Intrebarile 16-20

16. Oraseni, tarani, holopi (sec.XIV- mij.sec.XVI):

Orasenii- erau principala categorie sociale n ornduirea feudal, posesori de pmnturi,
deineau puterea economic i politic. Orasenii erau liberi din punct de vedere personal. Ei se
ocupau cu agricultura si mestesugul. Populatia oraselor era neuniforma.
Taranii au pierdut dreptul de proprietate asupra pamintului, avind doar dreptul de folosinta,
fapt pentru care trebuiau sa indeplineasca dari si prestatii. Taranii se imparteau in 3 categorii:
taranii feudalilor laici;
taranii feudalilor duhovnicesti;
taranii domnitorului.
Taranii feudalilor plateau dijma dupa sistemul cislei raspunzind solitar in materie fiscala,
indeplineau boierescul si prestatii fata de stat, erau nevoiti sa plateasca agentilor administrativi si
judiciari cautindui pe infractori, duceau paza la hotar, faceau serviciu militar.
Taranii de pe paminturile particulare mai plateau desetina din varza, peste, lucrau la
construirea si repararea cetatilor, in viile domnesti, la cositul finului.
Holopii o categorie de oameni dependenti care mai erau numiti si robi. In situatie de holop
erau tiganii si tatarii. Ei erau al domnitorului sau ai feudalilor, erau lipsiti de libertate, nu puteau
pleca din casa si de pe mosia stapinului, apartinind acestuia si fiind transmisi prin mostenire din
generatie in generatie. Dependenta lor fata de stapini era deplina: puteau sa-i vinda, sa-i schimbe,
sa-i daruiasca. Ei nu puteau sa apara in judecata in calitate de martor.

17. Domnia, Sfatul domnesc si Marea Adunare a Tarii in sec. al XIV-lea.

Forma de guvernamint al Moldovei si Valahiei a fost monarhia reprezentativa pe stari.
Succesiunea la tron era realizata dupa principiul electiv ereditar. Domnia a fost absoluta,
domnitorul nu era controlat de vreun organ, insa nu a fost despotica, deoarece alaturi de el a
existat si Sfatul Domnesc si adunarea starilor. Puterea domnitorilor era personala. Institutia
domniei era originala, autohtona a avut influente bizantine datorita faptului ca poporul roman era
un popor crestin, centru bisericii crestine fiind la Constantinopol.
Sfatul domnesc era un organ colegial si consultativ al domnitorului, atributiile lui erau
corespunzatoare cu cele ale domnitorului.
In problemele cele mai importante ca: alegerea domnitorului, razboi si pace, plata tributului, se
convoca Marea Adunare a Tarii - o institutie fundamentala a tarilor romine care reprezenta
structura de stari a societatii feudale rominesti. La ea participau clerul si boierimea, orasenimea,
chiar si taranimea.

18. Dregatoriile centrale in Moldova, Valahia in sec.XIV-mij.sec.XVI.

Conducatorii tinuturilor erau pircalabii (pentru tinuturile cu cetati), sudeti(pentru tinuturile fara
cetati). In Valahia judetele erau administrate de judeti, bani sau vornici de judet. Acesti
conducatori aveau atributii administrative- aparatul din tinut era supravegheat de pircalab;
fiscale- controlul suprem asupra procesului de incasare a darilor; militare- fiind comandanti ai
garnizoanelor de cetate si ingrijindu-se, in caz de chemare a oastei mari, de formarea steagului de
tinut; judecatoresti- judecind pricini civile si penale.
Consiliul orasenesc avea atributii judecatoresti, fiscale si militare. Reprezentantul domnitorului
in orase se numea ureadnic sau vornicul de tirg.

19. Organele locale pina la mij.sec.XVI