POVESTE

Cand nu mai ai puterea ca sa alegi ce-i bine,

Si mergi tot inainte...infrigurat, si gol
Cand ai prea multe vise in fata ta....straine,
Si-n urma ai doar lacrimi ascunse de-un decor...
Atatea rasarituri se scurg insa degeaba,
Sa mai privesti la tine, tu parca nu mai poti..
Dar speri ca vine ziua cand vei uita de toate
Te vei privi in ochi, si vei uita de toti....
Era asa de bine, cand ma tineai de mana...
Era asa frumos...un vis...din ceruri pus
Dar unde esti acuma,.. de ce m-ai lasat singur?
Mi-ai dat drumul la mana si Doamne.....m-am
tot dus
O lacrima se scurge incet pe-obraz si tace..
Si inca una vine..si alta dupa ea
Si isi soptesc povestea...cand se-ntalnesc sub
barba
Imi pare cunoscuta. Cumva, povestea ta?
Straine...insa-acuma sa trecem peste toate...
Sa mergem inainte...de ce sa ne-oprim, ,,nu?
E strada cu sens unic...n'apoi, nu se prea poate...
Acum, ori niciodata........Doamne....ajuta Tu!