinta,
Ce acurnii Dornn4te tara rumansca,
Dornnulg pazasca, ca so stpansca 9)

Pe fata intaia a foiei adoa incepe

*Pre blagocestivului, Prea lumrnatului, Prea inaltatului,

obldurtoriului a toat tara Ungro-vlahrla, Domnului Domnulul

nostru 9 zi; Constandmil Nrcolae voevocla, sanatate, vilata inde-

lungata, Pace 1 Spaseme dela Dumnecleu, Ca s darulasca Mariei

tale, Rugamt.
trrota lucrula iaste mai bunil, 1 mai ludatU intru aciasta
lume. Lurnmate 1 prea Milostive Doamne folosubl 1 facerea bi-

nelui deobte, 1 iarO, 4 caVga cineva nurne nemuritorril. i

pentru ce skin mai ludate acste doao, Pentru cad ca folosult
i binele deobte laste lucru Dumnecleescir hal capgarea numelui nemuritorrO, Inca so vde a fi lucru dpururea laudatt, i
7) Vorba versurY s'a Inlocuit ale cu grecescul stili-urY st politice cu poetice
a)
t popa Mihd pastrzi pe ici" faril al traduce, dar numaY 11 scrte pretutindenea ca clog
accente, sail accentul gray cu aspiratiunea m6le
9) Aceste versurT, credern ne, se datoresc Epiwopuld merit, si de stilt compuse din
ide st vorbe Imprumutate de la alte cilrtY, st numaY potrivite la rimil de ciltril Chment

Pe lane. aceste, Episcopul Chment, desi Oltn de origine st locuitor al Oltenie, crede st

el, ca totT RomanlY din Muntenia, ca. Corbuld Vlahle Domnil 11 Incredintazil p. Cu alte cuvinte,
ci sterna tare muntenestY este corbul st nu vulturul, Intru cat ac6stil tar& s'a identificat cu familia
Basarabtlor.

70) Traducere a grecesculuY IC velcg, Kv sok) =DomnuluT, Domnuld Acest bizantinism este
Intrat In obiceiurtle romanesa fatil de capetele tncoronate cu mult inamtea veculd al XVIII lea

www.dacoromanica.ro

108

catt vietulalte omulg intru aclastg lume, i Inca, i dupg ce s

mutg dintru aciasta viiatg. i de aciasta avemt bune dovedhi
dint faptele oarnernlorg celorg veki Cad c ei sau dust din lurnea
aciasta, Iara numele lort. i istornle lorg sdntt pAna astg-cli int
mil de carti. Pentru acela gice Is. Sirah. Omule catt eti pre lume
silqtete pentru nume, Ca numai acesta rrnane dupa moarte . ca o
mie de comori de aurg. Deci de acste doao lucruri, vedemt pe
Maria ta Ca pururea te nevoieti ale catiga. IntlI cu folosulg facerei binelui deobte,

i multati sirguiall i nevointg ce arti :

ca

sg crscg i sas6 latascg cuvntult sfintei scripturi, nunumal in tara

Mariel tale Ci in toate trile i muturile ce vorbesc in limba rumanOsca 11) Poruncindg as scrie i as tipgri multe fhuri de

carti, spre folosult atott sufletult Cretinesct. Aciasta iaste c4tigarea numelui, care rmane nemuritorig dupa moarte. Deci i eli
srneritulg Episcopg alt Rimnicului . Noult Severmt 12) : cu bung sfa-

tulg i vola Mariel tale, =it data int typari, Aciastg Durnnegeiascg i podoabg mai alsa a sfintei Besrici Sfanta Evanghelia
(gict) pre limba Rumanescg: spre folosulg a tat sufletulg cretinesct : i intru nemuritoare pomemrea numelui Mimi tale. bra ce
laste Evanghehia ; care cu plecaciune ca ung multg indatoratt, 1.
smeritt Rugatorit, ce aduct Mariel tale dart. Singura vredniciia
ei o lauda. Pentru ca Domnult nostru Is. Hs. aa cu sfintii Apostoll de fatg vorbindt, i darulg Duhului sfintg invtgtorit lOg trimist. Iara de vrme ce dupa acla era sa rdsaie Eresuri, i obiceiurile noastre sse strice. Bine au voitt as scrie Evanghehile : ca
dintru acOstea invtandune adevrult, s nu ne amagimt de minciuna Eresurilorg. Insd 4 Evanghehl nOat datt noao. Pentru ca patru
stalpi sintt acOstea
: i patru parti ale
lumii fiindt. Rsritult, Apusulg, Miada noapte, i Miagg i, cu cuvnnta iaste a fi i
stalpi patru, i Evanghehe se gice cad ne vestte noao lucruri

bune, adeca ertarea pecatelort, dreptatea, Suirea la ceruri, Luarea

de fii ai lui Dumnegeg, i vestte cumg ca lsne acOstea lmt
luatt 13) Nu cg noi doarg nmg ostenitt intru caltigarea acestorg
11) Ea o dovadg si dela Episcopul Climent, c in literatura bisencsa Rominit nu stiti

de hotarele politice
12) Chment dintre EpiscopiT RImniculuT este cel Intliti, care In titulatura sa tntroduce vorbele 4.Noul Severins. Aceste vorbe, bisenceste vorbind, aduc aminte de velaa Mitropolie a latunlor de dincolo de Olt, si de utlul Mitropolitilor OlterneT, canT dela 1370 plug la 1401 s7ati avut
resedinta In Sevenn, Tar dela 401 acstg. Mitropolie r6mine Episcopie
Climent, pentru a In13tura orT-ce bgnulg cil adausul din titulatura sa, si pentru a argta, ci
Rimnicul este tot Episcopie, dar numaY o Episcopie, carea are In sine continuitatea vekeT Mitro
pole( a SeverinuluT, pune vorbele iNoul Severins ca cuvinte interpretative la Rimnic, si nu ca
adaus la titulatura sa , adea nu le 160 cu conjuncua si ApoT noT maY credem, a si un cuv6nt politic a colucrat la formularea acesteY titulaturT de la Inceputul secululuY al XVIII a Episcopilor

de Rim= La 1735, and Climent se sue pe tronul EpiscopieT de Rimnic, NeintiT Ina discutaU
Turcilor acesth parte a tgreT, i kYar erau In r.sboid pentru Oltenia

Calculele poluice, Intemelate pe vekile pretentiunY de doininatiune asupra Sevennulul, ati ho-

tit& pe conduatonT politiceT de a relnviea vekia cbgrue a SevennuluTs carea se maY nurnTa si a
sCraioveTs Tar pre Episcopul Chment, l'a ademenit de aprinn In titulatura sa pre eNoul Severin I
12) Interpretatiune misua acelor patru EvangheliT.

www.dacoromanica.ro

109

buntt1, sat dintru ale noastre fapte bune acstea amt.' luatd t,
Ci print darult i iubirea de oamenl alui D filet a atated, bunatat1
riemt invrednicitt. Patru Evanghe1it1 silntt dint care dol, Matthei

si
-, Ioannt, santt din cIata celor doisprclece. Iara doi Marco i
Luca dint cel 70. i Marco au fostt Ucenict lui Petru, Iara

Luca lui Paveld Ucenict, Ins Matthei mal Intl de cat totl at

scrist Evanghehia pre limba iidovesca : MIA cel ce crecluse din

Jidovi, dupa 8 ani, al Inaltarii lui Hs. i o at Talmacitt Ioannt
de pre limba lidovesca in cea elinesca 14) precumt spunt. Tara
Marco dupl, 10 ani dela inaltare au scrist Evanghehla sa, de
Petru fiindt invetatt. Iara, Luca dupa, 1 5. Iara Joanna celt mai
bogoslovt dupa, 3 2. i so asemana aceti patru EvangheNti : Cu
patru Heruvimi : ce au voclutt Iezekult, NOndt Dumneleu pre
el, 1 fiete care dint Heruvimi. Unult avea fata asernenea cu
Leult. Tara altult cu omult, Iara altult cu Vulturult, 1 altult cu

Vitelult. Deci Evanghelia cea dela haunt are fat de Leu ca

Leult impOratesca putere i stopanire are, Asemenea i Ioannt,
de acea impOratesca i stepanesca vrednicie a Dumnecleirei cuventulul,

au inceputt clicendt : La inceputt era cuvOntult, i Dumnecleu era

lug, cea dela Matthei are obrazt de omt : Ca de

naterea cea dupa trupt alui Hs. ad inceputt. Iara cea dela Marco,
cu vulturuhl se asOmntl, Ca dela Prorocult Ioannt au inceputt i
darulul Prorocesct mal namte vechtorit fiindt, i curendt Cele de
departe veclendule ca Vulturult iaste : ca (pet Ca vulturult prea
cuventult 16).

limpede veclOtorit laste, c elt din alte psarl, sO poate ulta

dreptt la soare ne clipindu 16). Iara cea dela Luca cu Vitelult,

iaste asemene, c elt de Preotiia Zahariei at inceputt : candt au

Tamilatt elt pentru pecatele norodului, i Vitelult era jartvinduse
atuncea. Pentru carii ne ajungandune cuvOntult a scrie de lauda
sfintilort Evangheliti, i Apostoli, pre caul il laud toata lurnea,
vomt veni la cuventult celt dint tit Ca de vreme colt intocma
cu Apostohl : Constantint Imperatt : caci at poruncitt de sau
scrist sfanta scriptura la o soma de carti. Ca sa se cetesca la
BesOricile cele thrill Tarigradt, se lauda si se citOte, pana in
clioa aciasta :

cu catt mai multt vrednict de mil de laude

eti

14) Pubnl stnntl teologtcg. ayes, Episcopul Cltment , fund-cg. Evanghelta Jul MateT s'a tradus in elmeste nu de loan, el de Luca Evanghelistul
14) Evanghelistul loan are de emblemi nu leul, et vulturul, st acesta pentru sublinutatea

ideilor dm Evanghrlia sa. Acst d. er6re ins6 a EptscopuluT Climent se indreptzlt in- stamba EvanghelistuluT loan, unde este vulturul st nu leul
Pus leul ca emblemtt a EvanghelistuluT, interpretarea Evanghebei luT Ioan in astrAnare cu
puterea leuluY este neobtcYnuit, st in oposutue cu totl mterpretatorif premergAtorT le Climent. t
acesta dovedeste put-Fla stunti de carte acelor dela Rim= de pre bmpul Epuscopulta Clunent.
14) A1:1 Intrepretare gresiti, care s'a acut din pricina slcunblreT emblemelor, punndu se
leul luT Marcu la Than .st vulturul luT Than la Marcu
Pe lingK aceste. Episcopul Climent face pre vultur slse uYte drept la s6re, In 6re-ce naturaltsUT eel veld gasesc asemenea proprietate numa la sam (Vesll sEraldica velcie a RomAtulor

pag. 85-89,

www.dacoromanica.ro

110

Mania ta: ca, in clilele Mariei tale cu Luminatati porunca scriinduse i Typarinduse multe fliuri de cri, cu care so luminOza
nu numal o sOma de norodt: ci toata, pravoslaviia 17). Ca oare
ce fache flindt nu pusa suptt acoperementt ci in sfOnict, i luminandt nu numal celort din casa, adeca din tara rnariei tale ci
tuturort celort ce vorbesct in limba rumanOsca. LaudasO sfintul
Thannt Zlatausta: cad at. Botezatt i at luminatt pre rumani. i.
iau invotat lgea. 18) Iara Mania ta indemnandt. i invetandt, nu
numal pre rumani, ci a toate noroade sa, cugete clioa i noaptea
in legea lul Durnnecleu. Mare le impOratt Constantint ospatandt pre

oare care Episcopi, precumt Eusevie scrie, nau vrutt sas laude de
coroana i de thadema, 19) i de inaltimea impOratiei, i de biruintele rOsboaelort. Ci sO lauda catra acela i so bucura cad sO
afla impreun cu Apostolil lucratorit la Evanghelia lui Hs: pentru
acOla au (list vol sinteti Episcopi cretinilora pre taina lucrandt,
%A, et insumi sintt Episcopt lucrandt cOle denafara inoindtt i
ajutorndt BesOricilort, i odihnindt data Preottort: 20) ca mai
multt Cuventult lul Dumnecleu sase laude i sasO latasca i sasO
inmultasca spre noroade. Ca acOstea santt i ale mriei tale laude

i Indreptari: care intelepciunea lui Diet tOt nscutt i tOt crescutt umplendute de Duhul sfintt : ca pre unt aill doilea Veselhlt,
i oki t011 aratatt vclendu i luminandt pre cei de supt ascultarea
manel tale. Ded .prilmete prea Inaltate Doamne, i aciasta ostenOla asmereniei mOle, precurnt i stOpanult Hs, au primitt acelt
pupil dart alt vOduvei, aa i mania ta, Inca i mima mea carea
pururea dorOte, sa te intarlasca prea putenncult Dumnefileu , ca
pre marele Imperatt Constantint asupra luptatorilort improtiva lul
D-cleu, i a sflntel lui BesOrici. i sa te incoronOze cu darult sntiI i aill pacii, intru norocita i indelungata vilata, in vrOmea
de acum 'fait in vOcult viitorill, sa te invredniceti Arleta vecinice,
impreuna cu toti dreptil impOrati i sflnti.
Alii Miriel tale oitre Dumnegeti flerbInte Rugattoriii

"Chnienti Tpiscopulii gZim. 21)

IT) Acestit comparatie aluT C Mavrucordat cii Constantin cel mare este lima din Evanghelia

dela 1693, unde C. Brincovnu este lkudat, c imparte Evanghelia in multe esemplare si In
multe limbY cu csftritul tiparids Acolo se potriyia. Dar aicY?
1a) Emscopul Chment confundi pre RominY cu Gov't, card, in tkrile n6stre find, ail prinut
crestinismul dela predicatorY bizantinT, Imre can! era st Ijifila, supra-numit gotul, care anume a fost
pregItit In Constantinupol pentru acstk. misiune AicT se yede rirks't Indurirea bizantinismului asupra
cultureY luY Climent i acelor din prat tut
legltdre de cap, cunua, prototipul coionet
15) Diadem/ dela 8 tea;
10) Vorbele luT Constantin cel mare, a VoY sInteci EpiscopT ..iY celor din lkuntru, Tar a al

celor din afark, se Interpret6a de atra Chment In intelesul tunpuluT sek, adea cu zidirea de hisend p asedarea lor. Constantin pre hint aceste ma! Int61egea rkspindirea cretinktIteY intre pop6rele barbarice, apirarea BisericeT de ereticT, etc.

31) Din nast l. prefatk, carea este lucrare a EpiscopuluT Climent, se yede, a el nu era om
anume arturar, bunk r, ca Damaskin dascalul. Climent Insk Ig are meritele sle pentru acstk
Episcome. Fund de bastin g. din judetul Vilcea, i anume din satul Petrara, st dintre =pent!

www.dacoromanica.ro

111

Pe faTa adoa a foiei atreia:

. Viiata luI Ioannt Dinnt Sofronie 22).

Pe faca Intla a foiel apatra:

clriiata lui Ioannt Evanghehstult din talcuirea cea prescurtt
aluI Dorotheu mucenicult i Episcopult Tyrilort 23)

Pe faIa adoa a folei apatra supt icna Evanghelistului:

cloanne prea fericate *
Ala lui Hs. apostole lubite.
CA Domnulti celti prea puternict *
Tt ales ca pre unit vrednicii.
Ca pre crestuil sAI intresti *
i pre eretic i. sAi smerestY 24)

Pe fata intia afolel IntAia a tecstului incepe Evanghelia dela

Ioan i merge pna la foia 18, unde se Inkeie cu:
cSfr-litult Evanghelnlort lig Ioannt, dela Palti pana la Dumineca Rusaliilort.

Pe fata adoa a folei 18 :

(Tipicult Evanghelillort dela Dumineca Rusalnlort inainte... pana
la lsatult postuluI de patI.
aceste sat, el a tiphrit maT multe cirtT de ritual, r6mase in manuscrise dela Damaskin, In asomatte
cu chrturani EparhieT sale, dupre cum a flicut st cu tiplrirea acesteT Evanghelif, liand de colucriltor pe Ieromonahul Lavrentie din menthstirea HureziT. Mentele luY Chment trebuesc clutate in
ea parte ; si anume In tnmultirea averilor EpiscopieT st in clacker DupI ce face slutul Petrarif pe
mosia sa pArintsei, face maY multe clichrY In Episcopie despre care am +forint maY sus MaT aditu-

Om, cif dela Chment ne-ad r6mas mai multe obTecte de mIestrie alsi. Intre care cite-va lame st o
usl sculptatl, carea preficendu-se de noT, astit-clY impodobeste palatul acestel S-te EpiscoptT Biserica,

cea zidia de Chment, a fost reedificaa in dimensiunT maT marl la 1857 de ata P. S. Cahn];
Tar lulnle, nind Ingropate In piment st nepropriT pentru locuinte omenesa, ail fost dIrtmate de noT
st inlocu.te la 1888 cu allele In partea de sus a cutlet EpiscopieT. (VeilY st Condica sfintlt pag.
149

155.

22) Acsta este biografia S luY Ioan Evanghelistul, pre carea nu o maY reproducem, neavend
pentru noY mcI o Ins6mnItate istorld. Intrcem Ins6 luarea aminte a cetttorilor nostri, cif Chment,
dar noT credem, a maT curnd diortositorml Lavrenue, face mid indreptIrT si In traducerea aceste
blografiT

22) St in acstI blografie Lavrenue cautl a nu imita pe premeretorff set

24) Aceste yersurT se datoresc de sigur Ierom. Lavrentie. Ele slut caractertstice In fehul lor,
st nu se maY Intilnesc In alte edilff ale Evanghehilor rominesa.

www.dacoromanica.ro

112

Pe fata Intaia a foiei Ig :

eViiata sfAntului Evanghelistg Matthei, din Sofronie.

Pe faca adoa este icna Evanghelistului Mate!,

supt icn sint aceste versuri :
( 0 Matthee Levitilane 15).
Percltormlil dogmelorti celorti viclke.

Tie chntrale tale Matthee sfinte.

Acestu odorti aducemil cu sufletula fierbinte.

Pe fala intia a foiei zo incepe Evanghelia dela Matel i merge

pna pe fata adoa a foiel 49, unde se inkeie cu :
t Sfritult Evanghelulord lui Matthei, pang intru aciasta Dununeca a Hananiancil

Pe fata intia afoiei 50 :

e Vilata sfantuhii Evanghestg lig Lucal, 26) ding Sofronie.

Pe fala adoa afoiei 50 supt icna Evanghelistului Luca :

e 0 Luco Prea lAudate, intru toate al pusil nevointa
4 Ca sA ne scog pre nol la credin0,.

Pe faIa intia afoiei 51 Incepe Evanghelia dela Luca i merge

pna la fia 88, unde se pune

c Sferlitult Evanghelnlort Luai, 0n 0. int lasatult Postulul de

septmna Branzei, de Postult cell Mare,
.

Pe fia 88 fala adoa:

t Vilata sfintului Marco Evanghelistt dint Sofronie.
") Levituane tn loc de- Levite Adiectivele In tan, sad en aratti. locul, st 'lid o datd functmnea Dar Latirentte 11 tntrebtnntazit, cum vedem, a s'a flcut st trt cblele nstre cu titlurele arhieredor nostril, pentru a ardta ocupapunea und om; si de aceta avem Levituan, In loc de Levit, Tar PloTest& In loc de al PloYestilor

21) Fund a tmtnele proprm s'a dechnit, dmendu-se cLuclY, In loc de Luca, de aceta se
dechnit g cele doe vorbe premergtore; adecti. csfIntuluT EvanghelistuluT, In loc de SfIntulut Evanghelist Luca.

www.dacoromanica.ro

118

Pe fia 89:
Alul Theofflactu Episcopult. Vulgariel tilcuire de vhata

27)

lui Marco. 28)

Supt icna Evanghelistului Marcu pe fala adoa a foiel 89:

0 Marco Apostole prea Sfintite

Nal pregetatt print cuvinte).

Pe fata intia a foiei 90 incep Evangheliile dela Marcu

i merg pna la fala intia a foiei i,6, unde sint cuvintele:
Inceputulti Evanghelnloril celorti 11 voscresne,.

Pe faIa intAia a foiei 120:

Minologhionti, intru carele se cuprinde oranduiala Evanghelnlora

pre luna

Pe fala adoa a foiei 156:

e Evanghelhle de obte la Vele sfintilort, canT n'ati Evanghelii
de randil la Mmologhiont, adeca orandu61a lurnlorg.

Pe fata adoa a foiei 157 incep:

Evangheliile la. multe trebi.

i merg pAn pe fata intAia a foiei 163, unde se slice:

SfOritu

i luT Dumnecleu multmit,

21) Ieromonahul Lavrentie nu numa c tia carte grecesci, dar era Idar i Inriunt de &Elsa
Ne avendu-se 1nct ficsatt concordanta romintscl a casunlor tntre dInsele, el rtmine sub Indunrea
concordanteT grecestT, st de aceta traduce literar pre ieltrivera To; /3 lov = tilcutre de viTala , adect
cu genenv analisat sit nu cu dativ, tilcuire la vlata
11) Se tine de cuvntul da lerom Lavrentte; a el adect a urmat In ficsarea tecstuluT Evanghelulor pre Teofilact. MaT mutt El cu Teofilact di. pnn acsti fficture genealogia luT Marcu, si
apoT ecsplict st emblemele Evanghehstilor, de acirora nestnnti, am ve4ut, c sufenat contimpurana
set Acest adaus este numaY in Evanghelule de Rhantc, st el Inlocueste viata luY Marcu dupre DoroteY; carea este in edltule de BucurestY, i carea nu cuprmde atitea lucrurY, ca tilcturea loT Teofilact

www.dacoromanica.ro

114

Pe fata adoa a foiei 163 incepe tipicul Evangheliilor :

cInpintare pentru Cetamia Evanghehilort Preste tott anult,
de unde s incOpe i unde so sferescii.

i in sfrsit pe fata adoa a foiei 164 acst inkeiere :

(Slava, Cinste i inkinaciune celui in Troita unula D-cleu, Ca-

rele n ajutatt dup inceputt de amt ajunst i sferitult.

iTyparitusau AcOsta sfanta Evanghelie, print ostenOla diortho-

siril lui Lavrentie Ieromonahu dela sfanta MOnastire Hurezil. i

cu plecaciune me rogt Tuturort celort ce ve yeti intampla a ceti:
ori-ce greala vett' afla indreptatt cu Duhult blandotelort nepunendu-ne in ponost, Ca precumt laste cu neputinta omulul anu pecatui. IntracestaV kipt i Typografului a rOmanea fara de grepla.

T aciasta iara0 sa tii o lubitormle de Hs Cetitorit : ca de veI

potrivi aciast sfanta Evanghehe cu niscarI izvoade G-receti sau

i rumaneti, tiparite mai de nainte : sa til ca pe multe locuri,
nu sa va potrivi la cuvinte : pentru ca et mit urmatt Talmaciturel Izvoduldi Parintelui Damaskm. Episcopult, Dascalult celd
mare, alcatuitt dupa Tilcuiala lui Theofflactt, i pana n'anit cetat i Tilcult namt aeclatt fi.We care cuvOntt 29).
c Precumil cei streini doresca mosia sasi vaqa:

Candt sintfi intr'alta taxa de nu pail s saza:

i ca cei ce-st pre Mare bantmti de furtuna:

]. roaga pie Dumneclefi de limste buna.

Asa si Typografulg de a carthl sfersire.
Lauda neincetatfi O. si. multanure 80)
*

Ornamentatia acestel Evanghehl se datorete lui tPopa MihaI

Typograft, dupre cum se insOmnOza el singur intr'un rulot, ale20) Ierom. Lavrentie este unul din monachiT manistireT Hurezii cu re-care stlinta de carte.
El a colucrat cu maY multY EpiscopT la tipanrea de carct pentru rttualul BisenceT OltenieT. tunca,

de care el dispunea, pare a fi casttgata maT mult pe cale auto-didactica, si parte p6te kYar dela
Ierom Atanasie, cel care a lucrat la corectarea EvangheheY din 1693, st care a trait un timp st
In m6nastirea luT C Brincovnu, Hurezif
Don acsta inkeiere a EvanghelieT din 1746 noT maT stim, a Episcopul Damaskin a lucrat
tecstul aceste EvanghehT dupre tecstul grecesc In aliturare cu esplicabile, date tecstunlor de catra
Teofilact, Tar Lavrentie, invatacel se vede st al luT Damaskin, a facut corecturele cu stunta sa si
condus de lucrarea luT Damaskin

De alta parte vom maT aditoga, a dep. Lavrentie se da pe sine aid de bpograf, nu pare
a fi el culegatorul literelor si aseclatorul ornamentelor. Acesta parte se datoreste in Evanghella dela
0746 luY Popa MihaT, Tar Lavrentie a ingript de corectarea tipariturelor, sail st a izvoduluT, cum se
slice& pre acele yremurT
20) Aceste versurT in continutul lor se datoresc luY Anbm Iminul, si el pentru IntaTa data
le-a pus In Evanghelia sa din 1697 Reproducerea liar In aceasta Evanghelie, dupa ce fusese Mate
prin Evanghelnle urmat6re anuluT 1697, ne face sa barium, ca popa MihaT tipograful era sail un Inv-tacel al luT An= in cele ale tipografieT, sail strein de Oltenia, p6te adus aicT de caul Episcopul
Damaskm din banatul Timis6reT, unde i trivicase maestria tipografieT, si aicT ts`f aratit st el nostalgia sa.

www.dacoromanica.ro

115

clat pe marginea de jos a icOnel Evanghehstulul Marcu. Ca acest

tipograf a putut sa fie invetacel si al Jul Antim Ivirenu se vede
si din acela, ca in lucrarile sle csilografice merge, cum vom vedea,
pre urmele lui Antim, cautand al copia pana si in amaruntiml.
Dar sa intram in materie.
Pe porta cartel este icOna St. Nicolai, patronul EpiscopieI de
Rimnic, asezat pe un jat, larg de trei-ori cat este corpul sfintuluI,
la drepta Mantuitorul, stand In piclore inaintea sf. Nicolal si tinend Evanghelia, pe carea voieste a 1-o inmana, lar la stanga Maica
Domnului, tmend pe manl omoforul arhieresc. Inscripthle dela acest
trimorf sint doe in greceste, dupre cum obicinuia si Antma, si una
in slavineste cea dela sf. Nicolal. In de obste icOna acesta are puVila maestrie csilografica, iar popa Mihai era se vede lipsit si de
cunostintele arheologice, trebuitOre csilografiei sale ; si pentru acesta
el face pre sf. Nicolal in vestrninte arhierestI, avend mitra, omofor
si sacos, lucru ce se opune datenelor nOstre arheologice, apol Man-

tuitoriul si cu Maica Domnului trebuai sa stea pre nori si nu In

piciore.

Kenaiiul, ce incadreza, tecstul dela 'Arta cartel, este lucrat

din arabescuri csilografiate, dupre cum le are si Antim in Evangheha dela 1697.
Marca tarei cuprinde bourul cu steoa intre cOrne si corbul cu
semiluna la stanga, find asepte in doe rame, ce se compun din
cate doe limi si impestritate cu puncte. Buzduganul cu sabia stall
incrucisate la manere sub corona domnesca, si sustinute de o
ramurica, ce se incolacqte in jurul lor. In sfersit ornamentatia
din jurul bourului si a corbului este lucrata din doe ramurl, impodobite cu foI si flori, care plea, dintre stemele tarilor, una in sus,
ce incunjOra corona si alta in jos, ce umple spatiul dintre kenar si
sterne. Insusi kenarul, ce incadreza sterna, se compune din fol cu
ramurl de arbori, nascOnde una din alta.
IcOnele Evanghelistilor, puse la inceputul tecsturilor respective,

sint lucrate t6te dupre modelurile icOnelor lui Antim. Ele semana
in elementele, ce le compun ; in kenarurile, ce le incunjora, precum
si in celelalte acesorii, ca inscriptia grecesca, positia cahmrilor,
a vulturmlui emblematic, etc. In deoNte, daca figurile Evanghehstilor n'ar fi skimbate ; si dad, in csilografille Jut popa Mihai nu

s'ar vedea mai patina maestrie in manuirea dalteI csilografice ;

nol am fi impinsl a banui, ca aceste icOne sint tot cele lucrate de
Antim pentru Evangheha din 1693 si apol refacute prin Evangheha din 1697.
Trimorful, pus in fruntea tecstului fie-carei Evanghehl, unul
singur pentru tuspatru Evanghehile, este lucrare a luf popa Mihal, cautand si aici tipo-csilograful nostru de a merge pe urmele
dascalului sea ; adeca de apune inscriptule dela D. Hristos, Maica
Domnulul si sf. loan in hmba greca, si kipurilor ale da infatisarea
9

www.dacoromanica.ro

116

unor ic6ne bizantine. In acest icOng D. Hristos in positia de arhieret sta cu manele intinse In spatiu i bine-cuventeza, Mafca
Domnuluf i sf. Ioan Botezgtorul ail manele intmse spre Manturul,
in semnul rugarel, far kipurile lor sint lucrate In bust
Kenarele, ce despart maternle tecstulul, sint t6te formate din
arabescuri csilografiate, care, fiind de o mgestrie cam rudimentara,
mai at i neajunsul, el la tipgrirea lor popa Mihaf a prea incarcat
valul cu cernlg, i tescul l'a prea apgsat. Aceste asmanarf cu neajunsurile maestriei luf epopa Blihaf Athanasie-Vicf, il infatipzg, ea pre un

invelgcel struitor i pricepator in mgestrhle grafice, invetate dela

genialul tipograf al secululuf al XVII-lea i inceputul celui al
XVIII-lea, orl dela un al doilea dascal intr'ale tipografiei, Episcopul
Damaskin, dar tot ele il arata, cg nu avea gemul dascahlor sef,
okiul if era maf putin perspicace, far mana nu se supunea in
totul vointef sale.
*

Ieromonahul Lavrentie in scurta sa inkeiere, ce o pune la sferItul Evangheliel, ne arata tecstul normativ, dupre care el a lucrat
izvodul Evanghehei din 1746, i unde se esprimg 41 acfasta farAli
sa tif iubitormle de Hs. cititorit : cg de ye)." potrivi aciastg sfantg
Evanghehe cu niscari Izvoade Grece0, sah i Runigneqtf, Typarite
mai de nainte : sg tif ca pe multe locuri nu se va potrivi la cuvinte pentru Ca eh am urmatt talingciturif Izvodului Parinteluf
Damaskin, Episcopulq, Dascalul celu mare, alcatuita dupg Tilcuiala
luf Teofilactt, i pang namh cetitt qi Tilculti namil aqqath fiqte care
cuven11-1. tAvend cu kipul acesta tecstul normativ al Evangheliel
din 17461 sa urmgrim de acum lucrarea lui Lavrentie, filcuta dupre
izvodul Episcopului Damaskin, i s o comparam cu teestul original, tecstul Evanghehef din 1693, precum i cu tecstul Evanghehef din 1697, pentru ca sg vedem Indreptarile, facute de Lavrentie
dupre tecstul Episcopuluf Damaskin. Eel un tecst din Evangheha
dela Ioan, qi din choa de Pati :
Tecstul original

'Ev vtii micrtug

iv, xat O xdapog
diceeiroii yhvEs-o,

xal O xOcrpos
cel'44, 490x g y v w

Tscstul din 1693

'Instal din 1697

Tustul din 1746

In lume era, si.

In lume era i
In lume era i
lumea prenil elti lumea cu dinsul lumea prin trins6 facu, q]. lumea sat facutil i lu- sul sail fAcut, si

pre dinsul nulil mea pre elti nu lumea pe el nu

cunoscu.
lati cunoscut.
lei cunoscutt.

Dacg comparam aceste tecsturi intre dinsele, vedem, cg Lavrentie in traducerea prepozrtief Jae = prin, a urmat lig Atanasie,
lasand la o parte pre Antim, care o traduce ten', i klar farg lute-

www.dacoromanica.ro

117

les. In traducerea lui aerroli, azWv, precum i alul gyvw Lavrentie

inclina catra Antim. Acsta kiar de la inceputul comparatnlor n6stre ne face sa banuim, ca Lavrentie, sell ma drept Damaskm, trebue

sa fi avut in vedere ttilcul de Theofilact, dar n'a lasat la o parte

mci tecsturile premergatOre ; mai ales ca Damaskin a luat parte la
tecstul din 1693, ca tipograf.
Iscstul original

Kali-aro 617t-u3v,
11/epic:vs, xcei lhyEt a0Tolg, 2419F1-8

mveiitta aytor

Tocstul din 1693

i aciasta,

Teostul din 1697

Tocstul din 1746

i. acestea ip
i acestea cliandil all suflatu cndu all suflatti
lor, priimiV: Du- si leg Vist. lett, si leg Visll lort
hula sfinth.
priimiti Duh luatiDuht sfintil.
sfintt.

qi-

ctind sufla, i Vise

Dad, comparam intre dinsele i aceste tecsturi, gasim, ca

Damaskin cu Lavrentie este mai aprope de tecstul lui Antim, indreptandu-1 i pe acesta intr'un loc. i anume Lavrentie traduce
pre singularul czotivo = ac$ta, ca Antim cu pluralul acstea i nu
aciasta ca Atanasie. Apol presentul istoric din original elhyst, Lavrentie il traduce cu Antim clog (list t, i nu ca Atanasie C dim,. In sferit
Lavrentie indreptOza pe premergotorii sei, cand traduce pe adigsz-s)
cu tluatit i nu cu tpriim41, i pre nvElp,oc duh fr articul, Ii
pune ca i Antim.
Prin Evanghelia din Joia septamanei lummate vorba anov = am

dis se intrebuintaza de mai multe-ori, dar in do6 locuri se traduce

de Antim cu arhaicul tdiii, de Atanasie o data tdisat i adoa
r t diseiti, lar de Lavrentie intaia data tclipt i adoa Ora tam

tisll. i apoi aid putem sa dicem pentru Lavrentie, sea mal drept
pentru Damaskin, ca el in mod kiar regulat intrebuintaza trecutul
aucseliat, ca (sail umplutil tau venitt in locul celorlalte forme
de trecut.
:
Testul din Evangehha dela Matel de Lunt dupa
Toostul original

Elmer ccx.tietog,
jun xat-a-

opo7z-e

gogovlionrs
vo
Itt,tetLy roi'twv.
wail)

Modal din 1603

Dise Domnul,
socotiti sa nu obiditi pre vre unulti den'tru acesti micf,

Tecstul din 1697

Disati Domnul,
socotiti sn. nu ur-

Tooslul din 1746

Disall Domnul,
eautati sa. nu de-

gisiti pre vre u- fnmati pre vre

nulii dentru acesti mici.

unult dintru acesti mid.

Incepend cu trecutul chre = ail is, gasim, ca Lavrentie, nu cu

Atanasie, ci cu Antim il traduce prm trecutul aucsiliat, ca nol asta-di ;
adeca tdisatit. Apoi verbul Jea-ve = cautati se traduce de Lavrentie
literal i bine, i nu ca premergatorii sel cu inteles transformat

www.dacoromanica.ro

118

(SocotitI( . In sfOrit ecspresia : ("Lr xon-L(Teovivirs.sa nu despretuiti,

se traduce de Atanasie cu slavinescul ; isa nu obiditl, de Antim

isa nu urgisip, lar de Lavrentie mult mai bine isa nu defaimati.

Vorbele din Evanghelia dela Matei de Marti intaia soptamang,

dupa Rusahl :
instill din 1697

Tocstul original

Teostul din 1693

McGcciocot o i
nevaoi7,9'sg,Ovia-

Fence de ce'l
ce planga, ca a-

Tolnaeax2,170.l- ceia sOvort man'giea.

oov-cat.

Fence de cei ce

plangil, ca aceia
so vort m a n ' -

Toostul din 1746

Fenciti eel' ce
plangt, ca. aceia
sO vora mangiea.

giea.

Comparand aceste tecsturi intre dinsele, descoperim, cO Episcopul Darnaskin cu Ierom. Lavrentie se deosebesc de premergetoril
lor In traducerea lui ("Laneelot 1 11 daU cu adiectivul gfericitl cum
este i In original ; i e apol rnerg cu acOsta reguM, la tOte fericirele.

In Evanghelia dela Luca din a 17 a sOptamana de dupa Rusahl Episcopul Damaskin prin Lavrentie lasa tecstul lui Atanasie,
traducOnd prepositia ir = cu, i nu de, precum i pe ("LOIN) = singura, dar pe cNo8Toct il traduce cu va fi viu, , tot ca Antun.
Toostul original

...Gil mix deal

instill

Toestul din 1697

din 1693

de paine va trai

...Ca nu numai
cu sm'gurapainea

w at livcomo; caA' omult, ce de totil

ial yravrt 071'pa11 graiulti lui D-4ea.

va fi vm
ci cu totti gramlii

eE0 71.

lul D-yri

4rod tuivy

licrs-

...CA nu numai

Toostul din 1746

...Ca nu numai
cu singura painea
va fi vm omul,ci

cu tat graiula
lui D-ijet

Mai jos
Kai dvayayt:Jv
onicOv d dIcifioAmg

Eig Geo; Otpt2.1v,

sui'ndult pre

elti diavolula la

mun'te nett, II

gdEt;ev ahtf) ad- ant lui t o at e

oce, zieg fiaoGlEicc; zijg obcovitivric

im pOratille

iv artypii xedvov.

intru o chpa de

a toata 1 um ea

dasti.

i sumdult pre
diavolult la
unt munte ta,
elti

iati aratatil lul

sumdula pre

elu diavolulti

intru munte

toate impertnle

Malta, mu aratata lui t oat e

clipa de clast.

Impel-411e lumel
intru o muffin, de
ciasil.

lumel int r u o

Aici, curn vedem, Darnaskin indreptOza pe premergatorii sei in

traducerea prepositiei v, cand dce (intru munte inalt sOil mai

regulat intr'un munte etc. Cu vorba oixovgiviig = de ataa lumea,

Lavrentie se departza de Atanasie i o da ca Antim cu lumea, iar
vorba oztytt,fi = clipa, o traducea cu minuta, i nu cu clip, ca premergatoril si, pre cull Ii urmOza in traducerea lui xedvov cu cias i

nu-1 da cu vreme, timp.

www.dacoromanica.ro

119

Dorul lui Damaskin de ase apropiea de tecstul original, il face,

ca pre multe din prepositil sa le traducg aa, ca ele roman in tecsturile n6stre i pang astgqi nechntrte. Vorbele originalului din aceiall
Evanghelie : On wag dyygoig crOvoii vz.E281:we meet coo. cg ingerilor sei
va porunci pentru tine, , Damaskin le traduce : eca ingerilor sel at
poruncit pentru tine, ; adeca, traduce bine pe nset, i greete timpul lui lvT82.erre, i nu da ca Antim i Atanasie prepositia cu ide..
Asemenea Damaskin traduce bine cu Antall i prepositia kri
din frasa: exca ka irElecgiv decniaias =- i pre manl te vor radica * i

nu ca Atanasie ci te vort lua in mani, Dacg ins Damaskm prin

Lavrentie da bine prepositia av, din espresia : exca7571-Aareitp8v 1
.

ill zii chlvdttn zozi avatzavog --= i sat intorst Is intru puterea Dui nu ca Antim i Atanasie i cu puterea Duhului , , gresete,
cand traduce pre acela1 v din espresia xat `Zyno bi Vil TZTEljitlart =
17111011;

hului 1

i sat dus de Duhul ; caci acosta traducere, dei romasg pang astail, pOte sg dea intelesul, ea Iisus, a fost dus in pustie de diavolul
i nu de spiritul sea, i acsta se opune asemenea intelesului acestel

prepositii din locul de mai sus, unde se aratg, c intOrcerea lul

Iisus din pustie s'a facut iintru puterea Duhului, se intelege, cg
al set.
Credem in sforit de prisos a mai inmulti citatele, i a mal
face i alte comparatiuni intre tecsturile Evanghelnlor din 1746,
1697 i 1693 cu tecstul original ; caci tot cuprinsul Evangheliei
din studiul nostru ne intgrete in credinta, ca Episcopul Damaskin cu

Lavrentie a fgcut un pas insnanat pre calea propairel, i multe

din espresiumle Evangheliei din 1746 at rrnas i pang astg-cli in
tecsturile nOstre, farg cea mai mica skimbare. i lamurit, valOrea
literarg a Evangheliel din 1746, cu care se incepe tiparirea acestel

carp la Rimnic, este, ea prin ea se traduc mai propriu vorbele,

se 0, mai bine intelesul preposrtnlor, i in sfOrit, aici gasim i o

intrebumtare de timpuri ale verburilor mult mai logicg, de cat in
Evanghelnle premergOtOre. i dacg Atanasie cu Evangheha dela 1693

intra mai afund in tecstul original ; dacg Antim cu asa Evanghelie

dela 1697 merge pre urmele lui Atanasie, indreptand intru cat-va
raporturile dintre vorbe, esprimate prin prepositii ; Damaskm cu
Lavrentie se folosete de t6te indreptarile logice ale premergetorilor
lor, corecteza multe vorbe i mai ales intelesul prepositiilor, tmond
fOrte mult mina de geniul limbei romaneti. AcOsta ne mai dovedete,

cg alaturea cu cultura universalg a epocei fanariote, care se desfaura mai ales la Bucureti, in Rimnic se continua curentul cultural romanesc, carea dupg Cozia, acum se radicg falnicg in bogata
mOngstire alui Constantin Brancovonu, clic in Hurezil Valcei.
*

i cu ortografia Ieromonahul Lavrentie intrece pre Atanasie i Antim.

www.dacoromanica.ro

120

Mal inti el intrebuintaza numai acele litere cirilice, care at un son

propriu in limba romanOsca, i din Evanghelia dela 1746 lipsesc cu
desevrire semnele, care se punOt la labiale pe de-asupra, cand
dupa dinsele urma o consOna, spre a se arata, ca sonul lor spre afi

mdle at trebuint de un I. Aici nu mai intalnim vorbe, ca matt,

pum'nt, clicen'dt, car'pent etc., pre care nol le-am Infatlat cu un
apostrof, cand am transcris aceste tecsturl. Lavrentie dintre semnele fall son are numai pe h leri, i acesta tot dO-una se pune la
sfOritul vorbelor, terminate cu consOne, i are sonul fics de it (Kurt).

Pentru I (scurt) el are pe

ii

(i

duplu) i acesta este intrebuintat

atat la mijlocul, precum i la sfOritul vorbelor, tot-dO-una cu semnul scurtarei ; i pentru acOsta scrie . npiiiathrk, a Am etc. Pentru
diftongul ea, compus din e i a, el are smnul rk, pre care il intre-

buintaza cu socotela i dupre o regula neskimbata, scriind atat la

sferitul cat i la mijlocul vorbelor : airkae, 44mErviSurk etc. Diftongul

la, compus din i i a, este intrebuintat mai numai la inceputul

vorbelor i de aceia scrie : iip, KICTE etc. Semnul ins A = care

este tot un ia, dar numal de o forma, ca i este In mijlocul lui A,

se intrebuintaza numal la mijlocul i sfOritul vorbelor, cand pentru
ea, ca In vorbele : TrkiVIAATh, HIAWK, ALIEA etc. i alt data pentru
diftongul ia, i pentru acOsta scrie . RLwK, Tpaimm, dar i TpaTan,
IIaniA; adeca il intrebuintaza pentru diftongul ia, cand mai ales nu-i
era cunoscuta derivatiunea vorbel.
In privinta punctuatiei Lavrentie este iara1 mai regulat, decat
premergotorii sei ; dei nu-1 lipsesc i lui abaterele dela regulele, ce
i le impunea la formularea izvodului, dupre care s'a MI:pant acsta
Evanghelie. Aa virgula (,) se intrebuintaza la despartirea vorbelor

Intre dinsele, cand se face o enumerare, ca in : Alt lul Enost, al

lul Sitht, alil lui Adamt, alt lui Diet. Virgula se mai intrebuintaza
regulat i cand are de despartit prepositiuni intre dinsele, i atunci
scrie :
i at clist lui Diiavolult, dOca eti tu Fiul lui D-clet, qi
petrel acetha sas faca paine,. Virgula se intrebuintaza de Lavrentie i pentru despartirea fraselor intre dinsele, i pentru acOsta
scrie :
sat facutt spaima preste top', i at vorbitt unult ca
tra altult, clicend : ce iaste cuventult acesta, ca cu volnicie i cu
putOre poruncte duhurilort necurate, i estr.
cu virgula punctata (;) Lavrentie i1 are regula sa, pre carea
o intrebuintaza l cu bagare de sama. Aa acest semn este intrebuintat de el in mod regulat pentru semnul intrebarel (?), dupre
ortografia grOca, i pentru acOsta scrie : cCe e noao i tie I-se
NazarinOnule ; Venitai sa ne perch pre noi ;, Dar gsim i locuri,

.i

mai ales in predoslovia Evangheliei, unde Lavrentie, sat mai drept Episcopul Chment, a scris dO-adreptul in romanete, i unde virgula punctata

este intrebuintata une-ori Intro frasele de inteles opus, ca In locul :

Nu ca nol dom./ nOmt ostenitt intru catigarea acestora bung,tati, sat dintru ale noastre fapte bune acstea le-amil luatu ; ci

www.dacoromanica.ro

121

print darult i. iubirea de oameni alui Diet a atitea bunat41 nemt

invrednicitfi,. Mai gsim punto-virgula intrebuintat 1 intre doe
frase, din care cea de pre urma infatiaza o ideie de comparatiune
fata cu ideia premergetOre . cDed prilmete prea Inaltate Dmne, i
acIast ostenell a smeremei mele, precumt i Stapanult Hs, at
prilmitt acelt putint dart alt veduvel, aa i. marha ta, Inca, 0
inima mea carea pururea dorete, sa, te intaresca prea puternicult.
Diet ; ca pre marele imperatt Constantint, etc.
Doe puncte (;) in manele lui Lavrentie 0 ale WI Chment par
1 ele a avea o regula, cand se intrebuintaza, ca semne, ce vestesc
aducerea unul citat, ca in espreshle (lima,: Ca acesta laste adeveratt Prrcult celt ce va sa vie in lume, ; set cand este ase arata
un lee comun, adeca un argument, ca in vorbele : (Respunsau loril
Is, i at qist: adever, adever, lidu voao, me cautatl nu cad 41
vequtt semne, ; Dar 1 in locurl ca aceste . gine cantai nu cad 41
veclutt semne : ci cad 41 mancatti din pMni: i vatl saturatu, .
Doe puncte ale lui Lavrentie infrange orl-ce regula ; cad intre celedoe frase ele arata o opositie de idef, iar mai pe urma o consecinta, carea putea sa fie despartit numal prin virgula. Doe puncte
sint intrebuintate de Lavrentie i in umrea fraselor, care infatiaza, ma i. multe idei narative, ca in locul urmatorit : cIara elt ii
(list lort : nu ve spalmantaret1 : pre Is. Nazarmenult cautatl, nu
Iaste aid: 'lath, i locult unde lall pust pre Eld,. Prin Evanghelia
nOstra doe puncte se intrebuintaza i. atund, cand se aduc vorbe
sati prepositiI, ce interpreteza pre cele premergatore, dupre cum se
scrie in casurile urmatOre : ,Ded i et. smeritult. Episcopt. al Rim :
noult Severint :, ; sat . c amt datt in typarl, Aclasta Dumnelelasca
1 podoaba maI alesa a sfintei Biserici sfinta Evlie (clict) pre limba
Rumanesca: spre folosult a tott sufletult cretinesct : i intru nemuritoare pomenirea numelui Mariel tale,.

Punctul (.), care in tecst este inlocuit cu steluta, se intrebuintaza fOrte regulat, i el se pune la sferitul fraselor i al periOdelor, 1 nu se mal confunda cu virgula, sat i cu alte semne ontografice, ca in Evangheliile premergetOre.
*

Evanghelia din 1746 are, cum am veclut, pentru istoria literaturei nOstre importanta el. Mal intai noi de acum tim, ca Episcopia de Rimnic ajunge a fi un centru cultural, i inca de mana
intaia. Antal Ivirenul, e prea adeverat, duce 0 aid o tipografie,

dar lipsa barbatilor de pinta din acesta parte a tareI face, ca

Rimnicul sa nu se puna in evidenta prin tipariturY, de cat maI

tircliu. Nu mai este indoiala, ca formarea tipografiel din Rimnic

trebuete sa. alba de patron i pe Episcopul Damaskin, cel care,

www.dacoromanica.ro

122

inainte de a fi Episcop de Buzet, era un adevarat emul

al lui

Antim in maestria tipografiei, dar Damaskin era pentru acele timpurl i carturariul locului, i prin urmare inainte de inceperea tipariturilor el avea de pregatit i tizvOdele, dupre care tu ma ase face

tiparitura. Aa ca la Rimnic intaiul barbat, care a lucrat la ti parirea cartilor bisericeti de ritual, este Episcopul Damaskin, supra
numit dascalul, care maI namte de a fi Episcop, i fluid nurnal
Ierornonah, se numia G-herbest.
Dupa Episcopul Damaskin, i urmaul lul Antim IvirOnul in tronul
episcopal i intru tOte, trebuete aid sa tinem socotla de Episcopul. Cli-

ment, caruia cu dorul sell pentru inflonrea Episcopiei datorim i

tiparirea acestel EvanghehI, dupre cum am veclut din p6rta cartel
i din precuvntarea eI. Climent, venind la tronul episcopal dupa
Inokentie, i anume dupa luptele dintre Turd i Austriacl din
intaia jumatate a secululuI al XVIII-lea, 1735, gasete episcopia intr'o
ruma deseverita ; i venind din Transilvama cu otirile austriace,

aduce prin decretul sea de instalare dela Imperatorul Carol titlul

de tEpiscop al RinnuculuI Noul Severin , i maI pre sus de t6te
dorul de roman, in puterea canna se apuca mai intai de restaurat
cele ruinate, 1 apoi i de tiparirea de carti pentru ritual, ca Triodul
dela 1743, i Evanghelia dela 1746. i dupa ce vom mai spune,
ca Episcopia de Rim= datorete acestuI Episcop roman din satul
Pet rarii de Valcea Biserica bolnitel, care este in piciOre i pana
asta-clI, dam aid inscriptia de pre piatra din fruntea Bisericel catedrale, reconstruit de dinsul pre temelile celei facute de Episcopul

Mihail pe la 1586 i pe carea la 1857 a refacut'o din temehe P.

S. Episcop Calinic:
i AcOst sfinta i Dumnecleesca BesOrica, episcopia Rimnicului
Noul Severm : hramul sfti Nicolae din temeha el ail fost zidit(a)
de 2 archierel. Vladica Ep(f)thimie i Mihail ep. Iar cand all fost

la la 7243 (1735) vund Tuna cu resboul asupra Nemti(lor) 1 i

lail scos din tara acOsta, ag ars i surpat Besrica aceasta cu toate
cele din prejurul el : decI pre ac(st vreme fostat) arhiereu scaunulul (aces)tuia Episcop kir . . . . den tara acO(sta. . .) cu ajutoriul . . . cu asa kel(tueala) inaltand
a

...

31)

Ieromonahul Lavrentie, cel care a pregatit izvOdele pentru

si) Acestl p6triI a fost gisItX de noY acurn, unde ea era as6c1atd ca pardosall in cuhnea episcopuld ,

astd-ip este pusK la pdstrare in tinda Bisencet bolnita, si aid va sta pn ce D-ded ne va ajuta de
aface din dinsa i altele un monument Ea se vede a fi fost compusd dm dod lesped, chn care
ado& lipseste cu totul, Yar cea rgmasd este latd de 1,78 ctm. st naltd de 0,78 ctm st tot o dati
ruptIt In tret bucittY, de unde tnc. lipsesc unele paztY Petra acestet inscriptil, ca maY t6te petrele
de val6re dm eptscopte, este luat il. dm dlurile comund Pausesta MdglasT, de Vfilcea.
Literele inscriptieT sint incadrate inteun kenar, compus chn rdmurY cu foY i fiorT, Tar pre
laturele kenaruluT se intinde un lant, acdrtna sculpturT infittsazi medalthne, alternate cu arabescurY.
Vom maT adloga, clt in transcrierea inscriptieT literele dm paranteze aratd roseturele petrel,
dar care ad putut fi restabilite, in 6re ce punctele ne spun plrerea de red, a nu numaT litere, dar
cuvinte IntregY hpsesc chn pricin, c lespedea adoa nu s'a &it ong. acum.

www.dacoromanica.ro

123

tiparirea Evangheliei din 1746, este monah din mOnastirea Hurezil,

carea de la 1693, data fundarei el, incepuse a atrage la sine pre toti
barbatii de valre, ca Ieromonahul Atanasie, supranumit Moldavnul,

acest Lavrentie i a1ii. Inainte de acsta data centrul cultural al

Olteniel i tot-o-data romanesc, era mOnastirea Cozia, carea ne-a dat
multI barb*. de tiinta, i multi kiriarhi insmnati. Despre Lavrentie

pana acurn nu dispunern de mei un Mit de date biografice In

privinta locului set natal, a instruirel lui etc. tim atata s spunem cititorilor notri; i acsta de pre Evanghelia din 1746, ca
Lavrentie se vede a fi fost un bun carturarit, ca el cunotea bine cel
putin limbele gr6ca i romana, i in sfirit Ca avea la indrnana
1 cunotintele grarnaticale, trebuitOre unei talmaciri i scrieri corecte. De aceia nol am stabiht mai sus, ca Evanghelia din 1746

este un pas insemnatpre calea prepairei literaturel bisericeti rituale

i tiparite. Tot, ce putem banui, este, ca. Ieromonahul Lavrentie
trebue s fi fost in legaturi de aprope cu Ieromonahul Atanasie, cel adus
de Mitrofan, Episcopul de Buzet, i dat lul C. Brancovnu, pentru
a-i traduce panigiricul Patriarhului G-herasim al Alecsandriel, I ca

dela acest Atanasie Lavrentie trebue sa fi invtat multa elinOsca,

daca nu i s1avin6sca, pre care i el le invtase in Academia VasiliOn din Trel-ierarchil Iailor.

In sferit venind vorba i despre ,Popa Mihal Atanasie-Vici

typografult Rimmclanult, vom spune, Ca 1 acesta a fost la inaltimea dorintilor Episcopului Climent. Traind intre dol tipografl, vestii ai timpului, clic Antim i Damaskin, el a putut sa invete acesta
maestrie la unul din dini1, dar p6te i de la amandol. IcOna Evanghelistului Marcu din tecstul dela 1746, lucrata de aka ePopa
Mihai typografult, i mai ales maestria acestel csilografii, cu kipul
sfintului i elementele decorative ale icOnel, ne face s clicem, ca

el cel pup mestria saparei in lemn o avea inMata dela Antim.

Dar Popa Mihai ii are 1 meritele sale propril in culegerea cu
esactitate a literelor, in dispunerea lor pe ctablele tipografice, in
ornarea tecstului cu arabescuri i in alte elemente grafice. In
deobte putem afirma, c Popa Mihai a fost un bun tipograf i un
csilograf destul de meter, dar nu tim mmic positiv sa clicern despre

locul lui de natere i alte imprejurarl ale vietei lui. Nu mai terminatiunea cYici, i Inca cu V inicial, i adaus ca un supliment
la iscalitura sa, ne face sa banuim, ca el pcite, ca era roman din
Banatul Timirel, unde supt inriurirea sirbismului din acest loc 1-a
aninat i el un Vici la numele Atanasie al parintelui set, intre-

buintat de dinsul ca nurne de famine.

www.dacoromanica.ro

VIII.

ENTHRGREhIH
DIN

1 7 6 0.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANtSCA DIN 1760.

Cu patru spre clece anl inamtea acestel date, i anume la 1746,

se tiparise la Rim= o Evanghie, cum am vclut, de multa in-

somnatate, atat hterara, cat i de maestrie; i cu toate aceste, Evanghia, ce ni propunem astudia, nu are mcl cele mal midi legaturi
cu acOsta lucrai e de valOre. Dar care sa fi fost 6re pricina, Ca Romanil dela BucuretI nu tin socotla, de propairea culturala dela
Rirnrnc, cea inceputa de Episcopul Antim, desfaurata cu multa
propdire de dascalul Dam askin 1 cel de dupa dinsul ?
Vre o racla intre Mitropohtul Ungro-Valaluei Grigone i Episcopul
de Rimnic al timpului, Grigone, nu putem banui. Flind amandol romanl
de nOrn, acet1 kiriarhi al Bisencel romaneti de pre la 1760 erafi

intr'aa armonie, ca. la 1768, cand Mitropolitul Grigorie s'a dus

la Peterburg cu Mihai Cantacuzin iNicolal Brancovnu pentru a regula

protectoratul Wei in favOrea Rusiel, Mitropolitul Grigorie crede de

cuvunta, ca s klerne pre Episcopul Grigorie dela mOnstirea Go
vora, unde tram in retragere dela 1768, i sa-i incredintaze administratia Eparhiei sale pe timp de dol ani aprOpe. Acum, dacrt la
1768 Mitropolitul Grigone avea deplina incredere in fostul Episcop

Grigone, nu putem mei intr'un kip balm, ca la 1760, timpul tiparirel Evangheliei nOstre, sa fi fost 6re-care animositt1 intre kiriarhi, i acsta sa fi hotarit, ca tipograful Iordake Stolcovicl, tiparitorul acestel Evanghehl, sa, nu lea mmic din Evanghelia dela Rimnic,

tipanta la 1746.
Iarai. Ne putOmi gsi prima nebagarel in mina a Evangheliel

dela 1746 intre Capil acestor Eparhil, 6re nu o vom gasi intre
subalterml lor? Este acum cunoscut, a, Bucurepi erail cu totul
grecizatl la 1760 , i ca kiar in dlul Mitropoliel Mitropolita Neofet

dela Cut i cu Filaret, urmau1 lui, Meuse atatea skunbarl in cele

ale Bisencel, ca ins61 sufletele subalternilor acestel Biserici erati
desnationalisate, lar randuelele bisericeti ajunsese Omit in iihlele
de pre urma, ale nOstre anu se asmana cu cele ale Mitropoliel din
Moldova, i viOta bisericailor Mitropoliel din Bucureti avea un

www.dacoromanica.ro

128

colorit mult maf grecese. Ast felnl find lucrurile in Bucureti, la Rimnic
supt Episcopil Damaskin, Inokentie, tefan, Chment i Grigorie

randuelele bisericeti erati maf romanetf, i subalternif acestef kiriarhil erat crescutf supt Inriurirea unuf curent mai sanatos, care,
departhndu-I de grecisare, i fiind mai inriunt1 de curentul transilvanen, insferit ajutall i de oprile austriace, ajunsese a respinge
inriurirea capitalef, ca improtivitore romarusmului, i Ore-curn a

tinde, ca sa fad. din Rimnic un centru cultural romanesc, menit

nu nurnai de a conduce pre cel din Oltenia, dar kiar de ada tonul

hterar i celor din capitala Wei. Aid sintem in drept de a banui, e ani-

mositatile, resultate pentru literatil romanismului dela Bucureti

din ideia, ca el csint din capitala, 1. pentru eel dela Rimnic, ca el
merg pre adeverata cale de propaire a romanismului, all putut
sa alba 6re-care inriurire i asupra tipografuluf Iordake Stoicovici,
care a tiparit Evangheha dela 1760, lasat fiind, cum se clice, de
capul lul, i avend d6r din partea Mitropohtului Grigorie keltula
tipariref.

Acela, ce ne ecsplica pana in cal:let hpsa de atingere dintre

Evanghelia de Bucureti dela 1760 i cea de Rimmc dela 1746,
sint maf ales conditiunile de maestrie ale tipariturei; i nof tot aid
vom gam, credem, tOta pricina acestuf fenomen, reintrand cu Evangheha 'Astra In tipografia Mitropolief Ungro-Yalahiel dela data Evanghelief luf Iordake Stoicovicf tipograful Mal intai hteratif din
Bucuretf af anului 1760, top' pana la unul, Greci i Romani, se
indeletniciatl mai numaf cu hteratura greca, mai ciupind cate putin
prin Grecf din literatura itahana i cea francesa, far in tipografia
Mitropoliel tref la 1760 Iordake Stolcovicl, ca i Popa Stoica la
1742, era singur mare .2i, tare. .. Pe atund cine putea eiti, sall mai
drept ingina in Biserica psaltirea, era carturar, far tipografii erail
i literatif Romanilor; atata erail vrernurile de vitrige pentru Romani...

In privinta conditiumlor de maestru i maestrie ale tipariturel

nOstre, trebuete s mai tim i aceia, e tipograful Evangheliel dela

1760 este dupre WU, probabilitatea fliul luf Popa Stoica, care l'a
invetat acesta maestrie grafica in tipografia Mitropolief i cu materialul, afltor aid. Apof nu trebue sa mal uftam mcl imprejuarea, ea
tipograful Iordake Stolcovid era fiiul luf Popa Stoica, cel ce a
fost invelacel al luf Antim Ivirenu, care cu talentele, activitatea
imOrtea Jul martirica pentru ara i Biserica trebuete s fi avut atata
Inriurire asupra sufletului lui Popa Stoica. c acesta, impartaind
finilul sell maestria antimiena, trebue sa-i fi insuflat i respectul
pentru Antim, i de alta parte sa-1 formuleze i acea credinta,
ca alatura cu cele aeclate de catra Antim in ale tipografiei, precum 1 in literatura nu se pote nimic face mai bun.
In sferit, materialul tipografic din tipografia Mitropoliei Ungro-

Valahief dela 1760, adeca litera, kenare, iconite etc., este apr6pe
acelall, care era i la 1742, i tipograful Iordake, avend inaintea

www.dacoromanica.ro

129

sa un material, cu care se tipgrise o Evanghelie, i rnal mult, cu

care el inv6tase mg.estria tipograficg, era f6rte natural, i kiar imput-Igor, ca tipograful Iordake in culegerea literelor Evangheliel
dela 1760, in inirarea i aeclarea kenarelor, cu arabescurile i icomtele eI s mOrga pre urmele panntelui set, care la rAndul sea
a urmat in totul luI Antim. Eca dupre noi adevrata i intrOga pricin a

asgmangrilor dmtre Evanghelnle dela 1760 i 1742, precum 1 ale

acestor dog cu Evanghelia lui Antim dela Snagov. De aceia nol,
dupg, ce am arg,tat in mod sumar asmngrile dintre Evanghehile lul
Popa Stoica cu cea a lul Antim, vorn face aid studiul Evangheliel
dela 1760 a tipografului Iordake Stolcovicl, cgutgnd potrivinle i
nepotrivinle ei nu cu Evanghelia lui Popa Stolca, Ci cu Evanghelia
prototip, ilic a lui Antall IvirOnu dela Snagov i din 1697.

Prta cartel:
iSfintg, i Dumnepiascg, Evanghelie.
4Care sat typanta acumil in chlele prea Inltatului Domna, i
oblAduitorn1 a toatg, Tara Rumanesca kis) Scar lath Grigone Ghica
voevodil.
Cu blagoslovenna

i cu toatg, keltuiala puittoriuluI provoslavie Prea sfintitult Kyrt Grigorie1).

t Mitropolitult a toatg, Tara Rumanscg, ii ecsarhu plaiurilora 2).

tAcurnil intracestaa kipa Typan(a i diorthosit in scaunula

Dommel in BucuretI in Typografiia Mitropoliel

tLa anult dela spsenna lumei 1760.

De Iordake Stoicovici typograft13).

Pe fata adoa a fold intia :

tVersurl pohtice 10 asupra stemel prea Lummatului slAvituluI
i blagocestivului /al Scarlat Gngone Ghica voevoda.

Pe laturele stemei:
11=

= Cral, Rege, 0 = Scarlat, Carol, r = Ghica, K .voevod.

1) Mitropolitul Grigorte s'a suit pe tronul MitropolleT ln anul 1760 Ellie 28 , st prat urmare aceastt Evanghehe s'a tiprit tocmaT In anul Intl& al stureT sale pre tron. Acest Grigorte a
fost Mitropoln Ora la 1787, rdtandu-se la acstt trptt dm Egumen al mOntstireT slAnta Tretme
din BucurestT, supranunntt Colo, st la data arttat t. a fost %loci= on Mitropolitul Cosma La 1763
duc8ndu-se la Peterburg cu lii Cantacuzin st N. Brincovnu pentru regularea Ord supt protectoratul RusteT, Mitropolla Lngro-ValahleT a fost admimstratt de ato. Grigone, fost Eptscop al RimniculuT, care Ina dela 1764 dprostindu-se de bunt vote' Ulla In mOntsurea Govora
3) Despre degenerarea luT gaayivaiv= al laturdor, In platurT, vecIT maT sus
3)

Tipograful acesteT EvanghehT, Iordake StoTkovicT, trebue stt fi fost find luT popa StoTca

IacovicT, st care a Invgot miestrule grafice de taw set, cel-ce a tiptrit Evanghelnle de la 1723
st 1742, fiind i acesta InvtIcel al mareeluT Anna'

www.dacoromanica.ro

130

Sub sterna
Doao Inkipuirl cent pecte sat ins6mnatt,
Domnului Scarlatt de la Hristost 1 sat datt,
Buurult 4) Stepant Moldova il adever64
Corbult alt Vlathei Domnt flu IncredintazA,,
Amandoao steme de Dom-J.1e incoronatt,
Pant, la adinci bAtrinete i Mt data.
Pre Domnult Scarlatt Grigorie Ghica,
PAz6scA1t D-clet cu multA biruinta
Ce acumt Domn4te Tara RumAnscA
Domnult Pazsc6, ca so stpansca.

Pe fala intaia a folei adoa:

("Vu4a sfintulul i Eyanghehstil Ioannil dup cumu au scrisq
Sofronie.

Pe fata adoa a folel adoa :

( Aacestuia Evanghelistil Viiatl, Dentrale luI Dorothei muceniculu i Episcopulti Tyrionului.

Pe foia atreia i. apatra:

(Inqtnntare pentru cetanna 5) Evanghelnlort Preste tat anult
de unde s inc6pe, i unde s sovrq4te 6)

Pe f6ia intia a tecstului incep Evangheliile de la loan

merg pana la f6ia 20, unde se inkeie cu :

( SfOritula Eyanghelnloril NI Ioannt, dela PatI pin la Dumiflea Rusalnloru.

Pe fala adoa a foiei zo .

(Deci 7) s Incdpe dela. Dummica Rusaliilorg inainte, Matthel i

Luca, curnil arat ininte, Pina la lasata seculul de Paltl, de sptmana Brinzel. Decii 7) incdpe Evangheha lui Marco.
4) Buurul In loc de bourul. Se vede, Mt pe la 1760 clitara, luY Urelue din legenda bouluT
MoldoveY ajunsese un dobitoc maY deosebit de boil, sad bour, dupre cum pe la Inceputul veculuT
curgiltor se prefIcuse In mmbru
1) Vorba cetanie vine dela slovinescu .111T4TA ._-= a ceti Astt-cIT In toatt. Muntenia si Oltema se pronun i. si se nue citinie, si maT mull wire, adect maT apropit de original, in re-ce In
Moldova ea apastrat vekTa pronuntl romtnscli. cetire.
4) Pe la 1760 vorba slavinscl rorkpluirra-= se prontuga a stvrsi, stvgrsaste Astd-sIT toff
am romanisaeo st o scriem sfersi
7) Vorbt compust din de si aa, sail rua. i In loc sl se cetiascl de am, sari de aicT, s'a
contratat pint a ajuns de-am, apoT de-aca si In sfrsit decT, ca conjuctiunea decT, cares este tot

nu contractat din de am!, sad de act

www.dacoromanica.ro

131

Pe fata Intaia a foiei 21 :

(Viiata sfintuluI Evanghelista Matthei de Sofronie.

Dela fbia 22 incep Evangheliile lui Matel i merg pn la

fbia 55, unde se inkele cu :

Sferitult Evanghelidoi a lui Matthel, pAnA intru aciastA Dumi-

necA, a apte spre clece, ce s klaml a Hananeii.

Pe fata adoa a foiei 55

eViiata sfintuluI Evanghehstil LucAI, dupA cumt scrie Sofronie.

Pe fata intia a foiei 57 incep Evangheliile de la Luca i

merg pana la f6ia 98, unde se inkeie cu :

t SfOritula Evanghelnlort LucAl, pina in lAsata secului de s6ptAmAna Brinzel, de Postula cela mare.

Pe f6ia 99 :
i Vnata sfintului Marco Evanghelistult dela Sofronie.
cA acestuiall Eyanghehsta ViiatA scurtA, dela Dorothei muceniculil Episcopula Tyrionului.

Pe f6ia Ioo incep Evangheliile dela Marco i merg pn la

fbia 129, unde se slice :

tInceputula Evanghelnlorii celort 11 yascresne.

Pe fbia 134 incepe:

g Minologhiona Intru carele se cuprinde oranduiala EvangheIiilora pre Lung,.

i merge pn la f6ia 172, unde se inkeie :

gSfOritulti tuturort Lunilora, adeca a Minologhionului Dupl
curnt laste oranduiala Evangheliei grecep.

Pe fata adoa a fadel 172 :

iEvanghelide deollte:
10

www.dacoromanica.ro

182

Pe Elia 174

tEvanghelii la sflntitul Bisdricei, adeca la Tirnosola.

Pe fia 177 :
(Sferitult cu Dumneclt alt tuturort Evangheliilort carele sat
apclatt dupl randutala Evanghehei grecet1.

Pe fbia 178 :
t Evanghehile sfintului Maslu.

Pe fala intAia a foiei i8o :

(Sferita i luI Diet multamita.

Pe fata adoa a ace1ia0 foi:

(Slava, cinste, 0 inkmaciune celui in Troita unuia Durnnept,
Carele ndt ajutatti dupa inceputt de amt ajunst i sfer0tu1t.
chit, cei ce ye yeti intimpla a cett Bucurativ in Domnult,
i v rugatl pentru nol, 0 ce grepla yeti afla indreptati cu Duhuld
blanddtelorti ne punendune in ponost. Ca nu taste lucrare de ingert,

i laste lucrata de Italia de tarena, Ca precumt iaste cu neputinta

anu gusta cineva ding moarte, intracesta0 kipt 0 Typografult a
scapa fail de greala.
c Typaritusat in Anulti dela Naterea lui Hs. 1760.
(De Iordake Stolcovici Typogratult.
, Atratajflort 8) randuita urmare iaste, dupa numrt
t Incependuse dela numrul A (-1) pana la numtul M E (-45)
intrandu acdstea numere indotte, Adeca Coala in coala 9).
cPrecumil doresct sa sosiasca la vadulti celil cu adapostire,
Cani sintil batutl de valunle Many cu neodihnire,
Inteacestmil kipti si Typografulil, de acArteI sfrTre,
Lauda neincetata lui D-4eil da, i multmn e.
1) TrIta) = caYet Vorba acsta trebueste gse fi Introdus la RominT de dtrii GrecY, si anume
and eY ffic6U pre dascala boerilor nostri. Ea vine dela Ter ed8cov --= Impluirea, sail indoirea Old
tn patru
1) Tipograful Stokovid m aratl cu acst a. notl, a cola intrebuintatit de dinsul la tiOrirea
acesteY EvanghellY avea numaY di.) fot dar el a lAgat do6 Ole una In alta, ca sit facK tratarl, cOle
ImpItrite ln for si Ins6mnnd colele cu numerul ME = 45, bunl 6r5, el la Rua adoa din cdda 45
punea ME. S = 45, 2; adecl c6la adoa din trAtajul al patru sled si cincilea

www.dacoromanica.ro

133

Ornarnentatia Evangheliel din 1760 are particularitatile el, lar

in totalitate pOte fi privita, ca o lucrare, care i In ac6sta privinta
merge pe urmele Evangheliei din 1697 prin cea dela 1742. Nu
putem vice, ca tipograful Iordake Stoicovici a fost unul din inv6Weil lui Antim Ivirenu, i pentru acOsta a mers in tiprirea acestel
Evanghehl pre urmele Evangheliel lul. tim ins6 positiv, ca Antim
a format in Bucureti o sc61 a Intl-6ga in privinta maestriilor grafice,
apol ne mai inkipuim, ca Stoicovici este flail i invetacelul lul popa
Stoica, lar acesta a invetat maestria tipografiel dela Antim ; pe langa
aceste insu1 materialul tipografic din mOnastirea Snagovului a fost
in mare parte adus in tipografia Mitropoliei Ungro-Valahiel ; de aid

a urrnata, ca tipograful Iordake, avend li indernana un material

tipografic comun, 1 mai mult maestria, luata dela Antirn prin parintele sell, sa mrga pre urmele Evangheliel prototip. Dar mal
amaruntit:
Pe pOrta cartel qi la inceputul tecsturilor fie-carui Evanghelist
este un trirnorf, compus din D. Hristos bine-euventand, Malca Domnului i St. Joan cu manele intinse spre rugaciune. Acesta este

insql trirnorful, lucrat de Antim pentru Evanghelia din 1697, pe

care l'a intrebuintat i popa Stoica tipograful prin Evanghelia dela 1742.

Apol tecstul din 'Arta cartel mai este incadrat, ca i la Antim,

intre linii, skimbandu-se in Evanghelia din 1760 arabescurile -11
o ghirlanda de flori, aegata In partea de jos a portei, i carea aid
s'a inlocuit cu o vigneta, compusa din crucea bisantina i un copacel,
intrebuintat ca ornament.
Sterna tarei, compusa din bourul i corbul traditional, este o

lucrare a unul csilograf de o maestrie de rand, i dad, nu cum-va

kiar a .lui Vasihe Dobromirski, cel care 1-a gravat numele pe icOna
Evanghelistului loan. Bourul, avend st6oa cu Ose rage intre Orme, este
pus in spatm i are de-asupra corona deskisa regala, i la drOpta sOrele,

iar corbul cu aceia1 corona i. cu cruoea in gura este aleclat pre

un munte, avend la stanga sa luna in patrariul intait. TOM sterna
este pusa intr'o rama, a caria colturl sint eite, spre a face loc la
patru coltare, ce impodobesc rama.
Intrand anume in iconografia Evangheliel din 1760, vedem,
ca. icOna Evanghelistulul Joan este lucrare a csilografului V. Dobromirski, orn, care i dupre nume, dar i dupre stilul lucrarel sale,

pare afi dinteo sad rusa, neavend nimic comun, nici in inkipuirea sfintului i nici in accesornle icOnei cu ic6na respectiva a lul
Antim. Evanghehstul Ioan alul Dobrornirski este aegat in fata
unel colOne, tinend pe piciorul stang cu mana drOpta Evanghelia
deskis, lar cu degetul arattoria al manel stangl arata cuvintele in limb.), slavona ale Evangheliel : cIntru inceput era cuventul i cuventul era D-geti ,. Kipul sfintului cu barba mare stuf6sa,

www.dacoromanica.ro

134

cu parul cretil, Incunjurat cu aureola i umbrit de dol nori gro1, prin

care strabat racle de lumina, cauta inainte, Ore-cum spre aceia, Ca-

rora le arata cuvintele din Evanghelia sa. Jos la pidorul stang al

sfintuluI i pre nite tablil de parket sta vultul emblematic cu aripele intinse, Iar la drepta tot pre parket o alt carte deskisa 0 cu
foI albe. Toata ic6na este incadrata cu cae doe ling, din care una
grosa i adoa subtire.
IcOna Evanghelistului MateI este o csilografie, deosebita, in
toate privintele de icOna respectiva alui Antim, i judecand dupre
stilul lucrarei, nu pare a fi nici a lui Dobrornirski, care pea alucra cu umbre, 0 prin aceste ada o infatiare espresiva kipuluI.
Evanghelistul Matel din Evanghelia 'Astra este maclat intr'un fotoliu bizantm, lucrat in colonade, cu sptarul Malt 0 ornat in
tOte proeminentele luI cu cate o flOre, iar de la stanga icOnei ese
racla inspiratOre din nori i se pogOra spre fata Evanghelistului.
Pe o taburela simpla i dmaintea Evanghelistului ede ingerul
emblematic, care gesticuleza cu mana drepta, iar cu stinga sprijinete ruloul de pre genunkele Evanghelistului. La gesturile ingerului Evanghehstul tine mana stanga deskisa spre Inger. in semnul de a nu grabi, iar cu drepta tine condeiul, i arzat pe rulou,
gata de scris. Perul Evanghelistului este lung 0 lasat pe spate,
barba mica, figura lasa ase intrevedea incordarea intelectuala, 0
capul ii este incunjurat cu aureola. In deobte kipurile, accesornle,
ornamentele, parketul de pre jos cu rama icOnel ne aratit pe un
csilograf, mai pe jos in maestrie, de cat .Dobromirski, i acaruia
dalt nu tiea a lucra cu umbre.
IcOna Evanghelistului Luca are comun cu icOna Evanghelistuluf Matei genul csilograflei, i aceia0 persona, necunoscuta noi,
le-a lucrat pe amandoe. Luca este pus pe un fotohu mic i in up
unui portic, perdut in spaciu, avend dinaintea sa un jedoil de casa,
din care curg .treI riurl de apa, i in verful jedoulul un vason mic,
In fehul vekilor opaqe, din care esa o flacare. De-asupra flacareI i
la stanga icOnei sint gravati in mod rudimentar noril de fum, eiti
din lumina, iar la drepta icOnel i eind din portic, se pogOra presto
capul Evanghelistului trei rave inspirgoare. Cu mana stanga Evanghelistul sprijinete cartea de pre genunkele sale, in drepta tine
condeiul, in positiunea de ascrie, i langa piciorul stang este gravat boul emblernctic cu capul intors spre figura sfintului 0 avend
gura deskisa. i acesta icOna are kipul sfintului destul de espresiv
i in positia de incordare psihica, cu parul neregulat pe spate, cu
barba mica 1 aduce forte mult cu kipul Evanghelistulul Matel.
Cu ic6na Evanghelistului Marcu lucrurile se skiinba cu totul,
i tipograful Iordake, dispunend de icOna acestul Evanghelist, ramasa dela Antim, a tiparit'o la inceputul Evanghelnlor respective,
avend Evanghehstul i aid, ca in Evanghelia dela 1697, inscriptia
in limba grcl; adeca ci ayio; mcivcog .. sfintul Marcu,. Totul, cum

www.dacoromanica.ro

135

am mai clis, aid semanA, v numai tiparul se deosebeVe putin, din

causa, ca. linifle csilografiel pre timpul lui Antim erat netocite, V prm

urmare stamba in deoNte este mai fin evta, in re-ce stamba din
Evanghelia m5stra, are multe linii rupte, 1 In deoNte este mai
tocrta, neputend da cu fineta inkipuirile.
La inceputul Minologhmlui tipograful Iordake se deosebeVe de

Antal prin punerea unui medalion, in loc de o ramura, care medalion infatiaza pe D. Hristos, tinend in stanga Evangheha i cu
drepta bine-cuventand Pe laturea drepta V cea stanga a Medalionului sint doe rAmuri, gite din doe cornuri, dar de o maestrie
mult mai inferiOra, ca ghirlanda lui Antall, care In acesta speta
de sculpturl era de mana intaia, i facea, a se vedea adeveratul maestru.
Celelalte ornamente, care despart Evanghehile deosebitelor servicii, ca Evanghelnle dintr'o septamana, lunele intre dinsele etc.

sint mai tOte lucrate din arabescuri, pre care tipograful Iordake
le macla in randuri drepte, acarora capataie se unesc cu doe limi
verticale, 'far une-ori i in alte forme. TOM acesta ornamentatie cu

putinele gherlande, intrebuintate tot pentru despartirea materiilor

cu midi serafimi aripati, caril orneza fie care fata a tecstului, sat
sferVturile materiflor, sint produse csilografice ale timpului Evangheliel nOstre, care, deV cauta a imita pe parintele csilografiei
romane din vecul XVII-lea, reman in fineta cu mult in urma celor
lucrate de genialul v intr'ale sculpturei, Antim.
*

In privinta hterara tipograful Iordake Stoicovici cu Evanghelia

din 1760 este i mai aprOpe de Antim Ivirenult. Dad, poporul romanesc sub inriurirea desvoltarei limbel sale din adoa jumatate a
vOcului al XVIII-lea skimbase multe din formele arhaice ale vorbelor ; V tipograful Iordake pare a tinea intru cat-va socotOla, de

acesta skimbare ; nu putem 'lace inse, ca el merge pana in capet

cu observarea acestor skimbari. Aa prepositia din, care la Antim
se da cu it dent) tot-de-una, Iordake ni-o infatiaza in de obste cu
din, i pentru acesta prin Evanghelia de Joia de dupa Pati tiparete :

cDe nu se va nate cineva dint apa V dint Duht,, dar tot prin

acelaV Evanghelie (lice: tiaste nascutt dent Duhulill, V prin Evanghelia din Sambata de dupa, Pa,ti avem : 'Celt ce iaste dent pa-

mentt, dent pament iaste i dent pamentt graiqte etc.,

Si

numai vorba Biserica iV perde pretutindenea forma sa arhaica de

Beserica, asemenea particulele t caci, nici, nu se mai Intalnesc in
formele de ccace, nice, tot ast-felit qi particula de opositiune ci nu
este infatiata, ca la Antall, cu Ce.
Tot ap face tipograful Iordake qi cu flecsiunile vorbelor, din
care pre unele le intrebuintaza, ca in Evangheha dela 1697, iar
pre altele le skimba dupre intrebuintarea timpului set. Ap, vorba
mananca o intrebuintaza, ca Antnn, V tipareVe-: c dragostea casel

www.dacoromanica.ro

136

tale me manca,), asemenea mai intrebuintaza : ide 110 voao cele

pamenteti,, dar tot prin aceimi Evanghelie din Joia de dupa Palti
el skimbe, :

gnu te mira cad clict tie,

Numele propriu al lui Moisi 11 intrebuintaza : iMoisy, dar i

t Moisii ) ca Antim, i vorbele sferite in a, ca Luca, Toma, se
decline, in tOte casurile, skimbandu-1 terminatiunea; 1 pent u
acesta tiparete : c Lucal, Thomo, etc.
In de obte vorbmd asupra valOrei literare a Evangheliei din
1760, putem s clicem fare, a grei, ca ea este o cope

in ace"sta prwintei

a Evangheliet din 1697 , dupre carea s'a tiparit i cea dela 1742 ;
i tipograful Iordake Stoikovici, invatand meestria tipografiel dela
parintele set Popa Stoica, a deprins dela acesta a cinsti i imita
pre cela-ce fusese timp de 26 ani facla Romanilor i in privinta
maestriilor grafice.
*

Despre Iordake Stoicovici tipograful putern 1ice acum fare,

ovaire, di, el a fost fiiul lui Popa Stoica, tipograful Mitropoliei
Ungro-Yalahiei, care la 1742 a tiparit o alta Evanghelie, dupi e
cum am veclut mai sus. Evangheha lui Popa Stoica din anul artat a fost, cum am \Milt, o copie a pr6pe intocmai de pre Evanghelia lui Antal, tiparita de acesta la 1697 in mOnstirea Snagovul,
unde dupre to:AA probabilitatea perintele tipografului nostru a
inceput afi invetacelul lui Antim. Aceste anume legaturi dmtre

fiit i parinte, dintre invatacel i invtator ne-ati Mut i pre nol,

ca, dupe, ce am veclut, ca Evanghelia dela 1760 somana cu cea dela

1742, sa ne radicam in studiul acestei Evanghehi pane, la Evanghelia dela 1697, carea a slujit de prototip pentru parintele 1
invetatorul in mestria tipografica a lui Iordake Stoicovici tipograful.

------;

www.dacoromanica.ro

IX.

ENTHRGEEkIli
DIN

1 7 6 2.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANtSCA DIN 1762

Moldoverni, carii 'ail avut in decursul vecurilor o vieta politicd, deosebita de a Muntemlor, ba kiar cu lupte i cu resb6le de
cucerire umi asupra altora in persona lui tefan cel mare i a
lui Mihai bravul, precum i a altor Dommtmi mai mid; Moldovenii, cani pre calea literara, erail emuhI Muntenilor, i Vasihe
Lupul, tipannd Vasilicalele, cautd sa intreca pre Matel Basarab, ce
tiparise ,Indreptarea legel,, far Mitropolitul Varlaam al Moldovel
cu tiparirea Evanghehei sale invtatOre nu se lasa mai pe jos de
Mitropolitul tefan, care pusese la indemana Romanilor gEvanghehile invetatoare, dela Govora i Del ; Moldovenii clic, in privinta
Evangheliei de ritual i de pre sfanta masa reman indaratul Muntenilor, i el se ved nevoiti a intrebumla dela 1682 1762 numal
Evanghehl, tiparite in Bucureti, i pOte i din cele tiparite la Rim-

nic in 1746, dupre cum ail Mout acesta i Romanii din Transilvania, intrebuintand Evanghehile munteneti pAna la 1765, cand
pentru intdia data tiparesc i ei Evanghelia la Blaj. Dar ce sa clicem?

Dna politica vecunlor trecute a cautat sa faca din Moldoveni i

Munteni nu nurnal antagoniti, dar kiar vrajma1; daca kiar unii
dintre Romani ail hramt i ail desfaurat aceste patimI pana la
ura dintre frati ; contiinta adinca i curata, spunea tuturor Romanilor de o potriva, ca el sint de ace1a1 nem, ca ail acele1 interese i ca el trebuesc a avea i ace1e1 aspiratiuni. De aid intrebuintarea Evanghehilor de Bucureti i de catra Moldoveni, WI
inse aputea (lice, ca, acesta mesura de infratire a Moldovemlor cu
Munterni merge pana in capet. Cand Moldovenil pot ; cand ei i1
fac o tipografie romanesca, carea, cum vom vedea, cauta a intrece
pre a Bucuretenilor ; atunci ii vedem micati, daca nu de vrajmaie, cel putin de o emulatiune, in puterea caria tiparesc i Evanghelia de ritual la 1762, deqi de la Evanghelia, tiparita in Bucuretl la 1760, nu trecuse, de cat dol anl, i prin urmare nu se
p6te chce, ca era lipsa de o asemenea carte. Nu. Nol nu putem

www.dacoromanica.ro

140

s primim o asemenea inkipuire ; mai ales ca la acesta ne impinge

1 kIar elementele tiparirei Evangheliei dela Iai din 1762.
Evanghelia din studiul, ce ni present, este un fenomen literar cu menirea, de a pune temelule unel epoce in istoria Evanghelidor romaneti, qi apoi mai are i insemnatatea, ca ea intemeiaza,
i o c611 de maestriile grafice, in unele privinte deosebita de cOla
lui Antim Ivirenul din Bucureti. Daca, Evanghelia din Ia1 are
merite literare, propriu pe, forte ne'nsemnate, in privinta gramaticala, inse qi pre calea mestridor grafice ea trebuete privita, ca

un pas de proplire in istoria culturel romaneti. Nu putem sa

prescriem vre un rol deosebit Dommtorului, precum i nici klar
MitropolituluI G-avrill, fata de acest Evanghelie, dar trebuete sa
o spunem de la inceput, ca. G-rigorie Stanovici, tipograful 1 unul
din csilografil de frunte al acestei Evanghelii cu Iereul Mihail qi
monahul Teofan, fac din Evanghelia dela Ia1 1 din 1762 un produs literar de capiterne i cu tinta, de a inaugura o diretiune noua in
mestride grafice, adeca, moldovenesca, i deosebit de cea munte-

'Asa a timpului, i apol ne mai arata i inriurirea rutenOsca In

acesta privinta, carea nu semana cu cea bizantina, ce lucra cu mai
rnulta putere la Bucureti. Da, nol gasim in maestriile grafice de
la Imi deosebiri pronuntate fata de acelqi maestrii, cultivate la
Bucure0 ; qi deosebirile aceste nu numai ca nu se perd in decursul vecului al XVIII lea 1 intaia jurnatate a celuI al XIX-lea, dar
merg crescend i ajungend pana la rusism ; lucru, ce se observa
cam in tot ritualul Bisericei moldovenep, remanend Biserica din
Bucure0 inriurita mai mult de grecism.
Eca dupre noi i in mod sumar particularitatile Evangheliei dela
Imi i din 1762. De acum sa intram in studiul ei cel amitruntit :

Prta cArlei :
eSfinta i Dumnecleiasca Evanghelie.
e Carea acurna intaiti 1) sail typal-1th intru a cesta1 kipti.
eIn chlele prea Inaltatului Domml
./(S 2) Grigorie Ioann Voevodfl.
e Cu osirdiia, i cu toata kIeltuiala Prea Osfintitului Mitropolitti
al MoldoviI Kyth GavriilA 3).
1) Edilitle cele multe st kTar tipante in mod regulat ale Evanghelulor din Muntenia fac pre
MoldovenT, ca sa nu se maT ginchasca la tipanrea Evanghelulor pare la anul 1762. De aceut Mttropolitul Gam!' este In tot dreptul sa shca, cii. acesta Evanghehe este dntaia intru acestasT lapila ,
adecit tritilTa la Iasi si asa, ca acesta
a) MoldovernT, si anum Gngone Stanovici tipograful, culege pe ./di mai regulat , adecli tY
pune accentul gray si aspiratia subpre, st nu titla, sail circumflecs in s8mnul luT loan scurtat.
a) Mitropolitul Gavnil Calimah este pnvit de clitra P. S. Filaret Scnban (Ist. has. a Romanilor 1871 lasT pag 170) de Grec, In 6re ce descopenrele urmatifire la dovecht, di el a fost frate
cu Domnttorul Calimah si tot-o-data roman de nem La 1758 s'a suit pe tronul Mitropolle MoldoveY din Mitropolit al TesaloniculuT st a r6mas aid pant( la 1786, and a ventt Leon. In tot ea-

www.dacoromanica.ro

141

<Intru asa typografie, in sfinta Mitropolie, In IaV 4)

<In anula dela zidirea lumfi 7270 6) (-1762).
< De Grigorie Typograftl. 6).

Pe fata adoa a foiei Media :

<Strhuri poetice, 10. asupra Pecetei 7). Prea inAltatului Dornnului nostru.

Literele de pre laturele stemel :

P.5 8) --- Oral, Rege, Pp= Grigorie, 1 cf; = Io, an =an, Vo = voe,
RoA = vod.

<Buot ulii 9) carele Sterna Tani insemnza,

Dom= Moldovil fummat adevereza.

Mani sale lui Grigone Domnil Slasitt,

Carele dm Ioannir Theodoril Voevodir air odi aslitt.
Domnindti acumil cu putre 1 naklejde buna,
Patrna sa in pace sr dreptate plinA.
Del Domnult asupra vrajmasllora lui thr umta,
Ca sa, nu se trite nmul lui cel de Mina, vita. 10)
i la Cerescult Imparatil lAcasi de mostemre,
Cu Domini sr Imparatil in Rani sala,lurre.
sul, des romin de nem, dar trebueste sd. fi fost alit de grecisat, a el vine dupd Mitropolitul Iacov,
care a fost depus pentru sinodul dela Iag, Lucie s'a anatematisat venirea Grecilor la Mitropoha
MoldoveY LuY Gavnil se datoreste Bisenca veke din Mstropolia de Iag, aces cu hramul St. Gheorglue, acdna hram astd i-,IT este Intrunit In cea mare

4) Dupre datele istonce, de care dispunem pttntt acum, tipografia de pre lingd Mitropolia
de lag a fost Infiintati de ata Mitropohtul Iacov I, supranumit Putnenul, s Intre miff 5750
5758, care a maY fdcut dupre acelag plan arhitectonic case arhieresa la Episcopia de Hug ti
la Mitropolia de Iag Pm cuvintele lilt Gavrnl cIntru asa typografie, trebueste slt Intelegem nu
mat, carea se afla In Mitropolle.
6) Toff Roindnif Incep cronologia produselor lor literare si mat ales a Evanghelnlor cu an.f

dela Adam. MunteniT se supun aceste: regule In respectul Evanghelulor pind la Antim Ivirenu,
care, fiind supt huhu-it-ea calendarule bizantin, rupe cu acstd reguld, s calculezd ain't plan Evanghelia de la 1697 dela Hnstos , OlteniT, tipdrind Evanghelia la 1746, Incep Yardg cu aria dela
Adam Tot acest lucrn fac s Moldovenif, cant pentru Intdfa datd tiplresc Evanghelia la 1762, s
calculeth ant! tot dupre veluul obiceiti rominesc, adecd dela Adam, s de aceia pun mune anul 7270.
6) Despre Grigone s ceialalff tipografT, cant ad luat parte la tipirirea acesteY Evangheli(,
maY Jos.

7) Pecete In loc de steml. In Moldova se perduse, se vede, Kim de stank s de acela sterna
Domnitoruliff se numeste aid pecete.
0) Id; din titulatura Domnitoruld Moldovef este s ma fifirte corect scris , adeci cu aspira-

tie subtire pentru / si accent gray pentru co

9) Buor In loc de bour, Acstit scriere ncra rost alit la MoldovenT, cit s la MuntenT, vine
de acolo, cit In mintea tuturor Rominilor bourul MoldoveT, ca t6te rebusunle din stemele titriloi
romine, aveil In dInsele acum ceva misterios s ultat de cdtrd. carturanT Romrulor
70) Eca s aid o dovadd, pupn cam acopentd, elf familia Calimahilor din Moldova tg trligea
nmul dintre pimentenY, s anume prin Duca voevod, dar numaY erati scum grecisalY cu desEver.
sire, ca si domnitorul Muntenief Racovitd Calimahlf, fiind de loc din satul Calmatuiu, si-ail pre&cut numele pe greceste ar . vre o reguld In CalimahT ; adicd bunY luptItorY, sad cavalert Acestd
modi a. ros pre Rominff din t6te latunle si din Mote timpunle ...

www.dacoromanica.ro

142

Pe fata intia a foiei adoa :

Viiaa sfantului Evanghelistil Ioanna, dupa curnd o aa scrisa
Sofrome.

Pe fata adoa a aceleiai fol:

A acestuIa1 Evanghehstil Vnata. Dintru ale lui Dorothel
Mucenicula i Episcopula Tyrionului.

Pe fata intaia a foiei a treia :

glntnntare pentru cetarnia Evanghelhlort, de unde s incepa,
i undo s sOveresc.

Dela fOia intia a teestului pn la 22 inclusiv sint tiprite

Evangheliile dela loan, unde se inkeie :
(Steritul Evanghelnlort lui Ioannt, dela Pati, pana la Dumineca Rusalfflort.

Pe fata intia a foiei 22 jOS:

eDecl 11) sE5 incOpe dela Durnineca Rusahilort inamte, Matthel

i Luca, cumil arata inainte, pana la lasatula sOculul de Branza.

Neff so Incepa Evanghelnle lui Marco.
eInsO sasO tie, ca de la PatI pana, la acIasta Dumineca a
Rusaliilort, sO incOpe sOptarnana, i so numOra de Dummeca pana
Sambata. Tara de aicea de la inceputula lui Matthei inainte, sOptamana sO incOpe de Luni, pana Dumineca sOra, i sfOrinduse Dununec, sO face incepotura sOptamaneI Iara de LunI : dupa randuiala Evanghelnlora celora greceti.
gPentru acOsta dara, totI Preotil i Diacoml, este s tie
acst randuiala, i acesta nurnOra ala septamamloril preeurna arata
Inamte, ea sit nu se smintOsca dupa numOrula izv011elora celora
slavinetI, pentru ca nu se potrivete 12).
11) Ded In loc de deciT, i acesta pentru de aid al nostru de aste-cIT
11) Dela foie ?mem a tecstuluT t On e. la a doe sled i opta este scrisl de mine urmetrea notit
1Hs. eAcisat sfintd ,r: Rumnedhascd Evanglielse a ad cumpMato Dumnelul The BolIs. ca descul maul dzn anutul Niamfulut ot selo Galbeni , dila draconul The a dila Vasilk is dila Androme sz dula toff setenzi ot selo Hoc:fir:gut, 10 au dat pc dinsa septe let pal 'run
stlenta mizlt ph-ritosulur fizeolulur Ursula arum imi este numele d,et loan sz ad data la sfin-

tut munte cel minnnat al Athonula Ia sfintul skzt unde este hramm sfintul ,u sMvaul lite prorocul cas fie 'in veer nedlltstri pomand ,rs infrumsefare sfintet buena ps fie plizmad inamte liii
DzanneVed

,u aprecutatel innicst sfinfu sale purure ficthu ii marnt cm& ate acoperan'int tutuior ars-

www.dacoromanica.ro

143

Dela fbia 23 pn la f6ia 58 merg Evangheliile dela Matei,

unde se inkeie :
eSfritula Evangheliilort lui Matthei, 'Ana intru acst Dum1-

neca a apte spra dOce, ce so klama a Hananeiancei.

tIara, de aicea inainte sO incOpe Evanghehile Lucai spre a
opta spit, deco soptarnana dupa Rusahl, precuma iaste insOmnata:
incependuse sptamana de Luni pan/ Dummeca sra precuma este
scrisa i pana aicea.

Pe fbia 59 6o urmz:
Predislo vie dela Luca a sfintei Evanghehl.
NB. Acest5, predislovie cuprinde biogi afia Evanghelistului Luca, carea
este comunn, tuturor Evanghelnlor, i MIA de vre o insmnMate pentru istoria i htera tura ronnAn6scA.

Pe f6ia 60-105 urmz Evangheliile dupre Luca,

unde se inkeie :
eSfOritult Evanghehilora Lucal pana in lasata SOcului de
soptamana Branzii, de postula cela mare.
tiara de aici inainte sO incepa Evanghehile lit Marco, dina
sambata lui Sftil Theodora inamte, pima la sfinta i Dumnecleiasca
cli a Patilora, precuma sinta insOmnate toate pre randa inainte.

Pre fbia io6:

eVnata sfintului Evanghelista Marco dela Sofronie.
cfil acestuia1 Evanghelista Vfiata pre scurta dela Dorothel
Mucenicult Episcopula Tyrulut

Dela fbia 107 139 merg Evangheliile dupre Marcu, lar

pre-fala adoa a acestei foi este:
eInceputula Evangheliilort celora 11 Voscresne.

Pe fata a doa a foiei 143 :

tSferituld Voscresnelora.
tindor p robulur lur Dunmedrii Bit ertare de Mate prcatele fi ant truniso pe ficrrtntele Theodone
dda Drain/net-net ca sa so rifted la locul tel sfint mar sus numd p firecurata Jicthrd sdl ducd cm pace
suptpocrovul (=--.- acofiet emintul) sfin/ir sale tel putermc la locul cel dot it Ekpreotul Ursul loan
atn sem Ft mi rag sfinpilor act, e plli uslY sd nti pomem /1 p pre mine ptent prepos. vlet 7282

( --In.& lume

i dn:

(=dde).

www.dacoromanica.ro

144

(De aid inainte se incepe oranduiala Lunilorti pre Praznice,

fiqte care Praznicg cu Evanghelia lui: precumg este oranduit i
In cea G-recOsca: nici mai adaosg nici mai lipsitd.

Pe fbia

144-185

este:

(Inceputulg Synacsarului, intru carele se cuprinde oranduiala

Evanghethlorg a fiete caruia Lung.
Pre Rola

186:

( E vanghelide deoNte la Iplele sfintilorg caril n'at Evanghehi

de randg la Smacsariu, Adeca la oranduiala 13) Lunilorg.

De pre fala adoa a foiel 187-191 sint Evanghelii la deosebite

trebuinle, care se inkele cu
(SfOritulg Evanghethlorti celoril de toata treaba : carele 14) sag

melatil dupa orandmala Evanghelnlort Greceti.

Dela fbia

191 fata adoa incep Evanghelnle la alte trebuinle

i merg pana la fbia 194, unde se citete:

cSfarita i lui D-cleti lauda.

De desupt :
(Slava, Cinste, i inkinaciune celui in Troit unuia Duninepg, Care nOg ajutatti dupa inceputt de arnt ajunsil i sfeqitula.

(Typaritusail in Anulti dela rnantuirea Lumil 1 762.

( De Grigorie Stanovici Typografti. 16)

(Cu cela impreuna osterntorit i indreptatorig La tott lucrulg

Sandulg BucurgtOnulg. 16)
ei diorthositorig Evloghie Monah. 17)
14) Orindueld In kc de randuell stmplu Acestd vorba, in forma de corandueldto ca 5i spre
o sfintat p In loe de prea sfintn, slnt resturT ale InrlurtreT rustsmuluT asupra Moldoverulor
14) Carele articulat In kc de care nearticulat Nereguld gramaticala.
14) Grigone StanovicT npograful, care maT este 5i cstlograf, 51 tried nu de rand, se vede, ci
era Intitul ttpograf chn Mitropolla MoldoveT, cea Infitntati de pre timpul MitropolttuluT lacev, Tar
de Gavrul cel mult Inavutitit,
14) De3pre Sandul Bucurestenul stun numaT atata sa dicem, cat ne spune despre densul Grtgone StanovicT , adeca, ca el a fost dmpreund osterntor o Indreptdtor la totd lucruld st
p6te, clt era dus la lag dm ttpografia MitropolleT Ungro-ValalueT, uncle, cum am vddut, era o scold
de tipografie mcli de pre tunpul nemuntoruluT Antim
17) InsfCrot, tot, ce putem slice si despre monahul Evloghte, stIt numaT tn note de sus , cd el
adecli era 3 diortositond, &deed corector. Dar nu stun cu siguranta, dacli el a corectat numaT gresalele tipografice, sail 0 tecstul EvanghelteT. Acesta nu se p6te sprynt cu dovedT,

www.dacoromanica.ro

145
* * *

Din punctul de prime al maestriilor grafice, Evanghelia dela

Ial iL din 1762 pdte fi privita, ca un produs maestrit, i pare, ca
are menirea, de a face epoha in acesta privinta. Csilograful Grigorie Stanovicl, care a i tiparit acesta Evanghelie, este un adeverat maestru in maestria sa ; i el nu p6te fi aseir enat cu nicl
unul din csilografil Bucuretilor i al Rimnicului, contimpuranl lul,
i apol cu elementele liturgice i cele artistice ale csilografiilor sale
semAna mai mult a roman, care trebue sa fi invetat maestria prin
Liov, conducendu-se i de csilografille lui Antim. 12icem, ca, Grigorie trebue s, fi fost roman, judecandu-1 dupre numele lul de famho Stan-ovicl, i mai ales dupre soiul ornamentelor sale, care, ca

i Antim Ivirenu, lucreza cu rainurl, fol i florl, ba kiar cu romanesca VazdOga. Despre ceialaltl dol csilografi, caril at lucrat ic6nele celort patru Evanghelit1, i se numesc Ierei Mihaile Slaviclki i Monahul Teofan, tim sa spunem numaT atata, ca el, judecand lara1 dupre numele de famine al preutului Mihail, clic Slaviciki, semana cel pup acesta a fi ruten de nm, er dupre stilul
csilografiilor indrzrnm a adauga, ca el amandol at invetat maestria csilografiel in una din tipografille Liovului, dad, nu kiar a
lavrel de acolo. Dar sa studiem ornamentatia Evangheliel ndstre
in mod mal amaruntit :
POrta cartel este incadrata intr'o vigneta, ce are forma unul
templu, compus dintr'un frontespiciu, doe coldne pre amandoe laturele 1 un pedestal, ce imbuca, coldnele. In frontespiciu este sculptat Mantuitorul in vestmintele tdte archierep i cu mitra pre cap,
avend amandoe manele intinse spre bine-cuventare, i eclend pre
un tron larg bizantin, care este umplut cu serafimi de cel cu se
aripi. Sus pre capitelul coldnel dela drepta sta In genunke i inaripat ingerul emblematic al Evanghelistului Matel, tinend in maul
Evanghelia. De desupt este un serafim cu doe aripl, i supt acesta
icOna in mic a unui srmt, lar pre coldna in jos sint icdnele Patriarhilor Gherman, Serghie 18) i Sofrorne i a Arhiepiscopulul
Ioan (?). Supt aceste icOne, i anurn pe pedestal in partea despre
colOna drepta este boul inaripat i emblematic al Evanghelistulul Luca, tmend Evanghelia. Pre capitelul coldnel dela stanga este
leul inaripat i emblematic al Evanghelistulul Marcu cu Evanghelia
in labe, Tar supt acesta serafimul cu sfintul, corespuncletor dela
drepta. In jos pre colona Patriarhul Anatolie, Joan Damaskin, Ioan
Mitropolit (?) i Andrel Ieramit Patriarh (?), lar de desupt pre pedestal vulturul emblematic al Evanghelistului Ioan, care tine in

ghera drepta Evanghelia i pre cea stanga sta. In sferit supt

is) Ina un semn, a Grtgone Stanovid a Inveat cmlografia in Liov; st anume punerea in
Evanghehe a Patnarhulta Serene, cel frte cinstit de Rug, st apoY inlocuirea Apostolilor, dupre
cum fAcea Antun cu aY se, pm PatnarhY st altY sfinct

www.dacoromanica.ro

146

tecstul portei dela carte i intre emblemele Evanghelistului Luca

i loan avem icena intimpinarei DomnuluI, hramul vekul al Mitropoliel din 1a1, dar pre care este scris stretenie = intirnpinare, ;
i subt icena mai avem sonic Gligorie t(ipograf). Acesta nu lasa
nici cea mal mica indoialit, ca vigneta nestra este lucrare a manelor lui Grigorie Stanovici tipograful, i apol ea ne mai face sa
vedem, ca tipograful Stanovici era un csilograf de frunte, care, corn-

parat cu Antim Ivirenu, ne silete sa o spunem, Ca el il intrecea

pre acesta in infatiarea umbrelor i a arabescurilor, ce intra In
vignet. Apoi Stanovici, fiind un csilograf inriurit de c61a din
Liov fata cu kipurile, ce pune In vigneta, disputa lui Antim i
csilografiarea florilor, judecandu-1 aid numal dupre fineta florel corn-

pusa, din foi i ramuri, pre carea el o pune de-asupra tecstului

din 'Arta, i care flere cu intrega vigneta pare, ca a lucrat'o in
anul tiparirei Evangheliei, 1762.

Sterna tarel, carea este megata pre fata adoa a foiei intala,
este lucrare tot a manelor lui Gligorie al nostru, i ea este pusa
intr'un kenar patrat, compus din arabescuri, a carora frurnuseta
li simetrie se descopere numal printr'un studiu staruitor. In kenar
Grigorie Stanovici a gravat rebusurile stemel domneti, adeca bourul cu serele la drepta .1 luna la stanga, de-asupra steoa cu se

rage, iar in verf corona regala cu buzduganul la drepta i sabia,

sat, mai drept, palopl la stanga, tinute de clocurile a doe paseri,
eite din mi)locul ramarilor, ce incunjra rebusurile. Apoi golurile
dintre rebuse sint umplute cu doe ramuri grose, ce merg la drepta
i la stanga rebusurilor, i's eite din locul, unde se intilnesc doe
gaturl de paseri, care tin in ciocuri alte doe ramuri mai subtiri,
avend menirea, ca cu- foile i florile lor s umple golurile, lsate
de ramurile cele grese. Daca, dupa descrierea stemel, ni propunem,

ca sa o studiem mai de aprOpe, gasim, ca csilograful Grigorie a

fost un maestru fOrte indemanatec in sculptarea vazdogelor, a foilor i a rarnurilor, ce umplu sterna, lucrata de dinsul ; i aceste
fac din dinsul un csilograf de frunte i tot-o-data cu gusturi romaneti, i noi mai adaogam, ca, el in acest soul de gravuri bate
pre Antall lvirenul, care iara1 era fOrte indemanatec in sculptarea acestui fen de ornamente. Grigorie are ince 1 lipsuri simtite
kiar in sterna ; mai intal el ni se infatiaza un sculptor de rand
in gravarea rebusurilor stemel, i in sferit este hpsit totalminte
de cunotintele eraldicel, lucrand numal cu imaginatiunea sa i
combinand gaturl de paseri cu ramuri de copac.
Tot daltei csilografice a lui Grigorie datoram o iconita cu
Hristos in kip de Emunuel tinOr 1 cu manele bine-cuventand, pus
de dinsul intr'un rnedalion rotund, incunjurat de rarnuri, foi 1 vaz-

dOge, tot frumos lucrate, 1 argat in fruntea Evanghelnlor dela

Matei, Luca i Marcu. De asernenea arabescurile, pre care el le
pune Intre tecsturi, spre a desparti Evanghelhle dela deosebitele ser-

www.dacoromanica.ro

147

viciT,

aeclarea lor, literele florate, precum i liniile, ce incadreza

teestul Evanghehilor, shit lucrate cu mestrie i arilate cu mult

gust i cu kipul acesta nob putem sa clicem despre Grigorie Stanovici, ca el a fost un cszlograf de frunte i un tipograf de ?mina
intdia, disputand aceste mestril nu invetaceilor lui Antim, ci insV
dascalului lor i al Bucureplor...
Iereul Mihail cu monahul Teofan sint a1i doi csilografi, caul
aU luerat Inca din anul 1761 icOnele celor patru Evangheliti, aeate pre o fata intrega, ce sta inamtea tecsturilor, precum i
iconita cu rastignirea, pusa in fruntea Evanghelnlor dela Joan. l2icern, c aceste icOne sint sculptate de aceti dol csilograff, intemeindu-ne pre datele, ca in icOnele cele marl avem klar numele lor
cu anul gravarel acestora, iar in cea mica avern florile, ce incunjOra
medahonul cu iconita, de sold deosebit de florile, lucrate de catra
tipograful Grigorie Dar mai amaruntit.
IcOna sfintului Evarighelist Ioan, ce are in aureola, gravat

CTikifi

eg Iwaturh =St. Evanghehst loan, este cu infaiiilarea de batrin, cu

barba mare i cu per la frunte i pela tirnple, stand in 'moire descult i
purtancl camaa iudaica, incinsa la briu, iar pe de asupra o toga mare
i larga. Intre degetele manel drepte tine condeiul, i pe bratul stangei,
sprijinita cu degetele, este Evanghelia cu foile resfirate, uncle se
citelte : cLa inceput era cuventul, i cuventul era la Dieu,. Ca-

pul sfintului este incunjurat de nori, i in coltul de sus i dela

stinga al iccinei este Lin nue spatiu alb i rotund, unde sta scris :
o :fr(o)g =D4eti, i de unde pleca multe raqe, ce ail menirea de
a inspira pre Evanghelist. La di opta icOnei este o masa de o ecsecutie cam rudimentara, pre carea st o carte, un cutit i anul 1761,
iar la margenea mesei este gravat vulturul emblematic, tmend in doe

cahmarea cu un alt condeift in launtru. La piciorul drept al Evanghelistului este un ruloil mic, pre care sta gravat : cIerei Mihail,
iar in coltul dela stanga al icOnei i tot jos este alt rulo cu inscriptia : c monah Theofan In deculte kipul sfintului are infatiare
ecspresiva, il arata ganditor, bar dalta csilografilor nVri a tlut

s intrebuintaze lmiile cu punctele, spre ada bine umbrele, trebuitOre fetel, manilor, piciOrelor i kiar hamelor, i sa, La din totalul icOnel un obiect mestrit.
IcOna Evanghehstului Matei, infatilata in fa
i nu in profil,
ca alul Than, are o inkipuire lurninOsa cu fata i okil fOrte
i stand tot pre picnkele desculte, are perul capului scurt i deplin, iar barba cu mustatile cam stufbse i destul de mare, fiind
0 awl in aureola sells . CTiklii es-MUM AIWA = sfintulti Evanghelist Matei . La capul Evanghelistului este ingerul emblematic,
ecsecutand cu tlegetul aratator al manel stangi gestul atentiunei,
iar in coltul drept i de sus al icOnei spatiul rotund, in care este
scris : 46 es** = D-clett, , de uncle apoi pled, raclele inspiratOre.
Matel de statura scurta, imbracat ca i loan, tine in drepta con11

www.dacoromanica.ro

148

deiul i cu stanga Evanghelia, pre carea este gravat : ecap I. Zacelo.

1. Cartea nmulul, lul Iisus Hs. filult lul David, fiiult lul Avraamt.
Avraamt a nascutd pre Isaact, Isaac all nascutu pre Iacovt,

Iacovt all nascutU pre Iuda,. Pimentul, pre care sta sfintul, este
accidentat, i pre delurI la drepta i la stanga sint gravate case,

pirguri i un templu, i csilografti, acum cunoscuti, scriindu l numele cu anul 1761, nu Uit, de a grava i fumul unui co dela o
cas5, numai calimarea, obiect ahmntrelea trebuitor icOneY, este in-

kipuita mal mult ca o cutie rotunda i gravata lamg piciorul

sting al sfintului In deobte vorbind, i comparand pre aceti csilograff cu Grigorie Stanovici, nol ii gAsim mai pre jos d6 acesta,
mai ales cand voiesc a grava plante.
Evanghelistul Luca este inkipuit, descult i paind. Fiind imbracat in hainele, obicinuit intrebuintate de csilografil notri, are trupul
pe jumatate intre non, fall de ralele inspiratOre. Sfmtul cu privirea
inamte ganditOre tine condeiul in drepta de-asupra Evangheliel", ce o

are deskisa pre bratul stang, i avend in aureola scris : t cri

eintip Athca = sfintul Evanghehst Luca,. La drepta icOnei este gravat un templu in dosul unui del, care este presarat cu mai multe
plante i tin copac, lucrat tot rudimentar, iar la mijlocul uneI tunic
pare a fi atirnat de un bgt calimarea, i langa piciorul stang al
sfintului sta bourul emblematic in genunke. i aid csilografii Mihail
i Teofan au lucrat o icOna, cu destula mestrie, neuitand a1 pune
lit locurile respective nurnele lor cu anul ecsecutiei, 1761.
Icena Evanghelistulul Marcu cu piciOrele desculte este aptOM in fata Evanghelnlor respective, avend statura inalta i fiind
incunjurata de norl pana aprOpe do briu. Kipul sfintului este ecs-

presiv i mai mult contemplativ, cu perul scurt i dephn in cap,

cu musttile i barba mic, impartita in furculite, Iar ca imbracaminte are cilmaa strimta pana aprOpe de glezne, i este invalit
cu toga cea larga i mare obicinuita. Pre aureola Evanghelistului
sta scris crrikiri eenierk Alapa = sfintul Evanghelist Marcu,, lar
cu degetul manei stangi arata spre Evanghelia deskisa, pre carea
o tine cu drepta, i uncle este scris : (Capt.' I zacelo 1. Inceputul
Evangheliei lui Is. Hs. fitulti lui D-det, precumu iaste scrist in prorod In coltul de sus al laturel drepte a icOnel este spatiul ro-

tund din celelalte icene, unde este gravat un triunghig, lar in

ed)c D-qefi3. La di epta icOnel dupa un del

acesta este scris:
este un castel cu pirguri, pre del i intre piciorele gOle ale EvanghehstuluI flori i arbucI cu numele lui Ierei Mihail, 1761 i monah Theofan, Iar langa piciorul stang al sfintului leul emblematic,
inarmat cu aripI si cu fata de om. i acesta icOna, ca cele similare el, are infatiarea unul kip ai tistic, de unde lipsesc atributele
liturgice ale unor asemene icOne; adeca i aid ni se aratel estlografi Mthail Ii Teofan, ca nt2te beirbati abili in mdestria sculpturei,
dar lipsiti de cunoghlele leturgice fi arheologice ale rndestriei lor,

www.dacoromanica.ro

149

Sfinta Evanghelie dela Ia1 i din 1762 are fara cea mal mica,
indoiala insrnnatatea e in privinta maestrillor grafice, i noi adau-

gam klar, ca ornamentatia el cu deosebirea de stil face epoha in

istoria culturel romaneti. Mal mult. Mid comparam arabescurile
cu flonle i hterele florate din acsta Evanghelie cu corespundentele lor din Evanghelnle de Bucureti, gasirn ceva cornun intre ele;
i anume, c Grigorie Stanovici a mers pre urmele lul Antim, a
parintelul csilografiel rornaneti din vcul XVII-lea, cautand a pune
in ornamente florarie romanesca. Cu rcOnele ins se skimba cu desverire lucrul ; i in acsta lature rconografia luI Ierei Mihail i
a monahului Teofan intemeiaza o cOla noua, deosebita de cea antimiena din Bucureti, i cu inclinapnl spre rutemsm i nu bizantinism ; scOla, carea apoI s'a pastrat in mOntistirea Nmtulul, ba
spre sfritul vculdi trecut incepuse kiar ase rusifica.
*

Daca Evaygheha nOstra are insmnatatea ei grafica, nu putem

acOsta hce i despre valOrea ei hterara. Antirn Ivirnu cu activi-

tatea lul literara, dupa ce aellase un curent puternic in Bucutetf,

merge cu inriurirea prm invtaceri sl pana la Ia1 in 1762, lar
in 1765 il vedem inriurind klar in Blaj. Evangheha din studiul nos-

tru este o copie credinciOsa de pre cea tiparita la Bucureti in

1760 de catra Iordake Stoicovicl, i tag, cosirdia, MitropolituluI
MoldoveI, Gavrill, cu diortosirea monahului Evloghie se rnarginete,
cum se vede, in adunarea personalul, trebuitor tiparirei Evangheliei,
intre carii awl trebuesc arnintiVi din noil, romaniI Grigorie Stanovicl cu Sandul Bucuretnul, din caril cest de pre urma pote kiar,

ca a adus cu sine Evanghelia de Buoureti dela 1760, i a convins i pre Grigorie a urma acestui tecst. C1 Sandul a ti ebuit sa
alba o mare inriurire i asupra lui Grigorie tipograful se vede i de
acolo, ca acesta il mai numete pre Sandul. tImpreuna ostenitoi iu

i indreptatoral la total lucrulti,. Dar nol vom arata awl raporturile dintre copie cu origmalul, incepend mai intai cu asemanarile :
In ac6st privmta vorn spune cetitorilor nqtri, ca arnandoo
Evanghehile impart tecstul pre capiLule i qcele. Apol vorn adauga,
ca tOte formele arhaice dela trecutul verburilor sint lasate cu desvOrire, i Evanghelia dela 1762 'lice cu cea dela 1760 : earl fosttl,
lOu clisu, sau bucuratil, ; sail ,mainele, de nu vomil baga degetulti
mieu in ranele cuelorfi, i de nu voiil baga maim mea in coastele
lui, nu voiti crOde,. Asmitnrile dmtre tecsturi mei g pana la imprumutarea i de traduceii greite Aa Antim cu Atanasie tiaduce
rtZs, atrOduo, ..
ipiey baiTfl
literar tecstul : cogalic dtpia;
find sOra in qioa aceia intru una de sambete,, in loc de : intru
T:11

Tii

www.dacoromanica.ro

tt

150

una din sambete, i tot aa il da i Evanghelia 'Astra., mergend

se intelege pre urmele celel dela 1760 ; sail adfiers nvEziga aylova nu
traduce cu Atanasie cprimiti Duht sfinta,, ci cluati Duhula sfintil,,
adeca merge tot dupre Evanghelia dela 1760 ; ori tea sinta glasult,
ala celul ce striga, in loc de tea sint glasul celui, , sail cacsta

laste marturia a lui Ioanal etc. Insu0 numele lui Vespasian din

viata Ev. Than de Dorotel este imprurnutat cu greala din Evanghelia

dela 1760, i. clis Vespesian. Nu putem sa trecem cu vederea i sa

nu aratam i deosebirile Evangheliel din 1762, care sint mai mult

rnte moldovernsme, datorate de sigur lui Grigorie tipograful ; i
de aceia el cele de mai multe oil culege : ceste, in locul lui ciaste,
al Evangheliei dela 1760, ,Indreptati, in loc de ,indirepta,

cPetra, in loci' de ,Petru , i altele.

*

Privind la Evangheha nOstra din punctul de vedere al ortografiei, o gasim larki de o insrnnatate nu mica. Fie-care htera in
manele lui Grigorie tipograful IV are sonul ei propriu. i pe langa
aceia, ca litera Evanghehel dela 1762 este drepta, maFata in flOre i
cu fOrte puVrie asverlituri, aid vedem mai ales tosirdia, Mitro-

politului G-aviiil, sail mai drept a lui Iacov, de a avea o tipogralie, carea in material intrecea pre cea a Mitropohei din Bucureti,
cel ce acum se tome. Aa tipograful Grigorie intrebuintaza f6rte
regulat pentru sonul i la mceputul voi beloi pre +, 'far la rrnjloc i
sfOrit pre x, i pentru acsta culege : qapS, 411,1XIHME, 4TIRI etc.
Pentru sonul a are nurnai pre rk, iar in locul lui II scurt intrebuintaza pre k = len, i aerie : cat; ilsorn KiiMATII, HIM, HEIlliTh etc.
saa : 1 KIJ11911, czivicpimmASch, CrkT$T1f , pre 3,- = uc, il pune Mae rar,

i acsta numai la sferitul randurilor, i inca cand spatiul nu-1 da

loc pentru h, ca in : cl-KTSTY, SH80. Pentru diftongul ea are pre
.k = iti la mijlocul i steritul vorbelor, i pentru acsta scrie .
cagrkurk, Ark, mrkm, ArkyrrSim, Karr k etc., lar pentru diftongul ia are
pre m i A, i le intrebuintaza pre ra la inceputul vorbelor, 1 pre
A la mijlocul i steritul lor, i acOsta pentru a arata pre la, cand
el se formeza din i i a, saa cel putin cand crede acesta, i de acela
culege : C rark, mark, Itrilhlrh, girau,%, 14CTE, de mai multe-ori PCTI,
a (Ifeh, 41MATE, LIAtIA4/111,11, tarkivkiiiii., etc. Pentru i are patru semne ;
pre f lung la inceputul i mijlocul vorbelor, mai ales cand il urmeza o vocala, sail un 1 scurt c INCSCh, Stla1114-1I11, lamielTrh, MIE8, 11,1,
EMI-WA KailI11; pre 11 duplu la mijlocul i steqitul vorbelor cu son
une-ori lung i alte-ori scurt : c.31111E, HEIlliTrK, C4sX4pLUNFIA8Crk, H1111$irh,
T9141411Crh, 11111, LW, A401, nal, manuM, iturri , pre 5 =I numai la

ste9itul vorbelora Mae iar i asverhta, i tot-d6-una cu sonul de

www.dacoromanica.ro

151

I scurt : t8mr1mu, ; 1 \\ I tot rar, asverlit i la sferitul vorbelor:

ersiwair, etc. Pentru o are pre o mic 1 w mare, intrebuintandu-1
cam neregulat ROM, dICOMV, 9VJA4.1, M11}KAVOK8,1%, 13011, Mph, Aopk, A0c10,
TWTh. Pentru u are pre oy sag 8, adeca 0 eu v in cap, i Iargi le
intrebuintazg neregulat : 14,0411-18,1k, 011181Ik, dar i Milk, 3irca8, OrIEHH--,
LIR 0111,1,E etc. In deobte ortografia kirilicg a lui Grigorre Stanovici
este mult mai regulatg, de cat a lui Iordake Stoicovici, i se vede,
el el, find trpograf i csrlograf de mana intaia, era tot-o-data qi un
gramatic nu de rdnd.
Tipograful Grigorre are mentele sale 1 in privinta punctuatrei.

El intreburntazg (*) stelqa pentru despartirea versetelor unul de

altul, i lasa cu totul punctul de jos (.) ; 1 pentru acesta culege
i.. wi 8 Mick : licItlE Ho= * A8r1k dt-IrkiN a8 314Ch O1IIEN1. Apol doe
puncte (:) in deobte se intrebuintaza rnai regulat de catrg Grigorie,

dar tot nu in totul, i pentru acsta pune doe puncte la bite locurile, unde are de adus citate C31108 hie: Lie erre Ailif
gie a48Epe;
1111-1

aS 3Hck iiiSma ari ickTcrk oTAFICSAII etc. nu lipsesce inse de a culege

1 aa.

Olity,5 epa

OirLIEHIVIII4

aA8uau,ii

ASA

11EHT98

tispHica

)1{1,140K1-1A0pk :

Om .irrpS i'ak rk HS niarh :

qH Crk aiig% dram Ir4411,10prk*. Virgula in manele lui Grigorie are intrebumtarea aprOpe regulata, find numal une-ori inlocurtg cu doe puncte ; i
nu mai virgula punctat (;), ca semn al intrebrel, este pus in mod cu
1161111TA8 hi-C, M. *

sag : Ka ToTb.

41111E

He%

totul regulat, i de aceia culege

i wri ,a,e 1-18 Koo 6Krti MI,IET8Ak MiES

ROIO 11SHE &Mild twk .3 KOMI ASA, HS Korc

4 /Mar% KSEAVOilk, 11111 4E 118

KAAE .1: dar culege 1 aa : tRimirra8 Ieic, 4sIimAy 8weine ,itK8ATE: LIM
QS CTIAITh 4 Au*Kn0K8m, inupk, WII AS Mick:* sail : i Gat; LIF cILlyri iWIITIt

I REA; aS iaroarb. lIpopon; etc. .4a, ca 1 cu punctuatia maestrul

nostru Grigorre are insemnatatea sa, 1 el inkiturei cele mai multe
din neregularitcitile punctuatid tipografilor din BucureVi.
*

Ajuni la sferitul studrului Evangheliei de la 1762, sintern

datori s recundtem, ca. Mitropolitul Gavrul al Moldova a depus
cosirdra 1 cu toata kieltuialg, nu intru intemeierea tipografiei
dela Iai, pre cat in bine-cuventarea pentru tiparirea Evangheliei.
Tipograful Grigorre Stanovici, find trpograf 1 csrlograf de frunte,
..r avend de e osterntoriti, pre Sandul Bucuretenul, a tiparit Evanghelia, ingruind mai ales de ortografia 1 regularitatea punctuatiei,
1 lucrand multe din ornamentele Evangheliel, le-a aplat cu mult
gust 1 kiar estetic, iar Iereul Mihail Slavicikr cu monahul Teofan
at proadus rcOnele celor patru Evangheliti, lucrandu-le intr'un stil
ruteno-roman. Numai despre monahul Evloghie noi nu tim, ce sg
spunem. Fost'a el cdiortositorig, al. tecstulur? Lucru, ce rioI am

www.dacoromanica.ro

152

veclut, ca nu 'a avut locul. Corectat'a el tablele tipografice? Niel

despre acsta panl, acum nu tim positiv. Tot, ce putem clice cu
sigurant, este, ca Evangheha din Im1 dela 1762 pune aid temelnle unel tiparirI ternelince a cartilor bisericeti, care apoI se continua in manastirea NOrntului supt inriurirea unul curent rusesc
mal pronuntat, care i face deosebirea de stil In maestrille grafice
ale MoldoveI.

-..--.

.4

www.dacoromanica.ro

x.

ENTHROHELIIH
DIN

1 7 6 5.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANtSCA DIN 1765.

Evanghelia, ce voim astudia aici, este eita din Blaj, centrul
cultural vntor al Rornamlor din Transilvania. Intrebuintand Romanii
de peste munti pana la anul 1765 Evanghehl, tiparite in Bucureti
i mai ales la Rimnic, el cu acsta Evanghelie pun inceputu lunei
culturl bisericeti de ritual, carea merge crescOnd din ce in ce, luand

mult vreme aminte, ca cu tipariturile lor sa nu cap, dela invtatura bisericOsca a fratilor lor de un sange. Dei uniti cu Biserica romana Inca dela sfritul vOcului al XVII-lea Blajemi, voind
a tipari i el o Evanghelie, nu indi aznesc, ca Romanii din BucuretI i cei din Rimnic, sa intre de-adreptul in tecstul grecesc, i
s fad, o noua traducere, dupre cum a facut Cantacuzin, Atanasie
i Antim la 1682, 1693 i 1697, sail Damaskm cu tecstul celei de
la 1746. El spun, ca i acetia, aprOpe la tot pasul, ca Evanghelia din

Blaj este dupre cea grecsca, dar, cand ne uitam mai de apr6pe
in tecstul acestei Evanghelii, descoperim, ca, Evanghelia dela 1765
Intru atata este in tecstul grec, intru cat nol am vqut, ca a fost i

Antim cu tecstul dela 1697 ; cu alte cuvinte, ca Evanghella din

Blaj dela 1765 este in privinta ltterard o copie de pre Evanghelia ltd
Antim din Snagov.
Blajenii, capatand un tipograf in persOna lui Sandu, fiiul lui
Ieremia tipograful, i de loc din Iaii Moldovel ; mai avend la indmana i pre alti dol tipograff Rimniceni, adeca pre Petru i Than
din tipografia Episcopiei de Rimnic ; incredintaza. tiparirea Evan-

ghehel maI ales lui Sandu, dandu-1 el, sau 'Ate impunendu-i i
insuli Sandu grna, de a nu trece peste traducerea lui Antirn de
la Snagov, facnd ins multe i simtitOre imbunatatifi la tiparirea
Evangheliei in ce privete maestrille grafice. Dna. Antnn IvirOnu
a infiintat in Bucureti o cOla romano-bizantina, In maestrule grafice, i. inriurirea acestel cOle Intra i in adoa jumatate a vculuI
al XVIII-lea, tipograful Sandu, noi vom vedea, intemeiaza 1 el o
cOla tipo-csilografica in Blaj de un stil deosebit de cel din Muntenia, i nol inclinam al numi moldavo-rutenesc. La cea intaia pri-

www.dacoromanica.ro

156

vire ornamentatia 1 mai ales icOnele lul Sandu din Evanghelia de

Blaj iti da o impresie deosebit, i and supul analisei impresia
catigata, deseoperi, ea aid a preeclut un gust deosebit, iar motivele icOnelor cu amaruntimele lor te due pana la lavra stavropighiala din Liov, sat te vecli nevoit, sail aduci aminte de tipografia dela Ia1 a lui V. Lupu, carea era infiintata pe langa Academia
vasiliria de pre langa memastirea Trel-ierarhilor i cu tot materialul,
ba i lucratoril trimi1 dela Kiev de earl Mitropolitul Petru Movila.
Aa, ca, nol, in deobte vorbind, o spunem, ca la Evanghelia din
Blaj dela 1765, privim, ca la cea intdia intreprindere a Romdntlor
din Transilvania intru tipcirtrea Evanghelid pentru ritualul bisericesc, 0 cd acstd tipdriturd, neavend vre un merit literar, intemeiazd
cu stilul ornamentatid sale o rdld moldavo-rutenescd in slnul biser Icei unite din Blaj. Dar trebuete sa o spunem i ac6sta, ca insu1
Blajamlor

unitl mai bine le era pe plac o ornamentatie moldo-

vensca, carea era framantat cu elemente ruteneti, i prin urmare 1 poloneze, de cat una muntenOsca, ca a lui Antim, unde
rnaestria bizantina esth aa de batatOre la oki

Si pentru a dove& i mai bine aceste Weil ale nOstre in

privinta Evangheliel din Blal i de la 1765, sa incepem cu amaruntimele el:
Prta cArtei:
(Sfinta i Dumnediasca.
ealui Isus Hristos Evanghelie 1)

(Acumh intaih typarita, suptti stepanirea Prea Inaltatel Impratesel RimlOnilort Printesel ArdOlului 2) i prod 3)
( Mariei Tb eresii.

(Cu blagoslovenia Prea Lummatului i prea osfintitului 41 Kyriu Kiril 5)

( Athanasie Radnich.

Vladicai Fagaraplui, i prod;

(In sfinta Mitropolie a Blajulul.
(Anil dela Hristos 1765.
1) ea luY Is. Hs Evanghelles Pentru IntiTa data se IntlIneite un asemenea titlu al Evanghelid , adec a. cu adausul de c ale Is. Hs s
2) Acum Intala data se tipareste Evanghelia In Biserica ArdluluT, mernta pentru ritual, de
acent editorml acesteY Evanghela (pee

cacumil Intaid typarita.

3) Espresia ci prods este slavona st Ins6mnza et caetera= p celelalte.

4) cPrea o sfinptulias In loc de prea sfintituluT Indurire a slavismuld de nord, Introdusi
In literature neistra bisericesca prin Moldovera, cad( cu Rasa clic Preosfintite, Tar In acesta
Evanghelie slnt puse asemenea espresiura de catra Sandul tipograful, care era moldoven, st Inca
din IasT

5) cKyriu Kra =a DomnuluY Domns In loca de DomnuluT DomnuluY=Kveice Kveirp,

sed iae--Domnul simplu. Acesta cloyeclesle ppm cunoltinta dm titulatura bizantina, ce se di
loriarhilor uneY BisericT.

www.dacoromanica.ro

157

Pe fala intia a foiel adoa :

cVnata sfintului v Evanghehsta Ioanna, dupa curna a(l scrisd
Sofrome.

Pe fala adoa a foiei adoa:

cA. acestuia Evanghelista Yhata. Dmtru a le lul Dorothei Mucenicultil V. Episcopula Tyrionului 6).

Pe fala intia a foiei atreia :

e Intuntare pentru cetanha Evanghelnlortl Preste tail anulu
de unde sO inc6pe v unde sO sOvOrescil 7).

Pe fata intia a tecstului incep Evangheliile dela Ioan i

merg pan la fata 45, unde se inkeie cu :
iSfervtulu Evanghehilorti lui Ioannti dela Pap : pand la DumiInca Rusallilora.

Pe fata 46 este :
iDeciT sO IncOpe dela Duminica Rusalnlora inamte, MattheI i

Luca, cumt arata inainte, Para la lasata sOculul de Pap. De saptamana Branzei. Decil incepe Evanghelnle lui Marco.

Pe fata 47:
c Vilata sfintuluI Evanghelista Matthei, de Sofronie.

Pe fata 49 incep Evangheliile dela Matei i merg pn la

fata 114, iar pe fala 115 se inkele cu
.

c SfOritulti Evanghelnlora lul Matthei, pana intru aciasta DumiInca a aptea spre pce, ce sO knama, a Hananeff.

(lard de aid inamte sO incepti ale Lucal 8) Evanghehl spre a

4) Aceste tithe sunt IntocmaY, ca in Evanghelia luY Antim dela 1697; adeclt cea tipttralt
la Snagov
7) Acest tipic lipseste din tecstul EvanghelieT dela 1697, st este luat din alte EvanheliT,
saU adaus de cltrii tipograful Sandu
6) Numele proprm al EvanghelistuluT Luca se declini si prm acstl Evanghelie ; dovadl de
Inrlurire a tecstuluT din 1697

www.dacoromanica.ro

158

opta spre yce sptmana dupa Rusalii, precuma iaste insOrnnatti,

incependus septamana de Luni pana Dumineca sOra, cuma laste
scrisu i pana aid.

Pe fata 116 :
elriiata sfintului Evanghelista Lucal; dupa cumt scrie Sofrome.

Pe fala 118 incep Evangheliile dela Luca si merg pn la

fata 209, unde se inkeie cu:
eSfOTtult Evanghelnlora Lucli, pang in lsata secului de
saptamana Branzei, de Postula celil mare.

chit, de aid inainte so incepa Evanghelnle lui

Marco,

din

Sambata sfintului Theodora inainte 'Dana la sfinta .1 dumneyesca

qi a Pastilora, cumt iaste insOmnatt toate pre randa inainte.

Pe fala 210
e VII* sfintului Marco, Evanghelista dela Sofronie.
e Acestuiai Evanghelista Arnat'a pre scurta, dela Dorothel
Muceniculfi Episcopula Tyrionului.

Pe fala 212 incep Evangheliile dela Marco si merg

pn la fata 268

Pe fala 269 incep Evangheliile Invierei si merg pn la fata

276, unde se inkele cu
e SfOrvtula celora 11 voscresne 9).

Pe fala 277:
elle aid inainte sO incepe oranduialan Lunilort, pre Praznice

fiqte care Praznica cu Evanghelia lui, cuma iaste orandulta in

cea grecOsca, mci mai adaost nici mai hpsita.
9) Vorba 4 voscresnita ate nu este met cel putin romanizath, ca tn alte Evanghelif , adecX
vascresnX

10) cOrinduialaa In loc de rAnduuda ; Inrlurire ruses*

www.dacoromanica.ro

159

Pe faIa

278

incepe Minologiul i merge pAn la fala

unde se inkeie:

283,

eSferlitulti tuturort Lunt lora, adeca a Mmologhionului, Dupa

curne iaste orandulala Evanghehei grecep 11)

Pe fata

383:

Pe fata

386:

t Evan gh elule deoNte.

iEvanghelti la sfintitul Bisricii, adeca la Tirnosla.

Pe fala

389;

tEvangheltile Sfintului Maslu.

Pe faIa 393 :
tSferita i lui D-qea lauda.

Pe fala

384:

(Slava, cmste i inkinactune Unuta D-clea celli Slavita in sfinta

Troita, carele a ajutattl dupa inceputa de ama ajunsa 1 Sfeqitult.

dui, cei ce ye Yeti intampla aceti bucurative in Donmult,

1 ye rug* pentru nol, 1 ce greala yeti afla indreptati cu Duhula

blandtelora nepumdune in ponost. Ca nu iaste lucrare de Ingert,
et iaste lucrata de mana de tarina, Ca precum iaste cu neputinta,

a nu gusta cineva thud moatte, intru acestql kipa i typografula

a scapa fara de grepla.
Typaritusail in Anula dela rnantuirea 12) lurnei 1765.
i De noi cel mai josii numiti typografi: 13)
11) Avein alet o marturte, a Evanghelia din 1765, tiparna In Blaj, este dupre tecstul grec si
anume dupre al Evanghelte ceT corectate de Annul la 1697. Despre acesta amaruntn maT jos
15) Pentru Intala data intalrum In sirul acestor studft vorba cspasentes tradusa pe romaneste,
si Inca bine, cu mantutre
13) Din 'weal Evanghehe lipseste aratarea cu acui keltuela s'a facut tiparirea. Prm 'Arta
carte't nu se face rucT o aratare despre acsta, precum st In alte parjT, Tar dm vorbele de maT stts
ar est, ca npografif, enumeratT maT jos, ar fi tiparitora acesteT EvanghelT, st Inca cu a lor keltula.
Dar nu maT rmne Indotala, a keltuela trebue O. 0 6 purtat Mitropoha dm Blaj.

www.dacoromanica.ro

160

cSandulft typografu dela Ial, sina Ieremia typografil. 14) i Petru

Rimniclanula Popo-Vici Cu Ioannil Rimnicianuli116).
*

Ornamentatia Evangheliei dela 1765 are, in deobte vorbind,

o infatiare proprie, 1 atat icOnele, cat i kenarele ne aduc
ammte de ornamentele cartilor bisericeti din Liov, care infatiaza

kipuiele i dispositia ornamentelor in stil ortodocs, dar cu partcularittl, nascute in cultura polona-rusa, a deca rutena. Aa pOrta
cartel ne infatiaza o vigneta, compusa din kipul Mantuitoriului,
imbracat in tete vestmmtele archiereti cu mitra pe cap, perul
lasat pe umere, barba mica i despicata in furcuhte, cum se clice,
cu manele intinse in spatiu bine-cuventand, i este aleclat pre noril
ceriului. In cele patru colturl ale vignetel emblemele Evanghehtilor
cu leul, ingerul, vulturul i boul aripati i cu aureole rotunde. La

drepta tecstului portei Apostolul Petru cu mana stanga aelata

pe pept i cu drepta tinend keile raiului, lar la stanga Apostolul
Pavel, avend mana drepta la piept i cu stanga tine sabia, instrumentul martirisarel sale. Sub tecstul portel i intre emblemele Evanghelitilor loan i Luca este icOna Bunei-vestiri cu Maica Domnului

in genunke, cetind legea, i indaratul ei ingerul Gavrnl cu crinul

binevestitor ; cu alte cuvinte icOna, ce emblemizaza Evanghelia, adeca

buna vestire, adusa nemului ornenesc de catra Domnul nostru Is.

Hristos. In deobte acesta vigneta cu inscriptra de sub piciorele vulturului iSandul tipograf, ne arata pe un maestru, care i-a facut
inkipuirea icOnei i a csilografiat'o dupre nite modele cu totul

streme de cele, atlatore pe alte Evanghelii, tiparite pana acum de

Romani, dar care vigneta in stil aduce cu cea dela Iai.
IcOna Evanghelistului loan cu ornamentele i accesornle, ce o
insotesc, ne arata pe tipograful Sandu, care este iscalit i aici, ca
pre un barbat, care avea i cunotintele arheologice, trebuitOre maes-

triel sale, i apol era i un bun csilograf, indernanatic la infattarea figurelor, i destul de maestru in gravarea ornamentelor. Corn-

parat Sandu cu Antim Ivirenu, noi il gsiin pre Sandu mai indemanatec in a reda starea psihica in momentele de cugetare, i icOna

Evanghelistului loan cif figura de batrin i cu fruntea incretita

arata pe omul ganditor, i gata de ai aterne gandirea pe cartea
14) Sandul tipograf, find, cum vom vedea $i un bun csilograf, trebue sit fie tot Sandul Bu-

cure,tenul, care a luat parte la tipinrea EvanghelieT dela Iag 1762, p a Inv6htt aceste mlestra
dela plrintele seii, Ieremia, Tar acesta trebuepe s6 fi Inv6tat mIestriale grafice in hpografia mindslire Adorinirea MaiceT Domnulta din Liov, care mOnIstire era ortodocs1 pe atunci, i hid( slavropighle, In relahunT continue cu Rominil 1 maT ales cu MoldoveniT. (VesIT biografia MitropolituluT

Petru Movild In opera cMeteru Manoh p Petru Moviliv).

16) Ceialalff doT tipografT, canT se mulez a. pre sane rlmmcenT, 1 anume Petru Popo-VicY i
Ioan, trebue sit fi fost Inv6tkeT de aT luT Popa Atanasie-VicT, care a deprms i pre Petru sIll pun6.
la sferitul numeluT seti de familie un VicT p Ina cu V nucial , p de aceia, acesta se iscklepe ca
p Popa Athanasie VicT vPetru Popo-VicTs.

www.dacoromanica.ro

161

deskisa, tinuta cu mana sting i cu condeiul din drepta, voind ascrie.

Ornamentele din icOna, carea este incadrata intr'o mina ovald, cu acce-

soriile de scris sint bine infatiate de catra, Sandul, dar in fineta

ecsecutiel ele sunt mal pe jos de lucrul manelor lul Antim, mai
ales and acesta voia a grava ramurf, florl i fol.
ICOna Evanghelistulul Matel din rama cea ovath. in ornamentele
i accesorfile el semana cu icOna aceluiaI sfint din Evanghelia dela

1697. Sandul tipograful, care este iscalit i aid, a avut in vedere

icOna numita a lul Antim, i a imprejmuit icOna cu acele1 patru
capitelurl, ca 1 Antim, a pus pre Evanghelist sa stea in piciOre
inaintea until portic, tinend in drepta condeml i. cu stinga cartea
de scris, a aeclat in partea drepta, a icOnel pre Ingerul emblematic, esecutand cu manele gestul atentiunei, ca i la Antim , ba mai
mult langa cabman' a gravat i cutitul. Daa ornamentele cu accesornle din acest icOna semana cu cele din Evanghelia dela 1697,
Sandul tipograful are i meritele sale speciale Intru a reda kipul
Evanghelistulul, care are o infltiare de barbat, a ingerulul cu posithinea sa, i mai ales el i1 arata maestria, and ne infatiaza porticul cu colOnele, arcurele i cu ferestrele lui, i In sferit and
reprezinta o cetate, ce este inkipurta in departare.
IcOna Evanghelistulul Luca, pusa Inteo rama tot ovala, if este
incunjurata rama cu capitelurl in totul semine cu cele dela icOna
respectiva din Evanghelia dela 1697. Mal mult. Accesorifie din into-

riorul ramel, ca cele doe carp', una pe mana stanga a Evanghelistulul i alta pe masa, un vason cu o flOre i boul ingenunke
langa piciorul stang sint bite imprumutate dela Antim, dar lucrate
de aka Sandul tipograful cu multa acuratet i klar mai maestrit.
Kipul inse a Evanghelistului din Evanghelia dela 1765, fata de pre
masa, porticul, lucrat cu arcuri, sint inkipuiri ale imagmatiel lui
Sandu, i ele tOte intrec in maestrie lucrarile de aceial natura
ale lui Antim.
In sferit, icOna Evanghelistulul Marco este o lucrare curat a
lui Sandu, tara vre un imprumut din icOna respectiva, a lui Antim
Fimd i acsta icOna, apclata, in rama ovall, Sandu a primit d6r
numal accesorfile arheologice, care sint comune icOnelor acestui
Evanghehst, dar a dat kipului sfintului o infatiare de barbat cu
barba mica 1 fruntea incretit, infatiOnd pre omul ganclitor. A
aeclat pre mas o singura carte deskisa, pre carea o tine Evanghehstul cu maim stanga, i in drepta i-a pus condeiul, pre care,

tinendu-1 in spatiu, il arata gata de a scrie. La distanta a gravat

vedei ea unel cetati, i kipul leului emblematic este redat aa, ca
are fisiognomia de om, lax ramura, de incunjOra, rama, i carea pare

a fi de trandafir, se incepe din partea de jos a ramel ovale, urnpland golul dintre rama cea ovali, i alta rama patrata, ce Incadrza. ic6na, i apol, mergend in sus, umple golurile de sus dintre
rame, sferindu se in doe flori de trandafir.

www.dacoromanica.ro

162

Trimorful, compus din ic6na Mantuitormlui bine cuventand, a

Maicei Domnului i a st Ioan botezatonul cu manele intmse spre
rugaciune, este unul i acelai, care sta pus in fruntea tuturor Evanghelnlor, i kipurile din dinsul sint infatiate in stilt]] Bisericel n6stre, i cu destula maestrie.
La inceputul Minologiului avem In frunte icOna St. Simeon
Stilpnicul, i acesta pentru cuventul, ca, in clioa de 1 Septernvrie
Biserica sei beza mernolia acestui dint. Maestria cu elementele arheologice ale acestel icOne sint cele intrebuintate de Biserica nOstra
in asemenea imprejurari ; adeca sfintul este imbracat in vestminte
de shimnic cu carnelauca pre cap, i apqat pre un pirg, tinend

in drepta Evanghelia i in stanga crucea. Ornarnentele, ce incunjura icOna, sint compuse din ramuri, fol i boboci, lucrate cu maestrie, dar fara fineta in infatiare. Tecstul celor 11 lunf este despar-

tit de cate o cruce, pusa in cate o rama mica ovala, Tar pe de

laturi sint doe rarnuri, care arata lucrul manelor csilografului nostru
Saridul typograful, .
Tecstul evanghehilor este incadrat in limi drepte, care il despart in doe colOne, 'far maternle tecstului, fetele gole, i jumatatile din fete Sint impodobite cu arabescuri, formate dmtr'un omega
(w) cu tref toite in mijloc, aeclat in tote positiumle, i dintr'un
copcel mic, unde pamentul este infatiat prin cOda copacelului su-

cita la drepta i intorsa i la stanga, corpul printCo Imie drepta

i corona copacelului prin trel foite. Aceste aiabescuii sint singurele,
ce le intrebuintaza Sandu in WO. Evangheha sa, i el pune pe o mega

al set la mijlocul unel ornamentatii, fie in rand drept, sail in alta

forma, Tar cu copacelul orneza estremitatile.
In deobte, ornamentatia Evanghehei din 1765 este o lucraie
maestrit, care in unele privinte disputa meritul lucrarilor de asemenea natura ale lul Antim. Daca Antim este special in gravarea
plantelor cu ramurele, toile i florile lor cele fin lucrate, Sandu ii
intrece in infatiarea kipui ilor omenet1 i de anirnale, in gravarea
porticelor, meselor, i in deobte a obiectelor, ce se pun ca accesoril intr'o icOna. Da, Antim este parintele csilogratief rornane din
adoa jurnatate a vecului al XVII-lea, far Sandul tipograful pOte ti
privit ea un reformator al acestel maestri.' grafice dela inceputul juntattei adoa a vecului al XVIII-lea.
*

Sandu tipograful, avend meritele sale in rnaestriile grafice, este

departe de oft ce merit hterar, cand mai ales avem in vedere Evan-

ghelia dela 1765, unde Sandu pare a fi smgurul om de actiune.

Luana Evanghelia lul Antim dela 1697, cea tiparita la Snagov,
Sandu a reprodus'o prin Evanghelia dela 1765 aprOpe in tOte particulai itatile el literare, corectand numai putine cuvinte, particule
i Ilecsiuni, care if impunea acum propairea limbef romaneti.

www.dacoromanica.ro

163

Mai intal Sandu pastreza, ca i Antim prin Evanghelia dela

1697, impartirea Evangheliilor in capitule, dupre cum este i in
cea grecesca, dar apoi adauga i pericopa chlel, i pentru ac6sta
tiparete : t Sambata dupa Pati in serbatori, dela Ioannil. Cap. III
Zacela 11 ; cu alte cuvinte adauga pe langa zacela i vorbele pleonastice dupre Antim tin serbatori,.
Daca comparam tecstul din 1765 cu cel din 1697, i il privim
in skimbarea vorbelor, pre care a severit'o Sandu prin tecstul set,
descoperim, ca i aici putine skimbari s'at Mout, i tote aceste
skimbari erat dictate acum de starea limbel romanet1. Ala Sandu prin
Evanghelia din Marta saptamanei luminate qice : c dint toate scrip-

turele, in loc de t dintru..., al lui Antim. c VII silira *, in locq de:

tilt nevoira $ ; tremai cu nol, in loc de emai cu nol, , dupre
Antall. Prin Evangheha de joi a ace1ia1 septamanl Sandu skimba
tecgtul luT Antim i clice: iDe nu se va nate cineva adooa oara,
in loc de : gnu se va nate cineva de sus, dupre cum este i in
tecstul grec : (Mv p,4 ug yEvripf IbicoOwv ; i mai jos: c cadese voao aye

nate adoaoara, in loc de: c cadese voao a ye nate de sus*. In

Evanghelia din Sambata acelia1 soptamani tecstul grec suna astfelit : cot; ctiporuat gvavonog lap ficevetv ofidlva pre care Antal. prin Evanghelia dela 1697 il traduce cu Ierornonahul Atanasie in mod literar i

clice: 'nu pOte omul a lua nemica* Tar Sandu tiparete : 'nu p6te
omul avea nimicti., ; adeca lasa intelesul literar al lui cAcqzfichiftv, i-1

traduce liber cu c avea, . Asemenea tecstul grec: 4 gxwv s-iv in5Ittpiv,

vuitivioc kriv, O cM g ilog zoli vvpviov, 1 lazipaZg xat dxogwv arroii, zaeq
xeciest dtce rip Toniv zoii vv,uTiov se traduce de catra Antim I. Atanasie aa: t Cela ce are nevasta gmere Taste : lara, priiatenulti gine-

relui carele sta i asculta pre elu, cu bucurie se bucura de glasul

ginerelui, ; iar Sandu, lasand intelesul transformat al vorbelor, traduce literal i tot-o-data mai aprOpe de limba vorbita de nol asta-cli,
i pentru acesta tiparete : t Cela ce are miresa mire Taste : iara
priiatenul mirelui carele sta i asculta pre ehl, cu bucurie se bucura
de glasul mirelui,. Vorbele eltifierat am). pa Eytov = luati duh dint*

din Evanghelia dela Duminica Tomei Sandu le traduce nu bine,

iluati Duhult sfintii, ; adeca ca Antim, i nu ca Atanasie,
care nu articuleza, vorba iDuh, bind ast-felia i in tecstul original.
In sferit pentru a inkeia cu micile skimbari de vorbe, pre care
le-a introdus Sandu In tecstul Evangheliei din 1765, vom mai cita
un loc din Evanghelistul Than i din Evanghelia de Sambata atreia
soptamana dupa Palti, unde Mantuitoriul arata invetaceilor seT raporturile dintre Sine, Parintele i St. Spirit, i prin care Evanclicend :

ghelie vorba esinagoga, dela Antim se traduce cu gsaboaral -; adeca

cu inteles literar de adunare i tot-o-data in plural i nu bine.

Mergend Sandu, cum am aratat, pre urmele lui Antim in ce
privete vorbele tecsturilor Evanghelice, trebue sa mai tim, ca cu
particulele el este i mai aservit tecstului lui Antim, facend skim12

www.dacoromanica.ro

164

WO mai multe in flecsiunile vorbelor, care se impune4 de mersul

skimbaclos al Umbel romaneti. Aa smgura prepositia iv din Evangheha dela Ioan, cetita la hturghie in clioa de Pati, se traduce cu

gintru, i nu cu ila, ca Antim, dar i acesta nurnal in locul acesta.

In privinta flecsumilor inse Sandu skimba la tot pasul trecutul
arhaic cu trecutul aucseliat, i pentru acesta
: ci sari apro;
pnata) in locil de c1 se apropiara ; dei mai jos putm are evil
silira, in loc de ci la silit,. Apol : cclisag, in loc de g
;
(1 lad dusq in loc de cil duse, , gnu te mira cad arnt clisq,
in loc de: c
cad. clip; (de amt.' graitA voao cele pamentet1,
in loc de : c de clip voao cele parnenteti,. Asemenea face 1 cu
flecsiunile arhaice ale substantivelor, 1 pentru acesta tiparete :
elloysi) in loc de elloysil, ; clucruri, In loc de lucrures ; skimba
pretutindenea i radacinele arhaice ale vorbelor, punend (Biserica,
in loc de : tBeserica, ; cdint, in loc de arhaicul tdentl, ; cce,
comuctia vekie de impotrivire o da tot-d-una cu gm,. i vorbind

in deobte, cu tOte ca pun Evanghelia din 1765 se vorbete de

doe ori despre tecstul grec, i anume ca tipicurile sunt date dupre
grecete, no afirmam, c Sandu nu a tiut acesta limba, judecand
dupre skirnbarile facute, 1 ca el a intrat in tecstul original nurnal
cu aceia, ca l'a retiparirea Evanghehel sale a mers pre urmele lul
Antim, reproducend aprOpe tecstual Evanghelia din 1697.
*
*

In privinta ortograftel Sandu tipograful s'a condus de regulele

gramaticale tot ale lui Antnn, pana 1 in grealele acestuia. Aa la
Sandu gasim in regula generala, ca i la Antim, pe leri (It) cu sonul
de u scurtil (U), ca in vorbele : iflindil, bisU, locul', i f6rte rar
intrebuintaza pe y = u scurt i asverht de la sferitul vorbelor.

Pentru I scurt (I) are pe i duplu (H). Pentru diftongii ea i ia are

pe iati (,k) pentru ea, pe (m) pentru diftongul ia, i pe (A) tot
pentru ace1a1 diftong, dar numal la mijlocul i sferitul vorbelor ;
i pentru acesta clice: Ark, Kprkm, mrh, ram, tvirkA, 4KSATE etc. 1

fail a mai lungi vorba, o spunem, ca intrebuintarea literelor kir-lice din Evanghelia dela 1765, este aceia1, ca i prin Evanghelia
dela 1697.
Asemenea i cu punctuatia Sandu nu se departeza de Antim,
klar 1 in grealele acestuia. Dupa ce are acele1 sernne de punctuatie,

le intrebuintaza ca i Antim. Bung, Ora doe puncte (:) se pun in

locurile de aduceri, dar nu hpsesc ase pune 1 in locul virgulel,
dupre cum facea 1 Antnn, i de aceia scrie : iDupa aceia all chsil
Thomel: adull degetul tell incoace, i vell mainile mele: i ado
mana ta 1 baga in coasta mea: i nu fil necredinclosil, ci credinciosu,.
*

Sferind

i nest studiu, noi in privinta Evanghehel din Blaj

www.dacoromanica.ro

165

dela 1765 nu putem alta sa, licem, de cat ca acesta Evanghehe

este o reproducere a Evanghehel din 1697, li ca Antim a fost
povtuitorul literar al lul Sandu tipograful in WO, intreprmderea lul.
llei prin porta cartel se vorbete de Maria Teresa i de Vladica
Atanasie, i de alta parte ni se mal spune, Ca Evangheha este tiparita in Mitropoha Blajului, totu1 aceste pers6ne, credem noI, sint
pusa aid numal ca autoritatl ale loculul i ale timpulul tiparirel
acestel Evanghehl Sandu tipograful dela 144 flail lul Ieremia

tipograful, care pare a fi invtat maestrnle grafice in rnOnastirea

ortodocsa cu hramul Adormirea Makel Domnulul dela Liov, sat
p6te i in Ia0 in tipografia Mitropoliel, este singura persOna de
actiune in acOsta intrepundere, ajutat find in lucrarea mecanica
a tiparireI de catra tipografil Petru i Ioan Rimmcenil. Iar autoritatile bisericetI:ale Blajului i anume Vladica Atanasie, pentru a
nu lsa loc de banthala in acOsta Evanghehe, a trebuit, ca el sa
indatoreze pre Sandu, de a retipari tecstul Evangheliel lui Antim,
care nu numal ca nu putea fi banrut de eterodocsie, dar el trecea in
okil Romarnlor vculul al XVIII-lea de tecstul cel mai corect i
mai apropiet de cel grecesc, i apol acest tecst mai era i al lui
Antim tipograful, literatul i martirul Bisericei romaneti.

---;---------=-.-:-

www.dacoromanica.ro

XI.

ENTHROHEIIIIi
DIN

1 7 7 5.

www.dacoromanica.ro

EITANGRELIA ROMANLCA DIN 1775.

La data acestei Evanghelii viOta politica a Romarnlor era
dust de doi curentf ; unul cretinesc i al doilea era cel filoturcesc.
Inca de prin vcul al XVI-lea Romanil intelesese, ca primejdia cea
mare pentru viOta lor politica nu venia din partea Turcilor, caril

acum se jucat cu drepturile Wei i comitt tot feliul de abusuri

prin functionaril impratiel,. mai ales c aceti functionari avt totd-una la spatele lor pe un fiit al Fanarului. Grele, e prea adevarat,

at fost vremurile din trecutul tarilor romaneti. Domnitoril erat

skimbati cu cea mai mare uprinta ; capetele boerilor cu ale Mitropo-

litilor sburat la cea mai mica incruntare a unui Pap., sat Visir ;
'far poporul era skingiuit, ca sa platiasca t6te darile, care de care
mai arbitrare i mai neomendse. i cu t6te aceste, Turcil avOt in
tarile romaneti un mare partid politic, care Inca de pre vremea
lui Bogdan, find lui Stefan cel mare, i kiar ale lui Mircea cel mare,

credea, ca mai bine este de a trai in armonie cu Turcil, de a lega

klar sOrta tarilor de cea a Turciel, sat dupre espresia timpului de
a nu cturbura pre Leul) de cat de ase increde Polonilor i Ungurilor, nOmuri necinstite i viclene, care cautat nu numai de a =id
politicete aceste tari, dar de ale ingloba in legea bor. Legea romanOsca supt Turd avea libertatile el; Bisericele se radicat dupre
credinta Romanilor, care de care mai falnice; i viOta lor sociala i
religiOse avea de indurat neajunsuri trecatOre, mai ales din partea
Grecilor, carii ca nite rol urmat urdiile turceti, aa, cum vedem
asta-g.i armatele ruseti urmate de antrepenori ovrel. In tot casul

ins, aceste suferinte nu se 'Ariel Romanilor din t6te timpurile

aa de grele i de amerintatore, ca cele ce ii ateptat din partea
cretinilor, mai ales acelor de supt ascultarea Bisericei romane ; i

de aceia acest curent merge in paralel cu cel opus lui pana in

clilele n6stre, i anume pana la neatarnarea Wei de dupa resboiul

de la 1877, cand in camera legiultdre, ce a hotarit intrarea Romanilor 'in resboiul ruso-romano-turo inca se mal vOd partilani de
ai turcofilismului vekit.

www.dacoromanica.ro

170

Allturea cu partidul politic turcofil era i al doilea partid in

Wile romane, pre care il putern nurni filocretin, 1 care 10 avea

ralimul mai pre urma in Austria, i in sfegit in Rusia. Inca de

pre timpul lui Mircea cel mare i al luI Stefan al Moldovel Papii
Romel, aulind de repetitele triumfuri ale Domnitorilor romani asupra armatelor turceti, incercati de a mai radica cruciate improtiva
Musulmanilor, i une oil prin legati, trimi0 inadms la Romani, cele
mai de multe-orl inse prin Raga Poloniel i al Ungariel lucrail, ca
Romanil sse alieze cu Principil crestini din Apusul Europei pentru alungarea Turcilor, i mai ales pentru ehberarea locurilor sfinte.
De tOte aceste incercarl din partea celor dela Roma i al El Romami in totahtatea lor se feriaii fOrte mult, ternendu-0 legea stilt.moesca, folosindu-se inse de ajutOrele Principilor cretmi, thir numai intru a mai infrina urdide turceti i t&tdreti, facend pre cel mai
marl al acestora 0, intelega, cl la Dunarea este un popor, ale canna
tractate trebuesc respectate.... Si aa mergIlucrurile pana la Mihal
Bravul, carele de acum cu Austria, dar tot prim partidul filocretin,
incep a lupta Romanil improtiva Turcilor nu atata pentru alungarea acestora din Europa, pre cat pentru strmutarea suzeranitalei
lor dela Constantinupol la Viena, i Mihal cade sub tiuta lovitura
politica anticretina i neomenOsa, lar partidul filoturc i0 rela precumpnirea, scapandull vieta, eel din partidul opus prin Austria,
Ungaria i Polonia.
Cu inceputul veculul al XVIII-lea partidul filocretin din trile
romane radica larg.i capul, mai ales dupa rqinea: Turcilor de supt

zidiurile Vienel, i cu ocuparea_Olternel de catra Austriaci acest

partid kiar se imputernicWe, avend de acum raclimul de o parte
in Austria, li de alta in Rusia, carea cu cuceririle, sale improtiva
Tatarilor din Imperiu ajunsese un factor puternic i in politica Roma-

nilor. Data pan& acum un Antim Ivirenu il perde capul pentru

politica filocretina, fiind kiar perasit i ultat de at al sei, particlaniI
acestei politice din decursul vecului al XVIII-lea a destule cuvinte

de a null mal teme legea stramoasca, fiind ea acum intarita de

credinta secular& a Romanilor, de ajutorul, ce incepuse a le veni
dela Ru1, i. mai ales find ca erat sprijiniti in luptele politice de
acea jumatate din fill Fanarulul, care intrase in acest partid, remanend ca ceialalta jumtate s lucreze-cu partidul turcofil. Da, Grecil
au lucrat tot-de-una in Wile Rom&mlor impartitl intre partide, lar
presto hotare el cu ajutOre tot romaneti lucrat preste capul Romamlor, i anume la alungarea Turcilor din Europa, corupand pre acepa
prin particlanil filoturci din imperil, i radicand cu totl streirni improtiva lor mai ales armatele ruseti, se intelege, Ca avend cu totil acela1

gind, de ale mqteni Constantinupolul cu intrega imperatie turcesca.

In Wile Romanilor, politica fimd purtata de cele doe partide
vekl, Romanil mai aveu de luptat pre terenul social, preciim i cel
literar cu Grecil, carii hrniaa idealurl neromanelti i lucratt pentru

www.dacoromanica.ro

171

interesele ndmului lor in nite planurl, cu totul opuse celor ale

Romani lor. Folosindu-se de averile Orel, care trecet pre fie-care ti

la avutul lor, Grecil se cultivat in Wile Romanilor, ca acasa la

dinii, grecizand farniliile boereti cu Bisericele i institutiunile tarei,

i pregatind tara pentru ora suprema amarelui lor ideal. In acela1 tiny inse tot partizani de al filocretmilor 1Fi indrepteza pi'ivirile spre Rusia, 1 o deputatie, cornpusa din Mitropolitul Grigorie,

M. Cantacuzin 0 N. Brancovenu, se duce in 1768 la Petersburg, 1

aid* in timp de dol ani lucreza, ca sa arcle tara supt protectoratul
rusesc Cand partidul filocretin curat romanesc 10 pune nadejdea
in Ru1, cel filoturcesc cu Grecil din amandoe partidele tarei zadarmese intreprinderea, i Domnitorul Ipsilant incepe a visa o imperatie bizantina, skimbancl pentru acesta pre Corbul stemel romaneti in Vultur, i lasand grija literaturel bisericetI a Romanilor
altora. i dna dupa Domnitor acel altul urma sa fie Mitropohtul
Orel, Grigorie, nu trebuete sa uitrn, ca 0 el dela 1768 era afundat in politica, i 'Ate pre nesimtrte atras 0 in politica lul Ipsilant, iar literatura romanesca dela 1775, 0 anurne cea a ritualului
bisericesc, este lasata pre sama subaltermlor, i a acelora, caril mai
avet dor i se mai ingrilail de trebuintele Bisericelor romane ; vo-

lese sa, clic, ca tiparirea Evanghehei dela 1775, pre carea avem aid a o
studia, este lasata in ingrijirea Ieromonahului Ioakim, iconomul Nitropellet i ingrijitorul tipografiel, dandu-I Mitropolitul numal voIa, de a
intimpina keltuela tipariturel din veniturile de atunci ale Mitropoliel.

Da, acest Evanghelie, cum vorn vedea 0 in decursul studiului

acestuia, se datorete mal ales Ieromonahulul Ipakirn, sati cum clice
el singur prin inkeierea, ce o pune la sferitul el : eta inceperea
acetel sfinte i Dumnepet1 Evanghelii fostam mai mult indemnatort i sirguitort,. Pe langa Ioakirn, ca autor moral al Evangheliei

din 1775, trebuete sa mai spunem aid, ca i tipograful Dimitrie

Popovicl cu un alt Ieromonah, csilograful Grigorie, at depus ostenelele i activitatea lor la tiparirea acestel Evarighehl, fie care se
Intelege in ramura sa. Dar incepend de la Ioakim i pana la Ieromonahul Grigorie, bite persOnele, ce ail colucrat la tiparirea acestel Evan-

ghelii, erat lipsite de cunotintele literare, trebuitOre unel editiuni

de valOre, proaducend, cum am voclut, Ioakim indemnul i strguinta,
Popovicf mdestria tipografiel qi Grigorie pre cea a csilografiet.

Aceste anume imprejurari ale Evanghehei din 1775 at Mut,

ca cartea sa, fie aprOpe o retiparire a Evanghehilor premergatOre,
ocupandu-se de tiparirea el numal cei ce avet doruri romanet1,
i calif nu erat Inca du0 de curentul grecesc, i nicl absorbitl de
politica inalta a timpulul... Dar mai arnruntit :

Prta cartel :
g Sfanta

i dumnegiesca Evanghelie.

www.dacoromanica.ro

172

cOare sag typaritg acumt in qilele prea IngltatuluI Domng, 1

obladuitorit a toat6 Tara RumanOsca.
c'Ia') Alecsandru than(' Ipsilantu voevodt.
cOu blagosloveniia qi cu toata keltuiala Purtatoriului Pravoslavil prea sfintitulg Kyrg Grigorie. Mitropolitt a toat tara Rumansca i ecsarhu Plaiuriloril.
cAcumti intru cestal kipt typArita i diorthosit in scaunult
Domniel int Bucuret1 in typografila Mitropoliei 1).
cLa anult dela spseniia lumii 1775.
cDe Dimitrie Petrovici, Bucureti.

Pe fata adoa a foiei Intaia :

4 VersurI politice 10 asupra Stemel prea Luminatului SlAvituluY, i Blagocestivului 3/6') Alecsandru Thant Ipsilantt voevodg.

Pe laturele stemei :
(hi') = Oral, Rege, i f24. = Alecsandru, yip = Ipsilant, BBcY =
voevod,

Supt sterna :
g Vulturult EvangheliI tuturort ne arata.
A bogosloviei nltune Minunata 2).
Vulturult Ungrovlathei acestt ce poartA Cruce 3).
Arata Blagocestiia print semnult ce aduce.
1) Cuventul hotlirltoritt in ttplrirea tine ant bisericesti, si mat ales a uneY Evangheht, este
tot-cle-una tndestularea trebuintelor ritualulut Pe la 1775 Mitropolia Ungro-Valalliet avea a 1ndestula

trebuintele Btsencelor din cele me pidete, ce o compuneil la 1775, and eparhia Argesulut nu era
tnfiintati Inca, si apot lipsa de Evanghelit tncepuse afi srmpa st In Oltenia, unde Episcopul Kesane 151 avea ocupatI tipografia epartuall cu tiplrirea Imre altele st a Mineelor Eparhia Buzeulut
15t tndrepta cererele pentru Evangheht tot la Mitropolia Ungro-Valahiet, si tot de aid se IndestulaU
trebtuntele Biserrcelor din Moldova sr cele maT multe ale Bisencelor din Transilvania, Daci tntre
slat 1693-1697 avem do e. edipunT de Evangheht, si acsta tn decursul numaY a patru anY, tmprejurarea istona stK tntru aces', a cea dintIT edipune cu tecst greco-romAn nu era destul de
IndemInatKI pentru trebumtele bisericestY, si de acea avem edipunea dela 1697, unde tecstul
este numaY rominesci st prin urmare mat propriu pentru asemenea trebuinte Este mrcl durata de
tulip si Intre cele doe editiunt din am! 1742 st 1746, dar Impreptrarea si aid stk 1ntru =eta, cl
cea tans edipune este acutiL la tipografia Mitropohet Ungro-Valahiet, tar adoa la Episcopia de
Rimnic, unde, cum am veclut, se Incepuse un curent nou literar. Numat Intre Evanghelnle din 1760
si 1775, care se tiplresc In decursul a cinct spre slece anY st In acetast Ppografie a Mitropoliet,
nu putem vedea alt cuvent hotgrItor, de cit cerenle cele multe In Evanghelif, care se fIcert MitropolieY din totii lumea romenescl.
Ce se atinge de Evanghella dela 1765 din Blaj trebue sK recundstem, cl RomAnit din Muntenia si Moldova, neavend pe acele vremurt oment cIrturarY de Incredere, cant sl li arate adeverata
val6re a acestuY tecst, se cam feriarl de tecstul blijan, si preupt satelor, afar:: d6r de acet ce crab
de loc din Transilvania, nu prea puntt bucurost pre sfunta masit un asemene tecst
8) A luste la emblema Evanghehstulut Joan, carea este vulturul.

8) Eca corbul stemet rurninestt preficut In vultur pentru Inata dallt In acest sir de tip:intuit A trebutt sit vra pe tronul Teret UR Alecsandru Ipstlant, om de altminter cu culturI, dar

www.dacoromanica.ro

173

i cu sburarea cea presusil Intelepciunea mare.

Adomnului stpAnului cea far de asemanare.
LuT Alecsandru Ypsdantil celul de sus Incorunatil 4)
Pe care bine tara s domnesc ca un stepan adevratil.
H.se mantwtormle atotti stparntormle,

Invredniceste pururea cu pace si cti hniste.

Pe f6la ado .
Vuata sfintului i Evanghehstului Ioannti, dupl cumt at salsa
Sofronie.

tAacestuia Evanghelistu Viia, Dintrale lui Dorothel muceniculd i Apostulti 6) Tyrionului.

Pe fbia atrela i apatra :

elr*untare pentru cetanila Evanghehilorti preste tow anulti
de unde s incdpe, 1 unde s svirete.

Pe f6ia acincea a Evangheliei, seu inthia a tecstului incep

Evangheliile dela Ioan, i merg 'Dana la f6ia 20,
unde se inkeie cu

SfOrOulti Evanghehilorti lui Ioannt, dela Pati, pana, la Dumineca Rusalulorti.

Pe fata adoa a foiei 20 tipicul Evangheliilor lui Matei, far pe

faIa intAla a foiei 21 este :
eViiata sfintului Evanghehsta Matthei, de Sofronie.
de o culturt universalt, si cu yeleittti de imperm, pentru ca corbul traditional, i cu trecut istonc al Ore romanesti, stse prefact Inteun vultur, care, dact nu este Ind bizanun i cu doe capete, ape( este vultur, SI cu veleittti grecesti de a ...lunge imperial Positia !rise In acestt skimbare
de stemt a Omenilor cu dor de tr t. nu este useirt La 1760 publicandu-se Evanghelia, paserea din
sterna Ore se numeste corb i dupt cinci spre dece anT numai el se ved nevoiti a o numt vultur
Asa fac toff aceY, ce interpretzt traditiunile unuf popor cu normele generale ale cultureY, sail le
invalesc In velettlti ale mintei lor
4) Incorunatti In loc de Incoronat 1 acsti intunecare a sonuluY 0 din penultimi, intrebuintatt mai mult de Moldoveni, este cerutt de armonia limbeT In pronuntt. Intre doe silabe cu
vocale deskise, ca CO SI nat, se cerea o silaba 1ntunecati, ca ru. Dar, attt Muntenif, cat si Moldoverni, avend a face cu o vorbt, mai pupil Intrebummti de stteni, adeca mai ortsenescl, n'afi
supus'o Ina legilor generale ale fonetismului, si de acela o scriu i o pronunti pAnit astl-di
incoronat

6) Apostulfi in loc de Apostolii. Aici se preface 0 in u tot pentru cuvntul pronuntei armoninse i usOre a vorbelor. Romarni in deobste sfersesc vorbele cu sonurY Intunecate, ca part,

merfi, omit, vorbt, fie acest sfersit premers de un son tare, ca tn part, sea intunecat ca in merd.
De aceia 0 din Apostolul grecesc s'a prefticut in u, scrundu-se i dicendu-se Apostul ; Idea. romineste.
Calificativul de Apostol, atribuit lui DoroteT al Thule, este- luat auff In intelesui transformat de predicator, crestinttoriu.

www.dacoromanica.ro

174

Dela fbia 22 55 se pun Evangheliile dela Matei,

unde se inkefe cu

tSferitultt Evanghelnlorti ale lui Matthei, Ora intru acIast

Dun-11mM, a aptea spre 46ce, ce s kiarna a Hananeil.
Urmad apol un lipic scurt ul acestor Evanghela.

Pe fala adoa a fbiei 55

cArnata sfintulm Evanghehstu Luc AI, diva, cum scrie Sofrome

Dela fbia 57 98 merg Evangheliile dela Luca,

care se sfrOsc aa :
t Sf6qitu1t1 Evanghelhlort Lucdi, pfm inil lsatula secului de
sptamana brAnzti, de postula cell"' mare.

Apoi un nuc tipic al acestor Evanghela.

Pe fbia 99 faIa intia

t Vnata sfintuluI Marco Evanghelistula dela Sofrome.

tA.

ace1ula1 Evanghellstil Arn* pre scurtil, dela Dorothel

Mucemculti episcopulti Tyrionultif.

Dela fOia 100

129 Evangheliile lui Marco.

Pe fbia 129 :

tInceputula Evanghehilora celort 11 voscresne.

Pe fbia 134 incepe

t Mmologluonu, intru carele s cuprmde o'randulala Evangheh-

Bort pre luna.

Dela fia 174 'Ana la sf6rit :

tEvanghelil de tOt a. trOba; adeca la tirnosla Bisericel, maslu etc.

www.dacoromanica.ro

175

Pe fata adoa a foiei ao i celei de pe urm, cetim:

i SlavA, cinste i inkinacitme celui in Troit unuia Dumneclet,

care nl ajutatt dupa inceputl de am ajunstl i sferitull.

chit cel-ce ye yeti intempla a ceti Bucurativ in Donmull,
i ye rug* pentru noi, i. ce grepla yeti afla indreptati cu Duhull
blandeteloril nepuindu-ne in ponosl. Ca nu Taste lucrare de Ingerl,
ci Taste lucrata de mana de trina, ca precuml laste cu neputinta,
a nu gusta cineya din moarte, intracesta1 kipil i Typografull a

scapa fail, de grepla.

e Typaritusau in anull dela Naterea lui Hs. 1775.

(La incOperea acetei sfinte i Dumnecleeti Evanghelii fos-

taml mai multi). indemnatorit, i sirguitoril cell mai midi intre

Ieromonahi Ioakiml Ierornonahull kwernisitoriull typografil sfintel
Mitropohi Bucuretii 6)
Precuma dorescil sa sosTasca la vadulh cela cu adapostire.
Carif Mail batuti de valunle Mani cu neodihnire,

Intracestasi kipti si Typografula de a arta sfrsire

Lauda ne incetata ldi Dumneqeu da si multumire 7)
*

Antim Ivirnu, dei omorit cu mOrte martirica la 1716 de call

partidul fanariot cu Dommtorul N. Mayrucordat in frunte, el tralete

sufletete intre Romani i la 1775, i se face yadit i prin ornamentatia Eyangheliel din acest an. Dupa ce tipograful Dimitrie
Petroyici impartete tecstul Eyangheliel in doe colOne, ca i Antim,

incadrandu-1 in opt lmil, din care doe sus, cu care incepe fata i
una jos, cu care o inkeie, i pune o linie la radacma fetei, doe
intre tecsturi i doe pre margenea de afara a fetei , dupa ce intrebuintaza icOnele Eyanghplitilor cu Serafimul, cel lucrat tot de
Antall pentru Evanghelia dela 1697, editia de Snagoy , in sfOrit
dupa ce insui arabescurile sint aceli, Tar aeclarea lor la cele
mai multe din ornamentele, despartitOre ale Eyanghelhlor, sint o
imitatie a apclarilor lui Antim , Tipograful Petrovici s'a mai sinjit de icOne i de ornamente datorate timpului sel, i care al fost
adause la materialul tipografiei din Mitropoha Ungro-Valahiei de
catra un ieromonah Grigorie. Dar mai amruntit :
6) La 1775 tipografia MitropolieY din BucurestY avea, cum am slice noT astK-0Y, de Director

al eT, pre Ieromonahul loakim, si de upograf de capeteme pre Dunitrie PopovicT

7) Vorba mulcKnore, inceputl cu silaba intunecatk mull era maY romaneste sI fie urmatl de
silaba ti st nu tu ca astit-clY , adea 9 silaba cli son maT deskis Acest fenomen limbistic 11 tn
tell.= pretutindenea tn Evanghelia dela 1775, precum si in cea dela 1760 ; 0 acsta dovedeste,
cl 1ntunecarea luT tu din multitmire, precum se pronuntit si astK clT In Bucuresti, se datoreste unor
persOne, care vomd a InlKtura sonul i (%), l'aU prefacut tn u, dupre cum se zicea o datI si rumln,
tn loc de roman,

www.dacoromanica.ro

176

In privinta ic6nelor tipograful Petrovici, intrebuintand Evanghelitil hit Antim i Serafimul cel cu crucea, atarnata de gat,
mal are la indmana o icornta a Mantuitoriului, pre carea o pune in
fruntea kenariului din p6rta Evangheliel i la inceputul Minologiului, i
apoi un trimorf, intrebuintat de dinsul la inceputul Evanghelhlor fie ca-

rui Evanghelist. Iconita intaia este in forma de medalion, spata in

mijlocul until kenarit lung de 10 ctm. i lat de 31/2 ctm. i infatiaza
pre Mantuitorml in positia de Archieret, bine cuventand cu amandoe manele. Stilul iconitei este acel bizantin, intrebuintat in Biserica 'Astra in decursul vecurilor trecute far. aputea lice, ca acesta

iconita e un lucru de maestrie. lntrebuintand csilograful numai

linia, pentru a infatia trasurele fisionomiei, formele trupului, sat
cutele hainelor, el nu cun6tea, se vede, valOrea umbrelor la figuri, i de

aceia icOna sa este o figura de rand. Cu kenarul, ce esa din doe

cornurl, aeqate sub iconit, i este tot o-data compus din doe ramuri,

ce at fol i cate o flOre in virful fie-caria rarnure, csilograful nos

tru este mal norocos. Aid umbrele sint intrebuintate mai des i
pentru acesta atat toile, cat 1 florile se apropie mult de naturalitatea lor. Adoa icOii,, intrebuintata de Petrovici, este trimorful,
ce infatiaza pre D. Hristos, Maica Domnului i st. Than Botezatoriul, i pre care tipograful nostru 11 intrebuintaza in fruntea Evanghelnlor fie-carui Evanghelist. Daca sub icOna Mantuitoriului nu era

gravat 1768 de Grigorie Ieromonah,, noi am fi fost impmI s

qicem, ca i acesta icona este tamorful lui Antim, intrebuintat de
dinsul prin Evanghelia dela 1697. Ieromonahul Grigorie a imitat pre
Antim, parintele csilografiei bisericeti din Bucureti, in positia i
dispositia kipurilor din trimorf, in scrierea tituluvrilor dela fie-care
kip, adeca me-. 95, If. ;cc-, i aytog .1(01; in infatiarea kipurilor i a

hainelor mai mult cu umbre, ba a mers pana acolo, ca klar flo-

rile din kenar sint ace1e1, i gravate mal mult cu umbre. Aa ca,
voind a infatia in mod generic iconografia din Evanghelia dela
1775, putem sa licem, c5, tipagraful Petrovici a intrebuintat icOne
de ale lui Antim Ivirenu, Wile de ale Ieromonahului Grigorie, care
sint tot ace1a1 gen de csilografie, i in sferit o icOn a unui necunoscut, carea este de o maestrie de rand.
Ornamentele, propriu clise, ale Evangheliei din 1775, se cornpun din crucTulite, rmuii, arabescurl 1 klar litere, 1 sint inirate
aa, ca sa incadreze o fata, sa desparta materffle, ce intra in Evanghelie, sat in sferit se umple albul unei fete, remasa gOla. Cruciulitele, imbinate cu arabescuri, precurn i Tamurile cu sat fail
florl, dar tot-de-una cu fol, sint ornamente, intrebuintate in tOte
cartile nOstre bisericeti, lar tipograful Petrovici le aaza in mod
variat, aa ca infatiarea generala a kenarmlui, compus astfelit,
este tot-de-una placuta. Kenarele, compuse din ramuri, sint de doe
feliurT ; uriele lucrate in linil, i altele cu umbre, i de aceia, aceste

de pre urma au mal mult maestrie in ecsecutmnea lor. Pe latu-

www.dacoromanica.ro

177

rele gole, unde un kenar, sat o iconit nu umple tot latul fetei,
meterul Petrovici intrebuintaza, el pentru intaia data, un -ornament, compus din una din literele W
s , i le aaqa cu partile
de jos una indrept cu ceialalt, i apoi preste ot T cel de de-supra
lul w mega pune un arabesc in forma unei cruciulite cu pedestal.
In deo4te vorbind tipograful Petrovici, judecat in partile, atarna1.

tere de dinsul, adeca in meclarea literelor i in inirarea ornamentelor, se 'Ate privi, ca un maestru de valere pentru timpurile sele.
*

Putine avem de spus in privinta literara a Evangheliei din

1775, dupa cele ce noi am clis fata de Evanghelia dela 1760. (Ieromonahul Ioakim, kivernisitoriult typografii sfintei Mitropolii Bucuretil, , se vede, ca nu era om carturar, sat cum o marturisete
i singur la sferitul tecstului Evangheliei (La inceperea acetil
sfinte i DumnecleeVi Evanghelii fostamt mai mult indemnatorit
i sirguitornl*. i in adever, ca tecstul Evanghehei nestre este insui
tecstul Evangheliei din 1760, iar Ieromonahul Ioakim, ca director de
tipografie, inmanend tipografului Petrovici tecstul Evanghehei tip,
trebue sa fi adaus i acesta, ca SI o tiparlasca intocmai, remanend,

ca acesta apoi sa1 arate maestria sa in apprea ornamentelor, in

culesul literelor, precum i in manuirea tescului de tipar. i Petrovici nu numai ca a indeplimt cu punctualitate porunca efului set,
dar a fost inriurit Ora i de numerul literelor dintr'un rand al
Evangheliei dela 1760, i de nurnerul randurilor de pre o fata. In
cat vorba diorthositt adeca indreptatt din 'Arta EvanghelieT nes-

tre, nu are alt inteles, decat ca acest vorba a fost pusa i in

'Arta Evangheliei din 1760.
*

Ortografia ca i punctuatia tecstului din Evanghelia dela 1775

semana cu cea intrebuintatk de Iordake Stolcovici, tipograful Evangheliei dela 1760. Fdnd litera acela1, tipograful Petrovici numal

a apasat mai mult tescul la tiparire, fara de a adauga, sail a scadea vre un semn ortografic, i fara de al intrebuinta alt-felit, de cum
le-a intrebuintat i Stoicovici, esceptandu-se d6r putinele casuri,

unde o liter, ne'ncapend in rand, o asverle de-asupra randulul.

Petrovici intrebuintaza in mod regulat pe rk i r cu sonul de ii scurt,

dar numai la sferitul vorbelor ; pe ii duplu cu scurtare pentru 1, pe
care-I intrebuintaza ast-felit atat la sferitul, cat i la mijlocul vor-

www.dacoromanica.ro

178

belor, i apol cu Stoicovici mai intrebuintaza'pe NN =I numal la

sferitul vorbelor. In sferit, aceiaI stelutg, pentru punct, ace1e1

doe puncte, virgula i virgula punctata,, pentru sernnul intrebarel,
le gasim la anAndoi tipografii, i apol el sernAna i in intrebuintarea lor.

De aceia, inkeind, qicem, Evanghelia, din 1775 este o simphi

retiparire, cu tecst, litera i ornamente, imprurnutate dela Evanghehile premergetore, lar trpograful, Petrovici dad, a introclus skimbarI, ele privesc numal pre aeclarea ornamentelor.

www.dacoromanica.ro

XII.

EN/3i RGEELIH
DIN

1 7 8 4.

13

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANkSCA DIN 1784

Inca o Evanghelie romansca, la carea carturaril anului 1784

n'at luat nid o parte, mai ales ca ea se i tiparete la. Rimnic,

unde dupa, mOrtea Episcopului Kesarie se tnal indeletnict cu cul-

tura Romanilor numai clericii din treptele de jos. Dug, ne uitam

pe p6rta Evanghehei acestui an, vedem, a Domnitorul Sutu nicl
ca se gandea la asemenea tipariturI, lar Episcopul Eparhiei, P. S.
Filaret, dupa tiparirea celor ese Mineie, rmase netiparite dela
Kesarie, lasa sarcina tiprirel Evanghehei dela 1784 unor demi
inferiorI, i maI ales unor tipografi. De aid acea lipsa de prefete
din acsta Evanghelie, dupre cum buna Ora am vclut in Evanghelia dela 1693, unde una arata partea, ce a luat'o Domnitorul la
tiparire, prin adoa prefata Ieromonahul Atanasie ne spunea greu-Nile hterare, ce a intimpinat la traducerea i colationarea teestului, i in sfOrit o atreia prefata, prm carea Antim ne facea cunoscute i. greutatile tiparirel.
Mai mult. Evanghelia din 1784, ne avOnd prefete istorico-literare, are in sine i putina valOre hterara. Lsata Hind tiparirea
Evangheliel acetia la doI tipografi, i anurne IeromonahuluI Ch.-

ment i lul Popa Costandin RimnicOnu, eI cu materialul grafic,

de care dispunea tipografia, primesc cblagoslovenia dOr i keltula,

dela P. S. Filaret, 1 se pun pe retiparirea Evangheliel de Rimnic

dela 1746 ; i de aceia din punctul de privire literar, putem s

licem, Ca el' ne (tail o copie fidela de pre aceia. La ornamentatia

Evangheliel tipografiI notri cu tiparitura lor merg tot pre urmele
aceleI Evanghehi, fiind i in acOsta lature ajutati la nevoie de catra
dol csilografi ; adeca de call c Gheorghie, csilograful i de cat%
t diac(onul) Costandin,.
Singur Ierodiaconul Grigorie, cel care a c diorthosit, Evanghelia

acsta, face o mica deosebire in privinta nivelulul cultural, fata de

ceialalti tovaral al sel de lucru. Cunoscend, cum se vede, intru
cat-va limba elenica, el 11 face indreptarile sale maI ales in margenile gramaticei romanetI, carea pre timpul lui incepuse afi cunos-

www.dacoromanica.ro

182

cuta de catra Romani, iar vorbele cu ale lor flecsiuni ajunsese la

nite forme maf aezate, i prin urmare capabile de afi supuse
unor regule gramaticale. Acesta anume i face, ca Evanghelia din
1784 sa, alba in privinta protairei literare numai val6rea gramaticala a formelor, i aici a vem multe din vorbele arhaice inlocuite
cu altele noui. Verburile cu modurile i timpurile lor at flecsiuni

aprope semine cu cele ale n6stre de astail, i presentii istorici,

intrebuintati de vekile Evanghelii cam Mt rost, aici sint intilniti
rar, i intrebuintati mai ales atunci, cand scriitorul voiete sit
arate o actiune cu o durata in adever ne'ntrerupta i fara de sferit ; iar modurile verbunlor sint date tot-de-una aa, ca sa arate
dispositiunea momentana a subiectului actionator.
Tot atatea merite are Ierodiaconul Grigorie i fata de intrebuintarea hterelor kirilice in infatiarea sonunlor limbei. Avend Iero-

diaconul la indomana mai mune semne, sat litere kirilice, de cat

sonunle limbei, el intrebuintaza pentru fie-care son un anume semn,
i kiar pentru semnele pleonastice din kinlica el are o regula, intrebuintandu-le la mijlocul vorbelor numal acolo, unde sonul se repeta.

Aa el scne ast fent vorba ; F1p1liA4HT91, cu un i simplu 1. altul duplu ;

vorba riphinirauvityk cu i simplu i cu unul duplu, iar pre sonul ea
il da cu diftongul rd, format din i al infimtivului conjugarei a
patra, i nu din e, care este o proprietate a conjugarei adoa i atreia.
Tot ala face Ierodiaconul Grigorie i cu punctuatia limbel romaneti dela 1784. Avend i aici semnele trebuitOre, el intrebumtaza
pre fie-care cu rostul lui ; i in manele lui Grigorie virgula (,) pri-

mete adeverata ei positie, iar in intrebuintarea virgulei el indrep-

teza pe premergatorii sell cani mai nu tilat de regule fata de

punctuatie. In doe privinte numai gasim pre Ierodiaconul Grigorie

reintors la vekile obiceiuri ale carturarilor romani ; i anume In

privinta intrebuintarei punctului de intrebare, pre care il da cu

virgula punctata (;), ca Grecii, dei intru acesta putea sa alba de
conducator pre Ieromonahul Atanasie, care il da Inca de la 1693 cu (?)

semnul latinesc al interogatiunei, i apoi mai intrebuintaza i anul

dela Adam alaturea cu cel dela Hnstos. Dar nu putem sa nu

aducem aminte cebtonlor notri particularitatile, ce urmeza ; adeca,

ca Ierodiaconul Grigorie este un carturar dela Rimnic, unde curentul grecesc nu ajunsese dominator, i apoi el mai este i un inva.Wel al Ieromonahului Lavrentie, cel cu Evanghelia dela 1746, care
cu tipariturile sale pune temelnle unei culturi romaneti, deosebita
de cea a capitalel, i cu menirea, de aface o improtivire curentului
grecesc.

Aceste pse, ca idel prelimmare, s intram de acum in materie mai amaruntit :

Pen-ta cane :
g Sfinta i Dumnesileiasca Evanghelie.

www.dacoromanica.ro

183

tAcuma alt doilea typaritl 1), intru intttia domnie a prea luminatuluI i prea InAltatului Dorund ./(;) Mihailt Constandmt Sutult

Voevalt.

, Cu Blagoslovenua, i keltuiala prea Sfincii sale PitrinteluI Kyril

Filarett 2). Episcopult Rimnicula

'In sfinta Episcopie a Rimnicului.
'La ant dela facerea lurnil 7292 3), l'ar5. dela Hs. 1784.

'De Climentt Ierornonaht typ. Rim.

i de Popa Costandint

Rimniclanu.

Pe fala adoa a foiei intia:

eStihuri pohtice 5, 4) asupra Coroanei 5) prea intqatultt Slitvitului i bine Creclinciosului Domnfi ici%) Mihaild Constandint Sutult
voevodt.
= Cral, Rege, Aii =Mihail, Ro = Constandin, (S =Sutu, RR=

voevod, Ao =Domn, A = Wei, R = Vlahiel.

1) Alusie la Evanghelia dela 1746, caret s'a tipirtt tot la Rimnic pre Umpul EpiscopuluT
Climent, si prin acina Ora se (pee . cacuma lutist typaritis.
2) P. S. Filaret, grec de nem, sail maT bine bulgar, este crescut si instruit In cultura grecescd, ca totT contimpuramT seT Simpatule sale pentru cultura grecesci, $1 maT ales pentru marele
ideal greeesc, clic imperml Bizanbuldr, slut destul de bine v6slute din corespunderqa sa cu birbatiT
insfimnact aY timpuluT; sio acesta anume corespundenci, pre cares, vrend D oiled, o vom pune in
curend la indfimilna tuturor, ne-a ficut pre noY si afirmam pun blografia Ulf Fdaret, a el este
cgrec de ongines P. S Melkisedec, fost Episcop de Roman, prtnteo scriere speciall despre Episcopit Kesane o Filaret aY Rimniculd, si me ales despre vestitele mineTe ale aceslor doY kinarhY,
crede din contra, si kTar cu mid impunsiturT la adresa nstrit 'pee, ci. fatil cu activitatea cea ro
manesci a luT Filaret trebueste sa admitem, ci Filaret a fost roman de nmul sefi. Da, Am spus'o

0 noY, prin blografia, publicati pun Revista Biserica ortodoxi Romani, ca Filaret este unul din

kinarhif MuntenieT eel maT cu dor de inima pentru Biserica MuntemeT ; maT mult, asta i;11, and
avem la Indfimini atitea documente, putem adiuga, ci Filaret, find eclislarh ale MitropolieT UngroValalneT, la 1776 Nocmvne 27 a fost adicat la trpta de Mitropoht al Mirelor, si din Mitropolit,

cum se facea de multe-orT de citri GrecT, a ajuns la 1780 Episcop de Rimnic si la 1792 luna
Septemvne 6 Mitropolit al Ungro-ValahleT

Ca Episcop Filaret a tipirit acsta Evanghelle, si a continuat tipinrea Minellor, traduse si

tipinte Orli la al ssele volum de citra prea Invfitabl dascal al RimniculuT, Episcopul Kesarie.
In privinta stunteT este departe de Kesane, dupre cum se pete vedea si din prefetele numitelor
Mmue, are Ins6 dorul bineluT, si el 201 ca Episcop, cat si ca Mitropolit a lisat multe fapte, care
II pot asecla intre kinarluT de valOre aY BisericeT din Muntenia Intre allele aid vom arita dorul
luT, de a Inclistra locunle, pe unde a trait, cu api de beut ; o la Rimnic a facut fantina de peva
de lingi Olt, cunoscuti Orli asti-ilT cu numele de aluT Filaret, helesteul EpiscopieT, ba se slice,
ca kTar fintina dela InatestT se datoreste tot hi! Filaret. Venind in BucurettY, a ficut cisineoa din
cimpul Filaretuld, hand din apa orasuluT do6 mfisurT, dupre cum se dovedeste din un anume document Paul la publicarea documentelor respective, vesll despre Filaret Bis. ort romina an V,

pag 315 377 P 443-463 $1 Condica Sinti pag 229-234 $1 247 249

5) CrestinlY la tnceput ail calculat aniT dela Adam, si Romani( ail mers pe urmele lor pink
la a doa jumItate a vculuT al XVIII-lea. Daci avem inceputurT cu am! dela Hustos pun Evanghelille romineser de la 1693 o 1697, aceste sint ficute supt indurirea grecisci La Rimmc Insfi,
unde inriunrea grecsca era infabsati numaT pun Episcop, se pun aniT dela Adam si Hristos, dupre
cum am vficlut, cl face st P. S Gavrul cu Evanghelia dela 1762 dm las! unde se pune tot anul
dela Adam Asa a si In acsti pi-multi datmele Romandor shit tot cele vela din Biserica ortodocsi.

4) Stihunle slut 10, dar pereld 5 Se vede, ci autorml a luat fie-care vers cu corespundentul sefi drept un sub.
5) 0 modificare In Utulusul stemeT, Mar firl de Inteles In tote sbhunle de asemene naturit
me o vorbi despre coroni, dar se vorbeste de elementele, ce compun stema ; adeci de corb, p
mg ales de crucea dm clocul corbulUr

www.dacoromanica.ro

184

Corbult 6) odinioara pre Ilie in pustie ati hrarntil,

i Dumned6esca porunca ail plinitil,
Care le in gura sa tine Crucea cea cinstita,
Cea ding darulii lui Is. al ma nethruda.
Acsta sat datil nadejde spie povatune de norothl,
Inaltunei salp Domnului Mihafill Sutult voevodii.
Prm carea pre toti vrajmaii sl' sa thruiasca,
Ca pre lummata Donuma sa sa o Intarsca.
Intarescala D-du Intru Domme cu biruinta,
Precumil ne iugamt cu fierbinte urnilinta.

Pe ffa adoa :
e VII* lui Ioann DinU Sofronie.

Pe fata adoa a foiei adoa:

eViiata lui Ioannti Evanghelistult, dint talcuirea cea pre scurtit
a luI Dorotheu mucenicului i Episcopulfi Tyrului.

Pe fbia intaia a tecstului incep Evangheliile dela loan i

merg pAn la fbia a opt-spre-clece, unde se inkele:
iSfeqitulil EvanghehilorU lui Ioanna, dela Pati, pana, la Dumineca Rusalulort.

Dup tipicul Evangheliilor lui loan, care este pe fala adoa a

foiei a opts-pre-clece, pre fbia a no-spre-clecea este:
t Viiata sfintului Evanghehste Matthei din Sofrorue.

Dela f6ia 20 incep Evangheliile dela Matei i pre

fbia 49 se inkeie:
4 SfOritula Evanghelnloril lui Matthei, WA intru aciast Dumineca a apte spre dece, ce se kiamA a Hananiancei.
) Rimnicentl cu P. S Filaret In frunte nu s'ail luat dupit BucuresteniT luT Ipsilant, ca O.
prefaca corbul dm stema tn vultur, 0 mcT nu s'all radicat Inaltul cermluT, ca sa facii stihurY Lasind In stema pe corb cu crucea tn cioc, sail dupre cutn dice lerodiaconul Grigorie, diortositorul
acesteT Evangheld, In guilt, eY aa gam destule icleT o Inca biblice pentru versurde lor 1 nicT se
putea alt-feliti, and ca subTect al versurilcr s'a luat crucea MamtuttoriuluT o corbul cel mult vor.
baret pentru Romani

www.dacoromanica.ro

185

Pe fbia

50 :

VII* sfmtuluI Evanghelistil Lucal, dupa Sofrome.

Dela fia 51-88 merg Evangheliile dela Luca i aid se slice :

(Sferitulii Evanghelnlord Lucal pan a. in lasatulti septamanel

Branchi, de Postula celti mare.

Pe fala adoa a foiei

i VII*

88 :

sfintului Marco EvanghelistO. thnil Sofronie.

Pe fia

89:

i Alui Theofilactil Episcopula Vulgariei talcuire de vnata lul Marco.

Dela fia 90 116 merg Evangheliile dela Marco, unde se slice:

gInceputula Evanghelnlort celorO 11 voscresne 7).

Pre fia

120

incepe :

(Minologluont Intru carele s cuprinde oranduiala Evanghelfflora

pre Luna.

Pe fia 159 fala adoa incep tEvanghelnle la tag, trOba, gi

merg pan la sferit, pe fia 158, unde se inkeie :
(SfOritt i lui Dieu multarnita 8)

Pe fata adoa a foiei

158

i intia a foiei

159

se adaug :

c Inpintare Pentru Cetanna Evanghehilorii Preste totti anulO,

de unde so incepe i unde sO sOvOresct.
7) ItImnicenif all pIstrat forma slavora, st pentru acista all cltsii voscresta In ICIC de roma
rnzatul vscresta
$) Tot multdmiti, st nu slava, dupre cura a clis Intl.( Antim 1%qt-eau pm Evanghelta dela
1697 ApoY raulOma, st nu mulcumit3, dupre cum se slice astailI

www.dacoromanica.ro

186

Pe fata adoa a foiel 159 la sf6ritu1 Evangheliei:

eSlav, Cinste i inkinaciune celui in Troita unuia Dumnecleu,

Carele neu ajutatt dupa inceputt de amt ajunst i sMritult.

eTyparitusau aciasta sfinta i Dumnecleiasca Evanghehe, print
ostenela diorthosiril 9) smeritulul intre ierodiaconl Grigorie Rimmclanult. Deci tiinclt et firsca slabaclune i cltirea mintil omeneti, i intru toata osirdia indeletniciril ce amt pust la cetirea pru-

belort, ne fiindt incredintatt cumt a nu se va fi trecutt vre o

greala. Indatoratt amt fostt i Mitt de mustrarea tuntei, ca cu

smerita inuna s me rogt anti" partil ceil bisericeti, catu i cell
politiceti, oil ce greala, sau in cuvinte, sau in slove, so va gasi
de alegerea voastra, la unil dupa intamplare i altil dmil perierghie 19)

sa fiu se osandesca cu defanuare nevrednicia mea, ci socotindt

fiete carele neputmta firil cu carea sintemt de obte impiedecatl
i nu las pre nici unult dint parnenteni fail de snuntela, indrepteze greala acia cu blandetele mimil, nu intru inltarea duhuluill),

ci intru smerenie i ertacume. Cunosct neputmta mea, sintt de

ins1 tlinta mea imbolditt, ca sau print alunecarea vederil, sau
prin supararea cetiril 12) coalelort de noaptea, volt fi trecutt greale, dart nu dint Mile, sau cumt ca in vremea cetirli prubelort
intradmst amt pascutu mmtea pm' alte griji 13), sa nu fie ci numal dint alunecare. Ca mai vartost la aciasta sfinta i dumnecleOsca carte, intru care se bine vestesct acele prea aurite i infricoate cuvinte ale lui Iis. Dumnecloului nostru intelepciunil ceil
necuprmse de minte, Nu ati fi sihtil pre smeml cu tat duhula
de anu trece catt de mica gresala ; Indreptati dart de se va fi
intamplatt vre o smintlk i pre mine patimault me ertati, iart
Dumnepul pact' sa ye invrednicesca ne spuselort sale but-JAW, i
fer,icirii cell ce va sa, fie intru veculu cell nesferitil.
Sau inceputt acestt sfintt i dumnecleescri Lucru in Luna Jul
Ianuarie in 10 chle : i at luatt sevOrire la Martie in 22 14).
9) Aid diorthosire lns6i1nzil maY numaY corectare tipograficil, dar pilnil la un punct $i de
tecst. In privinta tecstuluY corectarea cea mare $1 de mai multil valOre literaiil, a filcueo leromo-

nahul Lavrentle, dnpre cum am *hit la Evanghelia din 1 746 de Rimnic, $1 Ierodiaconul Grigorie,
sail p6te si P. S. Filaret a acomodat mai bine tecstul la limba vorbitil, $1 a primit o ortografie mai rationalil Despre aceste maY Jos In particular.
10) Perierghle de la 7rEesie, sea.= lucrare, cilutare Imprejur , adecil cercetare eu de a milruntul $1 curiositate
") Ecspresie grecscil
mAndrie etc

c;ipoaeg To; vrvE;duccrog --= Inilltarea duhuluiv, In loc de trufie,

12) In Oltenia pun adoa jumiltate a vcului al XVIII era Intrebuintatil vorba cetire, ca In
Moldova, $1 nu citire, ca In Muntenia Cu rildilcina sla%on't el s'a pilstrat cuvintul la toff Romani(
numaT In vorba citame.
12) Apa$te mintea mea prinil griff, a o purta ca pre gura until herbivor prin erburY Ecspreme rominscil $i forte nemeritil, mai ales and avem in vedere smerenia cillugillsch Si de ale se
vede $1 privixile OnittOse ale monahismulid, cil el adecil nu trebue$te sil albil grip' lumegi, cild
atund el se asilmilnezil unuY dobitoc .
14) Bine era organizatil la 1 7 84 tipografia din Rimnic, pentru ca ea sil OA tipilri in timp

de tref lunY 5i ceva o Evanghelle Inti4gil Dar ce sil dicem ? Infitntatt de nemuritorul Antim, Inavital de ciltril Episcopff Damaskin, Climent $1 Kesarie, ea nu numaT cil a tipilrit o sumll de cilrti

www.dacoromanica.ro

187

* * *

Mdestriele grafice i de ornamentatie ale Evangheliel din 1784

srnana cu mestrille de acelaI natura din Evanghelia dela 1746,
carea s'a tiparit pre timpul Episcopului Clirnent, dar ai cam maestri

erat tot invetacel de al genialului Antim Ivirnu, celce a inflintat

tipografia din Rimrnc, i a dat i aid directiune maestriilor grafice, i apol i de al Episcopului Damaskin, ernulul lul Antim. Ic6nele celor patru Evanghe1it1 din Evanghelia nostra sint cele lucrate

de Popa Mihal i tiparite in Evanghelia dela 1746; i acesta se

dovedete prin stilul sculpturelor, cel dus de Antim la Rimnic,
prin iscalitura lul iPopa Mihal typograft, invetacelul lifi Antim,
pusa sub ic6na Evanghelistului Marco, i in sferit prin versnrile
de lauda, tiparite sub icOnele Evanghelitilor, i pre care nol le-am

reprodus in studiul Evanghehel din 1746. Pana aid am argat, ca

ornamentatia acestor doe Evanghehl este sernm, dar sa al-gam
i deosebirile de ornamente ale Evangheliel din studiul nostru.
Mal intal cauta, sa, tim, ca tipografia din Rimnic pare a avea
o cola de csilografie, i fara a putea spune de cine era condusa,
curiNtem, ca acesta, c611 prin ornamentele Evangheliel din 1784
ne infatiaza pre doi csilografi, caril par a fi invataceil acestel
c6le, judecand dupre iscaliturele lor din csilograflile tiparite. Cel

intal este eDilac(onul) Costan(din) din tip(ografia) rim(nicului), 15)

i al doilea e Gheorghie pop(a) Cos(tandin) tip(ograf) Rim(mcenu),,
i nol banuirn, ca el era i sin= fiiul Popel Constandin tipograf Rimnicenu. Aa Ca resumandu-ne aid in privinta pers6nelor ce at lucrat
intrega ornamentatie a Evangheliel din 1784, ii ficsam : tClirnentt
Ieromonaht tip(ograf) Rim(nicenu) i ,Popa Costandint Rimnicenu,
arnandoi tipografi, i caril ad combinat ornamentatia, propriu ilisg,
i apol csilografil Costandin 0 i Gheoghie, caril at lucrat doe stambe
de icOne.

Diac(onul) Costandin a luci at stamba din p6rta Evanghehei,

carea se compune din mai multe ic6ne. Sus de tot este icOna s-tel
Treimi, pe carea csilograful nostru o tituleza esta Trte), cu infatiarea de trei ingeri, ospatati la masa Jul Avraam, i avend la
drepta i la stinga pre Avraam 1 pre Sara, caul slujasc Ospetilor.
bisericestY, si kTar din cultura profang a Roingnilor, ca Gramatica luY Vgcgrescu, dar pre timpul
EpiscopuluT Filaret avea un personal destul de male Pe ling tipografiT, annent Ieromonahul si
Popa Constantin cu aY lor inv6t1ceT, ea avea un csilograf bunicel in persona diaconuluT Constantin,
si preste acestia era Ierodiaconul Grigorie, care, cum se vede, dispunea de o dog bunicia de
carte. Preste Mote aceste trebueste sl maY adluggm dorul Olternlor, de a tmea pept curentuluT grecisitor din capitala tlreT TOte aceste ImprejurirT fac, ca Evangheha nOstr else trpgriascl repede,
Tar tipografia RimniculuT s OA la activul eT o parte bung din bteratura romItnscg.
15 Notlm, cl chac(onul) Costandin dm tipografie la vorba granic face o ilOre In c6da luY
p, pre carea uniT o numesc monogramul luT Antall, Tar noT ne place avedea In dinsa maY mult tin

ornament grain, fitcut, e prea adevgrat, pentru intlia datg de ata Antim Ivirnu. MaT pre urml
s'a lntrebuintat acesta numaT ca ornament, maT ales a ac6stg flOre, privitg orT-cum, nu ne Infgtqazg, de cat doT A IncolticitT,

www.dacoromanica.ro

188

Ic Ona este neclata inteo ramit ovall, lucrata in doe vite de funie,
din care una alba, i alta ngrd. Rama pe din afar& este incunjurata
de do rdmuri, care, eind din doe cornuri, o incunjOrd de amandoe partile. La drepta acestel icOne este kipul Maicei Dornnului cu
manele la pept in snmul respectului, lar la stanga st. Than Botezatorml cu manele intinse inainte in smnul rugaciunel. In kipul
s-tului loan, precurn in deobte i in tote kipurile sfintilor din acest
starnbd, diacul Costandin arata putina mdestrie in manuirea ddltel
csilografice, i. el face build Ord pe sfintul loan cu un pr lung pe
spate, lar la haina de clesupt voind a-i infatia cutele prin umbre,
el se sluAte de ese randuri de linii, dispuse orizontal i prea putin artistic. De desuptul stambei este icOna sfintului Nicolai, se
intelege ca hram al catedralel Episcopiei, meclat pre tin jet bizantin, destul de rudirnentar lucrat, qi avend la drepta pe D. Hristos,
care il bine-cuvintzit i-1 da Evanghelia, lar la stanga pre Maica
Domnulul, carea tine in mani ornoforul traditional. Pre cat diacul
Costandin este de cunoscetor in cele ale arheologiel, fcnd pre
Hristos i Maica Domnului pre norii cermlui, pre atata el se arat de
stangaciu, cand imbracd pre sfintul Nicolai in t6te vestmintele Arhiereilor notri de asta, cli, punendu-1 pre cap i o mitr bombata.
La drepta acestor icOne st in piciOre, i tot in vestminte arhiereqt1, st. Than, pre care csilograful nostru 11 nurnete , zlatoust
gull de aur, avend in manl o carte, iar la stanga este st. Grigorie
cbogoslovul = teologul, , fiind tot aa imbrdcat i tiind in maim
drepta carp,. Pe drepta portel Evangheliei sint sfintil Cosma, Iosif
rnonah i Mitrofan cu cate un ruloil nescris. La stanga portel sint
sfintil Than Damaskin, Teofan monah i Teodor studitul ; aici cei
dol dintdi tin arti, iar Teodor rulou. POrta Evanghehei este tipdrita intr'un kenar, compus din doe colOne, care se unesc printeo
banda, in form de bond, acaria cdpatdie se razima pre cele doe
coldne, lar in colturile de de-asupra colOnelor sint dol serafimi cu
cate doe aripi, care i le intind pre de-asupra bandei. In genere vorbind, diac(onului) Constandin se vede, 0, are cunopnte in ce privete elementele, ce compun stampa lui, maestrie inse putin, qi
neajunsurile rnesteugului sint mai simtite in gravarea kipurilor.
Adoa stamba, ce forrnzd oi namentatia Evangheliei din 1784,
este trirnoful, lucrat de sapatorml g Gheorghie Popa Costandint
typografult,. Acesta icOnd, ce se compune din kipurile D. Hristos,
Maica Domnului i st. Ioan botezatorml, ocupd cu lungimea ei tad
ltimea fetel, 1 este pusti in fruntea tecsturilor celor patru Evangheliti 1 a Mmologiului. Csilograful Gheorghie este un irnitatorit
al trimorfelor lul Antirn, sat ale invetaceilor sei, mai ales in ce piivete flordria, ce incunjOra iconitele din trimorf ; in privinta inse
a infatiprei kipurilor Gheorghie remane i in urma Diac(onului)
Costandin. -Ca csilograful nOstru a volt sd intre cu csilografille sale
in genul lucrarilor lui Antun, se vede din dispositia kipurilor din

www.dacoromanica.ro

189

stamba i din tituluvrile icOnelor, care sint sapate in grecete i

in forma, in carea le Mcea i Antim, dar cu ecsecutia planului lucthrei sele este prea rudimentar. Pre cat floral ia din stamba are
o dosa de maestrie, ca i la Antirn, pre atata kipurile sint fara de
ecspresie, i uinbrele, cu care el i1 lucreza produsele sele, sint grosolane i iudimentaie. In deobte vorbind, csilograful Gheorghe ni

se infaNaza, ca un rneyer, care, avend inaintea sa un model, se

conducea in ecsecutiunea lucrarilor sele mai mult de aptitudenele
naturale ale sufletului set.
In sferit sa vorbim i de ornarnentatia, datorata celor dol
tipografi, ctic de kenarele, puse la inceputul i sferitul deosebitelor materil, i compuse din arabescurile, c avet la indemana Ieromonahul Chment 1 Popa Constandin. Elementele, ce compun ornamentatia Evanghehei din 1784, sint acele cornune tuturor cartilor
m5stre bisericeti, i anume cruciulita bizantina, arabescurile i literele alfabetului kirilic, iar forma lor este, sat linia drepta, sat in
forma unul n kirilic. Cand kenarul era drept i mai ales in fruntea materhlor ; i de alta parte, cand i spatiunle dintre arabescurl involat ; atunci tipogi afil noyri introducet cate o cruciulit la
mijloc, sat cate o Meth kirihca. Acest mod de ornamentare a cartilor bisericeti era obtesc la toti tipografil romani al vecului al
XVIII-lea, i tipografil Chment i Costandin era]) cu maestiia lor
in curentul -meteugului grafic al timpului.
* * *

Tipografii Climent i Popa Costandin, i cu atat mai putin

csilografil Costandin i Gheorghie, n'at putut sa aduca vre o skimbare tecstului Evangheliei din 1784, i cu acesta sa se fac un pas

pre calea propairea literare a Evanghehel. Singur P. S. Filaret,

Episcopul de Rirnnic, era in stare de ada tecstului nostru o infatiare literara deosebit, dar dupi e cum se vede, acesta parte a fost
lasath lei odiaconului Grigorie, care se margineye mai mult la apropierea tecstului de graiul vorbit, i la indreptari, ce par a fi fost
facute numal dupre bunul sunt, i departe de originalul grec. PersOna, dupa Ieromonahil Atanasie i Antim, care a colationat tec-

stul roman cu originalul, i care a Mcut indreptarl in Evanghelia

ritualului, de at ramas normative pentru tOte tecsturile olteneyi
i munteneyi din vecul al XVIII-lea, este numal Ieromonahul Lavrentie din mOnastirea Hurezil, sat mai drept Episcopul Damaskin,
lar tecstul Evangheliel din 1784 este o copie a tecstului lui Lavrentie din 1746 cu putine skimbari. Dar mai amaruntit
Incepend cu Evanghelistul Ioan, i trecend apoi i la celalalti
Evangheliyi, gsim, ca tecstul Evangheliei din 1784 intruneye in
sine tOte acelea indreptari, Monte de Lavrentie, i kiar in pal tile
lor greite. Ay. Lavrentie a indreptat : 4111 lume era i lurneaprintrinsul au Mout, ; acesta indreptare o gsim i in tecstul nostru.

www.dacoromanica.ro

190

cluati Duldi sfintus, idragostea casil tale m mina pre

mines ; s6ii din MateI : cDisau Domnul, cdutatt sa nu defaimap,
Apol :

g a de se vort uni dol dmtre voi pre pamentts , ti at mers dupei

dinsul noroade mune, ; din Luca : ci sau pogoritt Duhulil sfintt int

kipt trupescri ca unt prumbil preste dinsults, qi sau dust de Duhull in pusties, ii suindult pre elt diavoluld intrunit muntes; In
sferT.t, ca i locurl din Evanghelistul Marcu, de uncle putem vedea,
ca, Evanghelia din 1784 a primit VI-Le indreptarile, facute de Lavren-

tie pentru Evanghelia din 1746: ci pdrdnduf reu pentru impetrirea inimel lors. Dupa aceste, s aducern ecsemple tot din aceiml
EvangheNti, unde Evanghelia din 1784 a mers pre urmele celei
din 1746 pana i in indreptarile nereqite. Aa la Than Lavrentie a
tradus : cintru una de sambetes, in loc de romanescul cintru una
din sambetes, i tot ast-felit are i Evanghelia din 1784. Pronumele care nu se concordza bine prin amandoe Evanghelnle in gen

numer, i carele este intrebuintat pentru genul fernenin i. la plural, precum i card, i de acela cetim slugele, writ', sat multe semne,
carele. Apoi tot cu Lavrentie Evanghelia din 1784 are: ci la judecata nu va veni, , adectt nu va merge Vorba 6vvapoyi din Evanghelia lui Matel, tradusa de catra Lavrentie, ca Antal, cu sobor,
in loc de adunare, a intrat i in Evangheha mistra: cinvotand in
soboardle loi 0 s. Dupre traducerele veki at amando Evangbeliile
locul din Luca. (Irodt alt pati ulea biruitorig, traducend adecti cu
totul grqit pre ZEredeng ; sat din acela0 Evanghelist: o minutei de ciasii
pentru OTtyp,i yedvov=punct, secunda de tamp, pre care Evanghe-

lnle mal vek1 il at g o clipa, de cests ; i cpre maul te vor lua, ca

sa nu-ri loveVi de piatra piclorul Mt, , in loc de i sa nu se impedice. In sferit sa aducem cate-va locuri i din Evanghelistul Marcu,
spre a ne convinge maI bine, ca. Evanghelia din 1784 a mers pang, in
capet cu copiarea grealelor de traducere ale lui Lavrentie Lavrentie a
tradus verbul ?yhvero =s'a facut cu t s'a prefacuts i de acela avem
in arnandoo Evanghelhle de Rimnic : (Si sau prefeicut maim lui
sntoasas ; sat emai 'nainte pana Wu strigatii pre tine Filipptis

in loc de te at kiernat.
Fara sa putem .*e, ca. Evanghelia din 1784 a fcut un pas
insemnat pe calea hterara, ea are multe indreptarI, care privesc
pe arhaismii limbeI, inlocuind vorbele i formele arhaice cu graml
intrebuintat. Vorba pata este inlocuita cu patime'scd ; niminea cu nimenea ; tocma intocma ; ye se cu vi se, in loc de vi se ; s sa cu sei
se ; viclergii in loc de ficlepgfi ; mergi in loc de pasa ; did in loc
de cace conjunctie ; lisei,u in loc de clip ; ludndii in loc de luundt.
Sat in privinta concordantelor grarnaticale Evangheha din 1746
are: e eu santu glasult ald celuia ce . . , cacaruict numelel era Emrnaust, cIara unulii cdrutat era numele . . . , i ccumt ail cunoscutii pre elt, tau doara poate . . . tag doard sa intre . . , istri-

gatat pre ginere nunu, cca nau crelutt Intru numele a unuta

www.dacoromanica.ro

191

nscutti etc. lar Evanghelia din 1784 indrepteza : t eu sintlf..glasult celufa ce . . . caruia numele if era, c cdruia if era numele,
i curml sau cunoscutit lora, in loc de s'aU facut cunoscut, epoate
adoa oard, sa intre, strigatat pre ginere nunul, ca nau crecluttl
intru numele unuia.
2

Daca Evangheliei din 1784 nu i-am putut da o valOre literare, deosebita, din pricina putinelor i ne'nsemnatelor skimbarl,
facute in tecst, cu gramatica, propriu clisa, lucrul sta alt fehti.
Mal Intel literele kirilice, care mai 'nainte cu WO, multimea lor nu
erat de ajuns a infatia deosebitele sonurl, mal ales in ce privete vocalele, in Evanghelia nOstra semnele sonurilor sint ficse,
i multimea lor se restrange la aceia, ce este trebuitor. Semnul
it = ii remane aprOpe singur pentru infatiarea lui it, i semnele
y = it i s = ii, din scrierea certilor, anteriOre anului 1784, sint
intrebuintate fOrte rar, i acesta mai ales la sferitul randurilor i
in locurile, unde literele se ingrarnadesc Litera 9% = a ii are sonul el fics, i nu se mai intrebuinteza i pentru sonul i, care are
tot-de-una de semn pe 4 =I. Diftongil ea i la 11 au semnele
propril i cel intait are ca htera pe rk, care infatiaza tot-de-una
pe e deskis, fie la inceputul, mijlocul, sail sferitul vorbelor, 1 de
aceia avem : crkilitu, airkrrk etc., iar al doilea pe, A =Ia, sat rd = Ia
pentru vorbele derivate din i al infinitivului conjugarei a patra,
ca AnoTSoicial, TAAKSAW,E, 4rrkprku,TA etc. Asemenea In Evangheha nOstr avem smn fics pentru i scurt, i acesta este infatiat
prin i duplu, care la sferitul vorbelor are i semnul scurtarel, ca
in vorbele KpeAegri, npopoqiii etc. lar \\ = 1, care prin cartile mai veki

este intrebuintat in t6te locurile, in Evanghelia din 1784 se glsete fOrte rar, i numal cate-o-date, la sferitul randurilor, cand
tipograful este siht de lipsa de spatiu. In deobte vorbind, literele
kirilice cu semnele lor prin Evanghelia din 1784 se imputineza, i
cele remase primesc o intrebuintare regulate, i neskimbatOre.
i in privinta punctuatiei .6menii, ce ail luat parte la editarea
Evanghehel din 1784, ni se infatiaza, mai gramatici, de cat premergatoril bor. Punctul este i awl infanat prin steluta, carea se
pune tot-de-una la sferitul versetelor, -I numal arare-orl este inlocuita cu punct, dar acesta tot-de-una intre frasele, ce compun un
verset. Virgula, carea mai inainte despartia tot feliul de cugetari
i vorbe, prin Evanghelia nOstra este aprOpe semnul esclusiv pentru
despartirea propositiunilor din frase, i al vorbelor intre dinsele. Virgula punctata sub inriurirea elinismulul remane awl a infatia totde-una numal semnul intrebarei, Iar cele doe puncte se intrebuinlaza numal la citate, ca cDisau catra elt Nicochmil : etc.

www.dacoromanica.ro

192
* * *

Dupa t6te aceste amruntimi, care compun studiul nostru

asupra Evangheliei din 1784, sintem in drept, s qicem, ca i
acesta editiune este un pas de propire in istoria literaturei Evangheliilor romaneti. i daca pasul de propaire al Evanghehei
acetia nu se pOte numi literar, apoi el este un pas de propavre
in rnateriile grafice, in ficsarea formelor gramaticale ale vorbelor
1 in ortografia kirilica a limbel romaneti. i nici nu se putea alt
fen, dupa ce numal in Oltenia trise i lucrase atat de mult
pentru hteratura ritualului Sfintel nOstre Biserici P. P. S. S. Damaskin, supra-numit Dascalul, Kesarie cel invtat i altil, lar in
particular cu Evanghelia s'a ocupat Ierornonahul Lavrentie, un ennscator bunicel al limbel elenice, care cu tecstul Evangheliei din
1746 a ajuns afi norrnatw pre calea literar pentru toti urmai1 sei
oltenl. Evanghelia nostra in deobte are merite, cum am veclut, lirnbistice, i fie P. S. Filaret, dar mai ales Ierodiaconul Grigorie RimnicOnu, a put sse inftiiitize noi, urmailor lor, cu cea mai de pre
urma ecspresie, relativ rationald, a lirnbei anului 1784.

..---..4

www.dacoromanica.ro

xm.

EVHRORChIH
DIN

1 7 9 4.

www.dacoromanica.ro

EVANGHELIA ROMANgSGA DIN 1794.

La data acestei Evanghelii Dommtorul Moruz cu Mitropolitul
Dositel, Episcopul Nectarie cu cei mai multi din boeril tarel se indeletnict mai nurnai cu politica, far literatura roman6scd i la Rimnic
este lsat pre indna iconomului Episcopiei ; adecd a Ierodiaconului
Grigorie, cel ce a tiparit i Evanghelia dela 1784. i in adevr, ca Ierodiaconul Grigorie cu tipografii Dimitrie Mihailovicl i Gheorghie
sin popa Constantin sint singuril arturari, carii lucr6za la tipdrirea

Evangheliei din 1794, iar Episcopul dupa vrerni a Rimnicului nu

se invrednicete, cel putm s Insotasca, acst editie a Evangheliei
de o prefatd, prin carea sa, arate fillor sei eparbiali, ba mai mult,
tuturor Romamlor menirea acestei Evanghehl, legaturile ei cu teestul original 1 cu Evangheliile premergatore el, sari i alt-ceva, ce ar
creclut de cuvunt.l. Nimic din tOte aceste, dar ins Episcopul Neetarie i1 pune iscAlitura supt o prefata, care& este o copie Intocmai
de pre prefata Episcopului Climent, pusa in Evanghelia dela 1746 ;

i taa neasemnarea dintre aceste do prefete sta numal in skimbarea numelui Domnitorilor, i la sfOrit in locul lui Clirnent este

pus Nectarie Episcop Rimniculut De aceia clicem cd tad Evanghelia din 1794 nu are pentru sine nicl o valOre hterard, fiind
tad o sirnpl copie de pre cea dela 1746, i deosebirile ce mai
intilnim, cfe ortografie i de punctuatie tOte se datoresc numal tiintei de carte a Ierodiaconului Grigorie, care se vede, cd, fimd i
din Episcopia de Rimnic, primete ca tecst normativ pre cel al lul
Lavrentie hurezOnul, i nu pre al lui Antim SnagovOnul, ce era
normativ pentru tiparitoril romani din Bucureti i Blaj.
Dacd Episcopul Nectarie ldsa altora, i anume subaltermlor
seT, grija de cele sufleteti ale turmel sale, el singur ce facea, i
care ii erail indeletnicirile, ce-i consumati timpuI? Respunsul la o
asemenea intrebuintare de timp ii putem gam i inca cu plinitate
numai in politica timpului.
Clerul grec dupa cucerirea Constantinupolului de Wit Turci
14

www.dacoromanica.ro

196

ajunsese pre calea imunitatilor o putere de stat in Imperiul oto.

man, iar ambasadorii Statelor cretine din capitala Impermlui facuse in decursul vecurilor din Patriarhii i membril sinodului Elsericel celei marl nite factori politici de intala mana ; i pre la sferitul vecului trecut i inceputul celui curgator tOta, politica de cucerire a Turciel era stramutata la marginea Imperiului, i anume in
tarile Romanilor, remanend Constantinupolul, ca centru pentru in-

curcarea firelor pohtice, unde elementul grecesc din Fanar, sau

Cara-cazan1), cum il numesc Turcii pana asta-cli, se punea in serviciul tuturor, spre a-I incurca pre toti, i ase folosi din tOte. 0
parte din elementele cara-cazanului fanariot se intarise acum pre
tronurile tarilor romane, i urni de pre tronurile domneti, iar altii
de pre cele kiriarhale lucrail la desmembrarea Turciei cu scopuri
de a o slbi dela margine, pentru ca odata sase pOta inlocui semiluna de pre sfanta Sofia cu crucea bizantina a vekiului Imperiu bizantin grecisat. Daca Austria, una din puterile dela marginea Imperiului

turc, inapoiase Turciei Oltenia, i in skimb la 1774 a rapit de la

Romani i prin elementul grecesc Bucovina, acesta putere nu se
gandea la Greci i la dorul lor, de a le intemeia imperiul bizantin ; mult ea raspltete serviciile Grecilor cu bani pe in 2), i
apoi 'II inlatura, ca pre tOte instrnmentele vile. In timpurile, cand
se publica Evanghelia nOstra, Rusia urzate i ea un plan politic,
sem1n cu cel al Austriei, i ii propune de a low in Turd tot la
marginea Imperiului, i aid tot elementul fanariot este intrebuintat ca instrument, inaland pre ingimfatil i agramatii de Turd, ca
Basarabia Romanilor este un petec de parnent mic, rnlatmos i
fara vre o valOre politica ;
iar Grecilor atat celor din tarile romane, cat i celor din inima Turciel 11 se spunea, ca a venit vremea, cand Grecii, ajutati de armele Ruilor, au a dobandi Constan-

i aid oferta politica era cu atata mai de creclut, ca

ea venea din partea unui Imperiu, care cu multi din Greci i cu
lacrimi cretineti plangea robirea locurilor sfinte cu s6rta cretinilor asuprig de pagani. Eca in sferit ca am ajuns la punctul
culminant al pohticei din Wile Romamlor, ce s'a petrecut in ulp
tima lecime a vecului XVIII-lea .1 la inceputul celui curgator, i
tinupolul.

tot aid gasim i indeletnicirile de capitenie ale Episcopului de Rim-

nic Nectarie, alaturea cu politica, pre carea o urma Mitropolitul

tarei Dositei Filitis.

Noi am vequt mai sus, ca Romanil inca din vecurile de demult eratl impartiti in doe particle politice. Unii din ei cu o parte
1) Cara-cazan, vorbg turcesci p insemnzli cazan negru. Acestit numire se al PatriarhieY
pentru doe cuvinte ; intitY pentru cuventul, a toff aY Patriarhie Ora haine negre, de lie nunurea de

cara, p apoY a e stnt tntr'o ferbere nesfersiti, p acesta le-a ckstigat numirea de cazan

2) Fruit curat romnescg si formulat g. in hAlciurile sart iarmarcele oraselor rominestY ; kr

cuvintele (ban! pe sin, insemnz g. ban! in numergtre, argent comptant. Vine dela operatia probare banilor pre pna de fer a cgruteY, in Iva din bilciud a uneY alte mese de comtuar.

www.dacoromanica.ro

197

din domnitoril lor de frunte avt credinta, a moia cu legea stramo6sca se p6te pastra numal legandu.-1 s6rta de imperiul Sultanilor turd, sat, dupre curn clicea tefan cel mare al Moldovel, ecautand, ca s nu se treziasca Leul altii ins, pre carii II putem
numi liberahl rornani al vcurilor, doriat sfaramarea Turciel cu un
cs mai inainte, lucrand pentru acsta cu cretuni ; i anume o
parte din Romanil acetia cu Mihai bravul in frunte, credt in saltmarea Turciei prin Austria, iar altil, ca Mitropohtul Grigorie cu al
sei, i1 pusese nadejdea lor Inca dela 1775 in Rusia, carea, vlend
pre Austria in 1774 calf luase pentru sine Bucovina, lucrza prin
partisaini politicel filocretine i de acum filorui din tail, ca sa, cra
inkinarea tarilor Imperiului Tarilor. Politica acsta, adeca filocretina, daca voiti i veke romansca, hranita de catra elementul grecesc din tara i intr'o directiune i in alta, se practica in WO, puterea ei de catra Mitropolitul Dositei dela 1793-1810, i de catr
Episcopul Nectarie dela 1792-1812 pre tronul Episcopiel de Rimnic, lar dela 1812 1819 pre tronul Mitropoliel Ungro-Valahiei, i
carea politica a continuat ase practica de catra civilil notri papa
la 1878, iar de catra clericii Romanilor, mergend pre urmele dei ului grec, 'Ana la 1885, cand sfintul Sinai al Sfintei nOstre Bisei ici a pus capat acestei anomalii bisericeti prin Regulamentul din
acest an, pentru e autoritatea smodala i concednle membrilor sfintului &nod,.
La data Evangheliel nOstre ins, cand nu numai Biserica rornanesca, dar nici Statul roman nu tiea de o randuiala re-care,
politica se conducea de fie-care, dupre curn capul ii taia ; i Mitropohtul Dositel pare a lucra tot-d-una in partida pohticianilor filoturd, lar Episcopul Nectare, incepend la Rimnic cu politica filocretina o ispavete la Bucureti ca Mitropolit tot cu cea filoturca.
$i nurnai in margemle acestel activitati, care acum ajunsese febril,

intelegem pentru ce la 1810, cand tara era ocupata de armatele

ruseti, Episcopul Nectarie se mntine la catedra sa episcopall.
putend ajunge la 1812 i Mitropolit, in re Mitropohtul Dositei este
nevoit sase retraga dinamtea armatelor de inavailie, i ducendu-se
la Braov, sa traiasca in retragere, neuitand la mOrtea sa din anul
1826 tara romansca, i fara vre o sil, ci numal din imboldirile sale
psihice institue pentru tineril romani stipendil cu menirea, de ase duce
numal in Virile Apusulul pentru cultivarea mintei i a inimel lor.
De alta parte Nectarie, incepend cu politica filocretina, i in par-

ticular cu cea filorusa, capata tronul mitropohtan klar in anul inriurirel celei mai puternice a politicei ruseti, i remane aid 'Ana
la 1819, cand este i el nevoit, tot din pricina acestel pohtice,
ase duce iara1 la Braov preste Mitropolitul Dositei, i aid in anul
1825 mOre, far ai mal aduce aminte de tara romanOsca....
Eca indeletnicirile de tOte lilele ale Episcopului Nectarie, supt
carele se publica de catra Ierodiaconul Grigorie Evanghelia din 1794,

www.dacoromanica.ro

198

cu menirea simpli, i nurnai de a indestula trebuintele Bisericilor

romaneV din tOte laturele, i tot aicl noi avem i pricina nepasrel, sat, vom (lice maI mult, a neindeplinireI datoriilor unul Epis-

cop. Dar noI sa intram de acum in materia Evangheliei n6stre:

P6rta crtei:
(Sfinta i dumneclAiasca Evanghehe.

Acuma intru acesta kipa typarita 3).

(Ina chlele prea luminatului, i Prea InaqatuluI Domnt './(:). Alecsandru Constantint Moruzi voevodt.
Cu blagoslovenia prea Sfintitului Mitropolitil ala Ungrovlahiei
Kirm Kira Dositheu 4).
cu toat5, osardia i keltuiala prea sflnciel sale iubitorului
de D cieu Kiriu Kira Nectane 6), Episcopulil Rimniculul.
(Int sfinta Episcopie a Rimnicului.
(La anula mantuireI 6) 1794.

(Sau typtinta de Dimitrie Mihailo-Vicl 7) tip. Rim.

ghie Sin Popa Constandina 8) tip. Rim.

i de Gheor-

Pe fata adoa afoiei Inthia:

(Stihurl poetice 17 asupra sternei prea luminatulul slvitului,
blagocestivulul Domnt 1-(0. Alecsandru Constantina Moruzi voevodt.
1) Kipul, cum s'a tiparit acesta Evanghelie, este lcipul tipartre Evanghelief din 1784 $1 cu
unele elemente grafice, luate tot dm Evangheha prototm a Rlinniculta, adea din Evanghelia dela 1746.
4) DositeY, supranunnt Films, este apt.'s Mitropolit al Ungro-Valaluef la 1793 Octomvrie ii,

$1 a rdmas pre tronul Mttropolief pand la 181in Ianuarte 15, and s'a retras la lira$ov in fata ini aief a murit tn anul 1826 Dekemvne 26, and a institint un legat pentru tn.
miterea de tinerY pentru a studia In tanle Apusulut
Dositef a apms Mitropolit, dupa ce a ocupat tronul Eptscopief de Buzert timp de sse anY,
dela 1787 Octomvrie 15 pana la 1793 Octombrie ii, find maY namte de acsta gramattc ($ef de

vachundor rusestY,

cancelarce) In Maropolla Ungro-ValahieT timp de un spre dece anY,

1) Nectane este suit pre tronul Eptscopief de Elm= la 1792 Septemvne 2C i rdmine aid
pina la 1812 Dekemvrie 16, and vine Mitropolit In locul luY Dioniste Filins, sail maY drept In
locul luf Ignaue, Mitropolitul ArteY, care a fost asedat Mitropolit al Ungro-Valahief de caul WIrile rusesa la 1810 dupi plecarea din taa a Mitropolituld Dositef.
4) Pentru intdia data Intalnun vorba spasenie tradusi cu mantutre ; vorba, carea se Intrebtunta
de vektle Evanghela romanesif Trebue sit malf $tim i acsta, a cel IntaY, care a lisat vorba spaseme, este Ieromonahul Lavrentie, $1 el a Inlocuteo nu cu corespuntdenta ci mantuire, et cu edela
Hrtstosp; $1 pe urmele luf Lavrentte a mers i din acest punct de privire Evangheha dm 1784,
tmnd atunef $1 and dela Adam.
7) Viet, ca terminaItune la numele de fanulte Mihallo, este scris cu litera mare $1 despartit
cu o trema de vorba, ce o termina, $1 de alta parte pare ane spune insug intrebuintatorff tertmnatief, cL Viet este Imprumutat dela Srbd dm Banat, sail dela Rug prin invachunele lor cele dese
din adoa jumatate avculuT al XVIII-lea.
7). Amindoi tipografiT, tiparitorY aY Evanghehef nstre, slnt fif de tmograff, card- dm tatXIn fiiil s'ad ocupat cu acesta mesene, F Inca de loc din RImnic, Dimitne Mihallo-Vief pare afi filul ltd
Popa MihaY Atanasie-Viet, carele a lucrat Evanghelia din 1746, Yar Gheorglue este find Id Popa
Costanclin, cel cu Evanghella din 1784

www.dacoromanica.ro

199

Pe laturele stemel .
'[us) = Crai, Rege, finf =Ale, tili = Csan, AO = dru, Kw = Constantin, AV= Moruzi, KRA= voevod.
gDoao inkipuul ce In pecOte sal insmnatt,
Domnului Alecsandiu, de la Hs. 1 sau datl.
Bourull stpftnt Moldovei 1111 adever64
Colbulti all Irlaluel Domnti liii incredintaza.
Amandoao steme de domme incorunatil,
Care dela D-cleu isau incredmtatt.
Pre Domnull Alecsandru cel de bun vita,
PAzscall Diet cu mult thruinta.
Ce acuml Domn6qte tam rumansca.
Domnull cell Put6rrucl binelil intArscl 9).

Pe fata intala a foiei adoa :

(Prea blagocestivului Prea luminatului Prea, in1atu1u, i obladuitoriului a toatd tam, Ungrovlahia, DomnuluT Domnului nostru
Yo) Alecsandru Constantinu Voevodti Sandtate, VI* Indelungatd,
Pace i spdsenie dela Dumneclet, Ca sa, druiascd, Lidriel tale,
Rugamu.

(Toth lucrula Taste mai bunt i mai ldudatil intru aciasta lume.
Lummate i prea Milostive Doamne 10) etc.

Pe fata adoa a folei atreia:

Viiaa sfintului Ioannil din Sofrome.

Pe faca intia a foiei a patra:

eViiata lui Ioannl Evanghelistult dint tilcuirea cea pre scurtti
alui Dorotheu Muceniculul i Episcopulti Tyriloril.

ghelre

9) Tote aceste versurY slut Imprunnutate din Evanghella dela 1746, Yar locul dm acea EvancDomnul plzasc t. ca s'o sttpinscic aref este Inloctut Cu ; c Domnul celti Puternicu bluetit

Inttrescl
Aid vom mit adiuga, a ctrturarit RlmniculuY, Imp cunt cu ceY dela sierWul vculta al
XVIII lea, 9Int supt lnrIurrrea tot a vekeY traditrunY cu rebusul de apiterne din sterna MuntenieT ;
el Idea el este tot corb i nu vultur, dupre cum ati creclut ceY de pre timpul JuT Ipsrlant, i din
anul 1775 De alit parte, eY semi pre .rar din utulatura Dommtorelul fiat accent circumflecs , 0
prin urmare slut fdrt pretentrunea, c 1w este scurtatul luT Joan.
to) Acstt precuvntare, ce cuprinde o scurtt istorisire a Inceputuld Sfintelor Evangheld,
este o sunplt cope de pe precuvntarea EvangheheY dela 1746, UpNritt tot la Rimnic supt Emscopul Chment; i de teem noT nu o maY reproducem Astmintrile dintre amindot precuvEnttrile
merg pint acolo, c. Evanghella nOstrk slice in mod grept, ca si cea dela 1746, et cEvanghella
cea dela Ioannt are atit de lets In loc de yultur, , i cLauclIst sfintuld Manna Zlataustti . del

www.dacoromanica.ro

SOO

cPurtatoriu de grip. fiindil typografiel Sfintiia sa Parintele

Kiriu kirti, Grigorie Terodiaconuhl Iconomuhl sfintei Episcopii Rim. 11)

Pe fata Intia a tecstului incep Evangheliile dela Joan i

merg panA la fbia x8, unde se inkeie cu :
(SfOqitula Evangheliiloit lul Ioannti, dela Pap, pand la Duminica Rusalnlorfi.

Pe fata adoa a aceliaI fol este tipicul Evangheliei de la

Matel, care se sfrete:

ePentru acOsta darg, toti Preotil i Diaconii, laste sa tie

acsta randuiala, i acestt numOra ala Septaminilorg cumil arath
inainte, ca sa nu sa smintiasca dupa numrult izvoadeloit celoit
slovenqti, pentru ca, nu se potrivqte.

Pe fia 19:
elTiiata sfintului Evanghelista Matthei, dinti Sofronie.

Pe fala intaia a foiei zo incep Evangheliile dela Matei

i merg pana la fbia 49 fala adoa, unde se slice :
eSfOritulti Evanghelhlort lui MattheI, pina intru aciast Durninica a apte-spre-pcea ce so kiama a Hanamancil.

Pe fala intia a fOiei 50 :

clinata sfintului Evanghelistt Lucai, dint Sofronie.
aa Botezatil si ad luminadi pre rumanT. i i-ail Inva(at lfgeas. Iar deosebirT avem numaT in ortografia kirilicelor, despre care avem a vorbi in cursul acestuT siudiu, si la numele DomnitoruluT, a
Id itropolituluT si a EpiscopuluT de dupa vrernY , a adea prin Evanghella dela 1746 avem Domrntor pre

clos, Constandin Nicolae voevod si aid pre c/di Alecsandru Constantin voevoda, acolo Mitropolit
este c Neofit s si aid cDositeTa Tar Episcop de Rimnic la 1746, care si sem acesta precuv6ntare,
era cChmenta, Tar la 17941 cel ce reproduce precuvntarea, este cNectarie3.
11) Acest Grigorie lerodiacon Rimmanu la 1784, and cu tiparirea EvangheheY din acel an,
era numaT cdiorthositors al tipografieT din Episcopla de Rimnic, acum 11 vedem, a in calitate de
iconom al EpiscopieT este si Director al tipografieT ; Idea om, care keltuea din veniturile EpiscopieT si pentru tiparirea de arff, pre care apoT vInclndu-le, le Incasa veniturile Obiceiul, de ase um
In persona iconomilor uneT kiriarluY si inarcinarea de director al tipografidor de pre Ulna Mitropouf( si EpiscopiT, s'a pastrat In Muntenia pana la seculartsarea bunurdor mOnastitestT Kiar In
BucurestT vedem, a Archimandritul Tod, mort acum In calitate de Staret al mOnastire Cernica, a
fost panti la 1864 iconomul MaropolieT Ungro-ValalueT si director al tipografief nifomene, carea a
tiparit mg multe artY bisericestT ; si anume a aceleY tipogmfiT, carea la 1882 a fost reedificata,
st infiintata de noY asa, a dela acsta data este singura tipografie bisericesa, carea tipareste Cu
litere strabune tOte artile bisericestr, trebuitOre Romandor din depsebitele laturT,

www.dacoromanica.ro

201

Pe fata intia a foiei 51 incep Evangheliile dela Luca i

merg pn la f6ia 88, unde se inkeie :
t Sferitulg Evanglieltilora Lucai, pina in lasatula sptamanii
Brnzti, de Postult cern mare.

Pe fata adoa a foiei 88.

c VII* sfintului Marco EvanghelistA ding Sofronie.

Pe f6ia 89:
cAlul Theofila(c)fil Eptscopulti Vulgariel facture, de vilata srmtului Evanghelistil Marco.

Dela fbia go ii6 merg Evangheliile dela Marcu,

iar de aici:
elnceputulti Evangheltilorg celorti 11 voscrOsne.

Pe fbia 126 incepe :

c Minologhtonft intru care s cuprinde orinduiala Evanghelnlortt

pre Luna.

Pe fala adoa a foiei 152 incep tEvanghelule la -WU, trOba,

i merg pna la f6ia 158, unde se inkeie:
e SfOritt

i lui Dieu Lauda.

Pe fata adoa a fofel 158-159; fata intia:

gInfuntare pentru cetaniia Evangheliilorti, Preste totU anulu
de unde s incepe, i unde s sOvOresc.

Pe faca adoa a foiei 159 dela sf6ritu1 Evangheliei:

i Slava, cinste, i inkinaciune, celul in Troit unuia Dumnepu Carele n6u ajutatu dupa inceputt de amt ajunst i sfOritulti.

www.dacoromanica.ro

202

cSau inceputil acestg sfintg 1 Dumnecleescu lucru in luna lul

Mal ing, 10 chle. Si au luatg severire, la Julie, ing, 15 vile,
gIara cel ce ye yeti intampla a ceti Bucurativ ing Domnulg,
i vo rugatl pentru nol, i ce greala vetl afla, indreptati cu Duhult blandetelort nepuindune in ponosg. Ca precumg laste cu neputinta omulul a nu pecatui, intru acestag kipt i typografulul a
remanea MIA de greala.
iSau diorthositg 12) de nol Dascahl tipografi ce la inceputulg

acetil sfinte call sintemt aratatl.

(Typaritusail in anul dela mantuirea lumil 1794.

Precumti eel stremni Doresca mosna ski). vada.

Candti sinta intialta tara de nu pottl sa sada.
1 ca eel Gest pre Mare banturti de furtuna.
i maga pre D-deu de lirnste buna.
Asa si typografula de a caltli sfisire,
Lauda ne Incetata da si multamire 13).
*

*
*

Pi ivita Evanghelia din 1794 in ornamentatia el, putem sa

spunem, ca acesta editiune nu are nimic nog i proprit al ei, i
ca WO, ornamentatia el este o copiare a Evangheliel din 1784.
Ajungend acum tipografi de mana intdia in tipografia de Rimnic
fill fotilor tipograff, Popa Mihal i Popa Constanhn ; 1 mai ales
Gheorghie, fiiul lul Popa Constantin, care era i csilograf, ei intre
buintazd tOte icOnele Evangheliaor din 1746 i 1784. Si anume
icOnele Evanghelitilor sint cele lucrate de catra Popa Mihal Atanasievici pentru Evanghelia din 1746, lar trimorful, pus in fruntea Evanghelulor i arninologiului, este lucrat de catra Gheorghie,

i pentru Evangheha din 1784, care la 1794 s'a intrebuiqat i

aici. In deobte tipografil Evangheliel n6stre sint i malmarginitl in ce

privete iconografia ; cacl el nu mai intrebuintaa stamba de pre

porta Evangheliel din 1784, multamindu-se a pune in 'Arta cartel

un trirnorf din cele veki, compus din D. Hristos, Malca Domnului
i St Ioan botezatorul.
Si aid ca i in cele doe Evanghehl de Rimnic premerget6re,
kenarele sint formate din cruclulite, arabescuri i litere, ba am
mal putea adauga, din acelei elemente grafice. Tipografil notri
sint invetacei i fii al tipografilor, ce au tiparit cele doe Evanghehi de Rimnic, i el, fiind ast-feht, erail impin1 pe doe cal de a
merge pre urmele premergetorilor lor. Toata deosebirea sta numal
11) Diortosirea acestet Evanghelit, facutl de cHtr6. tipografit Dimitrie ,i G,heorghle, sta numa/ In Indreptarea tablelor tiparitilift, dupre cum se va vedea maY jos
is) Aceste versurT s'nt copiate din Evanghelnle lut Anttin lvirenu. llacl aceste versuri in
gura luT Anttm arKtah dorul luY de local natal, 6re nu cumva ele aid shit puse de cittrd. tipografit
Dimitrie st Gheorghle din acetag Imboldire sufletsca? adecN,
et amAndoY, fitnd fiet upgrafilor
Mihal st popa Constantin, dorTail de locul natal al p5rincilor lor, clic de Transilvania )

www.dacoromanica.ro

203

in aeclarea elementelor ornamentative' din kenare, i cu kipul acesta

avem prin kenare numal figurl deosebite, MO, de aputea ice, ca
maestria ornarnentatiel in manele lor a primit vre o skimbare re-care.
*

*
*

Ca literatura nu are nimic propriu Evanghelia din 1794. Tipografil Dirnitrie i Gheorghe, plecand dela tecstul lul LaVrentie, aft
cules de pre dinsul, ultandu-se i pre tecstul Evangheliel din 1784,

i primind fate putine din skifnbarile acestui tecst. Ap in Evangheha de Marti dupa PaV, uncle Evanghelistul IOan istorisete intre-

vederea lul Iisus cu unil din invetaceil sei pe calea Spre Emaus,
se spune cum acepa aa cunoscutil pre Iisus intru frangerea palnet Locul acesta este indreptat in editia dela 1784 g i cumil sau
cunoscuttl lort , editiunea nOstr s'a reintors la teestul din 1746
i-1 da : gi cuing lat cunoscutil pre eld, Asemenea Vorbele adoa
Ora se (lag prin tecstul dela 1784 gadoa oaras iar in tecstul nostru se reint6rce la tecstul din 1746 i-1 da, : g a dooara $ . Vorba
gvicleugt, este reintorsa la gficleugu, dev se scrie i g vicleugti,;
i acesta dovedete inriurirea mornentana a tecstului asupra tipografului. 0 anti, doyada i mai vedit, ca teestul nostru a avut in
vedere i pe cel din 1784, este ecspresia g o minuta de clasus in
loc de g o chpa de ciasils cum o are teestul Evarigheliel lui Lavren-

tie. Ala c in privinta literara tecstul lui Lavrentie dela 1746

este, cum am mal clis, normativ i pentru tecstul din 1794, eit
i acesta din tipografia de Rimnic, in decursul veculul al XVIII-lea.
*

Ortografia Evangheliei din 1794 merge i ea pre urmele ortoT

grafiei lui Lavrentie din Evanghelia dela 1746, supunendu-se toto-data i modului de a scrie de la sferitul vecului trecut. Aa 4,
rornanend cu sonul 1, primete un n asverlit, spre a infatia silaba
in; It este ii, lar y =it se intrebuintaza numal la sferitul randurilor, i acesta numai cand tipogratul este constrins de spatm ;
A =la se intrebuintaza f6rte rar i. ii lea locul m, romanend pentru
6 deskis tot .k; 11=12 adeca duplu, este intrebuintat la sferitul vorbelor tot-de-una cu sonul de 1 scurt, i la mijloc numal dupa un
i lung. Intrebuintarea lui mi. ......0 anahsat este aprOpe cu totul parasita, i locul acestul -if il lea 8= u, sintetisat din y=i grec, pus
pe o. Asemenea se rarete 1 intrebuintarea lul w =0 duplu, punendu-se mai mult 0 simplu. Cand o este unit cu a, i primete
sonul de 6 diftong, atunci tipografil Evangheliei nOstre unesc pe
0 cu a prin un arc i ail 0A. Acesta p6te fi privita ca singura particularitate a ortografiel din Evanghelia dela 1794.
Cu punctuaVa tipografil Evangheliei din studiul nostru se cam
incurca. Plecand i aici tot dela tecstul lig Lavrentie din 1746, el
iV dag, sail li se dail, regule pentru intrebuintarea semnelor punc-

www.dacoromanica.ro

904

tuatiel, pre care el le intrebuintaza, e prea adeverat, regulat, dar

nu tot-de una cu ceruta tiinta. Aa el primesc smnul intrebrel (?)
i cu acesta inlatura in totul pre virgula punctata (,), semnul corespundent al punctuatiel greceti. precum i semnul despartirel fraselor
intre dinsele. Dar tipografil notri intrebuintaza semnul intrebarel
lor in mod pleonastic, ca in locul : dara cad botezi deca nu et1
Hs? nicl Ilie? nici Proroc?, ; i acesta el o fac numal pentru cu-

ventul, ca in tecstul normativ al lul Lavrentie este virgula punctata, Mil de intelesul intrebarel. Apol tot pentru cuventul, ca, in
tecstul lul Lavrentie este virgula punctata, ca semn de despartire
a fraselor, i fiind ea Lavrentie a 4is: cAdoti degetult teu incoace
i vecll malnele mele, i ado mana ta etc.,, tipografil notri fara
conpinta, i numal condui de idela, ca virgula punctata este
senanul intrebrei, intrebuintaza semnul lor special al intrebrei
acolo, undo Lavrentie a despartit numal frasele. Inca o particularitate a Evangheliel din 1794, carea inse este o inovatie a tipograhlor Dimitrie i Gheorghie, i ea st intru indepartarea cu totul acelor doe puncte (:) dmtre semnele punctatiel, i In intrebuintarea neregulata a punctului. Aa el, cand all inamtea lor citate,
pun, nu ca Lavrentie doe puncte, ci o virgula, saIl un punct, i
pentru acesta culeg : g Raspunsat Is, i 1011 lisu lort, spargeti Biserica etc. sat ellespunsau jidovii, i all qisti lul, ce semnii etc.
Ajungend la resumatul suchilor n6stre asupra Evangheliei din
1794, stabilim, ca acesta editmne are numal o valOre practica, de
a indeplini trebuintele ritualului sfintelor lul D-clet Biserici ale Romanilor. In privinta pintifica qicem, ca ea este o copie a tecstulul lul Lavrentie cu mid modificari, dictate de Evanghelia din 1784,
1 acolo, unde editorii Evangheliei nOstre au intrat pre calea inovatiunilor, all caqut in mai multe greele gramaticale.

www.dacoromanica.ro

INKEIERE
De trel vecurI i aprOpe jumatate Romanil, ca mcl unul din
popOrele Europei, se bucura de fericirea, a el in Biserica lor asculta cuventul lui D-clet, clic Evanghelia, in limba lor cea vie I
de tot' intelds. 12icem, ca numal Romanil ail avut f6rte de timpuriti acOst fericire favorisata in Biserica lui Iisus Hristos , fiind
ca popOrele din Biserica romana i pana asta-c11 kiar, fie ele de
orl-ce ginta, sint datOre sa preamariasca pre D-geil inteo limba
neintelOsa de credinciol, anume cea latina, i numai credinciqii
din Biserica protestanta in urmarea protestului dela Spira at inceput sa intelOga cuvintele rugel lor. Asemenea i credincIoil din
Biserica ortodocsa, privita din punctul de vedere al limbel cultuluf
lor, trebuesc sa r6ge pre Diet, sail in limba elenica vekie, neinte16sa Mil o cultura deosebita Greculul din Elada, ca i celul din
Turcia, dupre cum i cretinul ortodocs din tarile slavice trebuqte
mal intal sit mOrga la scOla, ca s invete limba slavona a cartilor
bisericep, i numal dupa acOsta p6te merge la Biserica, ca sa,
asculte i s. intelega buna vestire a Mantintorulul lumel, a calla
limba, este tot atat de streina pentru Rusul necult, ca i. pentru
Bulgar, sail Serb. Numal cu Romanul, adaugam, Pronia dumneleOsca a bine vort, ca, dus find la Biserica de catra Maica-sa, i
tinendu-se inca de mana el, sa intelOga in masura deteptarel lul
mintale pe preutul bine vestitor al Bisericel. Dna acest stare de
lucrurl p6te fi privita ca o favOre pentru Roman, nu lipsesc i
dela dinsul greutatile istorice, care at Mcut, ca cultivarea lul sa
merga incet, i sa fie insotita de marl i primejdiOse pledici, care
at cautat sa-I skimbe klar firea, voind al grecisa, dupa ce scapase de slavisare.
Trimis fiind Romanul in partile Daciel de catra Imperatoril
romani Inca din vOcul intal al cretinatatel, mal intal ca ecsilat,
spre a cultiva manosele esud ale Carpatilor, i spre a gauri Muntil,

sail a pescui riurile pentru cautarea i gasirea metalurilor, trebuitore vieteI romanice, eel acum atat de gingme, carea era minat

www.dacoromanica.ro

206

de catra cretini in lungul i latul Imperiului, i kiar despretuita

de acetia in fata a insall Imperatorilor; apol, inmultandu-se nemul
romanesc din Dacia cu cohortele i kiar coloniile Romanilor, aduse

aid de catra Traian inca dela inceputul veculul al doilea al erel

cretme, i cu menirea de a pune o stavild Dacilor i apoi i altor
pop6re barbarice, care turburau bunul trala al Romanilor din Im-

Romanul incetul cu incetul a inceput a caltiga dragoste

pentru aeprile lul cele noue, ajungend in decursul vcurilor a1
face un ideal de vieta din moia lui stramoasca, i de alta parte
a maI idealisat i legea, carea insuma in sine credinta cretina,
cea udata cu dint sangele martiric al parintilor lul, precum i datenele stramoeti, care ii regulail vieta lui cea sociald. Cu aceste
doe idealuri Romanul se adapostete in vaile 1 crieril muntilor,
sail se mica in jurul Carpatilor i mai pe urma, i al Balcanilor 1),
Impins de frica multelor i fiorOselor popore barbarice, i in aceste
locurl adopostite II cultiva supt manuducerea preutulul Bisericel
una din formele legel sale, carea este credinta cretinesca, Tar supt
Innurirea batrinilor i a batrinelor lui face, ca sa nu se perda mmic
din cultura cea adusa de dinsul in Dacia intre cutele mintel sale,
Cu kipul acesta, Romanul in mid comunitatl sociale I1 duce trawl,
pana cand se vede pre nesimtite in fata ideie de patrie rnoderna,
tinend pang aid la cuventul i obiectul move, adeca pament I locuinta dela mol, stramo1, i de alta parte Mcend ca legea straperiu ;

moasca, carea intrupa in sine to:Ste institutiunile lui socialo-religiose,

sa fie pazita i indeplinita 'Ana i in amaruntimele el cele mal mid,

Cand ins in jurul moiel Romanilor ati inceput a se grupa
deosebitele semintil in state pohtice, lar statul Romano-bulgar de

preste Dunarea a apt supt lataganul Turculul; cand in Biserica

lui Hristos s'a produs shizma 2), Tar Romanul a inceput sa, yap, o
deosebire intro legea lui 1 cea a Bisericel romane, pre carea el a
numit'o papitaasca, adeca kiar vrajmaa legel lui, mai ales ca
Biserica rornana intrebumta pre Regil Ungariel i al Poloniel spre
convertirea Vlahilor ; atunci Romanii at inceput i el a tinde, ca
sase inklege In state, i intai in comunitati mai mid, numite kinezate, apol In WI sail principate 1-aq dat o organisatiune la inceput curat mihtaresca, numindull Dommtorul voda, sall voevod 3),
adeca Duce, pre mai muff oplor boeri 4) cu fecioril lor boereti,
Ii Vorba Balcan are o morfologie turcesa. Vine dela vorba Vlah, Valah, cu transformarea

le V In B si cu strilmutarea le a, a esit Balh, ape Balc-an

2) Shizma, vorb d. gra si vine dela verbul sryQo = sfasitu, despart

2) VodK scurtat din voevod, Yar acesta vine dela soh sailors = lupe, soldat, i tomyrk = a
conduce In totul conduciitor de dste, duce.
4) NoY credem, c i acstK Vorbl este de origmi slavonli, derma tot din soli, soh =.1uptl, sari
cazatescul soW = om de curtea (domnscli.), magnat. llacl luAm In bligare de soma rolul istoric al
beerilor nostri de pe lng domme, cu feeoriT beerestY, saLi ifmener lor de casd, av8nd fie-care
stgul le militilresc, ne me car8nd 11 putem deriva dela Cal = lupti ; adecK hoed( slot conch:atoll de IOU, clipitant

www.dacoromanica.ro

207

sail de casa, cuconi 5), mai avendu se i cate un lIude printre calraV 8), i remanend totalitatea poporuluI a fi armata luptatOre, lar
In respectul legel, unde intra i cultura romansca, Romanil., deprinI fiind din Regatul Romano bulgar cu limba slavona meridionala, carea Inca din vecul IX-lea capatase in Biserica cretina dreptul de limba sfinta., o primesc in Biserica, ca mijloc pentru ruga
lor catra Diet, maI ales c pre acele vremuri de intunericime mintall limba era criteriul cel mal indemanatic pentru deosebirile confesionale, lar in Stat ea intra din Biserica, i. aici intrupeza t6te
actele, mai ales cele oficiale ale vietel sociale a Romarnlor , adeca
reguleza dispositule Uricilor 7) lor. Dar nol sa staruim in acest

studia mai mult asupra acesteI lature a vietel istorice a Romamlor, fiind ca ea privete pre cultura lor.
Frind Romanii suptstratul etnografic al pop6relor din drepta
i din stanga DunareI, el cu cultura lor adusa i din WU, lumea romana, i margimta in evul mediu numal la forme crgtine, au lucrat mai ales cu Bulgaril 8) acea literatura vast/ slavona, i at
injghebat o cultura comun, pre carea asta-cll Slavil I-o improprieza tad, intemeIali numai pre ovenismul national al limbel.
Daca insa supunem analisel mintale numal cate-va din fenornenele acestei culturl, i luam in bagare de sama numal pre unele
din persOnele, care ati impins acesta cultura pre caile propalirel,
descoperim i asta-qi, mai namte de a se face studil mal adancite
asupra acestel culturi, ca Romanil nu numal ag pus sigiliul mdividualitatel lor asupra acesteI culturi, dar aA radicat'o klar cu
umrul, lucrand i producend fenomene culturale, pu totul deosebite

de cele ale RuVor, sail ale Serbilor, fara, a mai socoti aicl fenomenele sulturel poloneze, care sint un amestec de elernente slavogermanice.
PersOnele, care au coniticrat la prop4irea culturel slavice
meridionale, cum se numqte ea in tiinta, sint pre cat Bulgari

de nOrn, dar alai ales Romani, carrl la urnrea lor pohtica cu denTi

ail fost mai in mosura, de a produce stdul eu gustul estetic al acestei culturi, pre care el l'au intipant asupra fie-carui fenornen,
5) Cucon, sad cocon =. boTer bdtrin, coconas sail coconicd=boTer, sad boTerTcd tinitrd.
Acestd vorbd vine, credem rtoT, dela slavonicescul KOHIL = cal; In totul cdllret, cavaler
1) Liude vorbd slavond, carea vine dela mo,a,HTE = om, prieten, si acesta dela AtO,Vin --= popor,

nein In totul pe romineste om, care mergea la batlhe pe jos si fard cal, spre a ajuta pe cdldret,
sail pre cocon la curdtitul caluluT etc
7) Uric, vorbd veke romnscd, carea vine dela bizantinul 6etaitiog = poruncl, si acesta dela
4/01,a = lege, hotar, apoT dela As gco = hotaresc In documentele tut Asan dm vcul al XL-lea II
a% en orismos cAau itaprritonin OPH3kM0 CH= a dat impdrdtie mea acstd hotdrire (Crestinismul
In Dam/ si Crestinarea Romindor G. Enicenu, 1878. BucurestT, pag 155) ApoT romantsindu-se,
s'a fdcut oric st in urnitt uric, cu intelesul. de hotdrire clomnesci, brisov.
1) RominiT ad trait, si trdesc si pind astd-cIT, In armonia cea maT bland cu Bulgarft , semne
ale relatiunilor lor seculare In privinta politicd st_ social& KTar and Romnul st asttl-slf voYeste
ase Pisa in sarcasme, acsta o face maT ales pe socotla Srbilor, si nu a Bulgarilor NumaT MoldoveniT, avnd relatiunT maT putine cu Srbil, si cunoscend pe BulgarT ca colonT, rid cite o datd
de &cepa.

www.dacoromanica.ro

208

facOnd, ca Bulgaril sa i-1 impropieze i sa-1 intrebuinteze, ca pre

un gen de cultura, osebitor de cultura celoralalti Slavi, iar pre

Romani sl-1 propage mai departe in domniatele lor, aratandu-I pana
in v6cul al XVII-lea prin cuvintele, stilul gramatical qi maestrille
decorative ale manuscriselor i uricilor lor. i in adevr, fail a
mai vorbi de unii din Regil intaiei imperatil bulgaro-rornane, asta-cli
este documentat, c parintil literaturei slavice meridionale nu mai
sint greci de nm, qi nici slavi, dar fii ai unor parinti romani

din Tesalonic, al caruia locuitori in mare parte all fost strtnutati

din Sirrnm, impreuna cu Prefectul i cu Episcopul laturei, i fugiti
din naintea Hunilor destrugatori 6). Ce vom mai clice re despre
Horaml, Chment, Naum, Sava, Anghelar i 011 barbati, cari impreuna cu Metodie i in calitate de invtacel ai acestuia ail lucrat
la traducerea cartilor sfinte din limba grca in cea slavona meridionath,, i at pus temelide acelei culturi, pre carea Romanii at
desfaurat'o ca pre a lor, numai i numai ca sali scape legea lor
crepnOsca de inriurirea papistailor, iar pre cea sociall de amestecul ei cu institutiuni bizantine 10) ? Dar noi sa mai aducem inamtea cetitorilor noqtrii i aici local din scrierea lui Tudor Duxul,
acel roman de prin vOcul al IX-lea sat al X-lea, care ne arata in
mod apriat persOnele, pre timpul carora s'a introdus i la Romani
cultura slavica, precum qi anul severirei faptului. Tudor, dupa ce
laud pre st. Kiril pentru ale lui merite literare, adauga : ell aukt
Emnpociumi Irk KU HrkMIZI? To IIKCH irk4MT91 H pEKAT'll, MO Eck ErkMEHA
11111)(AHM Rapid rrhHhCKa, H E.09HCA KIIHMBril grkwrapala H PaCTHRA, KHA3ril
Alopaca H KOREArd KH1%314 HAQTMCKel, Irk KkTO OT'k CrkSMHid Elam) Alipa

6363 (-855). i daca intrebi: in care (vreme s'a lucrat alfabetul)?

Apoi toti tiil qi spun, ca. in vremea luT Mihail impratul Grecesc,
i. Boris cnzul bulgaresc i Rastita 11), cn6zu1 Morskil 12), i Cotel 13)

cnzul blatmlor14) (adeca al Vlahilor), in anul de la facerea lumei

6363 16) (-855),. Fara a mai inmulti aid citatele, care ne arata
persOnele dintre Romani, ce at participat la desfurarea literatu-

rei slavice meridionale, noi o spunem de pre acum, ca studille

amaruntite ale acestei literaturi at sa dea fie-caria natiuni ce este
al ei, mai ales ca suptstratul romanese din Wile dunarene era pre
acele vremurl cel mai cult qi fOrte numeros16).
Daca int6rcem privirile nOstre i asupra sninelor, ce compun
alfabetul kiric, descoperim, ca sf. Kiric, fratele sf. Metodie, nu a
9) Crestintsmul In Dam! etc pag 115
119.
10) VecIT acelasT crestmum In DamY pig. 120-124
11) Rastita In loc de Rostislav, principele Moraviel.
19) MorsktY In loc de Mor(av)ska, adecd al Morawlor.

") Cotel In loc de Cutesc dm ducatul le Gelm, de chnc6ce de Dundrea,

14) Blatnsca sad Vlatn(h)sca In loc de Valahtcd, a Valabilor AcEsat transformare a vorbeT
Vlah ne dovcdeste, di ea Incepuse a se skunba Inamte de ventrea Turcilor, canT ail aplicat'o la
muntele Balcan, adecd al Vlahilor.
15) VeslT crestmismul pag 115-116.
19) Pre centonT curtosT IT rugdm sii, cetscd creOunsmul In Dacif, p maT ales pig. 111-127.

www.dacoromanica.ro

209

lucrat un alfabet pentru cutare sat cutare popor slavic. El a formulat un alfabet cu semne grece, latine, ebraice, persane, sati mai
drept cu glagolitice 17) pentru tete sonurile din limbele popOrelor
dela Dungrea ; i de aceia multe din semnele acestui alfabet nu
at sonurl corespuncletere in tete limbele slavice; altele sint intre
buintate cu sonuri propii numai de cgtrg Romani i Bulgarl, adecd
acele nemuri, care ag formulat hteratura slavicg meridionalg , 0 in

sferit avem semne 0 de acele, care at sonurl numai in limba

romang, ba Inca cea veke 0 neinriuritg de curentil limbistici moderni. Mal intgi vom spune, cg in fonetica hmbei romane0i a intrat aprOpe tag fonetica rornano-bizantmg cu sonurile speciale de:
6 = x = cs, * = ps, K = h, b, c, K =k, (kieie, cine, bine,) etc. Apoi

supt inriurirea tuturor slavilor Romanil at formulat pe : w .

, w,t, (pre care Ruii V Saba' il pronunta sc, i numai Bulgarii ca Romnii) u, = t, to --ig, A =ia, x=i etc. In relatiunile
continue i prieteneti cu Bulgaril ail venit la sonul ri. = g, (pre
care RuVI cu Serbil il intrebuintaza frg son, i numal der, ca pre
un IA scurt al Romanilor). i in sferit in alfabetul kirilic mal a-

vem semne, cgrora nici unul dintre Slavi nu tie ale da un son
propriu, remanend numai pre sama Romamlor, carii at adus cu
sine aceste sonuri Inca dela venirea lor in Dacil. Aceste semne
sint intgi s = dz, allturea cu a =11 1 Moldovenil impreund cu o
parte din Transilvaneni, cu Macedo-romanii i cu mulV din fraVi
lor din Italia, clic pang astg-cli : smirk = dzarrig, sa= dzet, SIIM
= dzile, sgoupe = dzacere, dupre cum clic i: SAVIA = zmat, 31111Kil
= Zinca, 3113dHIE = z(cl)anie, stir-6'11A = zurgalag, aauarkS = clablAt,
i pre care semn toti slavii
311HPICTIE = 4avistie, amio = clidig,
il ag numal ca numeral, s = 6, artand adeca, numerul 6se.

Asemenea putem sg punem i pre y= g, de MO vocalele mol,

care se pronunta: 1,11-1111)11HE = gingine, OH% = gOn, 1.11111PM1191= gin-

g4

yfH81-114 = genunea (ocnelor), sag in cliceterea: egeba vii, Om te

dud, geba rupi ni0e papucis , dupre cum Romanii 0 cu Turcii lic
genabet, Orme, fad, a putea primi inkipuirea, ea Romanil ag acest
son numal dela venirea Turcilor in Europa, i prin urmare din atmgerea cu din01. Dar un studiti adincit i fgcut cu mai puting
partinire ovenisticg, va da cu timpul Romdnitor ce este al lor 0
din alfabetul kirilic.
sa mai strunn putin asupra unui alt ir de fenomene culturale, care ne va argta i elementele istorice a mgestriilor decorative,
din care pe cele grafice noi le-am urmarit in studiile premergatOre
ale Evanghehilor romaneti. Florgria ornamentelor din Evangheliile

n6stre, de0 data numai in negru, ne aratg gustul V dragostea

17) Semne alfabetare glagolitice, sail fonetice, aii avut Grecif, Latina, Slaver, 1 In deobte
tote popOrele de pre Dunarea de jos p dintre Marea-Islgrk p Marmara R6m4ite dm glagolincele
vechi latmegY, 1 maY ales din semnele numerale ale acestul alfabet, m le-ad pKstrat cKramidarlY,
kirignY t laparesele n6stre de astli-sll;

www.dacoromanica.ro

210

Romanului pentru acest gen de ornamentatie, i kiar pentru o anumita flOre, pre care Moldovenil o nutnesc VizdOga, lar Muntenii
Crain ; adeca flOrea Crailor, fie a celor, ce veniad la Romani cu
tlul, de a se face Duel!, or! Crail lor, sad a celor, ce ultandu-1
telul, incepd a se purta, ca nite berbanti. Apol (lac% vom mai
starui, cautand s comparam unele fenomene estetice din maestrifle decorative ale Rornanilor cu cele ale Slavilor, i le vom privi
intal in elementele constitutive i apoi ale culordor, descoperim, ca
i Romanil intrebuintaza cu restul omemrei clasice arabescurile, dar iubesc la decoruri cu top' slavii plantele, iar cu Bulgarii florile, in Ore-ce

Ruii ad vita de vie, ca element decorativ i cantat de popor prin

hteratura sa. Apol culorile decorurilor romaneti se deosebese Iji
totul de cele ale decorurilor serbeti i ruseti, lar culbrea galbona
i roie este la Roman! i Bulgari vie, i nu spacacith, intrebuintandu-se in locul negrului slavic albastrul inkis. Tot ala i cu armonizarea culorilor. Numai Romarulor i Bulgarilor intre popOrele
din Rsritul Europei, i mai ales femeilor l'or le-a fost dat, ca din
fire i prin fire sti pal aecla culorile pe hartie sat pe 'Ana, aa,
ca par a fi crescute acolo. De acela i aid o spunem pe Ltd, c
studiile adincite i nepartmitOre din viitor all sa seal la ivela o
suma de elemente culturale, care, fiirid deosebite de ale celorlalti
slavi, ad s fact a se vedea, ca ele sint comune numal Romcinilor
0 Bulgarilor 1 ca Romanil, fiind mai favorisati de sdrta, ad putut ale inklega intai impreun cu Bulgarii, i mai pe urma a le continua singuri dincoace de Dunre.
Eca, elementele culture! mediavale ale Romanilor, care ail adus

cu dinsele putmta, ca la tiparirea Evanghelhlor nOstre sa se vada

un inceput destul de inaintat in maestriile grafice. E prea adeverat, ca. Inca de pe timpul lui V. Lupu i M. Basarab, Romani!
avOd tipografil, inclstrate cu htere greco latine i kirilice, aduse
de la Kiev i Moscva, cu iconite i ornamente, lucrate in tara de
csilografil, invtat! in Aton, Kiev i mai' ales in Liov, precum i
un personal tipografic destul de indemanatec, ca Episcopul Mitrofan al Buzeului i Damaskin Herbest de pre timpul au! Sal-ban
Cantacuzin ; 1 inca i mai de timpurul, clic din vcul al XVI-lea,
Romanif se ducal la industriahl braoveni, i aid i1 tipriat cartile lor, i invetat i mestria tipogiafiei, pre carea apoi o puned
in practica prin tipografille din TOrgovitea 18). Cand ins vine pe
11) Pfinit acum cunOstem bine, a la 1561 i 158o In Brasov s'a tip6rit in romfineste Evanghelitle Jut Coresi, din care cea de pre urrra se maT numeste, st 1nv4616re. In bpografia rominescit
dirt Tfirgovistea, cu tipografi triv8triff la Brasov, si Cu literit aduslt din Moscvs., s'ad tiplut o sumi
de clIrcl romAno-slavone, tntre care si Misurionul Muropolitulut tefan. Despre Brasov vom adduga,
a acest oras rominesc cu o populatiune sKsesa a avt.t forte de timpund maY multe industriT, care
tndestulatl deosebitele trebuinle ale tuturor Rominilor Asa panl In vremunle de pre urml RomfirnT
cumpirafi dela BrasovenT c6se, secerT, ldcIT, funa etc. , st acest smil de mhrfurT a dat nastere vor-

belor brasovente st b ra* 6 v e Cea tntia 1ns8innz1 prthiMie cu mara de Brasov, Tar, a doa
min ci u n T, adecli fals tn Industrie,

u apoT

u In cuv8nt, sad rostul gureT, tntrebuintat de BrasovenT

www.dacoromanica.ro

211

tronul Orel' C. Brancovenu, barbat cu vederi pohtice intinse 1 cu

mijlOce prisoselmce, atunci tipografille romaneti, i maI ales cele
din Muntenia, ajung la apogeul mestriilor grafice ; i Antim Ivirnu, adus de Brancovenu din Constantinupol, imultete tipografille In tare., le umple cu invetacel de al sl, caril acum lucraft
Mill in bite limbele pop6relor ortodocse, i face, ca in decursul
unul intreg vec sa tin pept curentulul grecesc, i luptand la Bucureti, Snagov i Rimnic, inlatura pentru tot-de-una de pre capul
Romanilor i acesta a doa desnationalisare, carea la anul 1848,
1862 i 1882 este deseverit inlaturata, prin introducerea literelor
strabune, mai intal in stat, i apol 1 in Biserica romanesca.
Noi resumam aid i activitatea tipografillor romaneti din

punctul de privire al EvanghelnIor de pre sfinta masa tiparite,

impartindu-le in treL grupe, sail daca yogi i in trel centrurl de

activitate tipografica, qic Muntenia, Moldova i Transilvania, i

facend a se vedea in dreptul fie-careia Evanghehl anul editareI cu
locul el, i apol mai adaogand pentru cetitoril notri i cuvintele,

ce ne-a facut pre nol, de am mers cu aceste studil numal pana la

inceputul vecului curgator.
In Muntenia s'ati tiparit cele mai multe Evanghehl in decursul
vecurilor al XVII ). XVIII-lea, 1 ele atunci aveg menirea de a
indestula trebuintele tuturor Bisericilor romaneti. La Bucuret1 in

vcurile aratate Evanghelia se tiparete la 1682, 1693 (greco-romana), 1697, 1723, 1742, 1760, 1. 1775 ; 'far in veacul curgator la 1881 cu litere strabune t in limba macedo romana, 1887
i 1889 tot cu litere strabune, i de acum pentru t6te bisericele
rornanet1. Alaturea cu Bucuretil Muntenia mal tiparete Evanghehl i la Rim= in anil : 1705, 1746 1784 i 1794, i tOte aceste sint

numal din vecul trecut. In Moldova i anume la Ia1 Evanghelia

incepe a se tipari numai la 1762, i de awl trece tiparirea Evangheliei la MOnastirea Nmtului, i anume in am! 1821, 1834, 1845
i 1857, maI facendu-se o editiune i la Roman cu litere strabune
in anul 1872. In Transilvania legea R omamlor fiind mai turburat .
din prima propagandelor Bisericei romane, i ma! ales ale Luteramlor i ale Calvinilor, se ivete fOrte de timpuriA trebumta unei.
Evanghelii romanet1, mai ales el acsta era i don* tuturor Romarnlor ,volesc sa, clic, de a ceti i a asculta cuventul lui D clet in limba

lor cea vorbita. De aceea Coresi, ducendu-se in anul 1561 la Braov, gasete tot ajutorul trebuitor pentru tiparirea Evangheliel sale,
i ternelia literattgel romanet1 tii cu acsta se pune inceputul
pante i de ritual. Doe vecuri intregi Evanghelia nu se mal tiparete in Transilvania, i cretimi din Romani al acesteI lature
i1 indestulza trebuintele lor bisericeti cu Evanghelii din Bucureti i Rimnic, find Romani! de dincOce de Carp* in relatiunI neintrerupte cu cei de dincolo, i apol Transilvania in

decursul vecurilor a fost i locul de scapare al emigratilor p015

www.dacoromanica.ro

212

litici

din principate. La 1765 Blajul pentru cuvinte maf mult

confesionale, si nu impins de lipsa, retipgreste Evanghelia de Bu-

curesti dela 1760, dupg care unnza alta la 1816 si in sfersit a

treia la 1880. Tot in Transilvania si anume la KalOcsa se tipareste
Evangheha in 1769, far dela Buda avem Evanghelif din anif 1799
si 1835. tim, cg si Sibiul nu se lasa mai pe jos in acstg ma-

terie, V noi cum5stem numai a doa tiparitura a Evangheliel din

&big si dela 1844.
Acum. Pentru cuventul, Ca nof inca nu avem in colectia
nOstra tOte pang la una tipariturile Evanghelief in romaneste ; si
pentru cuventul, ca din punctul de privire literar si grafic editmrifle, studiate de noi aid, infatisaza tOta propsirea, facuta de Romani in tiparirea Evanghelief ; de aceea am mgrginit studfile ncistre la un numer de trel-spre-clece Evanghelii, incepend cu cea dela
Bucurest1 din 1682, si sfersind cu Evanghelia dela Rimnic 1794.
PriviteEvanghelule romanesti si din punctul de privire national,

ele pot s fie impartite in mal multe grupe. Cea alui Coresi dela
1561 trebueste privita maf mult ca o isbucnire a dorului Romarnlor, provocat de neregularitatea limbei slavone din Biserica Romanilor, carea alunsese in cele de pre urma cu stapanirea el asupra
intregel lor vieti politico si sociale, Tar Evanghelia dela 1682 ajunge

a fi ultimul cuvent al dorulul Romanilor, esit din gura lui arban

Cantacuzin, la al canna glas si putere de cuvent tremura, dupre
cum spune legenda, omenirea de la Viena pana la Constantinupol.

arban nu putea sg fie nemuritor, 0 cuventul guref lui ne mai

find auslit de pe tronul Wei romanesti, tetraglosistif din Biserica

romanesca, slavf si slavisatf, castiga0 teren pre fie-care cli, 'far C.
BrancovOnu cu averile sale cimprastiate pentru Hristos, atrage in
ajutorul Romanilor pre trigolistif greci, earn', invingend pe tetraglosisti cu Evanghelia greco-r9mang de la 1693, asOcla cu totil
impreuna temehile nestramutdte, ba de acum si necontestate ale pentaglosismulul din Biserica romanesca, linistmd tot-o-datg pe tetraglosistf

cu literele kmhce, ce s'ail pastrat in Biserica rornanOsca pana la

1882, si mai ales 1889, data cea de pre urma a Evanghehei cei
de acum aseclate pre sfintele mese ale Bisericilor din parohnle rurale,

0 carea Evanghehe la o noug editie mai are trebuinta de o revisie

i de ocolationare mai de aprOpe cu tecstul original.
Baca fasele nationale ale tiparirel Evanghehei romane0 pot fi
restrinse la patru momente de cApetenie, adecg 1561, 1682, 1693
v 1887, nu este tot ast-feht, cand privim Evangheliile romanestf
din punctul de vedere literar 0 al maestrulor grafice. Inceputa fiind
literatura Evangheliilor romanestl tot cu cea dela 1561, carea este
tradus de pre slavineste, nol nu gasim in ea, de cat un inceput
de literatura cu o lipsa deseversita a mdestriilor grafice. Evangheha
din 1682 este iarasf un inceput de literatura, dar bine aseslat si
bine kibzuit, care ajunge la cea mai Malta desfasurare in Evangheha

www.dacoromanica.ro

213

dela 1697, prin cea de la 1693, unde i maestriile grafice pun un

inceput bun, mergend cu propairea tot Ora la data Evangheliei
uI Antim din Snagov. Dela 1697 partea literara a Evangheliei
remane aprOpe stationara pana la 1746, cand la Rimnic, supt colucrarea Episcopului Damaskin i manuducerea Ieromonahulul Lavrentie,

tecstul Evangheliei primqte re-care skimbarl, iar partea ornamentativa intra i mai mult in gustul poporuhil romanesc. La Ia1 cu
Evanghelia dela 1762 tecstul rrnane nemiFat, i numai mestrnle
grafice primesc un colorit moldovenesc cu inclinaiun spre rutenism,
care inclinatiuni putll sa ajunga a se rusifica cu desvrire, dad,
in mOnastirea Nmtului nu era destul de puternic elementul trornanoungurOn, care mult a zadarnicit rusificarea mOnastirei. Cu tiparirea
Evangheliei dela 1765 i din Blaj nu se face nici o micare hterara

in tecstul Evangheliei, lar maestrnle grafice par o copiare de pre

stilul Evanghehei dela IV i din 1762. Nu se 'Ate lice tot aa
i despre Evanghelia dela 1769 din KolOcza, precum i cele dela
1816 i mai ales cea de la 1880, unde tecstul este acomodat la
trebuintele uniate ale ritualulul; i numai in Evangheliile din Buda
i cele din Sibiu tecstul se vede a fi acelai, 'far ornamentatia are
ceva deosebit de cea a Evanghelhlor din Muntenia i Moldova.
Voind a clice i cel de pre urma cuvnt, rugam pre urmqi, ca
sa se gandiasca cu timpul i la o Evanghelie de o mestrie mai

alsa, carea, dupa, ce va fi colationata cu tecstul elenic, M. mai fie

impodobita cu kenarele, trebuitre fie-carel fete, i cu iconitele, ce
ar infatia srbatOrea qilei, pentru carea este menit Evangheha.

Sfdqit

lu Dumnecleii mukdmita.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro