Singura dizabilitate n via este atitudinea negativ

ntre anii 1945-1989, la noi n ar activitatea de asisten social

intra ntr-un proces de declin. n noul context politic ideea de asisten i
existena gruprilor ce au nevoie de servicii de acest tip era greu de
acceptat, astfel c istituiile Statului sau cele private au fost desfiin ate sau
restructurate pentru a se potrivi noului tipar ideologic .
Legislaia referitoare la protecia persoanelor cu handicap era extrem
de opac, politica fiind aceea de a ascunde persoanele cu dizabilit i .
Astzi, aproximativ 80 de milioane de persoane din Uniunea
European au o dizabilitate, motiv pentru care se confrunt cu obstacole n
viaa de zi cu zi. n general persoanele cu dizabilit i sunt excluse din via a
social, iar ansele de a participa la viaa public sunt limitate. n plus,
persoanele cu dizabiliti se afl n imposibilitatea de a se angaja sau de ai ctiga existent, din cauza discriminrii la locul de munc.
Muli oameni se simt inconfortabil n jurul persoanelor cu dizabiliti,
nu din cauza dizabilitii n sine, ci pentru c nu tiu cum s se comporte
atunci cnd sunt n prezena unei persoane cu deficiene. Trebuie s
nelegi c o persoan cu dizabiliti este exact ca orice alt persoan. Ei
au aceleai aspiraii interioare, aceleai temeri, au aceleai simiri, triri i
nevoi ca tine.
n comunicarea cu o persoan cu dizabiliti, bazeaz-te pe bunul
sim.Trateaz-i pe ceilali aa cum i-ai dori s fii tu tratat i permite-i
ntotdeauna s te adaptezi la preferinele individuale ale persoanei. ine
minte c exist o comunicare real doar atunci cnd cealalt persoan
nelege mesajul pe care-l transmii i vice-versa.
Oamenii sunt fiine sociale, iar interaciunea este un proces natural
de zi cu zi, indiferent de diferenele dintre noi. Implic o persoan cu
dizabiliti n conversaie sau n activitate, nu o lsa pe dinafar doar pentru
c te simi stnjenit sau pentru c i este team c se va simi stnjenit.
Invit persoana aa cum ai face cu oricine altcineva i las-o s decid
singur dac vrea s participe sau nu.