46. Legile locale ale basarabiei in prima jumatate a sec.

XIX
Legile locale(Hexabiblului lui Armenopol Manualul Juridc al lui A. Donici , Sobornicescul
Hristov al lui A. Mavrocordat din 1775 si asezamanitul constituirii regiunii Basarabiadin
1818) au fost mentinute ca izoare ale dreptului civil si dupa lichidarea autonomie Basarabiei.
Insa Institutia pentru conducerea regiunii Basarabia din 28 februarie 1828 le a facut doua
modificari:
1-prin legea data se limita sfera de aplicare a legilor locale sub raport teritorial in tinuturile
Ismail si Akerman sub motivul fals ca in ele nu locuiesc moldoveni principiile civile uramau
sa fie solutionate in baza legislatiei civile ruse.
2-in basarabia in caz d elipsa de reglementari in legile locale urma sa fie aplicata legislatia
civila rusa.
Deoarece dreptul civil rusesc a fost recunoscut ca izvor suplimentar al legilor locale
judecatorii basarabeni fiind de cele mai multe ori rusi de origine si instruiti in spiritul
dreptului rusesc recurgeau foarte des la dreptul civil rus schimbind si denaturalizind sensuk
multor institurii ale legilor locale basarabene. Dispozitiile legilor locale au fost inlocuite cu
cele ale dreptului civil rusesc si pe acle de legiferare. Astfel prin decretul imperial din 28 mai
1823 in basarabia este introdusa prescriptia de 10 ani din Codul Civil rus, au fost introduse
reguli imperiale pentru perfectarea altor acte civile , reguli de vinzari publice si reguli privind
la vinzarea mosiilor minorilor si multe altele.
Dezacordurile si contrazicerile si invechirea partiala a legilor locale au pus in repetate rinduri
problema codificarii acestora. Si atunci a inceput activitatea o comisie speciala pentru
sistematizarea si codificarea legilor locale. Insa proiectul nu a fost apropat de tar din motiv ca
semana cu codul lui calimah .
47, Dreptul constitutional al Rominiei
Dreptul constututional al Rominiei moderne a fost consacrat in dipozitiile a trei legi
fundamentale :Conventia de la paris, Statutul dezvoltattor al conventii de la paris 1864 si
Constitutia din 1866.
Conventia de la paris a reglementat org politica si constitutionala a principatelor adiac a rams
principiul separatiei de stat putera leguitoare era exercitata de colectiv dedomn, adunarea
electiva si comisia centrala de la foscani puterea executiva de catre domn si consiliul de
ministri si cea judecatoresca era exercitata de magistrati de profesie.Legile nu puteau fi
sanctionate de catre domnitor .ca instante judiciare erau tribunalele si curtile de apel. Un act
politico juridc cu valoare constitutionala a fost sfatul dezvoltatr al conventiei de la paris
apropat prin plebiscite intiat de A. I. Cuza . Statul a stat la baza unor schimbari importate in
ceea ce priveste domeniul institutiilor politice ale atrii si a sigurat temeiul reformelor de
modernizare a tarii de buna dreptate fiind considerat prima constitutie moderna a Rominiei.
Aici se mai introduc o serie de schimbari constitutionale da de ex: in locul sis unicameral a
fost introd sis bicameral, dreptul de initiativa legislativA ii apartinea NUMAI
DOMNITORULUI.la final as mentiona ca organizarea constitutionala a rominiei realizata

prin statut prezenta o importanta deosebita pentru ac era in concordanta cu realizarile politice
rominesti din perioada respectiva tinea semaa de cerintele vietii si de specificul dezvoltarii
vietii social economice si exprima libera vointa anatiunii romine de a avea propria organizare
nationala. In Constitutia 1866 era compusa in 8 tituluri si 133 article ea proclama as aprincii
ca :
Principiul separarii puterii, pricipiul suveranitatii nationale, principiul suprematiei , principiul
monarhiei eriditare s.a.
48. Dreptul administrativ (a doua jum a secXIX inc sec XX)
Dreptul adm avea ca ramura a dreptului se constutuie in acea perioada si avea ca izvoare :
Constitutia din 1866 Legea pretru consiliile judetene 1864 Legea comunala 1864 si Legea
pentru resposabilitatea ministeriala din 1879.Org adm publice era:
Domnitorul-sef al puterii executive atributii executive de a revoca si numi ministri de a numi
si confirma functiile publice era seful armatei oferiind grade si decoratii, avea dreptul de
adeclare razboi si a inchia tratate de pace intocmea regulamente in vederea executarii
legilor ,atributii legislative. Atributiile executive ale domnitorului erau exercitate de
guvern.Guvernul era revocat si numit de catre domnitor In frunteas guv era prim-ministu.
Ministru-raspundeau atitde actele proprii cit se de actele domnitorului.Legea pentru
resposabl=iliatteea ministrilor care erglementa responsabiliatatea lor civila si penala
Ministerele indeplineau conducerea administrativa a aunui domeniu prceum si controlul si
supravegherea administratiei locale.
Din punct de vdere adm-teritorial Rominia era impartita in in judete, judetele in plasi si plasile
in comune.
Ca organe de conducere in judete era: Consiluil judetean si consiliu comunal-dreptul de a se
pronunta asupra problememlor de interes local si a adopta decizii
Perfectul in judet si primarul- org executive .Perfetul realizarea politicii partidului de
guvernamint fiind numit de catre guvern avea prerogative de conducere politica si adm
exercitind indrumarea si controlul asupra tuturor organelor adm cumulnd si functia de sef de
politie.
Primarul avea a dubla calitate sef al adm comunale si cea de reprezentant ala dm centrala. In
calitate de sef al adm ingrijea de bugetul comunei ,pastrarea proprietatii comunale
aprovizionarea si controlul org adm.
Plasiele erau administrate de pretori eu erau numiti de prefect. Ei asigurau indeplinirea
hotaririlor org judetene, functii de supraveghere si control asupra org din comune.
49, Codul civil din 1865
Deoarece dupainfaptuirea unirii dreptului civil era reglementate de mai multe izvoare de drept
codul lui calimah si legiuirea caragea in fata comisiiei centrala de la foscani sa depus

problema elaborarrii uni=ui codcivil unic, codul civil romin a fost promulgata de catre cuza in
dcembrie 1864 si a intrat in vigoare 1 decembrie 1865 la redactare alui sa tinut cont de
urmatoarele izvoare codul civil francez din 1804 proiectul de cod civil italian legea belgiana
precum si vechile legiuiri rominesti.
Codul civil a fost in principalul izvor cea stat la baza reglementarilor raportuirilor dedrept
civil din rominia o perioada indelungata de timp fiind modificat si completat in corespundere
cu rigorile vremii .el a creat un cadru juridic necesar pentru dezvoltarea noilor releatii de
proprietate privata a introdus norme si institutii juridice dintrecele mai avansate putuns la baza
reglemetarilorjuridice necasr pentru dezvoltarea noilor relatii de propritate privata a fost
introdusnnorme si instituti juridice dintre cele mai avansate punind la baza reglemenatrilor
juridice importante principii de drept ce au vasant legislatia civila romina printe cela amai
progresiste din acea perioada codul era structurat in 3 carti:
Cartea 1 despre perosane
Cartea 2 despre bunuri
Cartea 3 despre diferite moduri prin care se dobindeste proprietatea
Codul avea 1914 articole.