1

MM.TORACELUI.
-sint:
1.m.pectoral mare
2.m.pectoral mic
3.m.dintat anterior
4.m.subclavicular
5.m.intercostal extern
6.m.intercostal intern
7.m.intercostal intim
8.m.transvers toracic

1,2,3,4=mm.superficiali

5,6,7,8=mm.profunzi

M.pectoral mare.
O-prin trei capete:
-clavicular -pe marginea anterioara a claviculei, in jumatatea mediala
-sternal-pe fata anterioara a corpului sternului
-abdominal-pe teaca m.drept abdominal
I-pe creasta tuberculului mare
A-flexia,adductia si rotatia interna a bratului
M.pectoral mic.
O-pe coastele 3,4,5
I-pe procesul coracoid
A-proiecteaza umarul anterior
M.dintat anterior.
O-pe fetele externe ale primelor 10 coaste
I-pe marginea mediala a scapulei.
A-bascularea scapulei si abductia bratului peste 90 de grade.
M.intercostal extern esre muschi inspirator (ridica coastele).
M.intercostal intern este m.expirator (coboara coastele).
Spatiul intercostal.
Este ocupat de trei muschi intercostali,care dinspre exterior spre interior sint:
-m.intercostal extern
-m.intercostal intern
-m.intercostal intim
Intre mm.intercostali intern si intim si in santul subcostal de pe marginea inferioara a
coastei,se gaseste manunchiul vasculonervos intercostal.Acesta este format de sus in jos din:
-v.intercostala posterioara
-a.intercostala posterioara
-n.intercostal.
Importanta practica-punctia pleurala se face marginea superioara a coastelor.
Regiunea mamara.
Se gasete pe fata anterioara aperetelui toracic si este delimitata astfel:
-superior-coasta 3
-inferior-coasta 5

2
-medial-regiunea sternala
-lateral-regiunea axilara
Stratigrafie-de la suprafata la profunzime, regiunea mamara este formata din:
-tegument-acesta prezinta central o proieminenta,numita mamelon,inconjurata de areola
mamara.
-tesut adipos premamar
-glanda mamara
-tesut adipos retromamar
Vascularizatie-primeste ramuri mamare din:
-a.toracica interna
-a.toracica suprema
-a.toracicoacromiala
-a,toracica laterala
-aa.intercostale
Limfaticele-regiunii mamare sint organizate in doua retele:
-retea superficiala-care trimite limfa spre gg.limfatici axilari
-retea profunda care trimite limfa pe doua cai:
-calea principala sau subpectorala-spre gg.axilari
- caile secundare-care trimit limfa spre gg.axilari,supraclaviculari si diafragmatici
Importanta practica-in cancerul glandei mamare trebuie extirpati toti acesti ganglioni.
MM.UMARULUI.
1.m.deltoid
2.m.subscapular
3.m.supraspinos
4.m.infraspinos
5.m.rotund mic
6.m.rotund mare
M.deltoid.
O-prin trei capete:
-clavicular-pe marginea anterioara a claviculei in jumatatea laterala
-acromial-pe acromion
-spinos-pe marginea inferioara a spinei scapulei
I-pe tuberozitatea deltoidiana
A-abductia bratului pina la 90 de grade.Prin contractia capatului clavicular face flexia bratului,iar
prin contractia capatului spinos face extensia bratului.
I-n. axilar
M.subscapular.
O-pe fata anterioara a scapulei
I-pe tuberculul mic
A-rotatia interna a bratului
I-nn.subscapulari
M.supraspinos.
O-in fosa supraspinoasa

3
I-pe tubercul mare humerus
A-incepe abductia bratului,
I-n.suprascapular
M.infraspinos.
O-in fosa infraspinoasa
I-pe tubercul mare humerus
A-rotator lateral al bratului, abductor brat
I-n.suprascapular
M.rotund mic.
-O-pe marginea laterala a scapulei
I-pe tuberculul mare al humerusului
A-ca si m. infraspinos
I-n. axilar
M.rotund mare.
O-pe marginea laterala si unghiul inferior al scapulei
I-pe creasta tuberculului mic
A-adductor, extensor si rotator medial al bratului
I-n.toracodorsal
MM.BRATULUI.
Sint asezati in doua regiuni sau loje:
-reg.anterioara
-reg.posterioara
Reg.anterioara-este formata din trei mm.:
1.m.biceps brahial
2.m.coracobrahial
3.m.brahial
Toti trei sint inervati de n.musculocutan
M.biceps brahial.
O-prin doua capete:
-capatul lung-pe tubercul supraglenoidal
-capat scurt-pe procesul coracoid
I-pe tuberozitatea radiala
A-flexia antebratului si flexia,adductia si rotatia interna a bratului
M.coracobrahial.
O-pe procesul coracoid
I-pe fata anteromediala a humerusului,in jumatatea superioara
A-flexia,adductia si rotatia interna a bratului
M.brahial.
O-pe humerus,in jumatatea inferioara
I-pe tuberozitatea ulnara
A-flexia antebratului

4
Regiunea posterioara este formata din doi mm.:
1.m.triceps brahial
2.m.anconeu
Ambii sint inervati de n.radial
M.Triceps brahial.
O-prin trei capete:
-capat lung-pe tubercul infraglenoidal
-capete lateral si medial-pe fata posterioara a humerusului
I-pe olecranul ulnei
A-extensia antebratului si bratului
Capatul lung al tricepsului brahial impreuna cu humerusul si mm.rotunzi,mic si mare delimiteaza
trei spatii:
-spatiul humerobirondotricipital
-spatiul humerorondotricipital
-spatiul birondotricipital
REGIUNEA AXILARA.
Este regiunea cuprinsa intre peretele lateral toracic si membrul superior.Are forma de piramida
patrulatera si prezinta patru pereti,virf si baza.
Peretele anterior-este format de mm.pectorali mare si mic,de fasciile acestor muschi si de
tegument.
Peretele posterior este format de mm.subscapular,rotund mare si latisimus dorsi
Peretele medial este format m.dintat anterior
Peretele lateral-mm.biceps brahial si coracobrahial
Virful axilei este reprezentat de spatiul dintre clavicula si prima coasta.
Baza axilei-se mai numeste si fosa axilara si este formata de tegumentul dintre torace si brat.
A.AXILARA.
Limite:-superior-virful axilei,de unde continua a,subclavie
-inferior-marginea inferioara am.pectoral mare,de unde se continua cu a.brahiala
Traiect si raporturi:
A.axilata traverseaza axila de la virf,unde se gaseste pe peretele medial spre baza unde se
aseaza pe peretele lateral al axilei.
-raporturi cu mm. (vezi peretii axilei).M.pectoral mic,care trece anterior de a.axilara, o imparte in
trei segmente:suprapectora,retropectora si infrapectoral.
-raporturi cu vase-v.axilara trece medial de artera axilara
-raporturi cu nn.-a.axilara este inconjurata de fasciculele si ramurile terminale ale plexului brahial.
Ramuri.
1.)a.toracica suprema-coboara pe pertele toracic,sub m.pectoral mic
2.)a.toracoacromiala-are un traiect scurt si se imparte in ramuri:
-acromiala
-deltoidiana
-pectorala
3.)a.toracica laterala-coboara pe pertele lateral toracic
4.)a.subscapulara-are traiect scurt descendent si se imparte in doua ramuri:
-a.toracodorsala-care coboara pe marginea laterala a m.latisimus dorsi

5
-a.circumflexa scapulara,care trece posterior prin spatiul birondotricipital
5.)a.circumflexa humerala anterioara-trece anterior de articulatia umarului
6.)a.circumflexa humerala posterioara-trece posterior prin spatiul humerobirondotricipital,
impreuna cu n.axilar.
RETEAUA ARTERIALA A SCAPULEI .
Reprezinta anastomoze arteriale realizate in jurul scapulei :
-r. acromiala din a. toracoacromiala cu a. suprascapulara
-r.claviculara din a. toracoacromiala cu a. toracica laterala
-aa. circumflexe humerala cu rr.din a. brahiala
-a. suprascapulara cu a. subscapulara
PLEXUL BRAHIAL.
Formare.Plexul brahial are originea in ramurile anterioare ale nn.spinali C5-T1.Aceste ramuri se
unesc intre ele si formeaza
trei trunchuiri de origine:
-trunchiul superior-C5-C6
-trunchiul mijlociu-C7
-trunchiul inferior-C8-T1
Fiecare trunchi se imparte apoi in cite o ramua anterioara si una posterioara.Aceste ramuri se
unesc intre ele si formeaza trei fascicule:
-fasciculul posterior-prin unirea ramurilor posterioare
-fascicul lateral-din ramurile anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu
-fascicul medial -din ramura anterioara a trunchiului inferior
Fasciculele plexului brahial se impart apoi in ramurile terminale ale plexului brahial:
-fasciculul posterior-formeaza nn.axilar si radial
-fasciculul lateral-formeaza n.musculocutanat si radacina laterala an.median
-fasciculul medial-formeaza nn.ulnar,cutanat
brahial medial,cutanat antebrafial medial si
radacina mediala a n.median.
Din plexul brahial se mai desprind si urmatoarele ramuri colaterale;
-n.toracic lung-inervraza m.dintat anterior
-nn.pectorali,lateral si medial-inerveaza mm.pectorali
-nn.subscapulari-inerveaza m.subscapular si rotund mare
-n.toracodorsal-inerveaza m.latissimus dorsi
GG.LIMFATICI AXILARI.
Sint sistematizati in cinci grupuri,asezate pe peretii axilei:
-grupul lateral-pe peretele lateral al axilei-aduna limfa membrului superior
-grupul pectoral-pe pererele medial al axilei-aduna limfa peretelui toracic si regiunii mamare
-grupul dorsal-pe peretele posterior al axilei si aduna limfa de la nivelul spatelui
-grupul central-din centrul axilei-primeste limfa de la primele trei grupuri
-grupul apical-la virful axilei-primeste limfa de la celelalte grupuri.De la nivelul se formeaza
ductul limfatic subclavicular care in stinga se varsa in canalul toracic iar in dreapta se uneste cu
ductul jugular si formeaza ductul limfatic drept.
CONTINUTUL AXILEI.
Elementele vasculonervoase ale axilei au fost sistematizate intr-un grup principal si trei grupuri
secundare:
-grupul principal=a.si v.axilara si fasciculele plexului brahial si gg.limfatici centrali si apicali.

6
-grupul secundar medial-se gasete pe peretele medial al axilei si este format din aa.toracica
suprema, toracoacromiala si toracica laterala, n.totacic lung si gg.limfatici pectorali.
-grupul secundar dorsal-se gasete pe peretele posterior al axilei si este format de
a.subscapulara,n.toracodorsal si gg.limfatici dorsali.
-grupul lateral-pe peretele lateral al axilei si este format din aa.circumflexe humerale si n.radial.
A.BRAHIALA.
Limite:-superior-marginea inferioara a m.pectoral mare
-inferior-plica cotului sau aponevroza bicipitala unde se imparte in cele doua ramuri terminale:
aa.radiala si ulnara.
Traiect si raporturi.A.brahiala traverseaza loja anterioara a bratului.
-raporturi cu mm.- in partea superioara are lateral m.coracobrahial dupa care intra in
santul dintre mm.biceps brahial (anterior) si brahial (posterior).
-raporturi cu vase-este insotite de doua vene brahiale
-raporturi cu nervi - n.median incruciseaza a.brahiala pe fata anterioara de sus in jos si dinspre
lateral spre medial.
Ramuri:
1.a.brahiala profunda-are traiect descendent si posterior impreuna cu n.radial prin spatiul
humerorondotricipital si ajunge pe fata posterioara a humerusului unde se imparte in ramuri
(colaterale radiala si medie).
2.a.colaterala ulnara superioara-coboara cu n.ulnar pina in santul acestuia de pe fata posterioara
a epicondilului medial.
3.a.colaterala ulnara inferioara-coboara pe m.brahial,anterior de articulatia cotului.
MM.ANTEBRATULUI.
Sint asezati in trei regiuni sau loje:anterioara,lateral si posterioara.
Regiunea anterioara-este formata din opt mm.asezati in patru planuri:
-planul superficial: este format dinspre lateral spre medial din patru mm.:
-m.rotund pronator
-m.flexor radial al carpului
-m.palmar lung
-mm.flexor ulnar al carpului
-planul 2: -m.flexor superficial al degetelor
-planul 3: -2 mm.:
-m.flexor lung al policelui
-m.flexor profund al degetelor
-planul 4: -m.patrat pronator
M.flexor superficial al degetelor.
O-prin doua capete:
-capat humeroulnar-pe epicondilul medial si pe procesul coronoid al ulnei
-capat radial -pe marginea anterioara a radiusului in treimea mijlocie.
I-prin patru tendoane pentru degetele 2-5.Fiecare tendon se imparte in doua ramuri care se prind
pe baza falangei mijlocii.
A-flexia degetelor,miinii si antebratului.
M.flexor profund al degetelor.

7
O-pe fetele anterioare ale radiusului si ulnei si pe membrana interosoasa
I-pe bazele falangelor distale ale degetelor 2-5
A-flexia degetelor si miinii.
Regiunea laterala-este formata din patru mm.:
1.m.brahioradial
2.m.lung extensor radial al carpului
3.m.scurt extensor radial al carpului
4.m.supinator.
M.brahioradial.
O-pe marginea laterala a humerusului ,inferior
I-pe procesul stiloid al radiusului
A-extensia si supinatia antebratului.
Regiunea posterioara.
Este formata din opt mm. asezati in doua planuri:
-planul superficial-este format din patru mm. care dinspre lateral spre medial sint:
-m.extensor al degetelor
-m.extensor al degetului mic
-m.extensor ulnar al carpului
-m.anconeu
-planul profund-format tot din patru mm.:
-m.lung abductor al policelui
-m.scurt extensor al policelui
-m.lung extensor al policelui
-m.extensor al indexului.
M.extensor al degetelor.
O-pe epicondilul lateral al humerusului
I-pe bazele falanfelor distale ale degetelor 2-5
A-extensia degetelor si antebratului.
A.RADIALA.
Limite-superior-plica cotului
-inferior-primul spatiu intermetacarpian
Traiect si raporturi.A radiala traverseaza antebratul la limita dintre lojele laterala si
anterioara.Traverseaza apoi tabachera anatomica si primul spatiu intermetacarpian si ajunge in
regiunea palmara.
-rap.cu mm.- coboara intre mmrotund pronator (lateral ) si flexor radial al carpului (medial).In
partea inferioara a antebratului a.radiala se gaseste in santul pulsului care este delimitat astfel:
-lateral-m.brahioradial
-medial-m.flexor lung al policelui
-posterior-m.patrat pronator si radiusul
-rap.cu nn. - este insotita de ramura superficiala a n.radial care este asezat lateral.
Ramuri.
1.a.recurenta radiala-are traiect ascendent spre articulatia cotului

8
2.a.carpiana palmara-se uneste cu o ramua omonima din a.ulnara si formeaza arcul carpian palmar
3.a.carpiana dorsala-se uneste cu o ramua omonima din a.ulnara si formeaza arcul carpina
dorsal.Din acesta se desprind 4 aa.metacarpiene dorsale.
4.ramura superficiala-care trece in regiunea palmara si se uneste cu capatul terminal al a.ulnare di
formeaza arcul arterial palmar suprficial.Acesta este asezat sub piele si deasupra tendoanelor
mm.flexori.Din acest arc se desprind 4 aa.digitale comune care se impart apoi in cite 2 aa.digitale
proprii.
5.a.principala a policelui
Capatul terminal al a.radiale, in regiunea palmara se uneste cu ramura profunda a a.ulnare si
formeaza arcul arterial palmar profund. Acesta este asezat intre tendoanele mm.flexori si bazele
oaselor metacarpiene.Din acest arc se desprind ramuri metacarpiene palmare.
A.ULNARA.
Limite - superior - plica cotului
- inferior - osul pisiform
Traiect si raporturi.a.ulnara traverseaza loja anterioara a antebratului.
-rap.cu mm. - de la origine intra intre cei doi mm.flexori ai degetelor, superficial si profund si apoi
intre flexor profund al degetelor (lateral) si flexor ulnar al carpului (medial).
-rap.cu nn.-este insotita de n.ulnar asezat ,medial.
Ramuri:
1.a.recurenta ulnara -are traiect ascendent spre articulatia cotului.
2.a.interosoasa comuna -are un traiect scurt descendent dupa care se imparte in doua ramuri
anterioara si posterioara.
3.a.carpiana palmara
4.a.carpiana dorsala
5.ramura profunda -formeaza cu a.radiala arcul palmar profund.
Capatul terminal al a.ulnare formeaza cu ramura superficiala a a.radiale arcul palmar superficial.
VENELE MEMBRULUI SUPERIOR.
Sint sistematizate in doua mari grupuri:
-vene superficiale
-vene profunde-acestea sint omonime arterelor,de obicei cite doua vene la o artera,cu exceptia
v.axilare care este unica.
Venele superficiale sint:
-vena cefalica-se formeaza din reteaua venoasa dorsala a miinii si urca pe fetele anterolaterale
ale ale antebratului si bratului,trece prin santul delto-pectoral (dintre mm.deltoid si pectoral
mare) si se varsa in vena axilara.
-vne bazilica-se formeaza tot din reteaua venoasa dorsala a miinii si urca pe fata anteromediala
a antebratului si apoi a bratului pina in treimea mijlocie unde se varsa in una din venele
brahiale.
-vena mediana a antebratului -se formeaza din reteaua venoasa palmara a miinii si urca pe fata
anterioara a antebratului pina la plica cotului unde se imparte in doua ramuri:
-mediana cefalica -se varsa in v.cefalica
-mediana bazilica -se varsa in v.bazilica.

9
N.AXILAR.
Are originea in fasciculul posterior al plexului brahial.
La origine se gaseste posterior de a.axilara,dupa care trece impreuna cu a.circumflexa
humerala posterioara prin spatiul humerobirondotricipital si ajunge pe fata posterioara a
umarului unde se imparte in ramuri:
-rr.musculare-pentru mm.deltoid si rotund mic
-n.cutanat brahial lateral superior-care inerveaza senzitiv pielea de pe fata superioara a
umarului.
N.RADIAL.
Are origine in fasciculul posterior.
La origine se gaseste posterior de a.axilara dupa care are triect descendent si trece impreuna cu
a.brahiala profunda prin spatiul humerorondotricipital si ajunge pe fata posterioara a
humerusului,insantul n.radial.Traverseaza acest sant pina in santul bicipital lateral unde se
imparte in ramuri:
-ramuri musculare -pentru m.triceps brahial
-r.profunda pentru mm.regiunilor laterala si posterioara ale antebratului
-r.superficiala-care inerveaza senzitiv,pielea de pe fata dorsala adegetelor 1,2 si jumatatea laterala
din 3.
-nn.cutanati dorsali brahial si antebrahial-care inerveaza senzitiv pielea depe fata dorsala a
bratului si antebratului.
N.MEDIAN.
Are originea prin doua radacini in fasciculele lateral si medial.
La origine se gaseste lateral de a.axilara,dupa care coboara lateral de a.brahiala pe care o
incruciseaza pe fata anterioara dinspre lateral spre medial. Traverseaza apoi antebratul intre
mm.flexor superficial si profund al degetelor,si canalul carpian,ajungind in regiunea palmara unde
se imparte in ramuri:
-rr.musculare-pentru mm.flexor ulnar al carpului si jumatatea mediala a m.flexor profund al
degetelor. De asemenea inerveaza mm.policelui.
-rr.senzitive-pentru pielea fetelor palmare ale degetelor 1,2,3 si jumatatea laterala din 4.
N.ULNAR.
Are originea in fasciculul medial. La origine se gasete medial de a.axilara,dupa care cobora
medial de a.brahiala. Traverseaza santul nervului ulnar de pe fata posterioara a epicondilului
medial si intra apoi in loja anterioara a antebratului. La acest nivel se gasete medial de a.ulnara.
Ajuns in regiunea palmara se imparte in ramuri:
-rr.musculare pentru m.flexor ulnar al carpului si jumatatea mediala a m.flexor profund al
degetelor.De asemenea da ramuri prntru mm.degetului mic.
-rr.senzitive-pentru pielea de pe fata palmara a degetului 5 si jumatatea mediala a degetului 4 si
pentru fetele dorsale ale degetelor 5,4 si jumatatea mediala a degetului 3.
N.MUSCULOCUTANAT.
Are originea in fasciculul lateral. La origine se gaseste lateral de a.axilara,dupa care coboara lateral
de a,brahiala.Traverseaza loja anterioara a bratului dinspre medial spre lateral,printre mm.biceps
brahial si brahial si ajunge in santul bicipital latearal unde se imparte in ramuri:
-rr.musculare-pentru mm.lojei anterioare a bratului.
-n.cutanat antebrahial lateral-pentru pielea de pe fata laterala a antebratului.

10
N.CUTANAT BRAHIAL MEDIAL.
Are originea in fasciculul medial.
Coboara pe fata mediala a antebratului si inerveaza pielea de la acest nivel.
N.CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL.
Are originea in fasciculul medial.
Coboara pe fata mediala a bratului si apoi a antebratului si inerveaza pielea de la acest nivel.
FOSA CUBITALA.
Este regiunea situata anterior de articulatia cotului,acoperita de m.brahial.M.biceps brahial
imparte fosa cubitala in doua santuri,numite santuri bicipitale medial si lateral:
-santul bicipital medial-este delimitat astfel:
-medial-mm.epicondilieni mediali
-lateral-m.biceps brahial
Acest sant contine:a.si vv.brahiale si n.median.
-santul bicipital lateral-este delimitat astfel:
-medial-m.biceps brahial
-lateral-mm.epicondilieni laterali
Acest sant contine:n.radial care la acest nivel se imparte in cele doua ramuri superficiala si
profunda si n.cutanat antebrahial lateral din n.musculocutanat.
TABACHERA ANATOMICA.
Este un spatiu situat pe fata laterala a articulatiei pumnului.
Este delimitat astfel:
-lateral-tendoane mm.lung abductor si scurt extensor ai policelui
-medial-tendon m.lung extensor al policelui.
Continut:a.radiala si tendoanele mm.lung si scurt extensori radiali ai carpului.
RETINACULUL MM. FLEXORI SI AL MM. EXTENSORI :
Este o membrana fibroasa provenita din fascia antebratului situata anterior de articulatia radiocarpiana.
Se insera pe scafoid, trapez, osul cu cirlig si pisiform. Profund de retinaculul flexorilor trec
tendoanele mm. flexori ai degetelor si n. median. Suerficial de retinaculul flexorilor trec vase de
singe si n. ulnar
Retinaculul mm. extensori provine si el din fascia antebratului, se gaseste posterior de articulatia
radio-carpiana si pe sub el trec tendoanele mm. extensori.
CANALUL CARPIAN.
Este delimitat posterior de cele doua rinduri de oase carpiene si anterior de retinaculul mm.flexori.
Prin canalul carpian trec tendoanele mm.flexori ai degetelor si n.median.
PROIECTIA ARTERELOR MEMBRULUI SUPERIOR :
a. axilara : se proiecteaza pe linia ce uneste procesul coracoid cu virful axilei
a. brahiala : se proiecteaza pe linia dintre virful axilei si plicii cotului (pe margine mediala a
mm.coracobrhial si biceps brahial)
a. radiala : se proiecteaza de la plicii cotului pina la santul pulsului
a. ulnara : se proiecteaza pe linia dintre epicondilul meedial si marginea laterala a pisiformului

11
MM.SPATELUI.
-se impart in doua grupuri:
-mm.superficiali sau migrati
-mm.profunzi sau erectori
Mm.superficiali sint:
1.m.trapez
2.m.latissimus dorsi
3.m.ridicator al scapulei
4.mm.romboizi,mare si mic
5.m.dintat posterosuperior
6.m.dintat posteroinferior
M.TRAPEZ.
O-pe procesele spinoase C7-T12
I-pe marginea posterioara a claviculei,in jumatatea laterala
-pe acromion
-pe marginea superioara a spinei scapulei
A-fibrele superioare,ridica umarul
-fibrele mijlocii,trag umarul posterior
-fibrele inferioare-coboara umarul
I-n.accesor
M.LATISSIMUS DORSI (marele dorsal)
O-pe procesele spinoase T7-T12 si L1-L5
-pe creasta sacrala medie
-pe buza externa a crestei iliace,in partea posterioara.
Aceasta origine este asigurata de fascia toracolombara
I-pe creasta tuberculului mic
A-adductia,rotatia interna si extensia bratului
I-n.toracodorsal
FASCIA TORACOLOMBARA.
Este o membrana fibroasa rezistenta care se prinde medial si inferior pe procesele spinoase
lombare, pe creasta sacrala medie,pe fata posterioara a sacrului si pe buza externa a crestei
iliace.Superior si lateral ea da insetie mm.latissimus dorsi si transvers abdominal.
M.ridicator al scapulei
O-pe procese transverse C1-C4
I-pe unghiul superior al scapulei
A-roteste scapula in sensul acelor de ceasornic (debascularea scapulei).
Mm.romboizi mare si mic
O-pe procese spinoase C6-T5
I-pe marginea mediala a scapulei
A-trag umarul posterior.
M. dintat posterior superior
O-pe procese spinoase C6-T2
I-pe coastele 2-5
A-ridica coastele (este un m. inspirator)

12

M. dintat posterior inferior

O-pe procese spinoase T10-L2
I-pe ultimele coaste
A-coboara coastele (este un m. expirator)
TRIGONUL LOMBAR LE PETITE
-este un spatiu triunghiular,delimitat astfel:
-medial-m.latissimus dorsi
-lateral-m.oblic extern
-inferior-creasta iliaca
Acest spatiu este mai mare atunci cind mm.care il delimiteaza sint mai slab dezvoltati;din acest
motiv este considerat o zona slaba a peretelui abdominal prin care pot avea loc hernii
lombare.
MM.PROFUNZI SAU ERECTORI ( MM. AUTOHTONI)
Sint si ei asezati in doua planuri,profund si superficial.
Planul superficial are originea intr-o masa musculara numita
m.sacrospinal.
M.SACROSPINAL
O-pe procesele spinoase lombare,pe creasta sacrala medie si pe fata posterioara a sacrului si pe
fata profunda a fasciei toracolombare.
I-se realizeaza prin trei capete musculare care dinsre lateral spre medial
sint:iliocostal,longissimus si spinal.
A-extensia coloanei vertebrale.
Planul profund este impartit dupa origini si insertii in patru sisteme:
1)-intertransversar: -mm. superficiali: -m. iliocostal si m. longissimus
-mm. profunzi: -mm. intertransversari
2)-interspinos: -mm. superficiali: -m. spinal
-mm. profunzi: -mm. interspinosi, mare si mic drept posterior al capului
si m. sacrococcigieni
3)-transversospinos: -mm. superficiali: mm.semispinali ai capului si gitului
-mm. profunzi: mm. spinotransversari, rotatori, multifizi si
m. oblic
superior al capului
4)-spinotrasversar: -mm. superficiali: m. spleniusi ai capului si gitului
-mm. profunzi: m. oblic inferior al capului
Triunghiul intersplenic:
Este situat in regiunea posterioara a capului
Delimitare: mm. spleniusi ai capului
Aria este ocupata de mm. semispinali ai capului
Continut: -a. occipitala
-rr. posterioare ale nn. spinali C2 si C3
Triungiul suboccipital:
Este situat sub cel intersplenic
Delimitare: -medial -m.mare drept posterior al capului
-superior -m. oblic superior al al capului

13
-inferior -m. oblic inferior al capului
Continut: -a. vertebrala
-r. posterioara a n. spinal C1
Regiunea nucala:
Stratigrafie (de la superficial spre profund):
-tegument
-fascie nucala
-m. trapez
-mm. spleniusi ai capului, mm. semispinali
-mm.drepti si oblici ai capului
-continutul triunghiurilor intersplenic si suboocipital
-vertebre cervicale
MM.ABDOMENULUI
1.m.oblic extern
2.m.oblic intern
3.m.transvers abdominal
4.m.drept abdominal
5.m.patrat lombar
M.oblic extern
O-pe fata externa si marginea inferioara a ultimelor opt coaste
I-medial-pe linia alba,de la procesul xifoid pina la simfiza pubiana
-inferior pe buza externa a ligamentului inghinal si pe buza externa a crestei iliace.
M.oblic intern
O-pe buza mijlocie a crestei iliace si pe fascia toracolombara
I-pe linia alba si marginile inferioare ale ultimilor trei coaste.
M.transvers abdominal
O-pe fata interna a ultimilor sase coaste,pe fascia toracolombara si pe buza interna a crestei iliace
I-pe linia alba
Insertiile acestor muschi lati ai abdomenului sint asigurate de niste membrane fibroase solide care
se numesc aponevroze.
Aponevrozele mm.lati trec anterior sau posterior de m.drept abdominal,pentru care formeaza
astfel o teaca.
M.drept abdominal
O-pe fetele anterioare ale cartilajelor costale V-Vll si pe procesul xifoid.
I-pe cresta pubisului si pe fata anterioara a simfizei pubiene
Teaca m.drept abdominal
Este formata de aponevrozele mm.lati abdominali care trec anterior si posterior de m.drept
abdominal,dupa care se insera pe linia alba:
-aponevroza m.oblic extern trece in intregime,anterior
-aponevroza m.oblic intern are urmatorul comportament:
-in 2/3 superioare se imparte in doua lame care trec anterior si posterior
-in 1/3 inferioara trece in intregime anterior

14
-aponevroza m.transvers abdominal,in 2/3 superioare trece posterior iar in 1/3 inferioara trece
anterior.
CANALUL INGHINAL.
Este un traiect sau o spartura prin peretele anterior abdominal care contine, la barbat funiculul
spermatic iar la fameie ligamentul rotund al uterului.
Prezinta patru pereti si doua orificii.
Peretele anterior -este format de aponevroza m.oblic extern care coboara si se insera pe buza
externa a ligamentului inghinal.
Peretele inferior -este format de lig.inghinal.Acesta este o formatiune fibroasa cu forma de sant
care se intinde intre spina iliaca anterosuperioara si tuberculul pubic.Lig.inghinal prezinta doua
buze externa si interna.
Peretele superior este format de marginile inferioare,libere ale mm.oblic intern si transvers
abdominal.
Peretele posterior-este cel mai slab dezvolat si prin ruperea lui pot apare herniile inghinale. El
este format din fascia transversalis care este intarita de trei ligamente:
-lig.reflex Colles (provine din aponevroza m. oblic extern)
-lig.conjunct (format de fibre provenite din mm.transvers abdominal si oblic intern)
-lig.Henle
Orificiul superficial-este o spartura in aponevroza m.oblic extern,de forma ovalara si asezata
superolateral de tuberculul pubic.Acest orificiu este delimitat de stilpii lateral si medial si de
fibrele intercrurale.
Orificiul profund-este o spartura prin fascia transversalis,de forma rotunda si asezat deasupra
jumatatii lig.inghinal.
Canalul inghinal contine :-la barbati funiculul spermatic
-la femei ligamentul rotund al uterului
Lacunele de la baza coapsei.
Lig.inghinal delimiteaza impreuna cu marginea anterioara a coxalului un spatui semilunar
care este impartit de arcul iliopectineu in doua lacune:
-lacuna neuromusculara-delimitata astfel:
-anterior-lig.inghinal
-posterior-marginea anterioara a coxalului
-medial-arcul iliopectineu
Aceasta lacuna este traversata de m.iliopsoas si n.femural
-lacuna vasculara-delimitata astfel:
-anterior-lig.inghinal
-lateral-arcul iliopectineu
-medial-lig.lacunar
-posterior-lig.pectineal
Aceasta lacuna este traversata de artera si vena femurala (vena asezata medial de artera).
PELVISUL OSOS, PELVIMETRIE EXTERNA SI INTERNA.
Pelvisul osos (bazinul) ester format de sacru si cele 2 oase coxale. Bazinul are forma de trunchi de
con, cu baza mare in sus.
Bazinul se imparte in -bazinul mare: corespunde foselor iliace interne
-bazinul mic: situat intre strimtoarea superioara si inferioara
Pelvimetrie interna:
Diametrele strimtorii superioare :

15
Diametre antero-posterioare:
-promonto-suprapubian 11cm
-promonto-retropubian 10,5cm
-promonto-subpubian 12cm
Diametrul transversal : 13cm
Diametrul oblic :(intre articulatia sacro-iliaca si eminenta ileopectinee) 12 cm
Diametrele stimtorii inferioare:
Diametrul antero-posterior :(intre coccis si partea inferioara a simfizei pubiene) 9 cm
Diametrul transversal :(intre tuberozitatile ischiadice) 11 cm
Pelvimetrie externa:
-Distanta antero-posterioara : (intre sacru si pubis) 20 cm
-Distanta bicresta :(intre crestele iliace) 24 cm
-Distanta bispinoasa :(intre spinele iliace antero-superioare) 28 cm
-Distanta bitrohanteriana :(intre cei doi trohanteri mari) 32 cm
MEMBRUL INFERIOR.
MM.MEMBRULUI INFERIOR.
Mm.bazinului sint:
1.m.iliopsoas
2.m.fesier mare
3.m.fesier mijlociu
4.m.fesier mic
5.m.obturator intern
6.m.obturator extern
7.mm.gemeini superior si inferior
8.m.patrat femural
M.iliopsoas:
O-se realizeaza prin doua sau trei capete musculare:
-m.psoas mare-pe corpurile vertebrelor T12-L4 si pe procesele costiforme corespunzatoare
-m.psoas mic (inconstant)-pe corpurile vertebrelor T12-L1
-m.iliac-pe fosa iliaca a coxalului
I-pe trohanterul mic
A-flexia,adductia si rotatia externa a coapsei
I-n.femural
M.fesier mare
O-pe fata laterala a coxalului,posterior de linia fesiera posterioara,pe buza externa a crestei
iliace si pe fascia toracolombara
I-pe tractul ilitibial si pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre
A-extensia abductia si rotatia externa a coapsei
I-n.fesier inferior
M.fesier mijlociu :
O- pe creasta iliaca, spina iliaca anterosuperioara si fata externa a osului iliac
I-pe trohanterul mare
A- abductie si rotatie mediala, iar prin fasciculele posterioare extensie si rotatie laterala
I- n. fesier superior

16

M.fesier mic:
O-fata externa a aripii osului coxal
I- pe trohanterul mare
A- ca si m. fesier mijlociu
I- n. fesier superior
1.
2.
3.
4.
5.

Mm pelvitrohanterieni sint :
m piriform O-fata pelvina a osului sacru si marea incizura ischiadica
I-pe trohanterul mare
A-abductie, rotatie laterala si extensia copsei
m. obturator extern O-pe marginea externa a gaurii obturatoare
I- in fosa intertrohanterica
A-rotatie laterala a coapsei
m. gemen inferior
m. gemen superior
m. patrat femural O-pe tuberozitatea ischiadica
I-pe femur sub creasta intertrohanterica

MM COAPSEI:sint asezati in trei loje-anterioara,mediala si posterioara.

Loja anterioara:este formata din trei muschi:
1.m.tensor al fasciei lata
2.m.croitor
3.m.cvadriceps
M. tensor al fasciei lata
O- pe creasta iliaca, spina iliaca anterosuperioara si incizura de sub ea
I- se face prin intermadiul tractului iliotibial pe condilul lateral al tibiei
A- fixeaza articulatia genunchiului, flexia gambei, abductia coapsei
I- n fesier superior
M.croitor-este cel mai lung muschi din organism.
O-pe spina iliaca anterosuperioara
I-pe fata mediala condilului tibial medial,in planul superficial al formatiunii "laba se gisca (pess
anserius).
Pess anserius este formata dinsre anterior spre posterior din trei tendoane,ale
mm.:croitor,graciliss si semitendinos.
flexia gambei si extensia coapsei
I-n.femural
M.cvadriceps-este cel mai voluminos muschi din organism.
O-prin patru capete musculare:
-m.drept femural-pe spina iliaca anteroinferioara
-m.vast lateral-pe buza externa a liniei aspre
-m.vast medial-pe buza interna a liniei aspre
-m.vast intermediar-pe fata anterioara a corpului femurului
I-cele patru capete musculare se unesc si se prind pe baza rotulei (patela);de la viful acesteia
porneste tendonul rotulian care se prinde apoi pe tuberozitatea tibiala.

17
A-extensia gambei prin toate cele patru capete musculare si flexia coapsei,doar prin m.drept
femural.
I-n.femural
Loja mediala-este formata din:
1.m.pectineu
2.m.m.adductor mic
3.m.adductor lung
4.m.adductor mare
5.m.gracillis
M. pectineu :
O- pe creasta pectinee si pe buza anterioara a santului obturator
I- pe linia pectinee
A- flexia coapsei si adductie
I- n. femural si n. obturator
M. gracilis :
O- pe ramura inferioara a pubisului
I- pes anserius (laba de gisca)
A- adductor al coapsei
M.adductor mare
O-pe fata externa a ramurei ischio-pubiene
I-pe interstitiul liniei aspre si pe tuberculul adductorului. Intre aceste doua capete de
insertie se delimiteaza un orificiu denumit,hiatusul adductorului (Hunter).
A-adductia si rotatie externa a coapsei
I-n.obturator
Loja posterioara:
1.m.biceps femural
2.m.semimembranos
3.m.semitendinos
M.biceps femural
O-prin doua capete:-capatul lung-pe tubeozitatea ischiatica
-capatul scurt-pe interstitiul liniei aspre
I-pe capul fibulei
A-flexia gambei si coapsei
I-n.ischiatic
M.semimembranos :
O- pe tuberozitatea ischiadica
I- pe condilul medial al tibiei si formeaza si ligamentul popliteu oblic
A- extensor al coapsei si flexor al gambei
I-n. ischiadic
M. semitendinos:

18
O- pe tuberozitatea ischiadica
I- pes anserius (laba de gisca)
A- ca si m. semimembranos
MM.GAMBEI-sint asezati in trei loje;anterioara,laterala si posterioara
Loja anterioara:
1.m.tibial anterior
2.m.extensor lung al degetelor
3.m.extensor lung al halucelui
M.tibial anterior
O-pe fata anterolaterala a tibiei
I-pe navicular
A-extensia si adductia piciorului
I-n.peronier profund
Loja laterala:
1.m.peronier lung
2.m.peronier scurt
M.peronier lung
O-pe fata anterolaterala a fibulei
I-pe metatarsianul l
A-flexia plantara a piciorului
I-n.peronier superficial
M.peronier scurt
O-pe fata laterala a fibulei
I-pe ultimul metatarsian
A-ca si peronierul lung
I-ca si peronierul lung
Loja posterioara-este formata din doua planuri musculare:
-planul superficial-m.triceps sural si m.plantar
-planul,profund-m.tibial posterior, m.flexor lung al degetelor,m.flexor lung al halucelui si
m.popliteu
M.triceps sural
O-prin trei capete-m.gastrocnemian lateral-pe condilul femural lateral
-m.gastrocnemian medial -pe condilul femural medial
-m.sural-pe linia soleara de pe fata posterioara a tibiei
I-pe tuberozitatea calcaneana prin tendonul calcanean-Ahile
A-flexia plantara a piciorului si flexia gambei
I-n.tibial posterior.
M.tibial posterior
O-pe tibie si pe fata posterioara a fibulei
I-pe navicular
A-flexia plantei si adductia piciorului

19
I-n.tibial
M.popliteu
O-pe condilul lateral al femurului
I-pe fata posterioara a tibiei
A-flexor al gambei
I-n. tibial
ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR
A.OBTURATOARE-este ramura a arterei iliace interne.Impreuna cu vena si nervul omonimi
iese din bazin prin canalul obturator (NAV) si ajunge in loja mediala a coapsei.
Ramuri :
-ramura pubiana,care ajunge posterior de simfiza pubiana unde formeaza un plan arterial
retrosimfizar
-ramuri terminale anterioara si posterioara-care trec pe marginile corespunzatoare ale gaurii
obturatoare si ajung apoi in loja mediala a coapsei.
A.FESIERA SUPERIOARA-se desprinde din a.iliaca interna si iese din bazin prin orificiul
suprapiriform,medial de nervul omonim.Ajunge in regiunea fesiera si se imparte in doua ramuri:
-superfiala-asezta intre mm.fesier mare si mijlociu
-profunda-intre mm.fesieri mijlociu si mic
A.FESIERA INFERIOARA-se desprinde din a.iliaca interna si iese din bazin prin orificiul
infrapiriform;ajunge in regiunea fesiera si apoi in loja posterioara a coapsei.Da o ramura
pentru n.ischiatic.
A.FEMURALA-limite:
-superior-ligamentul inghinal sau lacuna vasculara de la baza coapsei,de unde continua a.iliaca
externa
-inferior-hiatusul adductorului Hunter,de unde se continua cu a.poplitee.
Traiect-a.femurala are traiect descendent si medial,traversind
trigonul femural si canalul adductorilor.
Raporturi-cu mm.in trigonul femural coboar peste mm.iliopsoas si pectineu,avind lateral
m.croitor;in canalul adductorilor se gaseste intre mm.adductor mare (posterior) si vast
medial (lateral).
-cu vase-vena femurala intersecteaza a.femurala pe fata posterioara dinspre medial spre
lateral
-cu nn. - in partea superioara lateral de artera se gaseste n.femural care se continua apoi cu
n.safen;acesta intersecteaza a.femurala pe fata anterioara dinspre lateral spre medial.
A.,v.si n.femural formeaza manunchiul vasculonervos femural.
Ramuri:
1. - a.epigastrica superficiala-se desprinde imediat sub ligamentul inghinal si are traiect
ascendent,in grosimea peretelui anterior abdominal
2. - a.circumflexa iliaca superficiala-are traiect lateral,paralel cu creasta iliaca,spre peretele lateral
abdominal
3.aa.rusinoase externe,superioara si inferioara-au traiect medial spre organele genitale externe
4.a.femurala profunda-este cea mai mare ramura a a.femurale;are traiect descendent,posterior
de a.femurala.Din ea se desprin urmatoarele ramuri:
-a.circumflexa femurala laterala-are traiect lateral,pe sub m.croitor si tensor al fasciei lata.

20
-a.circumflexa femurala mediala-are traiect medial pe sub colul femural si da ramuri pentru
loja mediala a coapsei si pentru articulatia soldului.
-aa.perforante-in numar de trei,superioara,mijlocie si inferioara-care impreuna cu capatul
terminal al a.femurale profunde perforeaza m.adductor mare si ajung in loja posterioara a
coapsei.
5. - a.descendenta a genunchiului-se desprinde in canalul adductorilor de unde iese impreuna cu
n.safen si ajunge pe fata mediala a genunchiului.
A.POPLITEE-limite:
-superior-hiatusul adductorului
-inferior-arcada m.solear,unde se imparte in cele doua ramuri terminale,aa.tibiale anterioara si
posterioara.
Traiect-descendent prin regiunea poplitee
Raporturi-cu mm.:coboara peste m.popliteu si este inconjurata de mm.care delimiteaza regiunea
poplitee.
-cu vase si nervi:este insotita de v.poplitee (la mijloc) si n.tibial posterior (posterior) cu care
formeaza manunchiul vasculo-nervos popliteu.
Ramuri:1.-a.superolaterala a genunchiului
2.-a.superomediala a genunchiului
3.a.medie a genunchiului
4.a.inferolaterala a genunchiului
5.a.inferomediala a genunchiului
A.TIBIALA ANTERIOARA-limite:
-superior-arcada m.solear
-inferior-retinaculul mm.extensori de unde se continua cu a.dorsala a piciorului
Traiect-descendent prin loja anterioara a gambei
Raporturi:cu mm.coboara intre mm.tibial anterior (medial) si extensori lungi ai degeteluor si
halucelui (lateral).
-cu vase si nervi-este insotita de doua vv.omonime si de n.peronier profund cu care
formeaza manunchiul vasculonevos tibial anterior.N.peronier profund intersecteaza artera pe fata
anterioara dinspre lateral spre medial.
Ramuri:1.a.recurenta tibiala posterioara
2.a.recurenta tibilala anterioara
3.a.maleolara antero-laterala
4.a.maleolara antero-mediala.
A.DORSALA A PICIORULUI-continua a tibiala anterioara de la marginea inferioara a
retinaculului extensorilor.Ea se gaseste pe planul osos format de oasele tarsiene si
metatarsiene,intre tendoanele celor doi mm.extensori ai halucelui.
Ramuri:1.a.tarsiana laterala
2.a.tarsiana mediala
3.a.arcuata-este ramura terminala care descrie o curba concava supeior;din convexitatea ei se
desprind patru aa.metatarsiene dorsale.
A.TIBIALA POSTERIOARA-limite:
-superior-arcada m.solear
-inferior-santul retromaleolar medial,unde se imparte in doua ramuri terminale,aa.plantare
mediala si laterala.
Traiect-descendent prin loja posterioara a gambei

21
Raporturi:cu mm. - coboara intre cele doua planuri musculare ale lojei posterioare a gambei
-cu vase si nervi-este insotita de doua vene omonime si de n.tibial cu care ormeaza
manunchiul vasculonervos tibial posterior.
Ramuri:
1.a.circumflexa a fibulei
2.a.peroniera-este cea mai mare ramura a a.tibiale posterioare.Are traiect descendent si
paralel cu a.tibiala posterioara,lateral de aceasta.din ea se desprint ramuri maleolare si
calcaneene laterale.
3.ramuri maleolare mediale
4.ramuri calcaneene mediale
VENELE MEMBRULUI INFERIOR-sint impartite in doua grupuri:
-profund-care insoteste arterele
-superficial-acesta este formata de vv.safene.
V.SAFENA MARE-se formeaza din venele dorsale ale piciorului si urca pe fetele mediale ale
gambei,genunchiului si coapsei pina sub ligamentul inghinal unde prezinta o curbura numita
crosa venei safene mari;trece printr-un orificiu al fasciei coapsei,numit hiatusul venei
safene mari si se varsa in v.femurala.Este insotita de n.safen.
V.SAFENA MICA-se formeaza din reteaua venoasa dorsala apiciorului si urca pe fata posterioara a
gambei,peste fascia gambei pina in treimea superiora a gambei unde perforeaza fascia,devenind
profunda;ajunge in regiunea poplitee si se varsa in v.poplitee.
GG.LIMFATICI INGHINALI-se impart in doua grupuri:
-gg.inghinali superficiali-se gasesc la nivelul trigonului inghinal,deasupra fasciei coapsei;ei
sint impartiti in patru cadrane,doua superioare si doua inferioare. Cadranele inferioare aduna
limfa superficiala a membrului inferior,iar cele superioare limfa superficiala a peretelui abdominal.
-gg.inghinali profunzi-se gasesc sub fascia coapsei si medial de v.femurala;ei primesc limfa
gg.inghinali superficiali si o trimit mai departe spre gg.iliaci.
NERVII MEMBRULUI INFERIOR.
PLEXUL LOMBAR-este format din ramurile anterioare ale nn.L1-L2-L3 si partial din T12 si
L4.Din T12 si L1 se formeaza nn.iliohipogastric si ilioinghinal;din L1 si L2 se formeaza
n.genitofemural; din L2 si L3 se formeaza n.femurocutanat lateral;
in rest L2,L3 si L4 se impart in ramuri anterioare care formeaza n.obturator si ramuri posterioare
care formeaza n.femural.
L4 impreuna cu L5 va forma in continuare trunchiul lombosacral care participa la formarea
plexului sacral.
N.FEMUROCUTANAT LATERAL-are originea in L2-L3.Iese la marginea laterala a m.psoas
mare si are traiect laterala paralel cu creasta iliaca pina la spina iliaca anterosuperioara;iese din
bazin pe sub ligamentul inghinal si ajunge pe fata antero-laterala a coapsei ,inervind
tegumentul de la acest nivel.
N. ILIOHIPOGASTRIC trece printre mm. transvers abdominal si ablic intern si inerveaza
tegumentul partii inferiorea a regiunii laterale a abdomenului.

22
N. ILIOINGHINAL trece prnytre mm. transvers abdominal si oblic intren, apoi printre oblicul
intern si extern si inerveaza tegumentul regiunii pubiene si plica genito-femurala.
N.OBTURATOR-se formeaza din ramurile anterioare ale nn.L2,L3 si L4.Iese la marginea
mediala a m.psoas mare si are traiect descendent pe peretele posterior al bazinului.Iese din bazin
prin canalul obturator,impreuna cu a.si v.omonime (NAV).Ajunge in loja mediala a coapsei unde se
imparte in doua ramuri:
-ramura anterioara-este mixta:prin fibre motorii inerveaza mm.adductori lung si scurt si
m.gracilis iar prin fibre senzitive inerveaza tegumentul de pe fata mediala a genunchiului si coapsei
-ramura posterioara-este motorie si inerveaza .
mm.adductori mare si scurt.
N.FEMURAL este cel mai mare nerv al plexului lombar.Se formeaza din ramurile posterioare ale
nn.L2, L3 si L4.Iese la marginea laterala a m.psoas mare si are traiec descendent si lateral prin
santul dintre mm.psoas mare si ilac.Iese din bazin prin lacuna neuromusculara impreuna cu
m.iliopsoas.Ajunge in trigonul femural unde se gaseste lateral de a.femurala.
Ramuri:
-rr.motorii pentru mm.iliopsoas,pectineu si pentru loja anterioara a coapsei cu exceptia m.tensor
al fasciei lata.
-rr.cutanate femurale anterioare-pentru fata anterioara a coapsei
-n.safen-este ramura senzitiva si continua traiectul n.femural din partea inferioara trigonului
femural.El intersecteaza a.femurala pe fata anterioara,dinspre lateral spre medial.Iese din
canalul adductorilor si ajunge pe fata mediala a genunchiului, impreuna cu a descendenta a
genunchiului.Coboara pe fata mediala a gambei,piciorului si halucelui,impreuna cu v.safena
mare si inerveaza tegumentul de la acest nivel.
PLEXUL SACRAL-este format din trunchiul lombosacral si ramurile anterioare ale nn.SS4.Formarea plexului sacral are loc pe peretele posterior al bazinului.Ramurile plexului sacral ies
din bazin prin orificiile suprapiriform si infrapiriform.
N.FESIER SUPERIOR-origine in L4-S1.Iese din bazin prin orificiul suprapiriform, lateral de
a.omonima.Inerveaza mm.fesieri mijlociu si mic si m.tensor al fasciei lata.
M.FESIER INFERIOR-origine in L5-S2.Iese din bazin prin orificiul infrapiriform, posterior de
celelalte elemente ale manunchiului infrapiriform.Inerveaza m.fesier mare.
N.FEMUROCUTANAT POSTERIOR-origine in S1-S3.Iese din bazin prin orificiul
infrapiriform,medial de n.ischiatic,si ajunge sub m.fesier mare si apoi in loja posterioara a
coapsei,unde devine superficial si inerveaza tegumentul de pe fata posterioara a coapsei si
jumatatea inferioara a regiunii fesiere.
N.ISCHIATIC-este cel mai voluminos nerv al organismului.Are origine in toate ramurile de
origine ale plexului sacral.Iese din bazin prin orificiul infrapiriform si patrunde in loja
posterioara a coapsei;coboara intre mm.biceps femural (lateral si semitendinos cu
semimembranos (medial) pina in partea superioara a regiunii poplitee unde se imparte in doua
ramuri terminale:n.peronier comun si n.tibial .
In traiectul prin loja posterioara a coapsei da ramuri pentru mm.acestei loje.

23
N.PERONIER COMUN-este ramura de bifurcatie laterala a n.ischiatic.Are traiect
descendent si lateral,medial de m.biceps femural pina pe capul fibulei unde se imparte in ramuri:
1.n.cutanat sural lateral-inerveaza tegumentul de pe fata anterolaterala a gambei.
2.n.peronier superficial-intra in loja laterala agambei unde inerveaza mm.de la acest nivel si se
termina prin doi nn.cutanati dorsali ai piciorului medial si intermediar. Acestia se impart in
nn.digitali dorsali ai piciorului care inerveaza tegumentul de pe fata dorsala a piciorului cu exceptia
fetelor care se privesc ale degetelor l si ll.
3.n.peronier profund-ocoleste colul fibulei si intra in loja anterioara a gambei.La acest nivel
inersecteaza a.tibiala anterioar pe fata ei anterioara dinspre lateral spre medial.
Ramuri:-rr.motorii-pentru mm.lojei anterioare a gambei
-doi nn.digitali dorsali pentru fetele care se privesc ale degetelor l si ll.
N.TIBIAL. - este ramura de bifurcatie mediala a n.ischiatic.Are traiect descendent prin regiunea
poplitee impreuna cu vasele poplitee si apoi prin loja posterioara agambei;la acest nivel se
gaseste impreuna cu vasele tibiale posterioare,intre cele doua planuri musculare ale lojei.
Ramuri-rr.motorii-pentru toti mm.lojei posterioare a gambei.
-n.cutanat sural medial-pentru tegumentul fetei posterioare a gambei.El participa impreuna cu
n.cutanat sural lateral la formarea n.sural care inrveaza tegumentul de pe fata laterala a
piciorului si degetului V.
-n.plantar medial-este alaturi de n.plantar lateral una din ramurile terminale care se desprind
la nivelul santului retromaleolar medial.Inerveaza mm.lojei mediale si primii doi lombricali si
prin nn.digitali comuni si proprii fata plantara a degetelor l-lV.
-n.plantar lateral-inerveaza restul mm.regiunii plantare si prin nn.digitali proprii fetele care se
privesc ale degetelor lV-V.
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI INFERIOR.
ORIFICIUL SUPRAPIRIFORM-este delimitat inferior de m.piriform si prezinta urmatorul
continut:-vasele fesiere superioare (medial)
-n.fesier superior (lateral).
ORIFICIUL INFRAPIRIFORM-este delimitat superior de m.piriform si are urmatorul
continut:manunchiul rusinos intern (medial).
-n,ischiatic (lateral)
-manunchiul fesier inferior
-n.femurocutanat posterior
TRIGONUL FEMURAL.-delimitare:
-lateral-m.croitor
-medial-m.adductor lung
-superior-lig.inghinal.
Aria trigonului este formata de mm.iliopsoas si pectineu.
Continut:
-elemente superficiale:v.safena mare si gg.inghinali superficiali
-elemente profunde-manunchiul vasculonervos femural si gg.inghinali profunzi.
CANALUL ADDUCTORILOR-delimitare:
-posterior si medial-m.adductor mare si lung
-anterior si lateral-m.vast medial
-anterior-membrana vastoadductorie

24
Continut-vasele femurale si n.safen.
REGIUNEA POPLITEE-delimitare:
-superolateral-m.biceps femural
-superomedial-mm.semimembranos si semitendinos
-inferolateral-m.gastrocnemian lateral
-inferomedial-m.gastrocnemian medial
Continut-manunchiul popliteu format din vasele poplitee si n.tibial
-n.peronier comun
-gg.limfatici poplitei.
SANTUL RETROMALEOLAR MEDIAL-este spatiul situat posterior de maleola tibiala
acoperit de retinaculul mm.flexori.
Continut - mm.tibial posterior,flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui
-a.tibiala posterioara-care se imparte la acest nivel in cele doua aa.plantare.
-n.tibial care se imparte la acest nivel in nn.plantari,lateral si medial.
SANTUL RETROMALEOLAR LATERAL-este spatiul situat posterior de maleola
fibulara,acoperit de retinaculul mm.peronieri.
-Continut-tendoanele mm.peronieri lung si scurt.

Vascularizatia peretelui abdominal este asigurata de urmatoarele artere:

- aa. intercostale 7-11 :merg prin spatiile intercostale impreuna cu nn. si vv. si dau rr. pentru m.
drept abdominal si pentru tegument
- a. subcostala: se desprinde din aorta toracicasi vascularizeaza m drept abdominal si tegumentul
- aa. lombare: sint in numar de 4 si vascularizeaza tegumentul, m. psoas mare, patrat lombar
- a. epigastrica superioara :este r. a a. toracice interne
- a. musculofrenica :este r. din a. toracica interna
- a. epigastrica inferioara si a. icrcumflexa iliaca profunda:se desprind din a. iliaca externa
posterior de ligamentul inghinal
- a. iliolombara: este r. din a iliaca interna
- a. epigastrica superficiala si a. circumflexa iliaca superficiala : din a. femurala
Inervatia peretelui abdominal:
- nn. intercostali 6-11
- n subcostal : este r. din plexul lombar se aseaza intre m. transvers abdominal si m. oblic intern
si inerveaza m. drept abdominal, tegumentele regiunii suprapubiene si fesiera
- n. iliohipogastric : r. din plexul lombar se aseaza intre mm. precedenti si inmeveaza prin rr.
cutanate tegumente din regiunea laterala abdominala si prin rr. musculare mm. lati ai
abdomenului
- n. ilioinghinal: r. din plexul lombar si inerveaza tegumentul regiunii plicii genitofemurale
- n. genitofemural : r. din plexul lombar si inerveaza m. cremaster si tegumntul regiunii femurale.
Aa. plantare :
Sint ramurile terminale ale a. tibiala posterioara si sint :

25
a. plantara mediala : in prima parte se gaseste in canalul calcanean nsuperior de n. plantar
medial dupa care incruciseaza tendonul m. flexor lung al degetelor si ajunge pe fata mediala a
halucelui. Vascularizeaza mm. si tegumentul regiunii (lojei) plantare mediale.
- a. plantara laterala : eset mai mare (voluminoasa) decit a. plantara mediala, in ultima ei parte
devine profunda si formeaza arcul plantar situat pe planul osos format de oasele metatarsiene.
Vascualrizeaza mm. si tegumentul regiunii plantare laterale. Da rr. metatarsiene plantare.
ARTICULATIILE.
Reprezinta totatlitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele.
Clasificare:
1).dupa structura lor:
a)-articulatii fibroase sau sinartroze-in care capetele osoase sint unite intre ele prin membrane
sau ligamente fibroase.La rindul lor,ele sint de trei tipuri:
-sindesmoza-in care oasele sint unite prin ligamente
-suturile-se gasesc numai la craniu si oasele sint unite printr-un strat de tesut fibros
-gonfoza-articulatia dintre dinte si alveola dentara.
b)-articulatii cartilaginoase sau amfiartroza-in care oasele sint unite tesut cartilaginos-ele sint de
doua tipuri:
-sincondroze
-simfize-exemplu,simfiza pubiana.
c)-articulatii sinoviale sau diartroze-sint cele mai mobile articulatii din organism si cu structura
cea mai complexa.
-

2).-dupa mobilitatea lor:

a)-articulatii fixe-sint articulatiile fibroase
b)-articulatii semimobile-art.cartilaginoase
c)-articulatii mobile-art.sinoviale.
Conducerea in articulatii.
-este de trei tipuri:
-conducere osoasa-in care miscarile in articulatie sint limitate de forma suprafetelor
osoase.Exemplu:articulatia cotului.
-conducere ligamentara-in care capsula si ligamentele articulatiei limiteaza
miscarile.Exemplu:articulatia soldului.
-conducere musculara-in care miscarile sint limitate de muschii din jurul
articulatiei.Exemplu:articulatia umarului.
Structura articulatiilor sinoviale.
La formarea articulatiilor sinoviale participa urmatoarele elemente:
1.suprafetele articulare-reprezinta acele parti osoase prin care doua sau mai multe oase vin in
raport. Forma lor este diferita : plana, concava, convexa, trohleara, cilindrica.
2.cartilajul articular-este un strat de tesut cartilaginos hialin care acopera suprafetele osoase.
3.labrul articular-reprezinta o prelungie a cartilajului articular,in afara suprafetelor osoase.
4.fibrocartilajele articulare-discuri sau meniscuri-reprezinta structuri cartilaginoase care au rolul
de a mari contactul dintre suprafetele osoase.
5.mijloace de unire:
-capsula articulare-este o membrana fibroasa care se printe pe marginile suprafetelor osoase pe
care le leaga intre ele.Pe fata ei interna se gaseste membrana sinoviala care are rol de a secreta
lichidul sinovial al cavitatii articulare.
-ligamentele articulare sint formatiuni fibroase care se prind pe capetele osoase care se
articuleaza.Ele pot fi intraarticulare sau extraarticulare.

26

ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE.

Sint impartite in doua grupuri:
1.articulatii ale corpurilor vertebrale
2.articulatii ale arcurilor vertebrale.
Artticulatiile dintre corpurile vertebrale sint articulatii cartilaginoase mai exact simfize.
Structura:
-suprafetele osoase-sint reprezentate de fetele superioara si inferioara ale corpurilor vertebrale.
-discul intervertebral-este un fibrocartilaj,asezat intre fetele corpurilor vertebrale.Este format din
doua parti:
-un inel fibros asezat la periferie
-nucleul pulpos asezat in centru.
-ligamentele longitudinale anterior si posterior care trec anterior si posterior de corpurile
vertebrale.
Biomecanica:
In articulatiile coloanei vertebrale se pot face urmatoarele miscari:
-flexia
-extensia
-inclinare sau flexie laterala
-rotatia
Cea mai mobila parte a coloanei este coloana cervicala,urmata de coloana lombara si apoi de
coloana toracala.
ARTICULATIA ATLANTOOCCIPITALA.
-este o articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare-sint reprezentate de condilii occipitale si suprafete articulare superioare ale
atlasului
-mijloacele de unire-sint reprzentate de capsulele articulare si de doua membrane atlantooccipitale
anterioara si posterioara.
Biomecanica:flexia si extensia capului.
ARTICULATIA ATLANTOAXOIDIANA.
-este o articulatie sinoviala,impartita in trei articulatii:
-doua laterale intre fetele articulare inferioare ale atlasului si superioare ale axisului
-una mediana-intre dintele axisului si fovea dentis de pe arcul anterior al atlasului.
Structura:
-suprafetele articulare-au fost prezentate anterior
-capsulele articulare
-ligamente articulare-ligamentul transvers al atlasului care formeaza cu arcul anterior al
atlasului un inel in care intra dintele axisului.
Biomecanica:
-flexia capului-in articulatiile laterale
-rotatia capului-in articulatia mediana.
ARTICULATIILE TORACELUI.
-sint impartite in :
-articulatii costovertebrale-sint articulatii sinoviale dintre capul coastei si fetele costale de pe
corpurile vertebrale

27
-articulatii costosternale-sint articulatii cartilaginoase dintre extremitatile anterioare ale
coastelor si incizurile costale ale strnului.
Biomecanica:ridicarea si coborirea coastelor.
ARTICULATIA UMARULUI.
Este cea mai mobila articulatie din organism;este articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:cavitatea glenoida a scapulei si capul humeral.
-mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligamentele articulare:lig.coracoacromial si lig.coracohumeral
Biomacanica:
-flexia bratului-mm.biceps brahial si coracobrahial
-extensia-mm.triceps brahial
-adductia-mm.pectoral mare,latissimus dorsi
-abductia-pina la 90 de grade m.deltoid si peste 90 de grade m.dintat anterior.
-rotatia interna-mm.pectoral mare si subscapular
-rotatia externa-mm.supra spinos si infraspinos.
ARTICULATIA COTULUI.
Este articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:capitulul si trohleea humerala,capul
radiusului si incizura trohleara a ulnei.
-mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligamente articulare:ligg.colaterale ulnar si radial.
Biomecanica:
-flexia antebratului-mm.biceps brahial si brahial.
-extensia-mm.triceps brahial si extensori ai degetelor si
carpului.
ARTICULATIILE ANTEBRATULUI
Sint trei articulatii radio-ulnare:
-proximala-intre capul radiusului si incizura radiala a ulnei
-mijlocie-realizata de membrana interosoasa
-distala-intre capul ulnei si incizura ulnara a radiusului.
Biomecanica-in toate aceste articulatii se realizeaza miscarile de pronatie si supinatie ale
antebratului.
ARTICULATIA RADIOCARPIANA.
Este articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:fata articulara inferioara a radiusului.scafoidul si semilunarul.
-mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligamente articulare:ligg.colaterale carpiene ulnar si radial si ligg.radiocarpiene palmar si dorsal.
Biomecanica.
-flexia miinii-mm.flexori ai degetelor si carpului

28
-extensia-mm.extensori ai degetelor si carpului.
ARTICULATIA COXOFEMURALA (A SOLDULUI).
Este o articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:capul femural si fata semilunara a acetabulului.
-mijloace de unire:
-capsula articulara-este groasa si rezistenta
-ligamente articulare:intraarticular (lig.capului femural) si extraarticulare
(ligg.iliofemural,pubofemural si ischiofemural).
Biomecanica:
-flexia coapsei-mm.drept femural,croitor si iliopsoas
-extensia-mm.fesieri,biceps femural,semitendinos si semimembranos
-abductia-mm.fesieri si tensor al fasciei lata
-adductia-mm.adductori,gracilis si iliopsoas.
-rotatia interna-slaba
-rotatia externa-mm.adductori si pelvitrohanterieni.
ARTICULATIA GENUNCHIULUI.
Este articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:condilii femurali,suprafetele articulare ale condililor tibiali si suprafetele
articulare ale rotulei.
-mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligg.articulare:sint intraarticulare (ligg.incrucisate anterior si posterior) si extraarticulare
(ligg.rotulian,colaterale tibial si fibular si ligg.poplitee oblic si arcuat).
Biomecanica:
-flexia gambei-mm.triceps sural,biceps femural,semimembranos si semitendinos.
-extensia-m.cvadriceps
ARTICULATIA TALOCRURALA.
Este articulatie sinoviala.
Structura:
-suprafetele articulare:fata articulara inferioara atibiei,fetele articulare maleolare tibiala si fibulara
si fetele articulare ale talusului.
-mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligamente articulare:ligg.deltoidian,talofibular anterior,talofibular
posterior si calcaneofibular.
Biomecanica:
-flexia dorsala a piciorului sau extensia-mm.extensori ai degetelor si halucelui
-flexia plantara-mm.flexori ai degetelor si halucelui
-adductia-mm.tibiali anterior si posterior
-abductia-mm.peronieri lung si scurt.